Accelerat ing t he world's research.

Politici publice
Marian Zulean

Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

 FACULTATEAăADMINISTRA IEăPUBLIC

POLITICI PUBLICE

Miroiu A, Zulean, M., Radoi, M.

Politici publice, Ed. Politeia, 2002.

Bibliografie pentru adminterea la programul de master APPUE

1. Ce sunt politicile publice?

2. Ce este analiza politicilor?

1
 POLITICI PUBLICE

1. CE SUNT POLITICILE PUBLICE?

Obiectivele capitolului

Scopulăacestuiăcapitolăesteăacelaădeăaăintroduceădou ădintreăconcepteleăcentraleă
aleă cursului:ă celeă deă sectoră publică şiă deă politiciă publice.ă Dup ă parcurgereaă luiă şi,ă
respectiv,ădup ărealizareaăaplica iilorădeălaăsfârşitulăcapitolului,ăve iăputea:
 s ădefini iăconcepteleădeăbunuriăpubliceăşiăprivate;
 s ădiferen ia iăîntreăconcep iileăalternativeăasupraăideiiădeăsectorăpublic;
 s ădistinge iăîntreădiferiteleăsensuriăaleătermenuluiă„politiciăpublice”;ă
 s ăindica iăcaracteristicileăpoliticilor publice;
 s ăidentifica iăsitua iileăînăcareăesteănecesar ăelaborareaăuneiăpoliticiăpublice;
 s ăidentifica iăvalorileăcareăsuntăpromovateăprinăpoliticileăpublice.

Termeni cheie: sector public; birocraţie; bunuri publice; politici; politici publice;
.procesul de înfăptuire a politicilor; ciclul politicilor.

Con inutulăcapitolului:

a. Sectorul public
b. Politicile publice
c. De ce este nevoie de politici publice?

Vorbimă adeseaă despreă politicileă peă careă leă formuleaz ă sauă leă aplic ă guvernarea.ă
Auzimăîntreb riădeăgenul:ăDeăceăaăluatăparlamentulăsauăguvernulă(sauăconsiliulăjude ean;ă
sauăprim ria)ăoăastfelădeădecizie?ăSau,ădimpotriv :ăDeăce, în problema aceasta, guvernul
(sauăconsiliulăjude ean;ăsauăprim ria)ănuăiaăniciăoăm sur ?ăSau:ăDeăceănuăcunoaştemăînc ă
rezultateleăaplic riiăuneiăastfelădeăm suri?ăSauăchiar:ăNuăsuntădeăacordăcuăaceast ădecizieă
şiăvoiăfaceătotăposibilulăcaăs ăîmpiedicăaplicarea ei! În toate aceste cazuri, ceea ce avem în
minte – noiă sauă interlocutoriiă noştriă – sunt diversele politici promovate (sau care, din

2
punctulănostruădeăvedere,ăarătrebuiă saăfieăpromovate)ădeăparlament,ă guvern,ădeăprim rieă
sau, în general, de o institu ieăpublic .ă
S ă maiă observ mă c ă întreb rileă noastreă privescă aspecteă diferiteă aleă uneiă politiciă
publice:ăcumăseăajungeăcaăoăproblem ăs ăfieăobiectăalăuneiădeciziiăaăuneiăinstitu iiăpublice;ă
cum,ădintreăalternativeleăaflateăînăfa aăsa,ăeaăalegeăunaăanume; cum,ăodat ăluate,ădeciziileă
suntăimplementate;ădeăceăuneleăpoliticiăauăsuccesăiarăalteleănu.ăS ăîncepemăînăacestăcapitolă
discu iaăunorăastfelădeăîntreb riăcuăproblemaăîns şiăaădefiniriiătermenilorăcentrali.
Primulădintreăaceştiaăesteăacelaădeă”public”.ăÎl întâlnim în multe expresii, precum:
opinieăpublic ;ădreptăpublic;ăs n tateăpublic ;ătransportăpublic;ăeduca ieăpublic ;ădatorieă
public ă – dară şiă înă expresiaă “politiciă publice”.ă Oă politic ă public ,ă intuitiv,ă priveşteă oă
ac iuneăînădomeniulăpublică– în eles ca opunându-seădomeniuluiă“privat”.ăVorbimădespreă
universit iăpubliceăşiăprivate;ădespreăproprietateăpublic ăşiăproprietateăprivat ,ăîn elegândă
c ăceiădoiătermeniăseăopun.ă
Laămodulăgeneral,ăceăseăîn elegeăprină public şiăprinăprivat? În gândirea liberal ă
tradi ional ,ădistinc iaăpriveşteădou ăsfere sau genuri de activităţi sociale.ăSferaăprivat ăeă
ceaă aă libert iiă deă ac iuneă individual ;ă sferaă rezultateloră alegeriloră privateă aleă fiec ruiă
individ:ădeăaătr iăunăanumităfelădeăvia ;ădeăa-şiăîntemeiaăoăfamilieăşiădeăaăseăcomportaăînă
cadrulăei;ădeăaădesf şuraăactivit iăeconomice.ăRolulăstatuluiănuăputeaăfiăaltulădecâtăacelaă
deăaăasiguraăcadrulăegalăpentruăcaăfiecareăpersoan ăs ăac ionezeăînămodăliber,ămaiădegrab ă
decâtădeăaăinterveniăînăvia aăfiec ruia;ădeăaăl saăcaăini iativeleăindividualeăs ăseămanifesteă
nestingherităpeăpia .ăSferaăpublic ăeăaceeaăaăac iuniiăguvern rii:ăînăprimulărând,ădeăaăcreaă
condi iiă pentruă manifestareaă liber ă aă fiec ruia;ă dară şi,ă desigur,ă deă aă furnizaă facilit iă
publice (asigurarea ordinii,ăaăap r rii,ăaăeduca ieiădeăbaz ăetc.).ă

Distinc iaădintreăsferaăpublic ăşiăceaăprivat ăaăfostăadeseaălegat ădeăaltele;ăuneoriăeaăaăfostăgândit ă

chiar ca suprapunându-seăacestora,ăiarăînăconştiin aăcomun ăeaătrimiteăimplicitălaăele.ăIat ănumaiă
câteva:
publicăăăăăăăăăăăă↔ăprivat
polisăăăăăăăăăăăăăă↔ăgospod rieăcasnic
deschisăăăăăăăăăă↔ăînchis
b rb tescăăăăăăă↔ăfemeiesc.

