Managementul Proiectelor Curs 2

MANAGEMENTUL
PROIECTELOR
CURS 2
CURS 1- Abordarea 2.1. Programe comunitare în
integrată domeniul educaţiei şi formării
a conținuturilor profesionale (Leonardo DaVinci,
Comenius, Erasmus, Grundtvig).
învățării din perspectiva Alte finanţări prin granturi
continuității între
nivele de școlaritate 2.2. Metodologia elaborării unui
proiect. Ciclul de viaţă a unui
proiect
2
2.1. Programe comunitare în
domeniul educaţiei şi formării
profesionale (Leonardo DaVinci,
Comenius, Erasmus, Grundtvig).
Alte finanţări prin granturi
Programe și proiecte
4
• Programul (de finanţare europeană) este transpus în practică de un grup de proiecte, coordonate
pentru a obţine un beneficiu, care nu ar putea fi obţinut dacă s-ar executa fiecare proiect în mod
individual. Diferenţa proiect / program în contextul finanţărilor europene este dată de scopul urmărit:
scopul unui proiect constă în realizarea unor elemente de rezultat stabile, folosind un minimum de
resurse, pe când scopul unui program este utilizarea optimă a resurselor pentru realizarea de beneficii
maxime.
• În cadrul programelor de finanţare (europene, naţionale sau din surse private) o serie de proiecte sunt
definite ca de “intervenție comunitară”, deoarece vizează un scop care ține de sfera DEVCOM,
indiferent de forma și de tipul activităţilor propuse. De aceea, acest tip de proiecte sunt finanţate atât în
cadrul Programului Erasmus+ (“mega-programul” european din domeniul educației, tineretului și sportului,
descris succint mai jos) dar şi în cadrul altor programe de finanţare (POS DRU, PNDR, SEE Grants etc.).
• De menționat în acest context este faptul că în cadrul programelor europene active la acest moment diferitele
componente și sub-programe sunt cunoscute sub diferite denumiri, cum ar fi “acțiuni-cheie“ (în cadrul programului
Erasmus +) “axe” și “măsuri” (Programul Național de Dezvoltare Rurală), “axe prioritare” și “domenii majore de
intervenție” (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) etc.
5
Erasmus+
• Program operațional de la 1 ianuarie 2014, în urma aprobării Parlamentului European din 19.11.2013,
Erasmus+ reunește sub forma unui singur program cele șapte programe ale Comisiei Europene din
domeniile învățământului și educației care funcționau la acea dată (Învățare pe Tot Parcursul Vieții, Tineret
în Acțiune, Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul pentru cooperare cu țările industrializate).
• Spre deosebire de celelalte programe operaționale europene, Erasmus+ are deja un ghid oficial pentru
perioada 2014-2020 (disponibil la
http://www.anpcdefp.ro/userfiles/erasmus_plus_programme_guide_en14.pdf) și un apel național de proiecte
pentru 2015 (http://www.anpcdefp.ro/userfiles/Apel_national_2015_ErasmusPlus_V3.pdf ).
• Informații detaliate despre acest program sunt disponibile pe pagina oficială a Agenției Naționale
pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (http://www.anpcdefp.ro/
), autoritatea de administrare a programului Erasmus+ în România, precum și pe pagini de Facebook
consacrate programului (https://www.facebook.com/ErasmusPlusRO;
https://www.facebook.com/pages/Erasmus-PLUS-Romania-2014-2020 ).
6
Programul Uniunii Europene pentru educație, formare profesională, tineret și sport 2014-2020 ERASMUS + înlocuiește
programele derulate până în 2013 în aceste domenii (care urmăreau 50 de obiective distincte, prin 60 de acțiuni diferite), cu un
singur program integrat care conține doar trei acțiuni cheie și două activități specifice (Jean Monnet și Sport).
Caracteristici generale ale noului program:
- Se mentine identitatea sectoarelor din programele anterioare, prin utilizarea brandurilor: Erasmus, Comenius, Leonardo
daVinci, Grundtvig si Tineret, dar se incurajeaza proiectele transectoriale;
- Nu mai există candidaturi individuale, doar instituționale;
- Întreg procesul de candidare si selecție se face online;
- Toți candidații se vor înregistra în prealabil într-un registru unic la nivel european (o singură dată, la prima candidatura); în
urma înregistrării vor primi un cod unic de organizație, pe care-l vor utiliza in toti cei 7 ani;
- Ca regulă generală, va exista un singur termen limită pe an la fiecare acțiune cheie, cu excepția proiectelor de tineret (ambele
