Studiu de caz pentru o

problemă specifică
adolescenților

Cursant:
Nume Prenume
I. IDENTIFICAREA CAZULUI DE ANALIZAT
1. DATE BIOGRAFICE SI SOCIALE SEMNIFICATIVE:
Nume si prenume: R.A.
Data si locul nașterii: 13-11-2002, com.Lungești, Orhei
Vârsta: 18 ani
Sex: Masculin
Clasa: XI
Date semnificative despre componența familiei: Locuiește cu ambii părinți și cu bunica sa.
Are un frate
Climatul familial: relaţii normale cu părinţii și cu rudele sale
Atitudinea familiei față de copil: relaţii normale
Condiții socioeconomice și culturale în familie: nivel ridicat financiar și intelectual
Evenimente importante din biografia subiectului: În clasa a VIII-a și-a dorit foarte mult să
urmeze un liceu de arte, visul lui nerealizat era și este să urmeze o carieră în domeniul
muzical către care consideră că are reale înclinaţii.

2. DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE:

Bolile din timpul copilăriei: bolile obișnuite sezoniere
Stare actuală de sănătate: elevul prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta
lui. Nu are probleme de sănătate. Nu manifestă aproape deloc preocuparea pentru siluetă
(are aproximativ 95 kg la 1,78 m - uşoară supraponderabilitate)

3. DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE:

Temperament: flegmatic
Procese și fenomene psihice:
Inteligenţa - este corespunzătoare vârstei
Gândirea - formală (consolidarea abilităţilor de operare mentală complexă cu conţinuturi
abstracte
Limbajul scris/oral - normal, caracteristic vârstei
Memoria - mecanică şi de scurtă durată;
Imaginaţia - de tip reproductiv;
Atenţia - capacitate redusă de concentrare
Voinţa - lipseşte, evită să ia decizii majore, este nehotărât, nu are răbdare,
Motivaţia - de tip extrinsec;
 Deprinderi verbale, senzoriale, motrice - normale, corespunzătoare vârstei;
Deprinderi de gândire şi perceptive - aparent subnivelul caracteristic vârstei
Afectivitate - prezintă dezechilibre afective, oscilează între dispoziţii afective pozitive şi
negative în perioade foarte scurte de timp, nu este emotivă;
Caracter- negativ, lipsă de combativitate, noncooperantă şi lipsă de interes, dezinteresat
de activitatea programului de învăţământ, stilul de lucru în timpul activităţilor practice este
necorespunzător, este împrăştiat, învaţă doar atunci când este abolut necesar şi atunci pe de rost,
insuficient, haotic doar înaintea tezelor, are o atitudine oscilantă faţă de propria persoană şi de
colegi, nu este sociabil, manifestă agresivitate datorită marginalizării de către colegi.
Echilibrul sistemului nervos - elevul prezintă o oarecare labilitate psihică, foarte posibil
generată de problemele personale şi familiale, se plictiseşte uşor, nu are rezistenţă la stress şi
efort intelectual susţinut, puţin sociabil, un temperament introvertit, fără încredere în forţele
proprii; ca formă de apărare, pentru a-şi proteja propria şi a-şi justifica comportamentul aproape
incompatibil cu activităţile şcolare uneori recurge la minciuni, aparent nevinovate.
Aptitudini: artistice, muzicale
Comportament: Axios și de retragere (stării de depresie,dezinteres, refuz școlar, inhibiție, conduită de eșec)
Imagine de sine: stima de sine scazuta se simte nevaloros, are frecvente trairi afective
negative
Comunicare și relationare cu cei din jur: dificultati in interactionarea cu proprii parinti
Interesele și aspirațiile subiectului: își dorește foarte mult o carieră în showbiz
4. DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE:
Ruta școlară: Elevul este adus întotdeauna la școală de către mama sa cu autoturismul
Rezultate școlare: slabe
Discipline preferate: Educația muzicală, Educația plastică
Activități extrașcolare: autodidact în exersarea cântatului la chitară după tutoriale youtube

