Tipuri de motivație ale

comportamentului organizațional

Proiect

Profesor: Ioan Pastor

Student: Fedosov Daria
 Motivația alegerii temei „Tipuri de motivație ale comportamentului
organizațional” a pornit de la actualitatea si necesitatea conștientizării acestui
subiect. Prin actualitate ne referim la faptul că motivația comportamentului
organizațional se regăsește în limbajul nostru destul de întâlnit dar nu este înțeles
de multe ori. Este necesară înțelegerea acestei teme pentru buna funcționare a unei
echipe sau instituții care au ca scop comun realizarea de obiective financiare sau
non-financiare.

Unitatea în care am desfășurat cercetarea este în domeniul asigurărilor, un

domeniu non-bancar în care este prezentă această temă de actualitate despre
tipurile de motivație ale comportamentului organizațional.

Scopul general al cercetării este cum compania prin manager de agenție și

manager de echipă reușește să aibă un personal motivat împotriva tuturor
obstacolelor privind prospectarea de clienți și atragerea acestora spre oferirea unui
produs.

Factorii de influență și studiile comportamentului organizaţional se

realizează la trei nivele: comportament individual, comportament la nivel de grup
şi la nivel de organizaţie. Comportamentul indivizilor se formează în urma
influenţei următorilor factori: valori, personalităţi şi atitudini, percepţii şi atribuţii,
competenţe şi învăţate, motivaţie. Din perspectiva comportamentului
organizaţional grupul este o entitate alcătuită din doi sau mai mulţi indivizi, care
interacţionează în vederea atingerii unui ţel comun. Comportamentul indivizilor în
grup diferă de acela când sunt singuri şi reprezintă mai mult decât suma
comportamentelor individuale. Fiecare dintre indivizi se află într-o dublă postură:
poate fi creator de grupuri, dar şi modelat de către grupuri. Variabilele de care
depinde comportamentul de grup sunt: mărimea grupului, natura sarcinii, mediul,
rolurile individuale, normele, motivaţia membrilor, gradul de coeziune şi felul
conducerii. Comportamentul este influenţat de structura organizaţiei, de
tehnologie, stilurile de leadership şi sistemul de management prin care procesele
organizaţionale sunt planificate, direcţionate şi controlate.

Stimulii bănești, economici, ca activatori ai motivației economice, ocupă

fără îndoială, un anumit loc și rol printre celelalte categorii de stimuli. Totuși, locul
și rolul lor nu sunt atât de importante cum s-ar putea crede la prima vedere, lucru
demonstrat de câteva fapte ca: faptele de viață- mulți oameni continuă să
muncească chiar după ce ies la pensie, când viața le este asigurată prin pensia pe
care o primesc, alții muncesc intens chiar dacă au ajuns la un anumit nivel
financiar, alte persoane preferă diverse posturi de muncă retribuite mai prost în
locul altora retribuite mai bine.

 „Victoria aparține celui perseverent.” – Napoleon Bonaparte

 Motivația profesională se referă la activitate ca scop în sine. Majoritatea
adulților își organizează viața în jurul muncii. Munca este o sursă generatoare a
unui tip anume de motivație a comportamentului organizațional. În calitate de
activitate umană complexă, munca are particularități specifice în raport cu alte
forme ale activității umane. Munca, văzută ca o cheltuială de energie, fie ea fizică,
musculară, intelectuală, nervoasă nu duce, cum s-ar putea crede, la o epuizare a
organismului ci, dimpotrivă, între anumite limite, acest consum de energie poate fi
plăcut în sine. Caracterul plăcut al unui asemenea consum se evidențiază mai ales
cu ocazia momentelor în care omul simte nevoia să alterneze munca fizică cu cea
intelectuală și invers. La un moment dat, munca se transformă într-o necesitate
vitală, căpătând astfel, puternice valențe motivaționale. Nu numai simpla cheltuială
de energie poate evoca motivația profesională, ci și conținutul muncii, care poate fi
mai bogat sau sărăcăcios, mai interesant, sau dimpotrivă, mai puțin interesant si
plăcut. O muncă, o activitate cu un conținut simplu, sărăcăcios, repetitiv poate
stimula mai puțin motivația oamenilor, în comparație cu cele care au un conținut
mai bogat.

Condițiile muncii reprezintă un alt parametru care poate deveni stimul

motivațional. Desfășurarea activității de muncă poate fi influențată mai mult de
anumite condiții și mai puțin de altele. Unele dintre ele pot stimula mai direct
comportamentul , altele doar indirect. Concret, un muncitor care lucrează în
condiții fizice mai grele (căldură, iluminat slab și zgomot mare) dorește mai curând
să lucreze în altă parte , unde condițiile sunt mai acceptabile, un altul care
muncește greu manual ar fi bucuros dacă ar trece într-un atelier unde sunt și
mijloace automatizate de lucru. Pot apărea și anumite probleme, în sensul că
aceleași condiții de muncă pot avea valențe motivatorii diferite, deoarece condițiile
de muncă se corelează cu multitudinea celorlalte fenomene psihice trăite de
individ. Un muncitor care percepe condițiile muncii sale ca fiind nesatisfăcătoare
va fi motivat mai puternic să le părăsească, decât un altul care le gasește
mulțumitoare. Scopul muncii joacă un rol la fel de important ca și factorii
menționați mai sus. Munca stimulează, de asemenea, mai mult atunci când este
orientată direct spre realizarea scopului, neapărând personalului muncitor doar ca
un simplu mijloc în acest proces. 