Dar,ă dac ă avemă dou ă sfereă atâtă deă diferiteă aleă uneiă societ i,ă seă ridic ă dou ă
întreb riă legitime:ă 1)ă Careă suntă rela iileă dintreă ele;ă exist ă întreă eleă compatibilitateă sau,ă
dimpotriv ,ăoătensiuneădeăneaplanat?ă2)ăCareăesteătemeiulăacesteiădistinc ii?
Pentruăliberaliiăclasici,ăr spunsulălaăprimaăîntrebareăesteăacelaăc ăinteresulăpublică
nuă esteă opusă celuiă privat:ă dimpotriv ,ă atunciă când ac ioneaz ă pentruă a-şiă urmaă propriulă
interes,ăoameniiăîlăservescăşiăpeăcelăpublic;ăfor eleăpie eiălibereănuănumaiăc ănuăseăopună
bineluiă sauă interesuluiă societ ii,ă ciă îlă promoveaz .ă Probabilă c ă ceaă maiă cunoscut ă
formulare a acestui punct de vedere – condensat ă înă metaforaă mâinii invizibile – îi
apar ineăluiăAdamăSmith,ămareleăeconomistăenglezădinăsecolulăalăXVIII-lea:
Înămodăobişnuit,ăceăeădrept,ăelă[individul]ănuăinten ioneaz ăpromovareaăinteresuluiăpublică
şiăniciănuăştieăcuăcâtăcontribuieăelălaăaceast ăpromovare...ăelăurm reşteănumaiăs -şiăasigureă
capitalulă s u;ă iară îndrumândă aceaă activitateă aşaă încâtă s ă produc ă ceaă maiă mareă valoareă
posibil ,ăelăurm reşteănumaiăcâştigulăs u;ăastfelă...ăelăeăcondusădeăoămân ăinvizibil ,ăcaăs ă
promoveze un scop care nu faceă parteă dină inten iaă lui.ă Urm rindu-şiă interesulă s u,ă elă
adeseoriăpromoveaz ăinteresulăsociet iiămaiăefectivădecâtăatunciăcândăinten ioneaz ăs -l
promoveze. (Smith, 1964: IV, 2)

3
 Cumăputemădeosebiăîntreăsferaăpublic ăşiăceaăprivat ?ăLaămijloculăsecoluluiătrecut,
J.St.ă Millă aă formulată r spunsulă considerată clasică ast zi:ă sferaă privat ă esteă ceaă înă careă
ac iunileă noastreă nuă cauzeaz ă v t mareaă altcuiva.ă Euă potă s ă facă oriceă ac iuneă careă nuă îlă
vat m ăpeăaltulăDac ăîns ăceeaăceăfacăinterfereaz ăcuăintereseleăaltcuiva,ăatunciăac iuneaă
meaăesteăunaăpublic .ăOr,ădac ăac iunileădinăsferaăprivat ănuăîncalc ălibert ileăăaltcuiva,ă
înseamn ăc ăac iuneaăstatuluiă nuăesteălegitim ăînăcadrulă ei;ăeaădevineălegitim ănumaiăînă
sferaăpublic ,ăpentruăaăasiguraăprotejareaăcelorlal iăcet eniă(Mill,ă1993).ă

Esteăprocesulădeăelaborareăşiădeăaplicareăaăpoliticilorăpubliceădependentădeă felul în care

bărbaţii au conceput distincţia dintre public şi privat?ă Dac ă r spunsulă esteă afirmativ,ă atunciă înă
expresiileă“politiciăpublice”,ă“sfer ăpublic ”ăşiă“sectorăpublic”ăpubliculălaăcareăseăfaceăreferireăesteă
unulăb rb tesc,ădinăcareăfemeileăsuntăexcluse.ă
“Opozi iaăliberal ădintreăpublicăşiăprivatăesteămaiămultădecâtăoădistinc ieăîntreădou ăgenuriă
deăactivit iăsociale.ăSferaăpublic ăşiăprincipiile careăoăguverneaz ăsuntăv zuteăcaăseparateădeăsauă
independenteă deă rela iileă dină sferaă privat …ă Feminiştiiă argumenteaz ă c ă liberalismulă esteă
structuratăînăfunc ieădeărela iiădeăclas ădarăşiăpatriarhaleăşiăc ădistinc iaădintreăpublicăşiăprivatăpuneă
înă umbr ă raportulă dintreă femeiă şiă b rba iă înă cadrulă uneiă aparenteă ordiniă universale,ă egalitareă şiă
individualiste.”ă(Pateman,ă1983:ăp.ă283.)
“R spunzândăliberalilor,ă careă vorbescă deă “public”ă şiădeă “privat”ăcaă şiă cumă acesteaă arăfiă
categorii fixe care constrâng o guvernareăbun ,ăcriticiiăargumenteaz ăuneoriăc ăpubliculăşiăprivatulă
suntă contingente,ă suntă concep iiă careă seă potă schimbaă cuă privireă laă felulă înă careă putereaă poateă fiă
atribuit ăîntreăindivizi,ăgrupuriăşiăguvernare.ăCriticiiăfeminiştiăaiăliberalismuluiăinsist ăc ădistinc iaă
public/privată esteă şiă oă unealt ă ideologic ă deă subordonareă înă societ ileă înă careă b rba iiă albi,ă
posesoriă deă proprietate,ă domin ă alteă grupuri.ă “Privatitatea”ă justific ă monopolurileă exclusiveă
asupraă resurseloră socialeă şiă indiferen aă societ iiă fa ă deă violen aă şiă s r ciaă careă caracterizeaz ă
via aă“privat ”ăaămultorăfemeiăşiăcopii…ăOărela ieăp rinte/copilăpoateăfiăunaăînăcareăunăcopilăesteă
abuzată sexuală sauă ună p rinteă vârstnică esteă neglijat.ă Oă c s torieă poateă fiă unaă înă careă unulă dintreă
parteneri esteă b tută sauă violat.ă Guvernareaă nuă poateă s ă protejezeă cet eniiă s iă vulnerabiliă deă
violen aă domestic ă dac ă ziduriă înalteă deă privatitateă legal ă înconjoar ă familia.”ă (Allen,ă 1998:ă p.ă
463.)

