Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei


Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic
Modul postuniversitar nivel 1
obiect :Psihologia educatiei
student :Constantinescu Petronica( stiinte juridice )

STRATEGII MOTIVATIONALE IN ACTIVITATEA DE INVATARE

Motivatia invatarii face referire la totalitatea factorilor care il mobilizeaza pe elev la o


activitate menita sa conduca ala asimilarea unor cunostinte , la formarea unor deprinderi si
priceperi .Procesul de invatare este energizat de si facilitata de motivatie , elevii motivati sunt mai
perseverenti si invata mai eficient .
Una din cauzele care duc la a invata / sau a nu invata este motivatia .
De asemenea motivatia poate fi si efectul activitatii de invatare , atunci cand cunosti rezultatele
invatarii , mai ales daca acestea sunt pozitive , poti sustine eforturile ulterioare ale elevului .

STRATEGII DE MOTIVARE A INVATARII

1) strategii de sustinere a increderii elevilor

– elevii trebuie ajutati sa isi stabileasca scopuri (goals ) , sa isi evaueze progresul , sa cunoasca
legatura efort- rezultat.Feedbackul sa fie informativ si nu bazat doar pe note .( Fisele de
monitorizare a progresului sunt o modalitate de face acest lucru , dar si observatiile verbale
sau scrise ale profesorilor pot avea acelasi efect benefic .
– Cadrul didactic trebuie sa ofere sprijun suplimentar elevilor slabi ,
– integrarea elevilor cu sindromul de nereusita ,( sa le acorde aceasi atentie ca si elevilor buni ,
sa nu le faca observatii in fata colegilor , sa evite crearea de situatii competitive in care ei nu
pot decat sa piarda )
– ajutarea elevilor care isi supraprotejeaza valoarea de sine , trecandu-i de la scopuri de
performanta la cele de invatare

2)strategii de motivare a invatarii prin stimulente extrinseci

– profesorul ttrebuie sa laude si sa rasplateasca progresul spre performanta


– competitia va fi utilizata ocazional , se vor crea oportunitati egale de succes
– recompense si laude care sa ii determine pe elevi sa isi aprecieze singuri rezultatele /ceea ce
au invatat

3)strategii de conectare la motivatia intrinseca a elevilor

– elevilor trebuie sa li se permita sa faca alegeri , nevoia de autonomie a elevilor( lasandu-le


posibilitatea sa aleaga cum vor realiza un proiect sau chiar tema acestuia )

– implicarea elevilor , feedbackul imadiat , prezentarea semnificatiei activitatii realizate


( incuajandu-i sa participe la ore prin intrebari sau discutii libere )
– elevilor trebuie sa lise ofere posibilitatea de a colabora cu colegii , interconectare

– stimularea creativitatii

– combinarea activitatilor ( de exemplu :cele practice cu cele intelectuale )

– transformarea unui continut abstract in continut concret

De asemenea , strategii motivationale in actvitatea de invatare pot fi :

– invatarea prin cooperare .Elevii se impart in grupe de 4/5 persoane si fiecare invata parti
din lectie ca apoi sa o poata preda, elevii care invata aceeasi parte din lectie pot schimba
opinii , impresii etc .
– folosirea portofolului personal ca mijloc de inregistrare a progresului scolar
– reincadrarea perceptiv – cognitiva a evaluarii si auto-evaluarii , in sensul explicarii
utilitatii acestora pentru monitorizarea progresului in atingerea obiectivelor de invatare
propuse personal ;identificarea relevantei notelor obtinute la examinari pentru evaluarea
propriului progres
– facilitarea abordarii inter si trans – disciplinaritatii , creste posibilitatea asocierii de idei
si informatii , permitand o invatare mai durabila ;reluarea , la unele discipline , a unor
informatii si crearea unor legaturi intre aceste informatii
– oferirea de provocari optime pentru invatare , exercitii noi mai grele decat nivelul actual
de abilitate dar care sa fie rezonabile ( numai dupa ce profesorul are siguranta ca elevul a
atins deja nivelul precedent /necesar de intelegere , in termeni de cunostinte si
abilitati ) ;elevul iese din zona lui de confort , isi asuma riscuri .
– asigurarea unui mediu de invatare permisiv esecului , care sa faciliteze cooperarea
adaptativa cu acesta , prin invatarea prin greseli
– folosirea unor resurse informationale de invatare disponibile on-line , gratuit .

