Metode de Cunoastere A Elevilor

PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A - SEMINAR
METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR
Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune
elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de
invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare
individualitate implicata in procesul de formare.
Probleme intampinate de profesor sunt:

- cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev
- de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta
- ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale
Prioritatile de cunoastere a elevilor:
◻ Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru
a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de
cunoastere atins de elevi
◻ Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev, prin depistarea tipurilor de

sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la
conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare –
„diagrama instruirii” Gagne)
◻ Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective,
amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si
pluridisciplinara.
◻ Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice
diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)
◻ Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate
realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii,
fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.
◻ Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii
monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult
perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca
partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru
copilul aflat in dificultate
◻ Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in
activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate
in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)
1
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV
◻ Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung,

interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii.
Dificultatile de cunoastere a elevilor:
◻ DIFICULTATI SUBIECTIVE
✔ Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;
✔ folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;
✔ raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);
✔ eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii,

sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)
◻ DIFICULTATI OBIECTIVE
✔ Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv
✔ Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative
✔ Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
✔ obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara
2
METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE
1. METODA OBSERVATIEI
Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a

manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.
Observatia consta in surprinderea, urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale,
considerate ca indicatori ai starilor psihice, in conditii normale de desfasurare a activitatii
subiectului; este o perceptie planificata, organizata, care conduce la stabilirea legaturilor intre
fapte si dezvaluie semnificatia acestora.
Conditiile bunei observatii:

o elaborarea unui plan riguros de observatie
o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate
o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat
o alegerea unui numar optim de observatii, in conditii variate
o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control)
o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos
o eliminarea surselor de eroare si distorsiune
Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori):
→ Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.)
→ Simptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul expresiv)
→ Conduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modelaj, dans etc.)
→ Conduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)
→ Conduita mnezica , inteligenta
→ Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial

Limitele obs.:
- prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului
- tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea
- din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu
ipozezele noastre („miopia ipotezei”)
3
Pasii in observatie:
1. stabilirea exacta a obiectivului
2. documentarea prealabila
3. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)
✔ Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie, care va cuprinde toti
indicatorii comportamentului studiat.
✔ Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului, tendintele sale
de manifestare, aspecte supra carora trebuie lucrat, abilitati care pot fi valorificate
✔ In functie de scop, informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau
pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze, teste, chestionare)
✔ Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului, alaturi de datele factuale
si de evolutie scolara
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU):

Ex. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati
persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un
program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, elaborati un ghid de observatie care sa
surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat
cel verbal insotite de semnificatia relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa
Data …………………. Locul………………………Subiectul……………………………………

Activitatea observata …………………………………………………….......................................
Numele observatorului …………………………………………………….

Facultatea ………………….......Sectia/grupa ……………an de studii…..
PROTOCOL DE OBSERVATIE
1. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru
5 4 3 2 1
Siguranta de sine Ezitant, nesigur
Echilibru emotional Hiperemotivitate
Aroganta , agresivitate Supunere, docilitate
Cooperare Necooperare
Calm, stapanire de sine Instabil, agitat
Supramotivat Submotivat
Relaxat Crispat
2. Capacitatea de adaptare la situatii noi
5 4 3 2 1
Adaptare rapida Adaptare greoaie
Progres rapid Progres lent
4
3. Maniera de raportare la probe
5 4 3 2 1
Intelegere rapida a indicatiilor Deficit de intelegere
Invatare rapida Invatare lenta
Strategie mintala anticipativa Haotic, incercare si eroare
Rigurozitate in executie Superficialitate
rezistenta la oboseala fatigabilitate
Rezistenta la monotonie Plictiseala
4. Evolutia randamentului :
a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate :

b) stationar, consecventa, rigiditate :.......... ridicata (capacitate de mobilizare)
.......... scazuta (deficit de mobilizare)
c) fluctuant, instabil
d) regresiv (energie nervoasa insuficienta, lipsa de motivatie, superficialitate, oboseala )
5. Ritmul de lucru :
a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit)
b) constant, mediu
c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit )
6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)

a) mobilizare pentruevitarea erorilor
b) constientizarea erorii si redresare rapida
c) persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant)
d) deruta de eroare (miscari haotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica)
e) erori in lant
f) blocaje ca urmare a erorii
g) frecventa mai mare a erorilor : - la inceput , - la mijloc, - la final
Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala
7. Capacitatea decizionala
a) promtitudine
b) latenta
c) ezitari (frecvente sau rare )
d) blocaje (frecvente sau rare)
8. Aspecte temperamentale
5 4 3 2 1
Energie Lipsa de energie
Reactii sigure si prompte Reactii ezitante
Prudenta si autocenzura Imprudenta, atractie catre risc
(maximizarea riscului) (minimalizarea riscului)
Nervozitate, agitatie, instabilitate Calm, concentrare, constanta
Expresivitate , exteriorizare Inexpresivitate, neexteriorizare
9. Aspecte generale :
5
5 4 3 2 1
Seriozitate Neseriozitate
Perseverenta Delasare, tendinta spre abandon
Rabdare Nerabdare
Constiinciozitate Superficialitate
10. Evaluarea globala a subiectului :
2. METODA CONVORBIRII
Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a

