Universitatea pedagogica de stat Ion Creanga

Referat
La disciplina: Folclor si Mit
Tema: “Viticultura”

Realizat:Moldovanu Andreea
Profesor: Baraga Victoria
 Cuprins
 În mitologie
 Vița de vie
  Strugurii
o Viță de vie în creștere
  Climat
  Pantă
În mitologie
 

În Mitologia greacă, semizeul Dionis (Bacchus în Mitologia romană), fiul lui Zeus, a

inventat vița de vie și teascul. Când este cel mai apropiat satir prietenul a murit
încercând să-i aducă o viță de vie pe care Dionysos a considerat-o importantă,
Dionysus a forțat vița de vie să rodească. Faima sa s-a răspândit și în cele din urmă a
devenit zeu.

Vița de vie
Vezi si: Clasificări climatice în viticultură și Propagarea viței de vie

Marea majoritate a lumii regiunile viticole se găsesc între temperat latitudini de 30 ° și

50 ° în fiecare emisferă.[24] În cadrul acestor benzi, anual Rău temperaturile sunt
cuprinse între 10 și 20 ° C (50 și 68 ° F). Prezența marilor corpuri de apă și lanțuri
muntoase poate avea efecte pozitive asupra climei și a viței de vie. Din
apropiere lacuri și râuri poate servi drept protecție împotriva scăderilor drastice de
temperatură pe timp de noapte prin eliberarea căldurii pe care apa a stocat-o în timpul
zilei pentru a încălzi vița de vie.

Strugurii
 

Strugurele este clasificat ca un boabe. Pe viță de vie, strugurii sunt organizați prin
sisteme cunoscute sub denumirea de ciorchini. Ciorchinii de struguri pot varia în
compacitate, ceea ce poate duce la ciorchini lungi (rezultând răspândirea strugurilor)
sau ciorchini scurți (rezultând struguri ambalate împreună). [25] La unele specii de
struguri, ciorchinii se coc în mod colectiv, ceea ce le permite recoltarea împreună.
[26]
 Pentru alții, strugurii se pot coace individual într-un grup. Fiecare boabă de struguri
conține o pedicel care se atașează de rahis. Funcția principală a rahisului este de a
permite strugurilor să-și primească apa și nutrienții. [25] Polenizarea și fertilizarea
strugurilor are ca rezultat una până la patru semințe în fiecare boabe. Când fertilizarea
nu are loc, se formează struguri fără sămânță, care sunt căutați pentru producerea
de stafide. Indiferent de polenizare și fertilizare, majoritatea plantelor vor produce în jur
de 100 până la 200 de struguri.[27]

Pielea strugurilor reprezintă 5-20% din greutatea totală a strugurilor, în funcție de soi.
[28]
 Când coaja de struguri coace, conține majoritatea substanțelor aromatice și tanin.
[29]
 Acești factori devin importanți în vinificație pentru metode, inclusiv extracția culorii sau
dizolvarea aromei.[30] Deși pielea conține majoritatea taninului, procente mici pot fi găsite
pe tot parcursul strugurilor și pe parcursul tuturor etapelor sale de dezvoltare. Cu toate
acestea, cel mai important rol al taninului este în faza de maturare a strugurilor,
deoarece funcția sa este de a formula culoarea și forma corpului. [29]
Viță de vie în creștere

Climat
Informatii suplimentare: Efectele schimbărilor climatice asupra producției de vin

Clima este cel mai semnificativ factor extern în determinarea calităților inerente ale
strugurilor.[24] Fiecare soi de struguri are un mediu preferat în mod unic pentru o creștere
ideală. Deoarece climatul variază de la o regiune la alta, alegerea celei mai bune tulpini
este o decizie importantă în cultivarea strugurilor. În plus, deoarece factorii climatici
precum temperatura și ploaia pot fi imprevizibili și incontrolabili, în fiecare an vor
produce calități și producții unice de struguri. Strugurii de vin sunt, de asemenea,
deosebit de sensibili la schimbările climatice și la variațiile de temperatură.

Viile de vie au nevoie de aproximativ 1300-1500 de ore de soare în timpul sezonul de

creștere și aproximativ 690 milimetri (27 in) de precipitaţii pe tot parcursul anului pentru
a produce struguri potriviti pentru vinificație. În circumstanțe ideale, vița de vie va primi
cea mai mare parte a precipitațiilor în lunile de iarnă și primăvară: ploaie la vremea
recoltei poate crea multe pericole, cum ar fi fungice boli și despicarea fructelor de
pădure. Optimul vreme în timpul sezonului de creștere este o vară lungă și caldă care
permite strugurilor posibilitatea de a se coace complet și de a dezvolta un echilibru între
nivelurile de acizi și zaharuri în struguri.[33]Climele calde și însorite au un sezon de
creștere fără îngheț de 200 de zile sau mai mult. [34] Aceste clime permit strugurilor să se
coacă mai repede cu niveluri mai ridicate de zahăr și aciditate mai mică. Climele mai
reci au un sezon de creștere fără îngheț de aproximativ 150-160 de zile. Anotimpurile
mai reci forțează strugurii să se coacă mai devreme, ceea ce produce o recoltă mai
proaspătă și mai acidă.[31] În general, temperatura anuală medie pentru majoritatea
culturilor ar trebui să medieze în jur de 15 ° C (59 ° F) pentru a se obține cea mai înaltă
calitate la fiecare strugure.