acțiuni cheie) care își păstrează trei termene limită pe an;
- Cu foarte putine excepții se vor folosi urmatoarele tipuri de finanțare simplificată: lumpsum (=costuri forfetare) și baremuri de
costuri unitare;
- În consecință, rapoartele finale nu trebuie sa fie însoțite de facturi, chitante, alte documente financiare justificative;
- În schimb, toate proiectele trebuie să dovedească îndeplinirea obiectivelor și obținerea rezultatelor/produselor/impactului la un
nivel calitativ cel putin satisfacător;
- Calitatea, impactul produs in instituție/local (măsurat), transferabilitatea rezultatelor în afara parteneriatului constituie cerințele
principale ale Comisiei de la proiectele finanțate în Erasmus+;
- Principiile co-finanțării si de non-profit se vor asigura implicit prin nivelul granturilor (deci nu se vor mai verifica prin
documente).
7
În funcție de adresabilitatea lor ca fiind fie de o importanță majoră pentru cadrele
didactice sau mai puțin legate pentru pentru activitatea curentă:
Acțiunea cheie 1: Proiecte de mobilitate Actiunea cheie 2: Cooperare pentru inovare și schimb de bune
practici
Se finanțează mobilități ale profesioniștilor din sectoarele educație, formare și Componente:
tineret (profesori, alte tipuri de personal didactic, formatori, lucrători de tineret - - Parteneriate strategice transnaționale - gestionate de Agenția
în general persoane care lucrează într-o / pentru o instituție / organizație cu scop
educațional). Acțiunea cheie 1 are următoarele caracteristici:
Națională;
• Caracteristicile mobilităților sunt în mare parte aceleași ca în programele - Alianțele pentru cunoaștere si Alianțele sectoriale – gestionate de
valabile până în 2013; Agenția Europeană;
• Perioada de mobilitate poate dura între 2 zile si 2 luni; - Proiecte pentru dezvoltarea capacității instituționale (cu țările terțe)
• Mobilitatea poate lua forma unei misiuni de predare/ formare la organizația – gestionate de Agenția Europeană;
parteneră, dezvoltare profesională prin participarea la un curs structurat, la job - Parteneriatele strategice transnaționale;
shadowing, plasament, ateliere de formare.
• O organizație poate candida la un proiect de mobilitate pentru personalul - Continuă parteneriate multilaterale centralizate (Comenius,
propriu, Erasmus, Gruntvig, Leonardo da Vinci) sau parteneriatele
sau poate fi liderul unui consorțiu și candidează pentru a trimite în mobilitate descentralizate.
personal din cadrul organizațiilor din consortiu. - Permit o mare flexibilitate a tipului de parteneri implicați, se
Următoarele categorii de cheltuieli se vor finanța astfel: încurajează abordările cross-sectoriale;
- Transport (pe categorii de distanță);
- Finantarea va fi simplificată, utilizând în cea mai mare parte sume
- subzistență, barem de costuri unitare (pe categorii de persoane și categorii de
durată a mobilitatii); forfetare și baremuri de costuri unitare;
- costuri de organizare a mobilității (per participant); - Durata va fi în general de 2-3 ani cu un minim de 6 luni pentru
- taxe de curs ; proiectele de tineret
- pregătire lingvistică (în anumite condiții);
- costuri pentru nevoi speciale - costuri reale.
8
• Programul Socrates - program de acţiune comunitară in domeniul educaţiei, înfiinţat pentru promovarea dimensiunii
europene în educaţie, dezvoltarea cooperării şi a mobilităţii în domeniul educaţiei precum şi încurajarea inovării în practica
pedagogică, in acest program se găsesc proiecte de tip: Comenius, accesibil învăţămantului preuniversitar. În această
categorie intră parteneriatele şcolare între ţări diferite; formarea iniţială şi continuă a personalului didactic din învăţămantul
preuniversitar; Erasmus - accesibil învăţămantului superior şi care include mobilităţi pentru studenţi şi personalul didactic
universitar; Arion - schimb de informaţii şi experienţă pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei; European Label -
certificare europeană pentru proiecte din domeniul limbilor străine; Grundtvig - educaţia adulţilor, educaţia de-a lungul
intregii vieţi; Lingua - promovarea învăţării limbilor străine; Minerva - învăţămant deschis şi la distanţă; Eurydice - sisteme
şi politici educaţionale la nivel european; vizite pregătitoare (pentru acţiunile centralizate Socrates).
