Slide 1

Bună ziua! Mă numesc Stoicheci Cosmina Mădălina iar tema aleasă de către mine se numește
,Motivatia si satisfactia profesionala in functie de mediul de munca, mediul de muncă vizând
sectorul public si privat.
Slide 2
Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința ca viitor angajat de a dobândi cât mai multe
cunoștințe despre motivația și satisfacția profesională, cunoștințe ce vor contribui la evoluția
mea în plan profesional. . Dar pe de altă parte existența unor viziuni , experiențe de lucru dar
și a unor scopuri ce diferă de la un mediu de muncă la altul este un aspect interesant care
merită cercetat.
Slide 3
Clasificarea cea mai des utilizată a teoriilor motivaționale este cea tematică propusă de
către Kheambăl, Danet, Loler și Waic în anul 1970 , acestea fiind repartizate în două categorii
și anume teorii de conținut și teorii de proces. Cele mai importante teorii de conținut sunt:
Teoria ierarhiei nevoilor , teoria ERG, Teoria factorilor duali și Teoria nevoii de realizare .
Teoriile procesului de prim ordin sunt teoria „expectanței”, teoria „echității” teoria „stabilirii
obiectivelor”și teoria „întăririi”(Sahito, Vaisanen, 2017, 210 ). Demersul teoretic s-a
îndreptat cu predilecție spre teoria ierarhiei nevoilor elaborată de către Masllow dar și spre
teoria factorilor duali elaborată de către Frederick Herzberg întrucât aceaste teorii au
contribuit la partea practică a lucrării mele.
Potrivit lui Masllow oricărei persoane îi corespunde o ierarhie de nevoi umane și
anume: nevoi „fiziologice” precum hrana, setea. și altele. oxigenul, activitatea sexuală, nevoi
de „siguranță” , acestea raportându-se la securitate, stabilitate,dependență, ordine, lipsa fricii,
nevoi de „ afiliere” care exprimă dorința de apartenență, de a primi și dărui afecțiune, cele de
„stimă” implică respectul față de sine și valorizarea din partea celorlalți iar nevoile de „auto-
actualizare” exprimă dorința de autoîmplinire, de realizare a potențialului fiecărui individ.
Conform teoriei aceste nevoi sunt ierarhizate dar și îndeplinite în funcție de „ordinea ”
importanței lor. O limită semnificativă a acestei teorii o reprezintă aceea că aceasta este
centrată spre „dezvoltarea umană” și nu spre caracterizarea „motivației muncii” .
Teoria factorilor duali
Conform teoriei factorilor duali „factorii motivatori” determină satisfacția în muncă,
acestia fiind: realizarea, recunoasterea, munca in sine, responsabilitatea, progresarea iar cei
de „igienă” determină insatisfacția în muncă iar aceștia sunt: politica companiei si
administrarea, controlul, salariul , relatiile interpersonale și conditiile fizice de muncă. Cu
toate acestea ,Lindsay dar și alții au remarcat faptul că ambele tipologii de factori pot
determina atât satisfacție cât și insatisfacție în muncă.
Slide 4-METODOLOGIE
Obiectivul principal al studiului este identificarea factorilor determinanți ai motivației
și ai satisfacției în muncă pentru a surprinde diferențele dintre subiecții din mediul public și
din privat în ceea ce privește motivația și satisfacția profesională. Un prim obiectiv secundar
este descoperirea avantajelor și dezavantajelor ale activării atât în mediul public cât și în
mediul privat.
Un al doilea obiectiv este descoperirea semnificației atribuită de către subiecți
ocupației lor pentru a preciza scopul muncii. Al treilea obiectiv este identificarea obstacolelor
și a realizărilor profesionale pentru a preciza influența acestora asupra motivației și a
satisfacției în muncă;
Un ultim obiectiv este precizarea stimulentelor întâlnite de către fiecare subiect în
parte cu scopul de a descoperi eficiența acestor recompense în ceea ce privește motivația și
satisfacția la locul de muncă.
Alegerea populatiei
Populația studiată a fost selecționată pe baza criteriului mediul de muncă și anume
împărțirea bazală de public și privat .Din mediul public au fost selecționați angajați din
domeniul sanitar, educațional dar și funcționari publici iar din mediul privat au fost selectați
subiecți din domeniul antreprenoriat și corporatist. Motivul alegerii mediului de lucru drept
criteriu principal constă în surprinderea diferențelor dintre subiecții din public și din privat în
ceea ce privește motivația și satisfacția lor în muncă. Prezența domeniilor de muncă este
datorată dorinței de a fi obținute viziuni cât mai variate ale intervievatorilor, .Cercetarea s-a
focusat asupra mediului public și privat indiferent de funcția ce o deține fiecare subiect sau de
domeniile menționate. Pentru ca datele obținute să poată fi interpretate a fost utilizată analiza
hermeneutică. Valoarea hermeneuticii este aceea de a transforma orice lucru bizar într-unul
binecunoscut. Instrumentul cercetării utilizat este interviul semi-structurat, deoarece acesta
permite intervievatorilor să ofere informații ample și să abordeze un anumit subiect în funcție
de intensitatea dorinței și nevoii acestora de a aborda acel subiect .