Odat ă cuă sfârşitulă secoluluiă trecut,ă aceast ă concep ieă privindă existenta unei
distinc iiăfermeăîntreăsferaăpublic ăşiăceaăprivat ăaăînceputăs ăîşiăpiard ădinăadecvareăşiădină
atractivitate.ă Educa ia,ă s n tatea,ă planificareaă urban ,ă construc iileă deă infrastructur ă (c iă
ferate, metrou) au devenit cu toate obiect al reglement riloră şiă interfer riiă statului.ă Înă
secolul nostru, noul liberalism, în gândirea unor oameni ca J. Dewey sau J. M. Keynes,
nuămaiăacceptaăc ăfor eleăpie ei,ăsingure,ăpotăproduceăconvergen aădintreăintereseleăprivateă
şiăceleăpublice.ăDoarăprinăinterven ia statului se pot asigura cele publice. Iar perioada de
dup ă ală doileaă r zboiă mondială aă însemnată oă adev rat ă explozieă aă sfereiă deă interven ieă aă
statului.

a) Sectorul public
Sectorulă publică areă ună impactă uriaşă asupraă fiec ruiaă dintreă noi:ă esteă oă prezen ă
cotidian ă şiă deă neocolit.ă S ă neă gândimă numaiă laă uneleă dintreă bunurileă careă suntă oferiteă
prioritară deă c treă acesta:ă educa iaă (educa iaă deă baz ,ă înă primulă rând);ă asisten aă sanitar ;ă
ap rareaăna ional ăşiăaăordiniiăpublice;ăsauăteleviziuneaăşiăradioulăpublic.

4
 Ceă esteă sectorulă public?ă Desigur,ă sectorulă publică cuprindeă aceleă institu iiă şiă
organiza iiăcareăproducăastfelădeăbunuriăşiăservicii.ăDarăelăesteămaiămultădecâtăatâtă(Lane,ă
1995: pp. 15 – 17).ăAnume,ăsectorulăpublicăvizeaz :ă
 institu iileă şiă organiza iile prin care se iau deciziile statului,ă precumă şiă consecin eleă

 consumul, investi iile şiătransferurile f cuteădeăguvernare.ăConsumulăşiăinvesti iileă

acestora;

privesc mecanismele de alocare a resurselor şiăseăleag ădeciămaiămultădeăpreferin eleă

consumatorilor; transferurile privesc mecanismele de distribuire a resurselor şiă
depindădeăconcep iileădominanteăînăsocietateădespreăechitateăşiădreptateăsocial ;
 produc ia deă c treă stată aă bunurilor:ă a)ă statulă de ineă înă proprietate mijloace de
produc ieă şiă produceă direct unele bunuri; b) statul furnizează anumite bunuri (nu
neap ratăproducându-le;ăelăpoateăs ărealizezeăacestălucruăprinămecanismulăcomenziloră
de stat); c) statul angajează for ădeămunc :ă elăeste,ăînă societ ileămoderne,ăcelă maiă
mare angajator.

Cum se observ ,ădefini iaăsectoruluiăpublicăseăfaceăpeăşaseădimensiuni:ă1)ădeciziile