• Programul Leonardo da Vinci - program de acţiune comunitară în domeniul formării profesionale care vizează creşterea
calităţii, a caracterului innovator şi a dimensiunii europene a sistemelor şi practicilor de formare profesională, prin
intermediul cooperării transnaţionale, intărirea aptitudinilor şi competenţelor personale, mai ales ale tinerilor cuprinşi în
cadrul unor formări profesionale, precum şi întărirea contribuţiei formării profesionale în procesul de inovare pentru a
ameliora competivitatea (în acesta categorie intră proiecte-pilot, mobilităţi, competenţe lingvistice, reţele transnaţionale
etc.).
• Programul Phare - orientat către consolidarea instituţională şi susţinerea invenţiilor, întărirea instituţiilor democratice şi a
organizaţiilor care au responsabilitatea implementării efective şi eficiente a legislaţiei comunitare (de exemplu, „acces la
educaţie pentru grupuri dezavantajate", parte a unui program Phare multianual).
9
Temă de reflecție
• Exemplificați (cu referire la instituția dumneavoastră) ce categorii de
persoane nu ar trebui să lipsească de la planificarea participativă a unui
proiect prioritar pentru o organizație școlară.
Presentation Title 10
2.2. Metodologia elaborării
unui proiect.
Ciclul de viaţă
a unui proiect
Tipuri de proiecte educaționale
• proiecte de dezvoltare a relaţiilor comunitare –
• proiecte de atragere a • proiecte de • proiecte de intervenţie axate pe identificarea la nivelul comunităţii, a unor
resurselor financiare şi de educaţională – elaborate în categorii speciale de „resurse
dezvoltare a educaţionale”( limbă, tradiţii, obiceiuri, arhitectură
dezvoltare a bazei materiale vederea identificării unor locală, port popular etc.) şi integrarea acestora cu
– centrate pe achiziţionarea de resurselor umane – aspecte problematice specifice succes în procesul instructiv-educativ, prin crearea
echipamente, mijloace de centrate pe comunităţii educaţionale şi
unor parteneriate între şcoală şi comunitatea
locală. Exemple:
învăţământ, materiale informarea şi rezolvarea acestora prin  parteneriatele cu părinţii şi alte instituţii ale
comunităţii la nivel local (ziua porţilor deschise,
informative, tehnică de calcul, elaborarea unor proiecte de
soft-uri şi alte categorii de formarea corpului clubul părinţilor, iniţierea şi derularea unor
intervenţie promptă în plan campanii de conştientizare a unor probleme cu
resurse care pot asigura profesoral în diferite educaţional.
care se confruntă comunitatea etc.).
 parteneriate între şcoli la nivel naţional (pot
formarea unei baze de date, domenii atractive aborda fenomene reale şi provocatoare atât pentru
• Exemple: proiecte de copii cât şi pentru cadrele didactice: cunoaşterea
suport pentru activitatea
didactică şi pentru activităţile
pentru activitatea la conştientizare şi rezolvare a modelului cultural naţional, prin includerea unor
domenii diverse: literatură, artă, istorie, relaţia
nivelul instituţiei fenomenelor sociale; dintre minorităţi şi majoritate, etc.).
nonformale din şcoală.
proiectele de asistenţă  parteneriate între şcoli şi instituţii la nivel
şi/sau comunităţii. psihopedagogică specializată;
internaţional – aceste tipuri de proiecte au fost
isusţinute de unele programe europene, unele
devenite familiare şi în sistemul nostru de
învăţământ: Socrates, Comenius, Grundtvig,
Leonardo da Vinci.
12
Elemente componente ale proiectelor
• termene de început şi termene pentru finalizare;
• specificaţii privind utilitatea, finalitatea şi calitatea output-urilor;
• obiectivele, activităţile şi resursele necesare;
• bugetul;
• un cadru de desfăşurare, care include relaţii si funcţii ce trebuie definite şi dezvoltate în
concordanţă cu obiectivele şi natura specifică a fiecărui proiect (realităţile obiective ce trebuie
identificate, delimitate / stabilite, definite, dezvoltate);
• echipa de proiect;
• ciclul de viaţă al proiectului compus din mai multe etape ce includ: identificarea, analiza,
formularea proiectului, pregătirea acestuia, evaluarea preliminară a proiectului, angajarea
finanţării, implementarea, monitorizarea şi evaluarea finală a rezultatelor proiectului.
13
Sistemul proiect
14
15
Piramida proiectului
Proiect
Context
Instituție
Grup
țintă
16
Ciclul de viață al proiectului
Structura generală a ciclului de viață a