II. Particularitatile cazului – descrierea cazului

Elevul R.A., din clasa a XI-a, profil Matematică-Informatică, Liceul de Informatică
prezintă deficienţe de adaptare şi integrare în procesul de învăţământ dar şi deficienţe de adaptare
socială reflectate în special prin nivelul scăzut al rezultatelor.
A. Prezentarea cazului - situaţia actuală:
- probleme la învăţătură (note sub 6 şi chiar neprezentare la teste, absenţe nemotivate);
- o majoră criza de identitate (orientare profesională defectuasă anterior);
- relaţii minimale spre lipsă cu colegii de clasă.
B. Procurarea şi sistematizarea informaţiilor
Analiza activităţii şcolare:
a. note mici la majoritatea disciplinelor;
b. nu îşi îndeplineşte sarcinile şcolare decât cu mare greutate;
c. nu participă activ la ore
d. lipsa de interes pentru materiile principale din programa de învăţământ a clasei a XI-a.
C. Relaţiile sociale
Relaţia cu familia - relaţii normale ale părinţilor, (aceştia având un comportament normal în
relaţia cu fiul lor). Tatăl este profesor de școală generală respectabil, cuprins în numeroase
proiecte internaționale, extrem de ocupat. Mama este farmacistă - timpul pe care-l petrece cu
familia fiind limitat. Are responsabilitatea unei farmacii (afacere a familiei) şi majoritatea
timpului îl petrece la farmacie fiind ocupată cu partea de management a acesteia. Locuiesc
împreună cu bunica din partea mamei care se ocupă de menajul familiei.
Relaţia cu fraţi şi/sau surorile - elevul are un frate mai mare care lucrează în străinătate, ca
inginer specialist în domeniul programării, nu se întâlnesc decât odată pe an cu ocazia
sărbătorilor de iarnă;
Relaţia cu grupul de prieteni- are prieteni puţini, dar care studiază la alte licee;
Relaţia cu colegii de clasă - are relaţii încordate cu colegii de clasă, care îl ignoră, neacordându-i
atenţie. Nu participă la programele școlare extracurriculare sau manifestări gen concursuri,
drumeţii, excursii etc.
D. Istoricul evoluţiei cazului
1. Istoricul problemei
Problemele au apărut odată cu intrarea la liceu şi s-au agravat la finalzarea clasei a X-a, când
datorită dezinteresului pentru studiu şi a numărului mare de absenţe elevul a fost la limita de a
repeta anul şcolar, intrând în clasa a XI după susținerea corigențelor.
2. Istoricul evoluţiei şcolare
Elevul nu a avut probleme în anii de școală generală. Problemele legate de studiu şi adaptarea la
mediul liceal au apărut începând cu clasa a IX-a.
3. Istoricul dezvoltării intelectuale
Aparent o dezvoltare intelectuală medie, corespunzătoare vârstei.
4. Istoricul dezvoltării fizice
Dezvoltare psihosomatică aproximativ corespunzătoare vârstei (uşoară supraponderabilitate)
5. Istoricul familiei
În familie nu au existat stări conflictuale sau relaţii tensionate în ultimii 3 ani.
6. Istoricul relaţiilor sociale
Elevul a avut un cerc de prieteni bine sudat în perioada școlii generale. Relaţiile de prietenie cu
aceştia în mare parte nu au fost păstrate deoarece majoritatea dintre foştii colegi au mers la licee
militare în alte localităţi din ţară. Este în căutarea "marii iubiri".

III. Identificarea si sublinierea nevoilor cazului și stabilirea planului de

intervenție personalizat / individualizat (PIP)
IDENTIFICAREA CAUZELOR
 Lipsa de timp a părinţilor combinată cu un uşor dezinteres subminează nevoia de
protecţie şi de siguranţă a elevului; duce la o falsă independenţă (de care se foloseşte într-
o manieră total inadecvată vârstei şi aspiraţiilor);
 Starea dată se suprapune peste structura uşor supraponderală a tânărului care face ca
acesta să fie predispus la eşec şcolar;
 Lipsa unui sistem de valori a tânărului duce la o criza de identitate şi dezorientare;
 Impunerea unui traseu în viaţă care este departe de dorinţele tânărului conduce la
dezorientare profesională şi eşec şcolar;
 Lipsa de comunicare şi dezinteresul faţă de situaţia actuală a elevului, produc grave
dezechilibre emoţionale.
 1. STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE ALE SUBIECTULUI ÎN CAUZĂ
Nevoi psihopedagogice: comunicare, disciplinare și educare
Nevoi sociale: integrarea în colectivul de elevi din clasă
Nevoi educationale: să fie învățat adolescentul despre onoare, integritate,
responsabilitate și rezistență la presiunea colegilor
Nevoi economice: nu este cazul, starea materială a familiei este foarte bună
Nevoi familiale: mai multă implicare a părinților, discuții și deschidere față de
orizonturile profesionale ale tânărului.

2. MODALITATI DE A RĂSPUNDE ACESTOR NEVOI SPECIFICE:

Scop: intensificarea colaborării profesorilor (şi a dirigintelui) cu familia astfel încât să-i fie
stimulată motivaţia pentru învăţare şi să-şi poată să depăşi criza de identitate.
3. PROGRAME DE INTERVENȚIE:
Se acţionează la nivel personal prin:
(a) Creşterea încrederii în forţele proprii,
(b) Stimularea motivaţiei pentru învăţare,
(c) Modificarea atitudinii elevului faţă de programa de învăţământ;
(d) Modificarea atitudinii tânărului faţă de colegi şi relaţiile cu aceştia;
(e) Şedinţe de psihoterapie;
(f) Modificarea sistemului de valori al tânărului;
(g) Se acţionează şi la nivelul clasei de elevi;
(h) înlesnirea integrării în grup;
(i) Solicitarea elevului în realizarea activităţilor școlare desfăşurate în grup;
(j) Participarea la alte activităţi: excursii, programe distractive, concursuri inter-licee;
(k) Se acţionează la nivelul tuturor factorilor: părinţi, profesori, colegi, anturaj.