institu iiloră şiă organiza iiloră guvernamentale;ă 2)ă alocările guvernamentaleă (consumulă şiă
investi iile);ă 3)ă transferurile guvernamentale; 4) proprietatea public ;ă 5)ă contractările
publice; 6) angajările deă for ă deă munc ă guvernamentale.ă Eă importantă deă notată c ă celeă
şaseădimensiuniăpotăevoluaădiferit.ăAstfel,ădeşiăpeăoăanumit ădimensiuneăsectorulăpublică
poateăs ăscad ,ăelăpoateăs ăseămen in ălaăacelaşiănivelăsauăchiarăs ăcreasc ăpeă o alta. De
exemplu,ăînă rileăpost-comunisteăproprietateaăpublic ăaăsc zutăfoarteămult,ăînăprimulărândă
datorit ăprivatiz rii.ăDarăînăuneleădintreăeleăangaj rileăf cuteădeăstatăauăcrescut,ădeoareceăaă
crescutăbirocra ia.ăSau,ăîntrucâtătaxeleăauăcrescut,ăstatuluiăînărevineăoăpropor ieămaiămareă
decât în trecut din produsul intern brut.
Aceast ădefini ieăaăsectoruluiăpublicăridic ădou ăprobleme:ă1)ăCumăseădeosebeşteă
sectorulăpublicădeăcelăprivat?ăşi:ă2)ăCâtădeămareăeste (şi,ăcorelat,ăcâtădeămareăar trebui s ă
fie) sectorul public?
Distinc iaă dintreă sectorulă publică şiă sectorulă privat. De cele mai multe, ori,
atunciăcândăseădeosebeşteăsectorulăpublicădeăcelăprivat,ăeăavut ăînăvedereăînămodăprioritară
oăsingur ădimensiune:ăceaăaăformeiădeăprioritate.ăSpunemăc ăoăfirm esteăprivat ăînăsensulă
c ănuăstatulăesteăproprietarulăei.ăDar,ăargumenteaz ăJ.-E.ăLane,ădac ăadmitemăoădefini ieă
multidimensional ă aă sectoruluiă public,ă înseamn ă c ă niciă diferen eleă dintreă celeă dou ă
sectoareănuăseăreducălaăunăsingurăaspect.ăÎnăfapt,ăavemăşaseădistinc ii:
1) Distinc iaă dintreă autoritateaă guvernamental ă şiă libertateaă individual ;ă dintreă ceeaă ceă
esteălegitimăcaăguvernareaăs ăimpun ăşiălibertateaădeăac iuneăindividual .
2) Distinc iaădintreăaloc rileăpubliceă(pentruăconsum,ădarăşiăinvesti iileăguvernamentale)
şiă aloc rileă private:ă consumulă şi,ă respectiv,ă investi iileă private.ă (Deă pild ,ă consumulă
individualăseărealizeaz ădinăvenitulănetă– din care au fost extrase taxele.)
3) Distinc iaădintreătransferurileăpubliceăşiăceleăprivate.ăCumăredistribuieăstatulăveniturile
saleăesteăoăproblem ădeămareăimportan ăpentruăto iămembriiăsociet ii:ădeăpild ,ăcâtă
dinăbugetulădeăstatărevineăeduca ieiăsauăs n t iiăsauăculturiiăsauăcercet rii?
4) Distinc iaădintreăproprietateaăpublic ăşiăproprietateaăprivat .
5) Distinc iaădintreăcontract rileăpubliceăşiăceleăprivate.ăStatulăpoateăs ăofereăunăbunăf r ă
caă elă însuşiă s ă îlă produc :ă deă pild ,ă prină contracteă cuă firmeă particulareă sauă prină
concesionareaăc treăuneleăfirmeăprivateăaăanumitorăactivit i.

5
6) Distinc iaădintreăceiăangaja iăînă sectorulăpublicăşiăceiăangaja iăînăsectorulăprivat.ă(Nuă
to iă ceiă careă lucreaz ă înă institu iileă şiă organiza iileă guvernamentaleă suntă funcţionari
publici;ă dară func ionariiă publiciă reprezint ă ună grupă foarteă importantă deă persoaneă înă
elaborareaăşiăaplicareaăpoliticilor publice. De aceea ne vom referi de multe ori la ei în
celeăceăurmeaz .)
Dup ăW.F.ăBaberă(apud Parsons,ă1995:ă p.ă9)ăsectorulăpublicădifer ădeăcelăprivată
prinăurm toareleăcaracteristici:
 are de-aăfaceăcuăsarciniămaiăcomplexeăşiămaiăambigui;
 are mai multe probleme în implementarea unei decizii;
 suntăangaja iăînăelămaiămul iăoameniăcuămotiva iiămaiădiverse;
 eămaiămultăpreocupatăcuăasigurareaădeăoportunit i;
 eăpreocupatămaiămultădeăcompensareaăeşecurilorăpie ei;
 vizeaz ăactivit iăcuăoăsemnifica ieăsimbolic ămaiăridicat ;
 trebuieăs ă in ămaiămultăseam ădeăstandardeleădeălegalitate;
 areăoămaiămareăcapacitateădeăa ineăseam ădeăproblemeleădeăechitateăsocial ;
 func ioneaz ăsauătrebuieăs ăfunc ionezeăînăinteresulăpublic;
 trebuieăs ăseăbucureădeăunănivelăminim de sprijin, mai ridicat decât cel din sectorul
privat.

M rimeaă sectoruluiă public.ă Pu ineă atitudiniă pară maiă corecteă decâtă aceeaă deă aă
sus ineăc ăsectorulăpublicăesteăpreaămare.ă Laănoiăînă ar ,ăeaăs-a transpus în politicile de
privatizare (atât cât s-aă f cut)ă aă imensuluiă sectoră deă stată înă economie.ă Dară înă multeă riă
acelaşiă sentimentă aă prevalată înă ultimeleă dou ă decenii.ă Înă Stateleă Uniteă aleă Americii,ă înă
MareaăBritanieăşiăînăGermania,ăadministra iiăprecumăceleăaleăluiăR.ăReaganăşiăG.ăBush;ă
M.ăThatcherăşiăJ.ăMajor;ăH.ăKohlăauăf cutăeforturiămariăpentruăaăreduceărolulăguvern riiăînă
via aă deă ziă cuă ziă aleă cet enilor.ă S ă neă uit mă laă urm torulă tabel,ă înă careă suntă cuprinseă
cheltuielileă publiceă caă procentă dină produsulă internă brută ală uneiă ri.ă (M rimeaă acestoră
cheltuieliăesteăoăbun ăm sur ăsintetic ăaăm rimiiăsectoruluiăpublicădintr-oă ar .)

ara 1960 1970 1980 1985 1990

Statele Unite 27,5 30,3 33,4 33,2 34,1
Marea Britanie 33,1 33,2 42,2 42,8 41,9
Suedia 28,7 37,1 57,2 51,9 48,8
Kenya 11,5 16,2 20,4 30,1 32,2
India 11,4 14,1 18,0 25,2 24,0
(United Nations, Statistical Yearbook; apud Peters, 1995: p. 20.)