unui proiect constă într-o suită de etape
succesive de culegere a informaţiilor şi
de luare a deciziilor, care au loc între
începerea si încheierea proiectului.
Terminologia asociată acestor etape
diferă în funcţie de finanţatori.
17
Ciclul de viaţă al unui proiect cuprinde următoarele etape generale:
Identificarea şi analiza Evaluarea finală

Pregătirea şi asumarea Implementarea şi
• adunarea unui volum cât mai mare de
informaţii; proiectului
• stabilirea obiectivelor specifice şi monitorizarea
• mobilizarea proiectului
resurselor pentru fiecare sarcină şi • evaluarea îndeplinirii integrale
obiectiv; a obiectivelor generale şi
a rezultatelor aşteptate;
• definirea ideii proiectului; • consultarea cu membrii echipei proiectului, cu specifice de către promotor şi
• stabilirea obiectivului general al
• identificarea resurselor necesare partenerii de proiect şi beneficiarii; parteneri (evaluare internă);
pentru derularea •furnizarea de informaţii despre evoluţia • evaluare financiară şi auditare
proiectului; proiectului pe tot parcursul desfăşurării acestuia; în cazul în care este vorba
• analiza situaţiei prezente; • proiectului; •adaptarea continuă a proiectului în funcţie de despre proiecte finanţate din
• identificarea aşteptările potenţialilor beneficiari; diverse surse; de regulă, în
• identificarea necesităţilor ce urmează resurselor
• respectarea termenelor limită, monitorizare funcţie de volumul finanţării
a fi rezolvate; disponibile pentru proiect; permanentă şi dezvoltarea unor forme de raportare şi de exigenţele specifice,
• realizarea unui plan de cheltuieli sau • distribuţia proiectului pe între membrii proiectului sau între echipa finanţatorii pot impune
un buget orientativ; proiectului şi finanţator; structuri de evaluare
activităţi; •achiziţionarea de bunuri şi servicii; independente (evaluare
• stabilirea priorităţii acestor necesităţi; • distribuţia responsabilităţilor • monitorizarea obiectivelor de ansamblu ale externă);
• decizia de oportunitate privind între parteneri; proiectului, asigurarea unor servicii • valorificarea experienţei
proiectul; • de calitate, urmărirea menţinerii unor costuri cât câştigate, prin identificarea
• conceperea formei finale şi mai scăzute; unor idei pentru proiecte
• stabilirea grupului ţintă; planificarea proiectului; •diseminarea rezultatelor şi a „bunelor practici”; viitoare;
• consultarea cu potenţialii parteneri; • asumarea de către promotor şi •identificarea eventualelor eşecuri dar şi a soluţiilor • identificarea unor potenţiale
care să conducă la eliminarea acestora; surse de finanţare pentru
• consultarea cu potenţialii beneficiari. parteneri a obligaţiilor ce decurg • modificarea rezultatelor planificate şi a viitoare proiecte;
din proiect. obiectivelor proiectului cu unele realizabile, • identificarea necesităţilor
atunci când se constată discrepanţe grave faţă de pentru proiecte viitoare.
planificarea iniţială.
18
Rezumatul proiectului
• titlul proiectului şi eventual acronimul acestuia;
• cuvintele cheie (de obicei, maxim cinci)
• durata proiectului (exprimată în luni);
• programul sau domeniul căruia i se subscrie proiectul;
• promotorul proiectului;
• scopul proiectului şi justificarea necesităţii proiectului;
• prezentarea succintă a stadiului actual al problematicii proiectului, sau a situaţiei de fapt, la nivel instituţional, local, regional,
naţional sau internaţional;
• obiectivul central al proiectului (perspectiva pe termen lung) şi eventual alte două - trei obiective principale (perspectiva pe
termen scurt / mediu);
• o descriere scurtă a activităţilor principale ale proiectului; aceste activităţi trebuie să fie în deplină concordanţă cu obiectivul
central al proiectului;
• rezultatele precise pe termen scurt / lung care trebuie să fie uşor de evaluat;
• grupul sau grupurile-ţintă precum şi posibilii beneficiari ai rezultatelor proiectului;
• impactul şi eficienţa estimată a proiectului în funcţie de criteriile specifice şi de tipul proiectului;
• costurile estimate: costurile totale reclamate de realizarea proiectului, finanţarea solicitată, posibilităţi de autofinanţare.
19
Elaborarea propunerii de proiect:
Parteneriatul și echipa de proiect
• Propunerea de proiect trebuie să includă, informaţii referitoare la membrii parteneriatului. Pe
lângă datele de identificare ale fiecărui membru al parteneriatului (promotor, parteneri, experţi,
prestatori de servicii), trebuie indicate clar responsabilităţile şi rezultatele aşteptate de la fiecare
dintre aceştia.
• Echipa de management a proiectului este, de regulă, constituită din membri ai instituţiei
promotoare, persoane cu experienţă şi cu abilităţi diferite în ce priveşte conducerea unor proiecte
(de exemplu: specialişti în legislaţie, specialişti financiari, specialişti în relaţii umane şi
comunicare, informaticieni etc.).
• Directorul de proiect trebuie să fie un specialist recunoscut şi cu experienţă în tematica pe care o
abordează proiectul cît şi în managementul de proiect. De multe ori, acestuia îi revine
responsabilitatea derulării proiectului, atât din perspectiva rezultatelor obţinute cât şi a
cheltuielilor angajate.
20
Descrierea obiectivelor și activităților proiectului
Obiectivele propuse prin proiect exprimă cu claritate ceea ce urmează să se realizeze şi constituie elemente
cheie, în funcţie de care se construiesc celelalte capitole ale proiectului. Foarte important, trebuie făcută
distincţia clară între obiective şi mijloacele de realizare a acestora.
Descrierea planului şi activităţilor din cadrul proiectului presupune utilizarea unor instrumente specifice
(realizarea unor tabele şi diagrame):
• structura de management a proiectului; contribuţia la dezvoltarea resursei umane;
• distribuţia secvenţelor de activităţi în cadrul proiectului, pentru fiecare partener;
• organigrama de dependenţă a proiectului (graficul PERT);
• programarea cronologică a activităţilor proiectului (graficul GANTT);
• analiza subprogramelor, a activităţilor, a fazelor, cu specificarea clară a rezultatelor şi impactului;
• strategia de evaluare a rezultatelor (parţiale şi globale); aici trebuie avute în vedere criteriile pentru evaluare,
diseminarea rezultatelor, beneficii şi avantaje, utilizarea rezultatelor de către grupul-ţintă, parteneri şi terţi;
• metode de monitorizare şi raportare.
21
Impactul continuitatea, diseminarea
• Impactul proiectului se exprimă în consecinţele pozitive / negative

