2.

Interpretați structura, principiile şi tendințele de modernizare a sistemului

de învățământ.
Structura sistemului de învățământ:

 Educație preșcolară (3,5 ani)

 Școală primară (4 ani)
 Gimnaziu (5 ani)
 Liceu (3 ani)
o Școală medie de cultură generală (2 ani)
o Școală de meserie (1 an)
o Școală profesională (3 ani)
o Colegiu (2-5 ani)
 Învățământ superior (4-5 ani)

 Ciclul I - studii superioare de licență, cu durata de 3-4 ani și corespunde

unui număr de 60 de credite pentru un an de studiu
 Ciclul II - studii superioare de masterat, cu durata de 1-2 ani și corespunde
unui număr de 90-120 de credite de studiu
 Ciclul III - studii superioare de doctorat, cu durata de 3 ani și corespunde
unui număr de 180 de credite.

 Doctorat/Postdoctorat (3-4 ani)

Pincipiile sistemului de învățământ:

1. principiul integrării teoriei cu practica;
2. principiul respectării particularităţilor de vîrstă şi individuale;
3. principiul accesibilităţii cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
4. principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare;
5. principiul corelaţiei dintre senzorial şi raţional/concret şi abstract în învăţare
(principiul intuiţiei);
6. principiul participării active şi conştiente a elevului/studentului în activitatea de
predare-învăţare-evaluare;
7. principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor /priceperilor /deprinderilor.

Tendinţele de modernizare ale sistemului de învăţămînt se referă la

următoarele aspecte:
 deschiderea pe orizontală spre educaţia permanentă prin o mai bună
corelare a educaţiei formale cu cea informală şi nonformală;
 iniţierea unui amplu program de reformă a învăţămîntului general
obligatoriu, îndeosebi prin prelungirea duratei sale pînă la 16-18 ani;
 concentrarea conţinutului în jurul unui trunchi comun de cultură
generală; ∙ pînă la varsta de 16 ani, chiar dacă există posibilităţi de
diversificare prin sistemul obiectelor de studiu opţionale;
  reforma învăţămîntului superior prin schimbarea raportului dintre
universităţi de stat şi universităţi private;
 diversificarea statutului juridic al universitatilor (de stat, particulare,
onfesionale);
 crearea a trei trepte de învăţămînt superior (colegii, invatamant superior
de lungă durată, învăţămînt postuniversitar), extinderea reţelei de
învăţămînt superior s.a.
 iniţierea unor reforme ale învăţămîntului secundar (liceul) prin
restrîngerea profilurilor la cîteva direcţii principale cu scopul reorientării
pe parcurs şi crearea opţiunii profesionale după vîrsta de 16 ani.

2. Demonstrați raportul predare/învățare/evaluare în cadrul procesului de

învățămînt.
Procesul de învăţămînt se defineşte ca integrare organică a celor trei aspecte
fundamentale- predare- învăţare- evaluare, accentul punându-se pe organizarea
optimă a interacţiunilor dintre acestea.

Predarea constituie: Învăţarea este:

 Dezvoltarea motivaţiei pentru
învăţare;
 Transmiterea cunoştinţelor;
 Antrenarea studenţilor în căutări
şi descoperiri personale;
 Demonstraţii, exerciţii, aplicaţii;
 Formare de capacităţi şi
atitudini;
 Analize şi comentarii;
 Aprecieri critice;
 Instruire prin acţiune
 Elaborare de strategii didactice;
 Activitate multidirecţională;
 Organizare eficientă a grupului
de elevi;
 Evidenţa eforturilor de învăţare a
elevilor.
 Achiziţie de cunoştinţe;
 Autoformare de capacităţi,
atitudini;
 Asimilare de strategii cognitive;
 Schimbare produsă în
comportamentul elevului;
 Capacităţi de transfer, aplicare,
dezvoltare a informaţiei;
 Formarea concepţiei necesare
integrării profesionale;
 Formarea motivaţiei intrinseci;
 Conştientizarea valorilor
profesionale;
Evaluarea este:
 Informare asupra stadiului de formare
 Controlul cunoştinţelor, capacităţilor,
atitudinilor;
 Măsurarea rezultatelor învăţării;
 Apreciere şi notare;
 Reglarea procesului de predare;
2. Proiectați paşii metodei expunere-dezbatere (varianta discuția-panel) în baza
unei teme de studiu.

