1

Ochiotan Stefan , EFS an III

Rolul comunicarii in activitatea
didactica
Prin comunicare intelegem legatura dintre oameni , satisfacerea
nevoilor personale, o provocare pentru psihologia sociala.
Un loc important in activitatea de predare-invatare il detine
comunicarea educationala, deoarece rolul profesorului nu este numai acela de
a detine cunostinte de specialitate, ci si de a transmite aceste cunostinte, intr-
un limba specific, elevilor carora se adresea!a.
E"presivitatea comunicarii didactice este influentata de tinuta fi!ica,
e"presivitatea fetei, gesturi, stralucirea privirii, contactul vi!ual. Elementele
limbaului nonverbal prelungesc semnificatia cuvintelor. #e e"emplu, un
profesor care intra in clasa si se asa!a la catedra sau se lipeste de tabla si
ram$ne acolo toata ora, isi diminuea!a mult din forta discursului. %imbaul
nonverbal are semnificatii la fel de profunde ca si cel verbal.
Scopul comunicarii didactice este acela de a forma convingeri prin
organi!area activitatii didactice si alegerea acelor procedee favorabile formarii
convingerilor.
&E'U%I%E comunicarii didactice eficiente sunt(
sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti)
sa observi adica sa te interese!e ceea ce se int$mpla in cadrul
situatiei de comunicare si sa intelegi starea receptorilor)
sa anali!e!i si sa cunosti situatia receptorilor)
sa te e"primi adica sa-ti e"pui punctele de vedere si sentimentele
vis-a-vis de obiectul comunicarii)
sa controle!i adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.
Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite
CARACTERISTICI:
1. Ale profesorului:
claritatea mesaelor
preci!ia acestora
utili!area unui limba adecvat si accesibil elevilor
utili!area unui limba corect
structurarea logica a mesaelor transmise
pre!entarea interesanta a continutului instruirii
Page * 1
+
Ochiotan Stefan , EFS an III
asigurarea unui climat adecvat comunicarii
+. Ale elevilor:
sa aiba capacitate de concentrare ,pentru a putea recepta si
intelege mesaul profesorului-)
sa posede cunostintele anterioare necesare invatarii ce urmea!a)
sa fie motivati pentru a invata , in general si la un anumit
obiect studiu, in particular-)
sa cunoasca limbaele utili!ate ,de profesor sau de calculator -
In comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elevi sa simta
ca el are o vocatie in aceasta directie, ca este un partener de incredere, care
doreste un dialog autentic. .ompetenta de comunicare se va manifesta si prin
capacitatea de ascultare a elevilor. .ei mai apreciati profesori sunt cei care
permit libertatea de e"primare a elevilor, care nu-i fac nici sa se simta
udecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de
siguranta si libertatea comunicarii.
Este recunoscut faptul c/ relatiile dintre cadrele didactice si elevi sunt
multiple, iar modul de manifestare comportamental/ e resimtit de ceilalti 0n
maniere diferite gener$nd dou/ tipuri de sentimente( de respingere sau de
acceptare. 1cest lucru este influentat de individ dar si de obstacole ap/rute 0n
calea comunic/rii. #e multe ori, atunci c$nd dorim s/ modific/m
comportamentul unui elev, 0ncerc/m s/ modific/m mediul sau s/ intervenim
asupra propriului mod de manifestare. 2u reusim 0ns/ 0ntotdeauna 3s/-i
ascult/m pe elevi4 cu tact, r/bdare si atentie, lucru ce duce la instalarea unor
obstacole 0n calea comunic/rii. Spre e"emplu, 0n ca!ul unui elev care
se pl$nge c/ 0nt$mpin/ dificult/ti 0n efectuarea unei teme, cadrul didactic
poate riposta pe un ton (
-de averti!are( Dac vrei note mari, munceste!
-de comand/( !ucrea" si nu te mai pl#n$e at#t!