generate la nivelul grupurilor ţintă şialpartenerilordeproiect.
• Continuitatea – Durabilitatea se referă la modul în care promotorul
proiectului va reuşi să continue activităţile după ce se va sfârşi sprijinul
acordat de instituţia finanţatoare.
• Diseminarea se referă la modul în care se realizează difuzarea
informaţiilor despre proiect şi despre rezultatele sale către instituţii /
persoane / entităţi pentru care aceste informaţii pot prezenta interes.
22
Planul financiar al proiectului
• Planul financiar trebuie să ofere un set de informaţii extrem de importante în contextul
procesului de scriere a proiectului. De regulă, finanţatorii impun propriile reguli privind
accesarea diverselor categorii de fonduri. Acesta este şi motivul pentru care este absolut
necesară citirea atentă a ghidului finanţatorului şi a instrucţiunilor financiare. Cu foarte mici
excepţii toate programele ce pot fi accesate astăzi presupun o cofinanţare, respectiv asigurarea
unei părţi din totalul finanţării solicitate de însăşi promotorul proiectului.
• În funcţie de specificul fiecărui proiect, se pot evidenţia două mari categorii de cheltuieli
costuri eligibile şi costuri neeligibile. Înainte de angajarea oricărui tip de cheltuieli directorul
de proiect şi echipa managerială trebuie să se informeze asupra diverselor categorii de
cheltuieli. De remarcat faptul că anumite cheltuieli eligibile pentru unele categorii de proiecte
(de exemplu echipamentele costisitoare în cazul unor proiecte de dotări) pot fi neeligibile în
cadrul altor tipuri de proiecte.
23
Criterii generale de selecție a proiectelor
• Conformitatea şi adecvarea proiectului la tematica generală şi obiectivele scoase la competiţie;
• Realismul şi fezabilitatea proiectului;
• Calitatea managementului de proiect (experienţa şi competenţa directorului de proiect);
• Organizarea şi planificarea activităţilor proiectului: structura, etape, resurse;
• Claritatea responsabilităţilor, coordonarea eforturilor partenerilor;
• Structura şi calitatea parteneriatului;
• Asigurarea resurselor pentru derularea proiectului (situaţia financiară a partenerilor, dotări
necesare, etc.);
• Analiza şi evaluarea costurilor (nivelul costurilor totale, pe etapă, pe activităţi, eficienţa
costuri / rezultate);
• Calitatea produselor şi serviciilor oferite.
24
Criterii specifice de selecție a proiectelor
• Calitatea ştiinţifică a propunerii (gradul de noutate, originalitatea propunerii, conectarea cu