Asadar pentru motivarea elevilor este util să avem în vedere aspecte precum:

•formularea sarcinilor de învăţare în funcţie de stilul de învăţare al fiecăruia, astfel încât


fiecare elev să lucreze, creându-se o atmosferă plăcută, destinsă în sala de clasă, eliminând
răceala, tăcerea

•utilizarea metodelor interactive care stimulează participarea efectivă a elevilor în activitate
şi implicit la propria lor educaţie;

•acordarea unei atenţii sporite diferitelor tipuri de întrebări pe care le folosesc în timpul
lecţiilor.

Întrebările nu trebuie să limiteze răspunsul elevului la simpla repetare a ceea ce s-a spus, întrebările
trebuie să-l invite pe elev să creeze, să ghicească, să-şi imagineze, să anticipeze, să observe avantaje
sau dezavantaje…toate acestea adâncesc nivelul de gândire şi de implicare al elevului şi îl învaţă că
propriile lui idei sunt valoroase.
Pe scurt, aspectele care contribuie cel mai mult la motivarea elevului sunt:
– Entuziasmul cadrului didactic;
– Relevanţa materialului prezentat;
– Organizarea lecţiei;
– Nivelul potrivit de dificultate al materialului;
– Implicarea activă a elevilor în procesul instructiv-educativ;
– Diversitatea sarcinilor de învăţare;
– Relaţie potrivită între cadrul didactic şi elevi;
– Folosirea de exemple concrete şi lesne de înţeles.

*O modalitate concretă de stimulare a motivaţiei pentru învăţare la micii şcolari este


crearea unui panou cu titlul “Vreau să ajung la steluţe!” se va folosi un carton mare duplex,
colorat pe care se realizeaza un tabel. În partea de jos a tabelului se lipesc jetoane sau etichete
cu numele elevilor.
Fiecare elev isi va alege un simbol (floare, inimioară, fluture, mașinuță etc) pe care il va lipi
în coloana sa. Simbolul ales va urca pas cu pas pe panou sau va coborî în funcţie de mai multe
criterii: gradul de participare la lecţii; rezolvarea temelor; idei bune; disciplină; fapte
exemplare: implicare în activităţi extrascolare; lectura suplimentară;; participarea la
concursuri si olimpiade si multe altele. Când vor ajunge în partea de sus vor primi răsplată o
steluţă si îsi vor reîncepe drumul de jos.
Folosirea panoului poate fi un succes, copiii lucrează mai bine, progreseaza vizibil, sunt mult
mai implicați si atenți la ceea ce fac sau spun.
Bineînţeles că nu trebuie să rămânem doar la stadiul motivaţiei extrinseci, dar acesta este un
pas pentru stimularea motivaţiei pentru învăţare. În acelasi timp, se va forma elevilor si
capacitatea de autoevaluare, prin enunţarea criteriile după care se va urca sau coborî pe panou,
iar elevii stiu să se autoaprecieze sau să-si evalueze colegii.*(exemplu din activitatea didactica)

Bibliografie
Popenici, Șt., Fartușnic, C., Motivația pentru învățare. De ce ar trebui să le pese copiilor de ea și ce
putem face pentru asta. Didactica Publishing House, București, 2009.
Cosmovici, A, Iacob I.(1998)Psihologie scolara , Editura Polirom , Iasi
Golu , P. ( 2001 ), Psihologia invatarii si dezvoltarii , Editura Fundatiei Humanitas , Bucuresti ;
Negovan , V .(2006), Introducere in psihologia educatiei .Editura Universitara , Bucuresti .
Salavastru , D.(2004).Psihologia Educatiei ,Ed Polirom , Iasi .

S-ar putea să vă placă și