Organizarea discuţiei de tip panel

1. Constituirea panelului:
Elevii din panel se aşează la o masă şi desemnează un lider-animator, care va porni
discuţia. Ceilalţi membri se plasează frontal sau în jurul panelului, pentru a se forma
auditoriul. Lângă animator se plasează injectorul de mesaje, care are datoria de a
aduce în discuţia panelului mesajele auditorului, în momente specifice sau adecvate.
2. Descrierea panelului:
Animatorul îi prezintă pe membrii panelului sau aceştia se prezintă singuri.
Membrii panelului prezintă pe scurt tema şi scopul dezbaterii.

3. Discuţia în panel:
Fiecare membru al panelului îşi expune părerea cu privire la subiectul respectiv.
Membrii auditoriului pot interveni prin mesaje scrise. Bileţelele trimise membrilor
panelului au culori variate în funcţie de tipul de mesaj: o culoare pentru întrebări,
alta pentru sugestii, alta pentru păreri personale, alta pentru completări, etc.
4. Discuţia generală
Participanţii din sală pot interveni direct, pe cale verbală, asemenea membrilor
panelului, sub conducerea animatorului. În partea finală a dezbaterii, moderatorul
face un rezumat, formulează concluziile şi evaluează opiniile vorbitorilor.
Exemplu:
Clasa V-a: ,,La scăldat” de Ion Creangă
După ce s-a lecturat la clasă lecția La scăldat după Ion Creangă și s-au tratat
sarcinile de lucru, care însoțește lecția, la următoarea oră de curs se pot aprofunda
noile cunoștinte prin aplicarea metodei interactive Discuția de tip panel.
Pentru început, învățătorul, împarte clasa în trei echipe a câte 7 membri fiecare. Se
prezintă metoda în sine, regulile și sarcinile de lucru. Învățătorul numește metoda
care se va aplica, Discuția de tip panel, numărul de echipe și rolurile membrilor
echipei. Fiecare echipă își va alege în mod democratic un lider, care va coordona
activitatea si va fi pe post de animator. Alți trei membri vor fi jurați, făcând parte din
panelul care va avea rolul de a dezbate diverse situații aduse în discuție. Iar alți doi
membrii vor fi auditoriul, care vor avea rolul de a asculta dezbaterile juraților și care
pot sugera soluții, întrebări, observații, care vor fi înaintate în scris sau verbal.
Soluțiile identificate de ei, pot fi consemnate cu roșu, întrebările cu verde, iar 60
observațiile cu negru. Al șaptelea membru al echipei, va fi pe lângă animator, având
rolul de a înainta în momentele potrivite, însemnările auditoriului.
După ce au fost enumerate rolurile membrilor fiecărei echipe, punându-se totodată
accent și pe colaborare, răbdare, acceptare de opinii, fiecare își va alege liderul. La
alegerea liderului, elevii vor fi îndemnați să identifice acel coleg care a dovedit
competențe de comunicare, de coordonare a unei activități, simple/complexe, de bun
manager. Liderul va primi din partea învățătorului, pe o fișă, subiectele ce vor fi
dezbătute.
Fiecare lider va avea pe o foaie următoarele subiecte:
1. - Plecând de la lecția La scăldat, după Ion Creangă, încercați să găsiți o explicație
a poznelor/ a năzbâtiilor pe care le fac unii copii ignorând parcă sfaturile părinților.
2. - Exprimați o opinie pertinentă cu privire la pedepsa pe care i-a aplicat-o mama
lui Nică. Credeți că a fost foarte bună, a fost exagerată, a fost dură, era potrivită
acelor vremuri?
3. - În urma pedepsei aplicate, Nică, personajul principal, și-a înțeles lecția? Ce
credeți că a înduioșat-o pe mamă să-l ierte, dându-i să mănânce?
4. - Dați exemple de alte pedepse prin care Nică, ar fi putut să fie îndreptat!
Fiecare echipă dezbate subiectele prezentate. Învățătorul observă activitatea fiecărei
echipe, deplasându-se de la una la alta. În timpul dezbterilor, liderii vor prezenta pe
scurt, ceea ce s-a discutat, s-a analizat, observații bune, concluzii, etc. Învățătorul va
dirija activitatea, astfel încât să-i determine pe elevi să spună cât mai bine ceea ce s-
a discutat.
Se va face la final o comparație între observațiile identificate de la cele trei echipe.
La propunerea învățătorului, liderii pot enumera acei colegi care i-au ajutat, susținut,
sprijinit cel mai mult în activitatea desfășurată. Învățătorul îi poate recompensa cu
medalii sau insigne cu titlul „ BUN JUDECĂTOR”, „ FELICITĂRI”, „ AI FOST
CEL MAI BUN”.