-de ridiculi!are( %ai &e mine ' c(iar asa)
1stfel de mesae sunt depreciative pentru elevi si neag/ importanta
sentimentelor tr/ite de acestia , tocmai din acest motiv , pentru c/ stim cu totii
c/ educatia cere nu numai pricepere ci si afectivitate din partea educatorului,
ar trebui s/-i r/spundem elevului 0ntr-o manier/ de acceptare si stimulare a
copilului cu disponibilitate pentru cooperare si comunicare. Se impune s/
0ncura/m copilul verbal si prin gesturi, ascult$ndu-l activ ori s/ ascult/m
mesaul acestuia 0n t/cere , incit$ndu-l s/-si dest/inuie propriile tr/iri. Este
necesar, ca noi cei de la catedr/, s/ reflect/m mai mult asupra fortei
modelatoare a limbaului. .uv$ntul poate fi unealt/ pretioas/ sau miloc
periculos, deoarece poate influenta po!itiv sau negativ interlocutorul. Se stie
dea, c/ limbaul celui de la catedr/, gesturile sau mimica acestuia sunt
Page * +
5
Ochiotan Stefan , EFS an III
copiate de elevi, de aceea trebuie s/ acord/m o atentie deosebit/
comunic/rii. 1titudinea cadrului didactic 0n fata elevilor si a p/rintilor poate
declansa sau atenua conflictele care apar 0ntre elevi, 0ntre elevi si p/rinti ori
0ntre p/rinti si profesor.
&eferitor la optimi!area comunic/rii trebuie s/ recunoastem c/, nu de
putine ori, noi profesorii tr/im cu impresia c/ vorbele sau mesaele noastre
aung la destinatie asa cum g$ndeste noi , c/ sunt receptate de elevi p/str$nd
aceleasi 0ntelesuri, aceleasi semnificatii cu ale noastre. #in p/cate, lucrurile
nu decurg 0ntotdeauna asa, mesaele receptate au tendinta de a se 0ndep/rta
mai mult sau mai putin de sensurile emise sau originale, uneori s/ fie chiar
diferite. 2umai c/ actul comunic/rii didactice poate fi proteat de posibile
variatii si deviatii, distant/ri sau deterior/ri nedorite prin interventia feed-bac6-
ului. 7n reglarea propriei comunic/ri, cadrul didactic trebuie s/ tin/ seama de
mimica elevilor, de gesturile, e"presiile si misc/rile lor, reactii care devin
simptomatice pentru ceea ce simt, 0nteleg, accept/, doresc acestia. Profesorul
poate sesi!a direct si abil, din mers, 3starea de spirit4 a elevilor si astfel s/
valorifice la ma"imum comportamentul acestora 0n beneficiul optimi!/rii
comunic/rii. Pornind de aici, cadrul didactic poate s/-si restructure!e sau s/
ameliore!e demersul didactic de moment si nu 0n ultimul r$nd s/-si regle!e
vite!a si ritmul propriei vorbiri.
1ctul comunic/rii devine eficient atunci c$nd favori!ea!/ o implicare
activ/ din partea elevului, o angaare cu toate fortele sale intelectuale si
afective 0n procesul recept/rii. 1stfel, receptarea dep/seste simpla percepere
a unor continuturi audiate. 1 produce interlocutori activi, a-i determina pe elevi
s/ urm/reasc/ cu interes si s/ manifeste o atitudine activ/ 0n cursul ascult/rii
constituie un indicator al competentelor pedagogice a cadrului didactic.
Page * 5
8
Ochiotan Stefan , EFS an III
*i+lio$rafie
SLVSTRU, DORINA, PSIHOLOGIA EDUCAIEI, POLIROM, 2004
OITU, L, PEDAGOGIA COMUNICRII, INSTITUTUL EUROPEAN,
2001
IONESCU, M. RADU, DIDACTICA MODERN, EDITURA DACIA,
CLUJ, 1995
Page * 8