Motivația psihosocială derivă din faptul că în cadrul procesului de muncă

omul se raportează nu numai la munca sa, la mașina pe care o manevrează, ci și la
colegii săi, partenerii săi de muncă, la grupul din care face parte luat în totalitatea
sa, la alte grupuri învecinate. Munca, în afară de caracteristicile ei intrinseci, are și
alte trăsături, printre care, desigur, un loc aparte îl ocupă faptul că ea favorizează
realizarea contactelor sociale dintre oameni. Omul muncește nu doar pentru bani,
nu numai pentru că îi place sarcina de muncă sau condițiile în care ea este
executată, ci și pentru că ea îi acordă statut social, îi prilejuiește stabilirea de
nenumărate contacte sociale, a unor relații afective sau de comunicare, îi satisface,
prin intermediul grupului, anumite nevoi. Concluzionând, se observă ca motivația
economică și cea profesională au un puternic caracter individual, spre deosebire de
motivația psihosocială care cuprinde o întreagă colectivitate umană, având o
eficiență mai mare. 

Motivația economică este produsă sau evocată de stimulii bănești, financiari

printre care principalul loc îl ocupă banii. Dacă ar fi să întrebăm pe cineva :”Banii
sunt atât de importanți pentru dumneavoastră încât ei vă determină
comportamentul?”, sigur răspunsul ar fi DA. Este adevărat, multe dintre
comportamentele oamenilor, au la bază motivația economică. Deși, banii în sine nu
au o valoare stimulativă, ei pot căpăta valențe motivaționale, pentru că sunt
principalul mijloc prin care oamenii își satisfac cele mai multe dintre trebuințele
lor. Pe de altă parte, banii sunt un mijloc de valorizare a oamenilor, care măsoară
succesul în carieră.

Motivația personală se află în centrul dezvoltării personale. Atunci când ești

motivat, ești plin de energie, atent, soluțiile apar parcă de nicăieri. Când ești
motivat, reacționezi mult mai bine la piedici și la eșecuri și treci cu brio peste
perioadele dificile. Când nu ești motivat, pe de altă parte, viața este plictisitoare,
eforturile par a nu duce nicăieri, iar progresul are loc cu viteza melcului. Motivația
este cea care te duce din punctul A în punctul B. Fie că e vorba de o vacanță în
Patagonia, o casă la țară sau deprinderea comunicării în public, motivația este cea
care te face să nu renunți pe drum.

„Dacă vrei să fii un învingător în viață, trebuie să depășești constant cea

mai bună variantă a ta.” – Robert Kiyosaki
 Pentru a identifica personalul care este angajat și cei care au contract de
colaborare în asigurări despre ce motivație dețin sau au nevoie în munca lor am
efectuat un chestionar format din 3 întrebări pe care le-am adresat unui număr de
15 persoane, deoarece munca de consultant în asigurări implică foarte puțin timp
liber .

Chestionar:

1. Stilul în care este creat sistemul de remunerare format din salarii, prime,
comisioane în sistemul în care activați maximizează interesele
individuale?

2. Nivelul motivației vă afectează performanța la locul de muncă?

3. Simțiți că sunteți suficient de motivat/ă de către superiori la locul de

muncă?

Răspunsurile ne-au făcut să ne dăm seama de faptul că deșii angajații

aveau o motivație interioară destul de mare datorită sistemului de
remunerare motivant prin comisioane si bonusuri de performanță aceștia
erau foarte demoralizați când un potențial client renunța la întâlnirea sau
colaborarea cu aceștia, acest lucru fiind prezent la toate cele 15 persoane
disponibile să răspundă la chestionarul nostru.
Datorită unor refuzuri 10 persoane din cele 15 aveau o motivație tot mai
scăzută la locul de muncă această stare influențând și conversațiile cu
următorii potențiali clienți fapt ce îi demoraliza și mai mult. Sfatul celor
5 persoane din cele 15 care nu erau atât de afectate de refuzul clienților
era acela de a se opri în a lua legătura cu un nou potențial client până
starea sa de spirit revine la normal iar motivația capătă din nou un nivel
mai crescut.
Toate cele 15 persoane care au răspuns chestionarului nostru privind
motivația superiorilor au avut un feedback foarte bun simțindu-se foarte
motivați atunci când fiecare manager consideră că este necesar să se
implice, deoarece angajatul se simte apreciat de către managerul său
atunci când acesta i se alătură în rezolvarea unor cazuri sau lipsei de
motivație și se implică cu sfaturi acesta și fiind rolul managerului de a
susține si motiva echipa.

În concluzie putem extrage 2 idei importante , nu este de ajuns ca

angajații să dețină doar o motivație interioară în unele situații, deoarece
fiecare om are un moment în viață în care se simte nemotivat indiferent
cine ar fi, toți oamenii trec prin asta iar a doua idee importantă este aceea
de a avea un ajutor în momentele de slăbiciune fie de la un șef, manager
sau un simplu coleg de muncă pentru că atunci personalul angajat care
are nevoie de motivație se va simții apreciat, va fi mai deschis cu el
însuși și cu cei din jur ceea ce va duce la o colaborare mai bună și mai
strânsă, o atmosferă mult mai degajată la locul de muncă fapt ce va
influența foarte mult comportamentul în colectiv cât și în fața clienților.