proiecte naţionale / internaţionale, contribuţia la dezvoltarea domeniului,
multidisciplinaritate, parametri de performanţă etc.);
• Beneficii directe estimate pentru grupul ţintă, promotori, alte grupuri implicate sau vizate;
• Impactul asupra mediului (fizic, natural, social);
• Complexitate structurală;
• Dezvoltarea de parteneriate;
• Impunerea de modele sau bune-practici etc.
25
Etapele de elaborare a proiectelor
26
Concepția
• Problema
• Scopul proiectului
• Obiectivele proiectului
• Grupul-ţintă
• Beneficiarii
27
PLANIFICAREA
• Planificarea în timp a activităţilor urmăreşte stabilirea dependenţele între activităţi şi succesiunea
optimă a acestora şi estimarea duratei reale a fiecărei activităţi, precum şi identificarea resurselor
necesare.
• Planificare activităţilor se realizează prin parcurgerea următorului algoritm:
1. Pentru fiecare obiectiv al proiectului, se decide strategia optimă de atingere a acestuia şi acţiunile pe care
le implică;
2. Pentru fiecare acţiune, se descriu activităţile elementare pe care le presupune;
3. Pentru fiecare activitate se estimează durata şi resursele necesare;
• 4. Se ordonează activităţile în succesiunea lor logică, cu menţiunea că unele activităţi pot avea loc în
paralel.
5. Unele activitaţi pot depinde de aceaşi resurse sau de rezultatul altor activităţi. Ca atare, acestea trebuie
reordonate într-o succesiune corectă.
• 6. Se stabilesc limitele de timp în care o activitate poate avea loc.
28
FAZA DE IMPLEMENTARE
• În faza de implementare a proiectului este necesar a se stabili