Cumăseăvede,ăînăpofidaăeforturilorăunorăadministra iiădină rileădezvoltate,ăceeaăceă

s-aă reuşită aă fostă nuă oă reduceă radical ,ă ciă oă stopareă aă tendin eiă deă creştereă aă cheltuieliloră
publiceăcaăprocentădinăprodusulăinternăbrut;ăprocentăcareăcontinu ăs ăr mân ăîns ăfoarteă
ridicat.ăObserv m,ădeăasemenea,ăc ăînă rileămaiăpu inădezvoltateăcheltuielileăpubliceăauă
crescut mai repede, ajungând în anii '90 la un nivel comparabilă cuă celă dină rileăă
dezvoltate.ă Aceastaă pentruă c ă înă astfelă deă riă guvernareaă aă avută ună rolă deosebită deă
importantă caă surs ă aă creşteriiă economice:ă cheltuielileă publiceă auă avută caă destina ieă nuă
numaiă func ionareaă institu iiloră statului,ă ap rareă şiă protejareaă cet enilor,ă dară şiă

6
dezvoltareaă înv mântului,ă aă asisten eiă sanitareă şi,ă deă asemenea,ă proiecteă economiceă
precumăautostr zi,ăc iăferate,ăaeroporturi.
Aceast ă creştereă uriaş ă aă sectoruluiă publică înă perioadaă contemporan ă seă poateă
explica apelând la factori de naturi foarte diferite (a se vedea Peters, 1995: cap. 1):
1. Programeleădeăasisten . În perioade în care economia prospera, guvernele au
aplicată programeă precumă celeă deă pensii,ă deă burse,ă deă asigur riă deă s n tate,ă deă subsidiiă
pentruăconstruc iileădeălocuin e;ădiverseăcategoriiădeăangaja iăauăprimităavantajeăexprimateă
înăsporuriădeăsalarii,ăreduceriăaleăvârsteiădeăpensionareăetc.ăOdat ăob inute,ăavantajeleăpeă
careă leă creeaz ă astfelă deă programeă seă transform ă înă “îndrept iri”ă careă suntă foarteă greu
apoiădeăretras;ăunădreptăob inutănuăpoateăfiăanulată– eăoăfraz ărostit ădesădeăreprezentan iiă
sindicatelor. Aceste programe au fost aplicate într-oă perioad ă înă careă societ ileă auă
îmb trânită şiă ună totă maiă mareă procentă dină popula ieă esteă pensionar ;ă iară c tre aceste
persoaneă seă îndreapt ă oă mareă parteă aă unoră astfelă deă programe.ă Combinate,ă celeă dou ă
proceseăauăcondusălaăcreştereaăm rimiiăsectoruluiăpublic.
2. Factori financiari.ă Celă pu ină treiă factoriă deă natur ă financiar ă auă impulsionată
creştereaăsectoruluiăpublic.ăMaiăîntâi,ăac ioneaz ăaşa-numitaălegeăaăluiăWagner:ăpeăm sur ă
ceăeconomiaăseădezvolt ,ăoăpropor ieătotămaiămareădinăprodusulăinternăbrutăseăîndreapt ă
spreă sectorulă public.ă C ciă atunciă nevoileă deă baz ă aleă cet eniloră suntă satisf cute,ă iară oă
creştereă maiă mareă deă utilitateă seă ob ineă prină programeă publice.ă Înă ală doileaă rând,ă exist ă
“efectulădeădislocare”:ăînătimpădeăr zboi,ădeăpild ă(darăşiăînăcazuriădeărecesiuneăeconomic ă
sauă chiară deă dezastreă naturale),ă cet eniiă accept ă maiă uşoră taxeă ridicate.ă Dară dup ă
încheiereaă r zboiului,ă acesteă taxeă creeaz ă guvern riiă fonduriă pentruă aă finan aă noiă
programe.ăÎnăsfârşit,ăapareăaşa-numitulăefectăalăpre uluiărelativ:ăatunciăcândăseăcheltuiescă
baniă deă c treă guvernare,ă productivitateaă nuă creşteă mult.ă Înă activit iă precumă educa ia,ă
poşta,ăs n tatea,ăactivitateaăpoli iei,ăintroducereaăunorătehniciănoiăduceălaăoăsc dereămic ă
aă costurilor.ă Înă timp,ă pentruă aă produceă aceeaşiă activitateă (aceleaşiă bunuriă sauă aceleaşiă
servicii), costurile cresc.
3. Procesul politic. Toate partideleă politiceă sus ină c ă eă necesară s ă seă micşorezeă
cheltuielileă publiceă şiă s ă seă reduc ă taxele.ă Dară înă practic ă situa iaă seă prezint ă cuă totulă
altfel:ă sectorulă publică creşteă şiă pentruă c ă cet eniiă ceră totă maiă multeă serviciiă dină parteaă
guvern rii.ăGrupuriădeăpresiune,ăsindicate,ăasocia iiăprofesionale,ăpatronaleă– toateăsolicit ă
avantajeă (fieă c ă eleă seă cheam ă pensiiă maiă mari,ă salariiă maiă mariă pentruă personalulă dină
înv mântăoriăs n tate,ăsauăsubsidiiăpentruăagricultur ăetc.).ăMaiămult,ăcosturileăpeăcareă
le antreneaz ăacesteăavantajeăsuntădispersateăînăîntreagaăsocietateă(suntăpl titeădeăc treăto iă
contribuabilii)ăşiădeăaceeaăopozi iaăacestoraăfa ădeăeleăesteăredus ăşiăneorganizat .ă
4. Birocra ia.ăFunc ionariiăpubliciăsuntăunaădintreăfor eleăcareăauădusălaăcreşterea
sectoruluiă public.ă Ceaă maiă cunoscut ă analiz ă înă acestă sensă îiă apar ineă luiă W.ă Niskanenă
(1994).ăPotrivitălui,ăîntrucâtăbirocra iiănuăîşiăpotă m riăprofiturile,ăaşaăcumăfacămanageriiă
dintr-oă firm ă privat ,ă eiă urm rescă altcevaă – anume maximizarea bugetului pe care îl
primesc pentru biroul lor. Ei cer tot mai mult pentru a produce serviciile care le cad în
sarcin ;ă şiă auă succes,ă întrucâtă eiă posed ă informa iaă necesar ă privindă costurileă realeă aleă
biroului,ă îns ă potă s ă oă ascund ă fa ă deă ceiă careă leă stabilescă bugeteleă (fa ă deă legislativ:ă
parlamentul).ă Caă urmare,ă birocra iaă tindeă s ă consumeă oă propor ieă totă maiă mareă dină
produsul intern brut în propria ei activitate.

