STUDIU DE CAZ

INTREBAREA DE CERCETARE:

CUM POT CADRELE DIDACTICE SĂ IMPLEMENTEZE STRATEGII DE ÎNVĂȚARE

ACTIVĂ MODERNE ÎN CLASĂ? CUM SĂ AVEM O ȘCOALĂ MODERNĂ ?

Studiu de caz aș unei strategii / idei de promovare a învățăturii moderne

Problema:
Numărul elevilor din bănci a scăzut aproape la jumătate față de anii comunismului, când școala nu
era opțională, era obligatorie. Copii stau în clase și scriu 6 ore pe zi să scrie după dictare lecții
plictisitoare , asimilând informații care le uită foarte repede , pe metoda „tocitului”. Un studiu arată
40% din elevi sunt analfabeți funcționali, la fel și pe tema abandonului școlar. Invățămânul promite
modernizare sistemului educațional însă ne numărăm ca cea mai săracă țară care nu te pregătește
pentru viață. Materia este prea solicitantă la unele materii și nu este de ajuns o oră predarea. Nu este
foarte multă interacțiune la oră , prea puține dialoguri, sau exprimare de opinie personală a elevului.
Programele sunt mult prea încărcate.

Obiective:
 Determinarea cauzelor;

 Propunerea unui proiect educativ de intervenţie.

Etape

I. Abordarea cazului
A. Prezentarea cazului – situaţia actuală:
 Neparticiparea la ore și neprocurarea materialelor necesare
 Părăsirea școlilor în timpul programului școlar
 Lipsa frecventă de la şcoală;
 Intrarea într-un grup de „amici” cu o integritate morală îndoielnică.

B. Procurarea şi sistematizarea informaţiilor.

1) Analiza activităţii şcolare:
 Scăderea randamentului şcolar;
 Lipsa frecventă de la ore;
 Dezinteres chiar şi pentru disciplinele agreate de aceasta.

2) Observaţii psihopedagogice:
 Inteligenţa corespunzătoare vârstei;
 Gândirea este logică, deductivă;
 Memoria – reţine uşor noţiunile dacă sunt explicate logic;
 Atenţia – posedă o capacitate mare de concentrare;
 Voinţa – evită să ia decizii majore, este nehotărât, uşor influenţabil de cei din jur;
 Deprinderi verbale, senzoriale, motrice – normale, corespunzătoare vârstei;
 Afectivitate – prezintă dezechilibre afective majore, oscilează între dispoziţii afective
pozitive şi negative, la anumite intervale de timp;
  Caracter – pozitiv, destul de combativ:
 Este dezinteresat de şcoală datorită anturajului pe care îl are;
 Are atitudine oscilantă faţă de propria persoană şi de colegi, în general
sociabil, dar destul de agresiv verbal dacă îi sunt lezate interesele.
 Echilibrul sistemului nervos – elevul prezintă o labilitate psihică destul de
accentuată, generată în principal de problemele care şi le creează chiar el, pe fondul
unor probleme familiale.
 Nu are încredere în forţele proprii;
 Nu are încredere în persoanele din jur, care încearcă să-i dea sfaturi, să o
protejeze;
 Pentru a-şi proteja propria persoană, recurge la minciuni din cele mai
ciudate.

3) Probleme medicale.
Elevul prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta ei. Tulburări de comportament
tip ADHD, limbaj vulgar, atitudine rasistă , egoism avansat.

4) Relaţii sociale
 Un elev din sistemul românesc are o concurență toxică între colegi ceea ce provoacă invidie
și chiar duc la conflicte.
C. Istoricul evoluţiei problemei.

1. Istoricul problemei.
Conform statisticilor la nivelul anului 2018/2019, 6% dintre elevii din mediul urban (din cei care
au intrat în clasa I în 2011/2012) au abandonat studiile, comparativ cu 18,9% dintre elevii din rural
care abandonează studiile.Aproape un sfert dintr-o cohortă școlară se pierde pe parcursul
învățământului primar și gimnazial în mediul rural (23,1%), comparativ cu 8,2% dintre elevii din
mediul urban (date pentru cohorta 2011/2012-2018/2019).

2. Istoricul evoluţiei şcolare.

În învățământul liceal, în ultimii trei ani școlari, rata abandonului a avut valoare constantă (2,5%).
Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei
mai puțini din filiera vocațională. În mod constant, ponderea populației școlare masculine care
abandonează liceul este mai mare decât cea corespunzătoare populației școlare feminine.

Reorganizarea învățământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de

studiu, până la valoarea de 3,8% la finalul anului școlar 2018/2019, cu o pondere ușor mai mare în
cazul populației școlare feminine.

3. Istoricul dezvoltării intelectuale.

- sprijinirea creșelor, grădinițelor și școlilor din zonele în care ratele de înscriere sau performanțele
elevilor sunt mai scăzute ;
- asigurarea sau îmbunătățirea condițiilor de bază ;
- asigurarea dotărilor și echipamentelor specializate de predare pentru elevii dezavantajați;
investiții în infrastructură pentru modernizarea și internaționalizarea centrelor universitare din zone
cu potențial de creștere prin construirea și modernizarea infrastructurii de cercetare și inovare, a
materialelor de învățare, tehnologiilor noi și tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) ;

- adecvarea numărului sălilor de clasă, al laboratoarelor, al atelierelor școlare, al sălilor de

conferințe, printre altele, la planul de școlarizare prognozat;
- adecvarea tipului laboratoarelor, al cabinetelor, al atelierelor școlare și al sălilor de conferințe,
printre altele, la nivelul de învățământ, profilul unității de învățământ și disciplinele cuprinse în
planul de școlarizare;
- existența unui spațiu propriu destinat bibliotecii școlare/ centrului de informare și documentare sau
a unui acord privind utilizarea bibliotecii unei alte unități de învățământ;
- existența tehnologiei informatice și de comunicare;
- existența spațiilor sanitare și dotarea lor în conformitate cu normele de igienă privind unitățile
pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor;
- accesibilitatea spațiilor școlare și a spațiilor auxiliare pentru toți elevii, inclusiv pentru cei cu nevoi
speciale.

D. Descoperirea cauzelor.
 Note mici
 Neadaptarea elevului la noua situaţie din familie, care a dus la declanşarea unei crize
de identitate a acestuia la școală
 Intrarea într-un cerc „dubios” de prieteni.

II. Elaborarea strategiilor de acţiune.

 Se acţionează la nivel personal prin:
 Creşterea încrederii în sine;
 Modificarea atitudinii elevului faţă de părinţi şi a relaţiilor cu aceştia;
 Şedinţe de psihoterapie;
 Modificarea sistemului de valori a acesteia.

 Se acţionează la nivelul clasei de elevi.

 Înlesnirea reîntegrării în grup;
 Solicitarea elevilor în realizarea unor activităţi desfăşurate în grup;
 Participarea la activităţi extraşcolare.
 Materie diversificată
 Monitorizarea progreselor

 Se acţionează la nivelul tuturor factorilor:

 Părinţi, profesori, colegi, anturaj.

Referinte

https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategie%20SMIE%2023.04.2018.pdf

https://stirileprotv.ro/stiri/dupa-30-de-ani/educatia-din-romania-intr-o-stare-deplorabila-situatia-la-
30-de-ani-dupa-revolutie.html