dacă sunt atinse obiectivele, dacă este respectată programarea
activităţilor şi dacă nu se depăşesc resursele alocate. Exercitarea
controlului vizează în special gestiunea timpului şi controlul
costurilor.
29
FAZA DE ÎNCHEIERE
• La sfârşitul proiectului este necesară o evaluare privind succesul proiectului, Un proiect poate fi considerat de succes dacă
acesta este realizat la timpul prevăzut , cu resursele alocate şi la nivelul de performanţă dorit.
• Evaluarea propusă va trebui să răspundă la toate aceste elemente. Pentru acesta trebuie să stabilim, încă de la început o schemă
de evaluare a proiectului, schemă ce presupune stabilirea unor criterii, indicatori şi standarde de performanţă şi calitate.
Evaluarea se concentreză asupra a patru aspecte principale:
 resurse investite;
 activităţi desfăşurate;
 rezultate obţinute;
 impactul realizat.
• Ca metode de evaluare pot fi folosite:
Observarea directă şi indirectă;
Chestionare;
Discuţii şi interviuri, etc.
30
Activitate practică
• Descrieți fazele unui proiect educațional desfășurat în instituția

dumneavoastră, pornind de la fazele unui proiect, descrise în
suportul de curs.
31
Exemple de Programe comunitare în domeniul educaţiei şi
formării profesionale (Leonardo DaVinci, Comenius, Erasmus,
Grundtvig). Alte finanţări prin granturi. Schimb de bune practici

32
Activitatea 2. Elaborarea unui proiect
educațional
Temă de lucru Elaborați o propunere de proiect

individual educațional respectând etapele prezentate
în suportul de curs.
33
Bibliografie curs:
1. Chivu R., (2008). Elemente generale de managementul educatiei, Ed. Meronia.
2. Enache R.,(2019) Managementul proiectelor educaționale, Ed. Universitară
3. Enache R.,(2019) Managementul comunicării didactice, Ed. Universitară
4. Enache R.,(2019) Managementul schimbării și inovării, Ed. Universitară
5. Enache R.,(2019) Managementul relațiilor educaționale. Negociere și conflict, Ed.
Universitară
6. Enache R.,(2019) Managementul organizațiilor școlare, Ed. Universitară

Bibliografie recomandată
7. Covey, R.S., (2002). Managementul timpului sau cum să ne stabilim priorităţile, Ed. Allfa.
8. Cucoş C., (2002). Timp şi temporalitate în educaţie. Elemente pentru un management al
timpului şcolar, Ed. Polirom.
9. Drăgan, I., Falan, C. şi alţii (2007), Elaborarea proiectelor cu finantare din fondurile
structurale pentru IMM-uri ( 2007-2013), Ed. ContaPlus.
10. Grigorescu, A. (2007), Managementul Proiectelor, Ed. Uranus.
11. M.E.C.-I.S.E., (2001). Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ
12. M.E.C.-I.S.E., (2001). Ghid metodologic pentru formarea formatorilor. Management
educaţional București
13. Potolea, D., Neacșu, I., Iucu, R.B., Pânișoară, I.O., (2008). Pregătirea psihopedagogică.
Manual pentru definitivat și gradu didactic II, Ed. Polirom.
14. *** Legea învăţământului, 1/2011
15. *** Statutul personalului didactic, 128/1997 (MO 157/1997).
16. *** Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, 2007
17. *** Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
34

Managementul Proiectelor Curs 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Proiectelor Curs 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL

Structura generală a ciclului de viață a

Identificarea şi analiza Evaluarea finală

• Impactul proiectului se exprimă în consecinţele pozitive / negative

• Calitatea ştiinţifică a propunerii (gradul de noutate, originalitatea propunerii, conectarea cu

• În faza de implementare a proiectului este necesar a se stabili

• Descrieți fazele unui proiect educațional desfășurat în instituția

Temă de lucru Elaborați o propunere de proiect

S-ar putea să vă placă și