obtine informatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, motivatiile prin care se precizeaza
sistemul sau de valori, convingeri, filozofia de viata.
Conditii de aplicare:
- aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa”
- pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile
- conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie
- implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv
- necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular
Surse de distorsiune:
- tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea
- statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare
(daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata, elevul poate manifesta mecanisme de
aparare: negare, respingere, rezistenta etc.)
avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”)

dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate
Tipuri de convorbire :
- c. Libera – apropiata de psihologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul
discutiei si rolurile se pot schimba, face greu sortabila/cuantificabila informatia; e
importanta capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului
6
- c. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa,

chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata; criteriile urmarite pot fi gandite
independent sau intercorelat; presupune un inceput de standardizare
- c. Dirijata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la
aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine; este structurata, tematica, permite o
buna masurare si ordonare a informatiilor
- c. Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant,
evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit; riguros,
obiectiv, operationabil; se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia
descrisa
- c. Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de
gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor
sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming)
Alte tipuri de convorbire:

- psihoterapeutice: psihanalitica, nondirectiva, clinica
- ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu
poate fi un coleg sau profesorul
Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU):

Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va
solicita ajutorul, intru-cat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta problema a adolescentei),
problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se
desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati
colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.
3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA
3.1. A N A M N E Z A
- Termen preluat din medicina,
- Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica
evolutia si situatia actuala:
o Bolile mai importante din copilarie
o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica)
o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare
- este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

o fie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.)
o fie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.)
3.2. BIOGRAFIA
- utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

- isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante
despre cele mai importante evenimente de viata, care au avut semnificatie pentru persoana
formata, sau in curs de formare
-
o incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre
acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala
7
o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor

o se asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatii
o permite insertia in:
▪ planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor,
▪ a modului de organizare a timpului,
▪ vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul)

- cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se
transforma in autobiografie (jurnal intim)
- in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor

exemplare si are relevanta dubla:
o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii
o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor, care s-au remarcat
(cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.)
Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU):

Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza:
1.respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat
mai precis in informatiile transmise
sau
2. concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de
anameza
FISA DE ANAMNEZA
1. date obiective (de identificare):

▪ numele si prenumele
▪ data si locul nasterii
▪ domeniul de activitate (ocupatia)
2. date privitoare la mediul familial

o parintii : numele, data nasterii / varsta , ocupatia
o fratii: numele, data nasterii / varsta , ocupatia
o conditii de locuit, resurse financiare, climatul familial
3. date privind sanatatea :

– antecenente heredo-colaterale
– boli, interventii chirurgicale
– accidente, traumatisme
4. situatia familiala (daca exte cazul)

o starea civila
8
o varsta si profesia sotului(sotiei)

o copiii : varsta, sex
5. date referitoare la perioada scolaritatii

▪ evolutia scolara
▪ performante (materii preferate)
▪ preocupari extrascolare
6. integrarea in mediul social

o integrarea in familie,
o integrarea in mediul pofesional
o integrarea in mediul social
o integrarea sportiva :
● la ce cluburi a activat,
● ce sporturi a practicat,
● relatia cu antrenorii
● relatia cu sportivii din echipa

7. aspiratii
▪ profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa
▪ familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actuala
▪ social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii
▪ sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul
8. traseul individual in sport (valabil pentru studentii de la EFS)

o ce motivatii au stat la baza practicarii sportului
o la ce competitie a participat
o ce performante a obtinut
o aprecierea individuala a performantelor (care e valoarea sa: foarte bun, mediu, slab)
9 referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri
10. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament, tinuta, limbaj,
atitudini, dominante ale personalitatii)
4. METODA PRODUSELOR ACTIVITATII

- elevul este judecat dupa ceea ce face, nu dupa ceea ce spune
- insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea
proiectiva (compuneri, desene, creatii literare, programe de calculator, constructii tehnice,
obiecte confectionate etc.)
- ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se
inconjoara sau pe care le-a produs
- nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse
- valoarea probata in timp au:
9
o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv

o compunerea literara (poezia, eseul, jurnalul – nevoia de confesiune, de
autostructurare, sublimare lirica
- desprins de individ, produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a
creatorului)
STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII
Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului, care presupune

existenţa structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora.
Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului,
al interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale.
Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia :
● Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul;
10
● Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile;
● Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul
TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII
Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale
individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a
temperamentului. Temperamentul se exprimă în:
▪ impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice, îndeosebi cele
senzoriale şi afective; după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse,
precum şi după ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului, unele persoane sunt mai adânc
impresionabile iar altele doar superficial, puţin impresionabile, cu variantele posibile între cele două
extreme;
▪ impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor, la descărcări sacadate în

desfăşurarea proceselor ori, dimpotrivă, înregistrând perioade de latenţă mărite, desfăşurări
domoale cu intensitate redusă;
▪ ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă,
modificările accelerate sau încetinite, o anumită regularitate;
▪ tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp; sub acest aspect, există indivizi cu
modificări abundente, cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având, deci, un tempou tumultos,
ridicat, şi indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse, manifestând un tempou
scăzut pe aceeaşi unitate de timp;
▪ indicele expresivităţii psihice – care, în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii, în

debitul şi viteza limbajului, în mişcări, în expresiile emoţionale şi mimice, în scris, în actele voluntare
complexe etc.
Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale:
- Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora

predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge, limfă, bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi
se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman. Predominanţa uneia sau alteia în acest
amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic), coleric şi
melancolic.
- I.P.Pavlov, manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a

creierului. În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni, acesta pune în evidenţă
trei însuşiri fundamentale ale sistemului nervos, însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară:
- forţa sau energia, dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului;
- mobilitatea, exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe
funcţionale;
- echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază –
excitaţia şi inhibiţia, în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative
Concret, la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab,
echilibrat – neechilibrat, mobil – inert
11
- C.G.Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de

personalitate. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă, ceea ce a generat
cele trei tipuri: introvertit, ambivert, extravertit.
- H.J.Eysenck, adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate),

integrează într.o structură unitară cele patru tipologii, evidenţiind corelaţiile dintre ele. Astfel, el
demonstrează că, de regulă, flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt
extravertiţi, după cum melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii
prezintă un nivel scăzut de nevrotism, deci sunt stabili.
PORTRETE TEMPERAMENTALE
COLERICUL
● tip de ANS - puternic, neechilibrat-excitabil;
● „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă, lesne şi repede excitabil” (Pavlov);
● este excitabil şi inegal în toate manifestările sale, cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic,
nestăpânit, fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică);
● din copilărie este zburdalnic, neastâmpărat, preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă
mişcare;
● copii sunt „prea vioi”, agitaţi, dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos, îi
caracterizează o vorbire explozivă, gândirea lor se poate concentra mai greu, mişcările sunt abrupte, ei
sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplină în educaţie;
● starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe
care o are în sine, de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare;
● înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional, reacţiile („exploziile”)
sale afective fiind puternice şi greu de stăpânit, indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie;
● are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări, se lasă uşor cuprins de stări de
alarmă sau furie;
● în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie;
● învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone;
● la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice;
● în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale, de idealul de viaţă, se poate afirma ca om al marilor

iniţiative, capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată;
● activitatea voluntară domină cu caractere variate, unii prezentând o energie neobosită şi continuă, alţii
sunt autoritari, alţii luptători, opzanţi, combativi;
● ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca
întâi să reacţioneze şi apoi să gândească;
● limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul;
● fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe, colericul este de multe ori susceptibil, iritabil,
sectar, brutal;
● dacă are superiorităţi mentale şi morale, el apare ca un organizator neobosit, creator de ordine şi
armonie
12
● colericii sunt extravertiţi, foarte comunicativi, sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor:
● exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova, Beaumarchais, Danton, L.

Beethoven, iar la noi N.Lupu, T.Arghezi, I.L.Caragiale, L. Rebreanu etc.
Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol, pe formarea unor
interese cognitive stabile, care să-l orienteze, să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia, pe
conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării, pe contracararea tendinţei de a se manifesta
dominator şi agresiv, pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate.
SANGVINICUL
● tip de ANS - puternic, echilibrat, mobil;
● „sangvinicul este un creator infierbântat, un element foarte activ, dar numai când are mult de lucru şi
este interesat de acesata, adică atunci când există o excitaţie permanentă; cînd acestă condiţie lipseşte
el devine plictisit, indolent”(Pavlov);
● în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”, echilibrat, adaptabil, care nu a dat prea multă bătaie
de cap părinţilor;
● este volubil, hiperactiv, cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare
optimă a activităţii fantastice şi creatoare;
● se caracterizează prin ritmicitate, echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii, rapidităţii mişcărilor şi
vorbirii, printr-o mare efervescenţă emoţională;
● este temperamentul bunei dispoziţii, al adaptabilităţii promte şi economicoase;
● stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente;
● se integrează rapid şi bine în grup, îi place să lucreze cu alţii, cooperează eficient;
● dincolo de vioiciunea şi exuberanţă, se descoperă stăpânirea de sine; sangvinicul poate aştepta fără o
încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi
● este viguros, exagerator, imaginativ, optimist, entutiast, jovial;
● îi place să „circule”, să se mişte , să comunice, să se dezvolte;
● este amabil, binevoitor, satisfăcut de el însuşi;
● are o bună imagine de sine, realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină;
● este generos, sincer dar unora le lipseşte profunzimea;
● are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare;
● extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor, consolidare intereselor şi

prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii;
● ca şi colericii, sangvinicii sunt extravertiţi, orientaţi mai mult spre prezent şi viitor;
● exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. Rabelais, Fr. Bacon, Voltaire, Goethe,
Balzac, iar la noi I. Teodoreanu, G. Enescu, N. Grigorescu, G. Coşbuc etc.
Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor, pe formarea
unor interese cognitive stabile şi, în mod deosebit pe persistenţa în relaţii.
13
FLEGMATICUL
● tip de ANS - puternic, echilibrat, inert;
● „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit, totdeauna egal, insistent şi perseverent ”(Pavlov);
● este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm; dispune de ceea ce
se numeşte răbdare naturală şi, de aceea, prin educaţie, poate atinge performanţe în perseverenţă
voluntară, meticulozitate şi temeinicie;
● nu se pierde prea uşor cu firea;
● gesturile sunt rare, măsurate, egale şi lente, vorbirea tărăgănată şi monotonă, mersul liniştit, mişcări
puţine, mimică inexpresivă;
● inteligenţa este analitică şi raţională, imaginaţia „rece”;
● opus colericului, flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează;
● dacă personalitatea este slabă, flegmaticul tinde către inacţiune, neprevedere, desfrâu, lene; dacă
posedă superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi, prevedere,
fidelitate, metodă, eficienţă;
● este mai puţin sociabil, se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi, în general nu
manifestă iniţiativă în relaţiile interpersonale;
● deşi pare indiferent afectiv, el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile;
● flegmaticul este caracterizat de fidelitate, regularitate, sobrietate şi răbdare;
● este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face, de la modul de angajare în sarcină la maniera în care
abordează o relaţie interpersonală; nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le
păstrează pentru mult timp, unele toată viaţa;
● are un simţ al datoriei dezvoltat şi, de regulă, duce lucrurile la bun sfârşit;
● sunt persoane onorabile pe care se poate conta;
● stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului, de aceea va rezolva mai bine
sarcinile care implică rezistenţă la monotonie, izolare şi ritm mai lent ;
● este mai greoi, are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios, de aceea face puţine
greşeli, inclusiv în activităţile psiho-motorii;
● de regulă sunt introvertiţi, închişi în sine, puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi
mai mult spre trecut;
● exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam, I.Kant, J.Locke, A.
France, iar la noi M. Sadoveanu etc.
Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a
flexibilităţii. La acestă categorie temperamentală, profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai
ales în fazele de adaptare la sarcini noi, să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu
le reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un
ritm mai lent al reactivităţii generale.
MELANCOLICUL
● tip de ANS - slab;
14
● „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil; se vede că pentru
melancolic fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor, din moment ce el nu crede în nimic, nu
speră nimic, peste tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov);
● melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi
energetice, de unde, pe de o parte, sensibilitatea şi emotivitatea deosebită, iar, pe de altă parte,
înclinarea spre depresiunea în condiţii de solicitare crescută;
● are mari dificultăţi în adaptarea socială, aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a
redusei încrederi în forţele proprii;
● este timid şi inhibat, stângaci în relaţiile cu ceilalţi, cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care
nu le cunoaşte sau de care se teme;
● nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare;
● neechilibrat emoţional, reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere, descurajare, panică;
● este hipoinstinctiv dar hipersensibil, schizoid, romantic, sugestibil, schimbător, nestatornic, cu frecvente
crize de depresiune;
● inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată, dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii;
● nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare, în schimb este capabil de acţiuni
analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii;
● învaţă mai greu, cu multe greşeli, având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi;
● exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. Chopin, J.J.Rousseau, N. Gogol,
P.I.Ceaikovski, Aristotel, Galileo Galilei, iar la noi M. Eminescu, Al. Vlahuţă, L.Blaga etc.
Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii, a stimei de sine şi a
abilităţilor sociale; încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea
exigentă şi atmosfera încordată.
Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU) :
1. „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica
personala care va defineste. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la rtei
inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea ?
2. Ghid de temperament (Belov) – dupa ce va autoaplicati ghidul, elaborati o schita de portret a

temperamentului dominant
GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)

Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________
In tabelul urmator sunt listate o serie de enunturi care fac referire la diverse tipuri de comportament . in dreptul fiecareui enunt , in casuta cu
punct va trebui sa treceti cifra care va reprezinta ca raspuns , dupa cum urmeaza :
2 – daca acel comportament va este cracteristic in mod constant (intotdeauna)
1 – daca acel comportament va este specific doar in anumite conjuncturi (uneori)
0 – daca acel comportament nu va caracterizeaza de loc (niciodata )
15
NR. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI C S F M

1. Fara astampar, agitat ♦
2. Vesel, optimist ♦
3. Calm, cu sange rece ♦
4. Timid ♦
5. Impulsiv, irascibil ♦
6. Energic si intreprinzator ♦
7. Consecvent si serios in ceea ce face ♦
8. Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii ♦
9. Nerabdator ♦
10. Nu duce un lucru la bun sfarsit ♦
11. Prudent si echilibrat ♦
12. Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii ♦
13. Aspru si sincer in relatiile cu oamenii ♦
14. Inclinat sa se supraaprecieze ♦
15. Stie sa astepte (rabdator) ♦
16. Neincrezator in propriile forte ♦
17. Hotarat si plin de initiativa ♦
18. Capabil sa sesizeze noul ♦
19. Tacut ♦
20. Suporta usor singuratatea ♦
21. Incapatanat ♦
22. Nestatornic in interese si inclinatii ♦
23. Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica ♦
24. Deprimat si dezorientat dupa esec ♦
25. Ingenios in discutii ♦
26. Suporta usor neplacerile si esecurile ♦
27. Suporta ironiile la adresa sa ♦
28. Are tendinta de a se inchide in sine ♦
29. Lucreaza in salturi ♦
30. Se adapteaza usor la diferite imprejurari ♦
31. Nu-si cheltuieste inutil fortele ♦
32. Oboseste repede ♦
33. Inclinat spre risc ♦
34. Manifesta receptivitate fata de nou ♦
35. Respecta cu strictete un anumit regim de viata ♦
36. Vorbeste incet si rar, pana la soapta ♦
37. Neranchiunos, nesuparacios ♦
16
38. Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate ♦