De asemenea, și elevul și-a propus pentru viitorul apropiat următoarele:

 Să nu mai lipsească de la ore şi de la activităţile practice extrașcolare;
 Să studieze suplimentar la materiile principale, solicitând ajutor din partea colegilor şi
consultaţii din partea profesorilor titulari;
 Să-şi îmbunătăţească problemele de relaţionare cu părinţii şi colegii de clasă;
 Să se înscrie la un curs de chitară la Şcoala Populară de Artă;
 Să participe la activităţile liceenilor în care îşi poate manifesta înclinaţiile muzicale
(colinde, balurile bobocilor, concursuri muzicale).
Pentru viitorul mai îndepărtat și-a propus:
 Să-şi finalizeze studiile (cu susţinerea bacalaureatului);
 Să urmeze o carieră muzicală la o facultate de profil muzical;
 Să se însoare,să aibă familia lui, copii, casă, un serviciu bine remunerat;
 Să continue să studieze chitara şi să participe la manifestări muzicale.
4. PROGNOSTICUL ASUPRA CAZULUI:
Starea pedagogică:
 Intensificarea interesului pentru studiu în scopul finalizării cu succes a disciplinelor
conform programei de învăţământ;
 Promovarea clasei a XI-a fără corigențe în vară;
 Menţinerea interesului pentru studiu şi disciplinele de specialitate ale profilului de liceu şi
pe parcursul ultimului an de studiu;
 Promovarea bacalaureatului cu nota maximă.
Starea intelectuală:
 Creşterea capacităţii de organizare şi a rezistenţei la efort intelectual;
 Optimizarea capacităţii de concentrare a atenţiei;
Starea de sănătate mentală:
 Cristalizarea dezvoltării personalităţii
 Dezvoltarea încrederii în sine;
 Rezolvarea crizei de identitate şi a dezorientării profesionale;
 Recâştigarea respectului de sine;
Relaţiile sociale:
 Creşterea comunicării şi capacităţii de a relaţiona pozitiv cu colegii;
 Integrarea în colectivul clasei din care face parte;
 Acceptarea de către colectiv a elevului pentru realizarea sarcinilor în echipă
Relaţiile familiale:
 Detensionarea şi îmbunătăţirea relaţiile între părinţi, recâştigarea rolului de model şi
autoritate, conştientizarea situaţiei, demararea unui proces de reapropiere. Părinţii vor
învăţa modalităţile cele mai bune de abordare şi gestionare a situaţiilor de criză ivite în
relaţiile cu fiul lor.
 Apelarea la consiliere în scopul identificării corecte a problemelor şi scurtarea perioadei
de criză.
IV. IDENTIFICAREA RESURSELOR

Resurse umane: Profesori, dirigintele clasei, colegi, prieteni și părinți

Resurse materiale: nu este cazul
Resurse documentare: identificarea unor modele din mass-media
Resurse de timp: o perioadă de 30 de zile până la 60 de zile
V. STABILIREA OBIECTIVELOR
Obiectivul 1: performanțe școlare mult peste nivelul actual
Metode si mijloace de realizare: automotivare, implicarea colectivului de profesori și de elevi
Perioada de interventie: 30-60 de zile
Criterii minimale de apreciere a progreselor: creșterea notelor în tezele date la
matematică, română, fizică și informatică
Metode si instrumente de evaluare: Observaţiile continue și un grafic al evaluării

Obiectivul 2: performanțe de comunicare și socializare cu părinții și cu colegii

Metode si mijloace de realizare: implicarea psihoterapeutului și a părinților
Perioada de interventie: 30-60 de zile
Criterii minimale de apreciere a progreselor: încredere crescută în forțele proprii,
dezinhibare și exprimarea clară și concisă a nevoilor sale
Metode si instrumente de evaluare: Observaţiile continue și un grafic al evaluării

VI. EVALUAREA FINALĂ

Constatativ elevul și-a imbunătățit performanțele școlare
Evaluarea didactică a evidențiat lacunele și dificultățile de învățare și au făcut
posibilă identificarea cauzelor.
Parental, mediul familial s-a adaptat unui climat colaborativ și deschis ideilor de
ambele părți, părinții tânărului acceptând faptul că fiul lor va urma o carieră
muzicală și nu tehnică.

VII. CONCLUZII:
S-a constatat o îmbunătăţire a deprinderilor de comunicare şi o ameliorare a
relațiilor sociale și de învățare pentru elevul R.A.
Se recomandă continuarea programului de terapie atât la nivelul comunicării pentru
recuperarea tulburărilor specifice varstei, cât şi la nivel comportamental şi social.
Totodată, se impun activităţi periodice de schimb de informaţii în cadrul echipei ce
cuprinde toţi factorii educativi din liceu şi familie, cu scopul obţinerii unui caracter
unitar al intervenţiei asupra tânărului R.A.