Vară: Temperaturile ideale în vară sunt în jur de 22 ° C (72 ° F). [31] Temperaturile ideale

de vară permit fructelor să se coacă. Temperatura și soarele sunt cei mai importanți
factori în maturare.

Iarnă: Temperaturile ideale în timpul iernii sunt în medie de aproximativ 3 ° C (37 ° F).

[31]
 Sunt necesare temperaturi de iarnă ideale pentru a permite viței de vie să intre în
faza de odihnă.[31] Dacă temperaturile scad prea mult, culturile pot fi rănite.

Primăvara și toamna: Primăvara și toamna sunt anotimpuri critice pentru dezvoltarea

strugurilor, deoarece plantele sunt susceptibile la deteriorarea înghețului, care poate
răni mugurii fructiferi.[31] Vremea umedă în primăvară poate crește șansele de formare a
mucegaiului. Pentru a preveni mucegaiul, unele ferme introduc dispozitive precum
încălzitoare sau ventilatoare mari în podgorii. Cu toate acestea, astfel de soluții pot fi
costisitoare.
 Pantă
Dealuri și pante sunt preferate față de terenul mai plat: vița de vie care crește pe o
pantă poate primi o intensitate mai mare a razelor soarelui, soarele căzând într-un
unghi perpendicular spre coasta dealului. Pe teren mai plat, intensitatea luminii solare
este diluată pe măsură ce se răspândește pe o suprafață mai largă. Pante mici, care
sunt ridicate deasupra solului înconjurător, sunt cele mai bune și mai sigure locuri
pentru culturi, deoarece aceste mici înălțimi sunt mai puțin predispuse la îngheț. [34] În
plus, o pantă oferă un drenaj mai bun, evitând posibilitatea ca vița de vie să se așeze
într-un sol prea umed. În regiunile mai reci ale emisferei nordice, pantele orientate spre
sud primesc mai multe ore de soare și sunt preferate; în mai cald clime, pante orientate
spre nord sunt preferate. În emisfera sudică, aceste orientări sunt inversate. [35]

Sol
Solul de calitate este important pentru a permite plantelor să aibă sisteme radiculare
mai bune.[36] Creșterea și sănătatea viței de vie pot fi afectate dacă calitatea solului este
slabă. Diferite specii de struguri preferă diferite condiții de sol, deși există factori
generali de calitate.[37] Condițiile favorabile ale solului includ: aerare, textură slabă,
drenaj bun și fertilitate moderată. [36] Factorii de drenaj sunt citați ca fiind cea mai
importantă caracteristică a solului care afectează creșterea viței de vie. [37] Atunci când
creșterea rădăcinilor este restricționată din cauza solului rău, creșterea viței de vie și
randamentul fructelor se diminuează, iar ratele de supraviețuire a plantelor pot scădea
la doar câțiva ani.[36]

Pericole
Un viticultor se confruntă cu multe pericole care pot avea un efect negativ asupra vinului
produs din struguri sau pot ucide vița însăși.

 Când vița este înflorire, este foarte susceptibil la puternic vânturi și grindină. Temperaturile reci

din această perioadă pot duce la apariția millerandage, care produce clustere cu nr semințe și
diferite dimensiuni. Condițiile fierbinți pot produce coulure care face ca ciorchinii de struguri fie
să cadă pe pământ, fie să nu se dezvolte complet.[33]
 Oidium este o făinarea care poate ataca toate părțile verzi ale viței de vie. Dacă nu este tratat,
oidium poate fi terminal pentru plantă. Se dezvoltă la temperaturi mai reci și la umbră.[38] Unele
specii de viță de vie din America de Nord au evoluat pentru a arăta rezistență la mucegai (3:37).
 Mucegaiul pufos (Peronospora) prosperă la temperaturi ridicate și umiditate și produce pete pe
frunze. Poate fi tratat prin pulverizarea plantelor cu sulfat de cupru.[39] Majoritatea viței de vie
americane sunt rezistente, excluzând Vitis vinifera.[40]
 Virusul Fanleaf este răspândit de nematode care se reproduc în tulpina viței de vie. Poate duce
la deformare, îngălbenirea frunzelor și la recolte mai mici.[41] Nu există nici un leac pentru plantă;
cel mai bun mod de acțiune este îndepărtarea plantelor infectate și lăsarea rădăcinilor rămase
să putrezească.[41]
 Îngheţ
 Filoxeră
 Virusul plantelor Dăunători
Bibliografie 
1. ^ Johnson, H. (1989). Vintage: Povestea vinului. Simon & Schuster. pp.17–
19. ISBN 0-671-68702-6.
2. ^ Phillips, Roderick (2000). O scurtă istorie a vinului. New York: Allen
Lane. ISBN 9780713994322.
3. ^ „Cărți: rădăcinile viței de vie”. Archaeology.org. Adus 2012-02-12.
4. ^ [1].
5. ^ David Keys (28 decembrie 2003). „Acum asta numiți o adevărată ană: un
profesor descoperă vinul vechi de 8.000 de ani”. Independentul.
independent.co.uk. Adus 13 ianuarie 2011.
6. ^ Mark Berkowitz (septembrie – octombrie 1996). „Cel mai vechi vin din
lume”. Arheologie. Institutul Arheologic al Americii. 49 (5). Adus 13
ianuarie 2011.