ABORDAREA

SOCIOLOGICĂ A
GRUPURILOR
 ISTORICUL NOȚIUNII DE GRUP

• - folosit în formă scrisă în secolul al XVII-lea într-o traducere a

lucrării “De arta graphica” cu sensul de atelier;
• - în sec. al XVIII-lea avea deja sensul de reuniune de persoane;
• -ca și uniune socială, grupul apare încă din preistorie;
• -studierea grupurilor și formarea teoriei grupurilor sociale se
petrece în secolul al XIX-lea; este perioada în care au loc
schimbări importante în relația dintre oameni, dar și dintre
oameni și diverse acțiuni și obiecte;
• -se dezvoltă mai apoi noi forme de solidaritate socială, iar munca
în grupuri a condus și la posibilitatea de afirmare socială.
ABORDĂRI TEORETICE ALE GRUPULUI
• - R. Merton consideră categoriile sociale ca fiind simple agregate ce
reunesc poziții sociale și de status și în care membrii interacționează;
• Pierre de Visscher propune termenii de formațiune socială sau
colectivitate atunci când se referă la ansamblul de indivizi uniţi
printr-o legătură socială, având în comun modele culturale sau
subculturale.
• Psihologia socială este preocupată îndeosebi de grupul de dimensiuni
reduse, numit adesea grup mic sau grup restrâns. Aceste grupuri au
fost descrise pentru prima dată de Charles Cooley, în lucrarea “Social
Organization” (1909) care le-a numit grupuri primare.
• Studiul sociologic sistematic al grupului social a fost dezvoltat mai
întâi de Şcoala de la Chicago, prin reprezentanţii ei de seamă,
respectiv : W.J. Thomas, R.E. Parck, H. Mead.
 DEFINIȚII ALE GRUPULUI
• Grupul social este un concept cheie în sociologie. El
reprezintă doi sau mai mulţi indivizi care au un sentiment
comun de identitate şi se influenţează reciproc pe baza unui set
comun de aşteptări referitoare la comportamentul fiecăruia.

• GRUPUL SOCIAL este o pluralitate de indivizi aflaţi

într-o situaţie de solidaritate mai mult sau mai puţin
accentuată care au ceva în comun, interacţionează
unii cu alţii şi au un sentiment de identitate comună.
.
CARACTERISTICILE GRUPULUI SOCIAL

• Intercunoaşterea membrilor
• Sentimentul de apartenenţă la grup
• Între membrii grupului există interacţiuni
• Existenţa unor caracteristici comune (valori,
credinţe, aspiraţii, obişnuinţe)
• Existenţa unor interese comune şi a unui scop
comun
 TIPOLOGIA GRUPURILOR SOCIALE

a) După mărime :
- grupuri mici (familia, un grup de prieteni, colegii de
şcoală ) 2-10 membri
- grupuri medii (clasa de elevi, grupa de studenţi)
25 – 30 -40 de membri
- grupuri mari (partidele politice) sute de membri

b) După modalitatea de constituire :

- grupuri spontane (constituite pentru o perioadă scurtă,
determinată de timp, pentru atingerea unui scop imediat)
- instituţionale (de durată, au caracter permanent,
scopuri şi obiective clar precizate pe termen lung)
c. După tipul de relaţii ce se instituie între membrii grupului :

- grupuri formale (relaţiile în cadrul grupului sunt oficiale, regulile

sunt stricte şi sunt instituite şi reglementate juridic)- grupurile
instituţionalizate

- grupuri informale (relaţiile în cadrul grupului sunt neoficiale,

neinstituţionalizate, grupul se conduce după reguli nescrise)-
grupurile de prieteni

d. După gradul de organizare :

- grupuri organizate (au o structură bine definită şi sunt

caracterizate de existenţa mecanismelor de decizie colectivă)-
sindicatul
- grupuri semiorganizate (reprezentate de o colectivitate care
exprimă interesele altora) – un grup de profesori care reprezintă
interesele elevilor într-o situaţie dată sau un grup de părinţi care îşi
reprezintă copii
 TIPURI DE GRUPURI SOCIALE

GRUPURI SOCIALE

De referinţă Primare Formale Deschise Permanente

De apartenenţă Secundare Informale Închise Temporare

 GRUPUL DE REFERINȚĂ

Este grupul spre care individul aspiră sau la care se

raportează (elevul la student, elevul la artişti, elevul
la sportivi, elevul la profesor).
• Este grupul din care nu facem parte, deşi luăm ca reper
valorile, normele şi simbolurile acestuia.
• Are un rol esenţial în socializarea anticipativă deoarece
avem tendinţa de a imita valorile, atitudinile şi
comportamentul membrilor grupului de referinţă.
• Din rândul grupurilor de referinţă cei mai mulţi tineri îşi
selectează idolii.
• Dorinţa prea puternică de a face parte dintr-un anumit
grup de referinţă poate, în unele cazuri, genera frustrări,
insatisfacţii şi stări de disconfort faţă de grupul actual
(nivelul de aspiraţie prea înalt în raport cu posibilităţile
noastre).
 GRUPUL DE APARTENENȚĂ

• Este grupul la care individul este membru (familia

de origine, clasa de elevi, comunitatea religioasă).
• Influenţează modul de a gândi, de a simţi şi de a
acţiona.
 GRUPUL PRIMAR

• Este un grup mic în care membrii comunică direct

şi au relaţii de tipul “ face – to – face “ –familia,
grupul de prieteni etc.
• Are o puternică încărcătură afectivă.
• Are o mare putere de influenţare a individului.
• Membrii grupului trăiesc intens “ sentimentul de
noi “, se sprijină reciproc în acţiunile lor, se ajută,
grupul oferind fiecăruia securitate emoţională.
 GRUPUL SECUNDAR

• Este opusul grupului primar;

• Este alcătuit dintr-un număr mare de persoane;
• Relaţiile dintre membrii grupului sunt indirecte;
• Sentimentul apartenenţei la grup este mai slab;
• Implicarea emoţională a individului în aceste
grupuri este redusă;
GRUPUL DESCHIS/ GRUPUL ÎNCHIS

• Grupul deschis- este grupul la care accesul

indivizilor din alte grupuri este juridic posibil
(partidele politice).
Membrii grupului deschis au un puternic
sentiment de loialitate şi adesea manifestă
ostilitate faţă de membrii grupurile închise.

• Grupul închis- este grupul în care accesul este

interzis altor membrii din alte grupuri.
• Aceste grupuri sunt exclusiviste, ermetice.
 GRUPUL PERMANENT/GRUPUL
TEMPORAR
• Grupul permanent - este grupul a cărui existenţă nu
este legată de o epocă sau perioadă a vieţii (comunităţile
religioase).
• Grupul temporar- este grupul a cărui existenţă are loc
în fenomene conjuncturale sau istorice.
• Se mai numesc şi grupuri de presiune.
• Se constituie pentru a atinge unele scopuri colective.
• Se formează pentru a influenţa deciziile politice.
• Au scopuri colective (interese materiale sau ideologice )
şi exercită presiuni sub diferite forme: declaraţii de
presă, marşuri şi mitinguri asupra autorităţii de stat.
• Bibliografie:

• Mihu A (1973) Sociologia americana a grupurilor mici

• Neculau, A. (2001) Dinamica grupurilor, Iaşi: Polirom