39. Isi reprima usor pornirile ♦
40. Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului ♦
41. Vorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune ♦
42. Se deprinde usor cu o munca noua ♦
43. Este putin sensibil la laude si mustrari ♦
44. Foarte impresionabil ♦
45. Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) ♦
46. Suporta greu monotonia, activitatile migaloase ♦
47. Constant in relatii si interese ♦
48. Exagerat de receptiv la laude si dojeni ♦
49. Scandalagiu si agresiv ♦
50. Comunicativ si serios ♦
51. Se incadreaza lent intr-o activitate noua ♦
52. Exigent fata de el si fata de cei din jur ♦
53. Neintelegator fata de lipsuri ♦
54. Rabdator si muncitor ♦
55. Egal in raporturile cu cei din jur ♦
56. Predispus la neincredere si suspiciuni ♦
57. Are o mimica agresiva ♦
58. Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza ♦
59. Punctual si ordonat ♦
60. Foarte sensibil ♦
61. Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide ♦
62. Isi pastreaza calmul in situatii limita ♦
63. Se adapteaza greu la o situatie noua ♦
64. Foarte vulnerabil ♦
65. Nazuieste spre nou ♦
66. Totdeauna este plin de viata ♦
67. Este inert, greoi, indiferent ♦
68. Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile ♦
69. Face miscari violente, bruste ♦
70. Adoarme si se trezeste usor ♦
71. Stie sa se stapaneasca ♦
72. Nu prea activ si cam fricos ♦
73. Perseverent in realizarea scopului propus ♦
74. Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare ♦
75. Isi controleaza pornirile ♦
76. Docil, ascultator ♦
17
77. Isi schimba brusc dispozitia ♦

78. Trateaza lucrurile cu superficialitate ♦
79. Duce pana la capat o treaba inceputa ♦
80. Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur ♦
TOTAL
NOTE STANDARD
La finalul testului se face totalul pe fiecare coloana in parte.

Coloana pe care se obtine suma cea mai mare defineste temperamentul dominant.
C – coleric , S- sangvinic , F- flegmatic, M- melancolic
METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE
5. METODA TESTELOR
Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician, este o proba standardizata din
punct de vedere al:
- sarcinii identice propuse spre rezolvare,
- al instructajului,
- al conditiilor de aplicare
- al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute
18
→ este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor
→ utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor
→ elaborarea unui test presupune: constructie, (re)etalonare, studii de validare
→ standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate
Avantaje:
- se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt
- informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective
- informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate
- faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic
- evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon
Tipuri de teste:
✔ de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general
✔ de aptitudini si capacitati
✔ de personalitate (obiective, tehnici proiective, de expresie) – surprind dimensiunea de

profunzime a personalitatii
✔ de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi
specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii
didactice
Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii:

- cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon), delicventa
- cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.)
- cu tulburari de personalitate (anxietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de
comunicare sau de integrare scolara si sociala)
Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar:

- orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati)
- scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice
- alegeea celui mai potrivit nivel de educatie
- depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare
Reactii antitest:
- invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor
- etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala
- sporeste riscul de „profetie autoimplinita”
- faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, sex, cultura, clasa sociala
Orientarea actuala:
– rafinarea puterii lor diagnostice,
– fixarea de standarde etice corespunzatoare,
– evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa)
6. METODA CHESTIONARULUI
19
Chestionar: - set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa, pe
un numar mare de persoane, ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate
→ metoda cantitativa, ce presupune probleme speciale de constructie, aplicare, prelucrare,
interpretare
→ sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist
Caracteristici tehnice :
- reprezentativitatea esantionului
- constructia chestionarului
- tipurile de intrebari (itemii)
- formularea si ordinea intrebarilor
- anchetarea cu sau fara operator
Tipuri de chestionare:
- de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la
propriile perceptii, atitudini, compoirtamente pentru a evidentia opinii, atitudini, pareri despre
ei, depre lume sau situatii specifice
- de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala, printr-o lista de intrebari
optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de
aptitudini)
- factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica
Avantaje:
- releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ, pe un numar mic
de domenii
- foloseste autoraportarea- valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii)
- standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica
Dezavantaje:
- poate genera reactii de prestigiu:
▪ tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)
▪ efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)
▪ negativism (nu raspunde la toate intrebarile)
▪ originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta)

- daca chestionarul este rau alcatuit:
- sugereaza raspunsuri,
- stimuleaza raspunsuri dezirabil,
- intrebarile se induc reciproc
Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. Ex.
stilul de conducere evaluat prin indicatori:
→ orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat)
→ luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare)
→ ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii)
→ calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta)

Seminar:
20
- prezentarea unor modele de:

● teste de atentie, memorie, inteligenta nonverbala, intelegere verbala, intuitie tehnica etc.
● chestionar de autoevaluare, de stres, de opinie etc.
● teste de personalitate, de temperament etc.
7. METODA SOCIOMETRICA
Din punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a
influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii:
→ A actioneaza asupra lui B
→ B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C
Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea - care se
manifesta in trei forme:
● trebuinta de incluziune – nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingrijit, de a atrage atentia
(asociata cu teama de a nu fi respins)
● trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat
● trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate

Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau
microscopic (grup mic)
Sociometria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii
vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale
preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta)
Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice, destinate

sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.
Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul
relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a
centrelor de infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.)
Tehnica aplicarii testului - se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti
membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna
Conditii de aplicare :
1. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a
constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si
teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el
2. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment, motivatia pentru participare si
adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti
3. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa
reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun)
4. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor, de marimea colectivitatilor si de
varsta subiectilor
5. numarul de alegeri poate fi:
21
▪ nelimitat – mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretat
▪ limitat – inhiba spontaneitatea

6. componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor
interpersonale
ex. intrebari:
1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul
2. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul
1. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica?

2. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica?
1. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie

2. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie
- fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la
plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. 1,2,3 colegi)
- notarea se face astfel :
+2 (cea mai mare atractie)
+1 (atractie mai redusa)
-1 (respingere mai redusa)
-2 (cea mai mare respingere)
- se poate lucra si cu culori
Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare
SUBIECTII 🡺
A B C D E F
🡻
A +2 -2 -1 +1
B +2 -1 +1 -2
C -1 -2 +2 +1
D -2 +1 +2 -1
E -1 +2 -2 +1
F -2 +2 -1 +1
Total 1(2) 2(4) 2(3) - 4(6) 3(3)

alegeri
Total 3(5) 1(1) 1(1) 4(7) 1(1) 2(3)
respingeri
22
- pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la

ceilalti membrii ai grupului
- pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect
ex.
1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau
respingerilor)
Calcule (prelucarea datelor)
a. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL
ALEGERI - RESPINGERI
ISP =
N–1
ISP – poate fi : pozitiv, negativ, nul
b. INDICELE DE COEZIUNE
alegeri reciproce x 2
Ic =
N(N–1)
Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului)

1 – este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune
AVANTAJE.
- permite evidentierea: lanturilor, perechilor, triunghiurilor
- indica rapid : liderii, exclusii, izolatii
- prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului
DEZAVANTAJE:
- surprinde structura grupului la un moment dat
- are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii
informale
SOCIOGRAMA - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii
grupului
● Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B)
● Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers)

23
● Respingeri unilaterale
● Respingeri reciproce
Tema de seminar :
Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna, in cadrul careia trebuie sa va exprimati
optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri, doua respingeri) dupa modelul anterior. Elaborati
sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune
8. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA
a. prin continutul materiilor din programa de invatamant, tanarul vine in contact cu omenii de
activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere, preferinte etc.; disciplinele
scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor, aptitudinilor si capacitatilor individului
b. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare, se realizeaza o informare cat

mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate, forme de calificare in reteaua
scolara si alte forme post-scolare, perspectivele carierei
c. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact

direct, intuitiv, cu continutul concret sl profesiilor, despre aspecte specifice unor munci
d. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si

un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie, aspirartiile si motivatiile
cu realitatea concreta a propriilor performante
e. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace

specifice psihologiei; sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului, potentialul
lui de dezvoltare, de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari
care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa
f. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele

psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului
in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a
posibilitatilor sale.
INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND)
Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni:

- R - realiste (stiinte exacte)
- I - intelectuale
- A - artistice
- S - sociale
- E - antreprenoriale
- C - conventionale
fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta

24
(ex. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial, social, conventional)
Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „fiecare persoana tinde sa-si
aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele
sale”, o profesie in care:
● sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile,
● sa-si exprime atitudinile si valorile,
● sa joace roluri agreabile
● sa le ocoleasca pe cele dezagreabile,
● sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.

Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii.
Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale
TIPUL DE PERSONALITATE INTERESE DOMENII OCUPATIONALE
REALIST Forta fizica, coordonare motrica, miscare, Topograf, mecanic, activitati fizice in aer liber,
(motor) agresivitate, concret mestesuguri manule
INTELECTUAL Intelegere, explicare, studiu, rezolvarea de Domenii stiintifice (chimist, fizician, biolog,
(lingvistic) probleme informatica)
ARTISTIC Activitati nestructurate care solicita Muzica, limbi straine, arte plastice, literatura,
(estetic, creativ) creativitate si expresie personala publicitate, decoratiuni interioare, fotografie,
(indirecta) televiziune
SOCIAL Relationare cu ceilalti, a explica altora Profesor, psiholog, terapeut, asistent social,
(a preda), a ajuta, a comunica purtator de cuvant, reporter
INTREPRINZATOR Vanzare / cumparare, negociere, Vanzator, agent de vanzari, manager, mic

organizarea activitatii altora, initiativa, intreprinzator, lider
coordonare si conducere
CONFORMIST Executie, ordonare, finalizare, conservare, Contabil, secretara, functionar, administrator,

loialitate bibliotecar, arhivist
25
9. METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR PROFESIONAE SI OCUPATIONALE
PROFILUL OCUPATIONAL
Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii, cuprinzand urmatoarele aspecte:
1. Continutul muncii
( ce mi se cere sa fac? Care este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest loc?)
2. Unelte / instrumente de lucru
(ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina ? cu ce trebuie /pot sa lucrez pentru a face ceea
ce trebuie sa fac)
3. Atributii si responsabilitati
( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina ? ce carinte trebuie sa respect ? Care sunt
limitele mele ? )
4. Program de lucru
(care este perioada de timp pe care o am la dispozitie ? cat timp lucrez zilnic ?)
5. Mediul de activitate
(in ce conditii /unde trebuie sa–mi indeplinesc sarcina ?)
6. Situatii de risc
( la ce ma expun? ..conditii speciale de lucru: zgomot, radiatii, inaltime etc )
7. Cerinte pentru exercitare (medicale si pihologice)
(cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere ? caracteristici fizice si psihice pe care
trebuie sa le intrunesc)
8. Deprinderi transferabile
(ce din ceea ce stiu deja sa fac pot sa folosc in ceea ce trebuie sa fac?)
9. Cerinte de educatie si pregatire profesionala
(care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta
munca ?)
10. Salarizare, promovare, alte avantaje
( cati bani primesc pentru munca pe care o fac? Ce mai primesc in afara de bani ?)
11. Dinamica ocupationala pe piata muncii
( cat de cautata este munca asta pe piatza ? cat de usor/greu pot sa gasesc un loc de munca
similar cu pregitirea/experienta pe care o am?
26
12. Ocupatii inrudite, specializari