Birourileămoderneăau,ăpotrivităluiăMaxăWeber,ăurm toareleăcaracteristici:

7
  Birourile sunt organiza iiămari;ăîntr-oăorganiza ieămareăpersoaneleăaflateăpeăpozi iiăînalteă
nuăauărela iiădirecteăcuăceleămaiămulteăpersoaneăaflateăpeăpozi iiămaiăjoaseă(şiăuneoriăniciă

 Ceiămaiămul iăangaja iădinăbirouriălucreaz ăînăeleăcuănorm ăîntreag ,ăcea mai mare parte a

nu le cunosc direct).

vie iiălorăactiveăşiăob inădeăaiciăceaămaiămareăparteăaăveniturilorălor.

 Angaja iiăsuntănumi i,ămen inu iăşiăpromova iăînăprimulărândăpeăbazaăperforman eiăălorăşiă
nuăpentruăc ăauăfostănumi iăsauăpeăbazaăvreunorăcaracteristiciăa priori.
 Birourileăsuntăconduseăprinăstructuriădeăautoritateăierarhiceăîntreăsuperiorăşiăsubordonat,ă
drepturileăşiăobliga iileăfiindăformulateăprinănormeăscrise.
 Exist ă oă separa ieă strict ă întreă pozi iaă înă cadrulă birouluiă şiă persoanaă careă oă de ine.ă
Superiorii nu au înăproprietateăaceaăpozi ie;ăsubordonatulăesteăsubiectăalăautorit iiănumaiă
înărolulăs uădeăangajat.
Activitateaă birocratic ă esteă caracterizat ă prină complexitateaă administra iei,ă prină specializareă
func ional ăaăsarcinilorăşiăprinăsecretulăopera iunilorădesf şurate.ăSpecializareaăcreşteăimportan aă
preg tiriiă formaleă anterioareă aă birocratuluiă şiă aă numiriiă saleă ini ialeă caă rezultată ală unuiă concursă
(apud W.ăNiskanen,ă1994:ăp.ă21).ăS ăobserv măc ,ăpotrivităluiăMaxăWeber,ătermeniiă“birocrat”ăşiă
“birocra ie”ă nuă auă oă conota ieă negativ ;ă dimpotriv ,ă dup ă Weberă organizareaă birocratic ă aă
societ iiă moderneăexemplific ă autoritateaă ra ional ,ăspreă deosebireă deăautoritateaă tradi ional ă şiă
deăceaăcharismatic .)

Amintindu-neă deă defini iaă multidimensional ă aă sectoruluiă public,ă decurgeă c ă şiă

problemaăm rimiiăluiătrebuieăanalizat ăpeămaiămulteăcoordonateă(Lane,ă1993):
1) Câtădeămult ălibertateăindividual ătrebuieărespectat ?ăŞiăcareăesteăloculăautorit iiă
statului?
2) Câtă deă multeă dină resurseleă totaleă aleă societ iiă trebuieă s ă fie alocate
guvernamental?
3) Câtă deă mareă trebuieă s ă fieă bugetul?ă Câtă deă multă trebuieă s ă influen ezeă statulă
distribu iaăşiăredistribu iaăbunurilor?
4) Câtădeămulteădinăbunurileăşiăserviciileăfurnizateădeăstatătrebuieăs ăşiăfieăproduseădeă
el?
5) Cât de multe din mijloaceleă deă produc ieă s ă fieă înă proprietateă public ?ă (Înă
particular,ălaănoiăînă ar ,ăcâtădeămultătrebuieăprivatizat?)
6) Câtădeămareătrebuieăs ăfieăbirocra iaăguvernamental ?
Neăvomăopriăasupraăuneiăsingureădinăacesteăcoordonate:ăceaăaăm rimiiăaloc riloră
de stată (cumă seă vaă observaă îns ,ă argumentulă peă careă îlă vomă discutaă ă eă legată şiă deă alteă
coordonate).ăDeămulteăori,ăargumentulăcentralăînăsprijinulăcreşteriiăaloc rilorădeăstatăcurgeă
înă felulă urm tor.ă Exist ă uneleă bunuriă careă nuă potă fiă furnizateă cet eniloră numai prin
mecanismulăpie eiăînăcantit iăsuficienteăşiălaăunăpre ăîndeajunsădeăsc zut.ăAcesteaăpotăfiă
oferiteă numaiă dac ă intervineă statul.ă Maiă mult,ă înă societ ileă contemporaneă nevoileă deă
astfelădeăbunuriăauăcrescutăfoarteămult;ădeăaceeaăaăcrescutăşiăimplicarea statului pentru a le
oferiă propriiloră cet eni.ă Creştereaă sectoruluiă publică esteă astfelă explicat ă prină existen aă
unorăcaracteristiciătehniceăşiăeconomiceăaleăbunurilor.
Bunuriă publiceă şiă bunuriă private.ă Dac ă într-oă societateă func ioneaz ă legileă
pie ei,ăatunciăbunurileăvorăfiădistribuiteăînămodăeficient.ăAceast ăafirma ieăesteădeăobiceiă
adev rat ;ă îns ă nuă întotdeauna.ă C ciă exist ă situa iiă înă careă pia aă nuă reuşeşteă s ă aloceă
anumiteăbunuriăeficient:ăeleătindăs ăfieăproduseăînăcantit iămaiămici,ăiarăpre urile lor tind
s ăcreasc .ăDeăceăseăîntâmpl ăaşaăceva?ăR spunsulăcelămaiăsimpluăesteăacelaădeăaădistingeă

8
întreă dou ă tipuriă deă bunuri:ă publice şi,ă respectiv,ă private; cele publice au caracteristici
careăfacăcaăalocareaălorăprinămecanismulăpie eiăs ănuăfieăeficient .ă
Bunurileă privateă suntă celeă maiă cunoscute:ă oă pr jitur ă sauă oă c maş ă sauă ună
apartamentăetc.ăEleăauădou ăcaracteristici:
1) Rivalitatea: ceea ce eu consum nuăpoateăfiăconsumatădeăaltcineva.ăPr jituraăpeăcareăoă
m nâncă nuă poateă fiă mâncat ă deă altcineva;ă iară apartamentul meu e cel în care eu
locuiescă(cuăfamiliaămea),ăşiănuăpoateăfiăînăacelaşiătimpălocuitădeăaltcineva.
2) Exclusivitatea:ăesteăposibilăcaăcinevaăs ăaib ăcontrolulăasupraăaceluiăbun.ăDac ăeuăamă
cump ratăoăpr jitur ,ăeuăsuntăcelăcareădetermin ăcineăs oăm nânce;ăiarădac ăaltcinevaă
maiă st ă înă apartamentulă proprietateaă mea,ă aşaă cevaă seă întâmpl ă pentruă c ă euă amă
permis acest lucru.
Dar,ă maiă multă sauă maiă pu in,ă altoră bunuriă leă lipsescă acesteă caracteristici.ă Ună
programăalăteleviziuniiăna ionaleăpotăfiăurm ritădeămineăf r ăcaăastfelăvecinulămeuăs ăfieă
împiedicată s ă îlă urm reasc ,ă dac ă şiă elă doreşteă acestă lucru.ă Totă aşa,ă euă beneficieză deă
ordineaă public ă şiă deă ap rareaă na ional ă f r ă caă astfelă s ă seă reduc ă beneficiileă altoraă înă
aceast ăprivin .ă
Peădeăalt ăparte, atunci când un bun cu greu poate fi adus în proprietatea cuiva, el
nuăareăproprietateaădeăexclusivitate.ăCinevaăarăputea,ădeăbun ăseam ,ăs ăîncerceăs ădevin ă
proprietarulă tuturoră peştiloră dină Mareaă Neagr ;ă dară ară fiă de-aă dreptulă imposibilă s ă
reuşeasc . (Îns ă ună programă deă televiziuneă poateă fiă codată – iar atunci el va avea
proprietatea de a fi exclusiv.)
Dac ă avemă dou ă caracteristici,ă peă careă ună bună leă poateă aveaă sauă nu,ă apară patruă
posibilit i.ăaşaăcumăseăobserv ădinătabelulădeămaiăjos,ăbunurileăcareănu sunt private sunt
de trei feluri: a) comune; b) vămuite; c) publice. Prin intermediul sectorului public statul
poateăs ăaloceăastfelădeăbunuri.ă

Exclusivitate / Rivalitate Nerivalitate

Rivalitate
Exclusivitate BUNURI PRIVATE BUNURIăV MUITE
 îlăpo iăîmpiedica peăaltulăs ăleă  îlăpo iăîmpiedicaăpeăaltulăs ăleă
foloseasc ; foloseasc ;
 dac ăleăfoloseşti,ăaltcinevaănuăleă  dac ăleăfoloseşti,ăaltcinevaăpoateădeă
mai poate folosi. asemeneaăs ăleăfoloseasc .ă

Ex.:ăoăcas ;ăoăpr jitur Ex.:ăoăautostrad ăsau un pod cu

tax

Neexclusivitate BUNURI COMUNE BUNURI PUBLICE

 nuăîlăpo iăîmpiedicaăpeăaltulăs ăleă  nuăîlăpo iăîmpiedicaăpeăaltulăs ăleă
foloseasc ; foloseasc ;
 dac ăleăfoloseşti,ăaltcinevaănuăleă  dac ăleăfoloseşti,ăaltcinevaăpoateădeă
poate folosi. asemeneaăs ăleăfoloseasc .ă