Slide 5
Acestea sunt cele 13 categorii interpretate.
Slide 6Prezentarea interlocutorilor
Ca urmare a mentionarii motivelor abandonarii locurilor precedente de munca s a putut
observa că cei din privat au aspiratii mărețe in comparatie cu cei din public. Spre exemplu
dorinta de a obtine independentă , prestgiu, venituri considerabile. În schimb cei din public
mizează pe dorința de a face bine. Dezvoltarea profesională este caracteristică ambelor medii.
Slide 7 : Semnificatia ocupației
Atât în public cât și în privat munca reprezintă o sursă a motivației și a satisfacției. cu
mentionarea faptului că aceasta îi motivează pe cei din privat în principiu cand intervine ceva nou.
Slide 8: Obiectivele profesionale
Pentru subiecții din public si din privat obiectivele profesionale se rezuma la dezvoltarea in
plan profesional dar și la dorința de a acorda ajutor oamenilor. Daar, s-a putut constata că cei
din public nu sunt adepții sarcinilor provocatoare sau evenimentelor ieșite din comun,.
Aceștia își stabilesc obiective profesionale cât mai obișnuite.. În schiimb, cei din privat
preferă provocările –asumarea riscurilor așadar își stabilesc obiective îndrăznețe care nu pot
fi realizate chiar de către oricine .
Slide 9: Motivația profesionala
Relatiile din cadrul ocupației precum și valorizarea din partea celorlalți dar si ajutorarea
semenilor sunt deosebit de importante pentru subiecții ambelor medii de lucru. Iar așa cum
era de așteptat factorul financiar are o importanță aparte în sectorul privat . Dar în urma
celor observate pentru cei din public acesta nu este indispensabil. Din nou cei din privat se
deosebesc de cei din public prin dorința de a realiza lucruri autentice dar și prin preferarea
dinamismului.
Slide 10: Obstacole vs realizări
Atitudinea membrilor societății care poate fi uneori negativa si frustranta creeaza neplaceri
celor din public. Pretentiile ridicate ale superiorilor precum si lipsa feedback-ului ii
demoralizeaza pe unii angajati ai mediului privat. În mediul public responsabilitatea este
consideraata un impediment în schimb în privat aceasta reprezinta o sursă a motivației și a
satisfacției . Cu toate că și cei din public sunt ambițioși întrucât printre realizările lor se află și
îndeplinirea obiectivelor dar și fixarea altora precum și obținerea unui loc de muncă se poate
observa din nou că cei din privat au idealuri mai mărețe. Spre exemplu schimbarea personală
prin intermediul profesiei sau investirea în ceva ce nu este profitabil pe moment. In mediul
privat volumul muncii poate fi uneori prea mare încât conduce la suprasolicitare.
Slide 11Recompensele
Ce am putut remarca este că în mediul public nu sunt oferite alte recompense în afară de
retribuție și de recunoașterea din partea celorlalți.(a colegilor, superioriilor, cetățenilor)
Totodată aceștia percep drept recompensă și satisfacția oferită celorlalți( echipa, cetatenii.
Sefii) prin munca prestată. De menționat este că salariul nu este considerat cu adevărat
recompensă de către cei din public. Insă recompensele menționate par de ajuns pentru ca
acestia să fie satisfacuti. În schimb, în mediul privat sunt oferite stimulente financiare directe
dar și indirecte. Dar și subiectii mediului privat au menționat ca și recompense satisfacția
oferită celorlalți precum și recunoasterea din partea acestora. Cu toate acestea în privat
exista unele nemulțumiri cu privire la stimulentele financiare dobândite/oferite.
Slide 12 Satisfactia profesionala
După cum s-a putut remarca relațiile din cadrul locului de muncă dar și contribuția la
bunăstarea celorlalți sunt aspecte ce îi motivează pe subiecții ambelor medii de lucru , prin
urmare acestea determină și satisfacția profesională a acestora. În mediul public șansa de a
dispune de mai mult timp liber creează satisfacție
În schimb timpul liber al celor din privat este mai limitat, acest lucru datorânu-se termenelor
limită dar și concurenței sporite specifică acestui mediu . Mai exact ori se stă uneori peste
program pentru ca sarcinile ce implică termene limită să fie rezolvate(la timp) ori se
munceste mult datorită concurenței care este destul de mare, aceste aspecte determinând
diminuarea timpului liber. În mediul privat generarea și/sau propunerea ideilor noi ce au
drept scop inovația dar și progresul în general determină de asemenea satisfacția
profesională . În ceea ce privește mediul public angajații nu sunt incurajati să genereze idei
noi, mai exact nu este pus accentul pe inovație/evoluție.
Slide 13 Descrierea muncii
În mediul public sunt prezente doar conditiile indispensabile desfasurarii activității.
Însă angajații sunt multumiti. In mediul privat se pare că există și anumite facilitati precum
sala de jocuri, bucatarie dar si creearea propriilor conditii. Stabilitatea locului de muncă este
prezentă în mediul public dar în privat aceasta nu este așa sporită. Totodată în mediul privat
s-a putut observa că datorită prezenței teremenelor limită dar și a pretențiilor ridicate ale
superiorilor nivelul burnout-ului este mare. În public pretențiile superiorilor nu sunt la fel de
ridicate ca ale celor din privat prin urmare nivelul burn-outului nu este nici el la fel de mare.
Slide 14 Retributia
Angajații din public sunt recunoscători cu privire la salariile câștigate și cu toate că există și
dorința ca acestea să crească s-a putut observa că nu este intensă , acceptându-se veniturile
din prezent mai degrabă decât să existe insatisfacție în legătură cu cele neobținute. În ceea ce
privește mediul privat deși câștigurile obținute sunt (considerate)în general satisfăcătoare
nevoia ca acestea să crească este intensă.
Slide 15 Relatia cu superiorii vs colegii
Referitor la relația cu superiorii și la cea a cu colegii acestea sunt satisfăcătoare pentru
majoritatea subiecților. Însă superiorii din public pun pe prim plan normele in timp ce aceia
din privat incurajeaza opiniile angajatiilor. Atât în public cât și în privat exista unele exceptii
in ceea ce priveste relatia cu colegii.
Slide 16 Oportunitatile de avansare
Avansarea în mediul public este realizată pe baza vechimii/urmării unor studii
așadar procesul nu este realizat într-un timp prea scurt. Totodată oportunitățile avansării sunt
mai limitate.(posturile sunt mai puține decat la privat.)În ceea ce privește mediul privat
vechimea nu este un criteriu de prim ordin ci odată ce persoanele ce activează în acest mediu
se implică și au abilități pentru a trece la nivelul următor acestea au șanse să avanseze. Mai
exact aceasta este realizată pe baza meritelor /talentului, procesul putând fi deci în general
mai rapid. Astfel aceștia dispun de șanse mai mari ale avansarii.(, disponibilitate mai mare de
locuri/posturi mai multe.te promoveaza cand vad ca te implici).
Slide 17 Statut profesional
Angajații din public sunt modești și recunoscători cu privire la statutul lor profesional.
În ceea ce îi privește pe ce ce activează în privat deși sunt si ei recunoscători este constatată
din nou existența unor așteptări ridicate din partea lor.
Slide 18 Perspective de îmbunătățire
Acestea sunt aspectele pe care subiecții din public si din privat și ar dori să le
îmbunătățească/schimbe sau să existe în cadrul ocupației pentru a fi mai motivați si mai
satisfăcuti în muncă.Spre exemplu in mediul public se doreste eficiență, promptitudine, ca
membrii societății să fie mai pregătiți/informați atunci când se prezintă cu anumite probleme
în fața acestora și așa mai departe. În mediul privat se dorește existenta unei organizări mai
eficiente, un mediu de muncă mai plăcut, bonusuri de performanță suplimentare precum și
alte aspecte.
Slide 19 Avantaje/Dezantaje ale activării in mediul public privat
Asa cum au mai fost și mentionate pe parcursul prezentarii acestea sunt avantajele si
dezavantajele ale activarii in mediul public si privat.
Slide 20 Limite ale studiului
Iar ca urmare a imposibilității unei vaste analize intrucat informațiile au fost obținute
doar de la interlocutorii de care am avut parte îmi propun să continui cu un studiu
cantitativ. . Voi analiza pe larg salariile câștigate de cei din public si din privat,
stabilitatea locului de muncă , nivelul burn-outului . echilibrul vietii personale și
profesionale precum și evaluarea performanțelor în public și în privat.