( ce altceva mai pot face cu pregatirea si experienta acumulate ? cum pot sa ma perfectionez
in domeniu?)
Utilizarea profilelor ocupationale :
- in informarea despre ocupatii si profesii

- in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu cewrintele unei
ocupatii / profesii dorite (consilierea profesionala)
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU):
Elaborati o fisa de profil ocupational pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti
FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI PENTRU PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor
referitoare la o persoană, privită în totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Printr-o
bună organizare a informatiei, fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste
un rol de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea
de diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului,
destinată necesitătilor actiunii pedagogice, adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului, sub
multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică, dezvoltarea psihică, fond informational, integrarea socială. Fisa
destinată studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi
definită ca un document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate, în scopul
desăvîrsirii personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. Eficienta nu trebuie căutată în
valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate, ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de
învătămînt.
Caracteristicile fisei psiho-pedagogice
Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii, dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii
copilului, cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor
dominante de personalitate, de mediu si de educatie, abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in
explicare aprocesului de formare a elevului. Aceste principii, precum si metodele de studiere a trăsăturilor de
personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice:
-caracteristica de fisă de concluzii, deoarece contine rezultatele prelucării informatiei, realizează

cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor, exprimă generalul si caracterisiticul din fapte;
- caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic, pedagogic si social,
-evidentiază elementul caracteristic: scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun,
ceea ce este permanent de ceea ce este accidental, explică persoana prin dominantele sale
psihologice, pedagogice, sociologice.
-permite o prezentare dinamică, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie,
scoală, societate, urmăreste copilul in procesul de formare, sesizînd modul de cristalizare a anumitor
trăsături, explică structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin
factorii care intervin ( de sănătate, de mediu, de scolaritate).
27
-are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului, contine indicatii
asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv, educativ cît si datele referitoare la orientarea
scolară si profesională;
-are un caracter explicativ; este rezultatul actiunii de întelegere a copilului, contine motivatii pentru
anumite situatii sau conduite;
-are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului, urmăreste elevul in toate
etapele de învătămînt, se definitivează pe parcurs.-are un caracter de accesibilitate, poate fi completată
si utilizată de orice cadru didactic;
-prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile, evidentiază elementele

caracterisitice, prezintă o anumită sistematizare a datelor.
-constituie un document secret, comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de
stres.
Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică
O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie
a individualitătii elevului:
I.Date personale:1.Date despre starea civilă 2.Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut
domiciliul
II.Date asupra stării de sănătate 1.accidente ereditare si conditii de mediu nocive, 2.antecedente

personale, defecte fizice, deficiente senzoriale. 3.starea generală a sănătătii; 4.mentiuni medicale cu
importantă pentru procesul de învătămînt
III.Date asupra mediului familial 1. Familia (tabel sintetic) 2. Caracterisiticile vietii de familie 3.Gradul de
integrare a elevului in familie 4.Atentie acordată formării copilului 5.Influente extrafamiliale 6.Actiuni de
colaborare a scolii cu familia
IV. Date asupra scolaritătii 1. Situatia scolară (tabel sintetic) 2. Gradul de integrare a elevului în
scoală 3. Locul si rolul în organizatia de tineret 4. Succese deosebite în competitii 5. Activitate în
cercurile de elevi 6. Preocupări în afara scolii 7. Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare 8.
Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie
V. Date asupra structurii psihologice 1.Caracteristicile proceselor intelectuale 2.Afectivitate,

temperament, caracter 3. Aptitudini, interese 4. Aspecte în care este necesar să se intervină
VI. Aprecieri sintetice 1. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor) 2. Profil
psihopedagogic
VII. Date referitoare la orientarea scolară si profesională 1.Aspiratiile elevului 2. Dorintele părintilor 3.

Aprecierea profesorului diriginte 4. Actiuni formative directionale
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU):

Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial
sau liceal)
28
Liceul / Scoala……………………………
Localitatea………………………………..
Judetul…………………………………….
FISA PSIHOPEDAGOGICA
I. DATE PERSONALE
1. Numele si prenumele elevului……………………………………………………………………………

2. Nascut in anul……………..luna………………….ziua………localitatea……………………………..
3. Domiciliul ………………….str………………………………………..nr………………………………….
4. este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………..)
5. s-a transferat de la scoala ………………………localitatea………………………..in anul……………
din motivele ………………………………………………………………………………………………..
6. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza :
clasa In anul La scoala Media generala Obs.date, situatii deosebite (gazda,

la absolvire camin, naveta)
7. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare
(daca nu este transferat)
………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA

29
8. Parintii
numele varsta profesia Locul de munca
Tatal
Mama
9. Tipul de familie>
Familie obisnuita □
Parinti vitregi: mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □
Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □ copil infiat □
mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati □
10. Situatia fratilor

Numar de frati mai mari ………………………..numar de frati mai mici……………………
Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii

(resurse materiale, influente
11. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul

(daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului)
……………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
12. atmosfera si climatul educativ din familie
a. relatii dintre parinti
………………………………………………………………………………………………………………….
b. relatia dintre parinti si copil.
………………………………………………………………………………………………………………….
c. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului
…………………………………………………………………………….…………………………..............
13. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala, biblioteca, program sistematic organizat, studiul
particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare)
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..
14. influente extrafamiliale (prieteni, anturaj)
30
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI

15. Situatia scolara
clasa Media anuala Media la purtare clasificare Discipline Discipline cu
preferate rezultate slabe
16. concursuri si cercuri scolare si extrascolare

clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati
17. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului
Lectura (domeniul) □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator□

Arte plastice □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Muzica (ce fel?) □
Altele □ ……………………………………………………………………………………………….
18. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare
(capacitate, interes, conditii de studio, starea de sanatate, rezistenta la efort)
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..
IV CARACTERIZAREA ELEVULUI
19. NIVEL DE INTELIGENTA
Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
20. SPIRIT DE OBSERVATIE
Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
21. ATENTIE
Foarte buna □ mediocra □ slaba □
22. RITMUL ACTIVITATII
Rapid □ destul de mobil □ incetinit □ lent □
23. INCREDERE IN FORTELE PROPRII
31
Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □

24. INDEPENDENTA
independent □ manifesta uneori independenta □ mai mult sablonar □ dependent □
25. ECHILIBRUL EMOTIONAL
calm □ controlat □ emotive □ agitat □
26. FIRE
comunicativ □ foarte sociabil □ putin sociabil □
27. TEMPERAMENT
coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □
28. LIMBAJ
vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □
cocabular si redare greoaie □ vocabular redus, exprimare incomplete □
29. alte trasaturi pozitive

......................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
30. alte trasaturi negative

......................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
31 interese profesionale si aptitudini speciale

......................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
32. aprecieri de ansamblu

......................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
33. recomandari pentru scoala si familie

......................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................
34. orientare scolara si profesionala
GIMNAZIU LICEU
aspiratiile elevului a)........................................................ a) .............................................................
dorintele parintilor b)....................................................... b) ..............................................................
recomandarea scolii c).................................................... .. c).............................................................
32
Numele studentului Facultatea Grupa
Portofoliu seminar
PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?”

a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica
personala care va defineste
b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si
specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o
schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti
schimbarea
2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE
Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context,
observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un
desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod,
completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea
sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia
relevanta (recomandare: folositi tabelul analizei comportamentale(1) si (2) din anexa
3. CONVORBIREA
- Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele
unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau este consumator de droguri (sau orice alta
problema a adolescentei), problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur
o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. Formulati 5-
10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu
privire la situatia concreta.
4. ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana
incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise
33
5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, elaborati o schita de

portret a subiectului testat , indicand temperamentului dominant
6. CERINTE OCUPATIONALE - Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postulu) pentru

profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti
7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in

sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal)
Nota portofoliu :
- fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 1,3 puncte
(7 piese x 1,3 p = 9 )
- 1 punct din oficiu
Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna.
Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta
(sau pe prima pagina ) scriindu-se citet :
- PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
- NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI
- FACULTATEA / ANUL / GRUPA
34

Metode de Cunoastere A Elevilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Cunoastere A Elevilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

Probleme intampinate de profesor sunt:

Prioritatile de cunoastere a elevilor:

◻ Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev, prin depistarea tipurilor de

◻ Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung,

Dificultatile de cunoastere a elevilor:

✔ Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;

✔ folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;

✔ raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);

✔ eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii,

✔ Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv

✔ Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative

✔ Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare

METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE

Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a

Conditiile bunei observatii:

→ Simptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul expresiv)

→ Conduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modelaj, dans etc.)

→ Conduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)

→ Conduita mnezica , inteligenta

→ Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU):

Data …………………. Locul………………………Subiectul……………………………………

Numele observatorului …………………………………………………….

1. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru

2. Capacitatea de adaptare la situatii noi

3. Maniera de raportare la probe

a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate :

6. Atitudinea fata de eroare (autocontrol, autodepasire)

Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala

10. Evaluarea globala a subiectului :

Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a

avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”)

- c. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa,

Alte tipuri de convorbire:

Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU):

3. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA

- Termen preluat din medicina,

- este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

- utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor

▪ a modului de organizare a timpului,

▪ vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul)

- in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor

Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU):

1. date obiective (de identificare):

▪ data si locul nasterii

▪ domeniul de activitate (ocupatia)

2. date privitoare la mediul familial

3. date privind sanatatea :

4. situatia familiala (daca exte cazul)

o varsta si profesia sotului(sotiei)

5. date referitoare la perioada scolaritatii

▪ performante (materii preferate)

6. integrarea in mediul social

● relatia cu sportivii din echipa

▪ social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii

▪ sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul

8. traseul individual in sport (valabil pentru studentii de la EFS)

9 referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri

4. METODA PRODUSELOR ACTIVITATII

o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv