Sunteți pe pagina 1din 13

Utilitatea cunoaşterii clasei de elevi ca grup

social
• Preluarea de către profesor a unei noi clase de elevi
• Aprecierea gradului de participare a elevilor la activităţile colective ale clasei
• Cunoaşterea relaţiilor interpersonale în interiorul grupului
• Constituirea temporară a unor grupuri de muncă, de creaţie, de rezolvare a unor probleme
Obiectivele cunoașterii clasei de elevi
• Identificarea comportamentelor de grup care atestă existenţa sentimentului
identităţii colective, de apartenenţă la grupul clasei;
• Disponibilitatea grupului de a accepta pluralitatea punctelor de vedere
exprimate în interiorul său ori în relaţie cu alte grupuri;
• Comunicarea/colaborarea grupului, dincolo de cercul clasei, cu alte grupuri
ale organizaţiei şcolare, instituţionalizarea raporturilor de parteneriat;
• Capacitatea de mediere a conflictelor etc.
Metode şi tehnici de cunoaştere a
grupurilor – Autobiografia grupului
Profesorul le poate cere elevilor să prezinte în scris propriile lor amintiri
şi aprecieri despre grupul lor, pornind de la câteva indicaţii generale, de
natură să-i ghideze:
- cum s-a constituit grupul,
- care au fost momentele cele mai semnificative din evoluţia lui,
- care sunt particularităţile grupului sub aspectele comunicării între membri,
- coeziunea grupului, conducerea lui, atmosfera resimţită,
- participarea la viaţa de grup etc.
Metode şi tehnici de cunoaştere a
grupurilor – Profilul psihosocial al grupului
Informaţiile privind proprietăţile grupului respectiv sunt obţinute în urma
aplicării şi prelucrării unui chestionar de evaluare.
Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape (M. Zlate, C.
Zlate, op. cit. pp. 75-77):
• Pregătirea grupului în vederea aplicării chestionarului
• Aplicarea chestionarului
• Construirea profilului psihosocial al grupului
CHESTIONAR – profilul psihosocial al
grupului
1. “În ce măsură există atitudini şi comportamente asemănătoare la membrii grupului dv.?
2. În ce măsură membrii grupului dv. manifestă conduite de supunere, acceptare, aderenţă şi traducere în fapt a prescripţiilor normelor de grup?
3. În ce măsură grupul dv. poate să se autoregleze, să se organizeze şi să se conducă prin sine însuşi, fără intervenţii din afară?
4. În ce măsură membrii grupului dv. sunt uniţi, acţionează unitar?
5. În ce măsură grupul dv. îşi realizează scopurile şi sarcinile propuse?
6. În ce măsură grupul dv. funcţionează independent de un alt grup?
7. În ce măsură grupul dv. controlează conduita şi acţiunile membrilor săi?
8. În ce măsură în grupul dv. statutele şi rolurile membrilor sunt strict delimitate şi ierarhizate?
9. În ce măsură admite grupul dv. cooptarea sau pătrunderea în grup a unor noi membri?
10. În ce măsură permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite, variate?
11. În ce măsură se caracterizează grupul dv. prin asemănarea caracteristicilor sociale şi psihologice ale membrilor săi?
12. În ce măsură membrii grupului dv. se simt bine, satisfăcuţi, fericiţi în cadrul grupului, simt plăcerea de a fi în grup?
13. În ce măsură membrii grupului dv. sunt apropiaţi între ei?
14. În ce măsură grupul este considerat ca având un sens pentru membrii săi?
15. În ce măsură membrii grupului acţionează, muncesc pentru grup?
16. În ce măsură grupul dv. se caracterizează prin constanţă, stabilitate şi durabilitate în timp? ” (M. ZLATE, C. ZLATE, op. cit. pp. 74-75)
Fişa de caracterizare a clasei
• Fixează cadrul de cunoaştere a grupului clasei de elevi, indicând aspectele care
trebuie să fie abordate;
• Ordonează şi prezintă într-o manieră sistematică datele obţinute în urma
investigaţiilor întreprinse asupra grupului;
• Informează permanent profesorii care preiau clasa respectivă asupra caracteristicilor
colectivului de elevi cu care urmează să lucreze;
• Direcţionează procesul formativ desfăşurat în şcoală în vederea educării capacităţilor
de integrare socială a elevilor care compun clasa şcolară la care se referă fişa
respectivă;
• Oferă indicatori de evaluare a eficienţei acţiunilor educative întreprinse pentru a-i
ajuta pe elevi să se dezvolte în planul social.
Criterii metodologice (MUSTER D., 1971, p. 39):

• Criteriul completitudinii – să permită acoperirea tuturor aspectelor


definitorii pentru specificul unui grup;
• Criteriul selectării – din multitudinea fenomenelor de grup descrise în
literatura de cercetare să se concentreze asupra acelora care sunt utile
profesorilor pentru realizarea obiectivelor lor educative;
• Criteriul sistematizării – să permită o ordonare logică a informaţiei şi să
scoată în evidenţă aspectele specifice ale unei clase de elevi;
• Criteriul accesibilităţii – să poată fi completată şi cercetată cu uşurinţă de
toate persoanele implicate în procesul educativ
Conţinutul fişei de caracterizare a clasei de
elevi se grupează în patru mari secţiuni:

 informaţii generale;
 dinamica grupului;
 specificul clasei ca microgrup social;
 concluzii.
(Cristea S., Constantinescu C., 1998)
Şcoala………………………./Localitatea……………………………
Clasa:…………………….
FIŞA DE CARACTERIZARE A CLASEI

I. INFORMAŢII GENERALE
1. Nr. elevi:………..; Nr. băieţi:…….; Nr. fete:…….
2. Profesiile părinţilor/nr. cazuri; …………………………./
3. Starea sănătăţii/ nr. cazuri ………………………../
4. Situaţia la învăţătură:
Mediile generale ale clasei în anii precedenţi (anul/media): • ………/……..Etc.
Mediile generale la disciplinele fundamentale:
• Limba şi literatura română:……;
• Matematica:……………………;
• Științe ale naturii:………………………..; Etc.
5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuri
Aptitudini sportive/……….
Aptitudini artistice/……….
Aptitudini matematice/…….
Aptitudini tehnice/…………. Etc.
Elevi care ridică probleme/ nr cazuri
Probleme sociale/…..
Probleme la învăţătură/…….
Probleme comportamentale/…….
6. Starea generală de disciplină a colectivului:……….
7. Perspectiva colectivului:……………………………
II. DINAMICA GRUPULUI

1. Gradul de coeziune colectivului:


• Colectivul clasei este în formare (marcaţi situaţiile constatate)
Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nr. elevi………);
Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupului majoritar, dominant (nr. elevi…….);
Există mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi….../…..
• Colectivul clasei este format
Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al
membrilor?………………………………………………
Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de
vedere?……………………………………………………………….
Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci când se trece de la o sarcină la
alta?………………………………………...
2. Scopul dominant imediat al colectivului………..
3. Scopul de perspectivă al colectivului………………..
III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP
Procesele de influenţă a grupului asupra membrilor determină la cei mai mulţi (marcaţi):
• Conformism (respectarea normelor de grup)
• Autonomie (independenţa în raport cu alte grupuri)
• Respingere/ acceptare a noilor veniţi;
• Plăcerea apartenenţei la grup;
• Disponibilitatea de a acţiona pentru grup;
• Alte aspecte.