Ex.:ăoăplaj ăpublic ;ăp şunileă Ex.:ăradio,ăTV,ăap rareaăna ional ,ă

publice;ăpesc riile educa ia,ăaccesulălaăinforma ie

9
 Problemaă aloc riiă bunuriloră careă nuă suntă privateă esteă ună cază particulară ală aşa-
numitei probleme a acţiunii colective (Olson, 1965). Atunci când un bun este alocat prin
ac iuneaă comun ă aă membriloră unuiă grup,ă fiecareă membruă ală grupuluiă beneficiaz ă dac ă
acelăbunăseăproduce.ăS ălu măexemplulăînc lziriiăglobale.ăDac ătoateă rileăcadădeăacordă
privind reducerea emisiuniloră deă dioxidă deă carbon,ă atunciă pericolulă înc lziriiă globaleă
devine – celă pu ină – maiă mic.ă Dar,ă peă deă alt ă parte,ă fiecareă membruă ală grupuluiă ştieă c ă
dac ăelănuăac ioneaz ăînăvedereaăproduceriiăaceluiăbun,ăîns ăto iăceilal iăprocedeaz ăastfel,ă
atunciă elă îşiă m reşteă beneficiile:ă c ciă ac iuneaă tuturoră celorlal iă membriă aiă grupuluiă
permiteă totuşiă s ă seă produc ă bunulă respectiv,ă laă careă elă areă accesă f r ă s ă îlă fiă costată
producereaă lui.ă Dac ă majoritateaă riloră iauă m suriă deă reducereă aă emisiuniloră deă gaze,ă
totuşiă uneleă potă s ă nuă fac ă astfel,ă pentruă a-şiă dezvoltaă economia.ă Laă fel,ă dac ă to iă
conduc toriiăautoăarăreduceăpoluareaăprodus ădeăpropriaămaşin ,ăatunciăînăgeneralăaerulăară
fiămaiăpu inăpoluat.ăDarădac ăto iăf r ămineăarăprocedaăastfel,ăeuăaşăbeneficiaădeăaerăcurat
f r ăs ăfiăavutăparteaămeaădeăcosturi.ă(M ăcomportăcaăună“blatist”:ăbeneficiezădeăunăbună
f r ă s ă pl tescă pentruă elă – înă timpă ceă to iă ceilal iă pl tesc.)ă ă Înă cazulă bunuriloră publice,ă
aceast ăsitua ieăfaceăcaărespectivulăbunăs ăseăproduc ăîntr-o cantitateămaiămic ădecâtăceaă
necesar .ă Înă cazulă bunuriloră comune,ă accentulă cadeă peă protejareaă lor.ă C ă lucrurileă stauă
astfelăesteălimpedeăodat ăceăneăgândimălaăfelulăînăcareăarat ălaănoiăspa iileăpublice:ăplineă
deăgunoaie;ăcuătoaleteăpubliceămizere;ăsau,ăînăc mineleăstuden eşti,ăoăcontinu ădegradare.ă
E ceea ce s-aănumită“tragediaăbunurilorăcomune”ă(Hardin,ă1968).
Existen aăbunurilorăcareănuăsuntăprivateăesteăaşadarăoăcauz ăaăcreşteriiăaloca iiloră
deăstat;ăînăacelaşiătimp,ăesteăstimulat ăredistribuireaădeăc treăguvernare a bunurilor, astfel
încâtăacesteăbunuriăs ăseăproduc ăsauăs ăfieăprotejate.

Problemaă ac iuniiă colectiveă poateă fiă în eleas ă caă oă generalizareă aă uneiă situa iiă
cunoscuteă înă teoriaă jocuriloră subă numeleă deă “dilemaă prizonierului”.ă S ă presupunemă c ă
dou ă persoane, A şiă B auă fostă surprinseă deă poli ieă avândă asupraă loră echipamentă careă leă
puteaăfolosiăpentruăunăjaf.ăCeiădoiăsuntăsepara iăşiăliăseăcomunic ăurm toarele:ădac ăunulă
dintreăeiăm rturiseşteăc ăurmauăs ăfac ăunăjaf,ădarănuăşiăcel lalt,ăatunciăelăesteăcondamnat
laăunăanăînchisoareă(deoareceăaăcolaboratăcuăpoli ia),ăînătimpăceăcel laltăeăcondamnatălaă
şaseăani.ăDac ăamândoiăm rturisesc,ăfiecareăeăcondamnatălaăpatruăaniădeăînchisoare.ăDară
dac ăniciăunulănuăm rturiseşte,ăatunciăfiecareăeăcondamnatălaădoiăaniăde închisoare pentru
posedareaăilegal ădeăechipamentăpentruăjaf.ă
Schematic,ăsitua iaăpoateăfiădescris ăcaăînătabelulăurm tor:
B:ăm rturiseşteă B:ănuăm rturiseşte

A:ăm rturiseşte -4 -6
-4 -1
A: nu -1 -2
m rturiseşte -6 -2
Amănotatăaniiădeăînchisoareăcuăminus,ăpentruăaăeviden iaăfaptulăc ă“beneficiile”ă
fiec ruiaăsuntănegative.ă
Cumăseăvorăcomportaăceiădoi?ăDesigur,ăfiecareăvaădoriăs ăfieăcondamnatăcâtămaiă
pu iniă ani.ă Şiă fiecareă vaă ra ionaă astfel:ă dac ă m rturisesc,ă atunciă dac ă cel laltă nuă
m rturiseşte,ăvoiăluaăunăanădeăînchisoareă– rezultatulăcelămaiăfavorabil;ădarădac ăşiăcel laltă
seăcomport ăcaămine,ăvoiăluaăpatruăani.ăAtunciăpoateăc ăarăfiămaiăbineăs ănuăm rturisesc.ă

10
 Dac ăniciăcel laltănuăm rturiseşte,ăvoiăluaănumaiădoi ani – deci mai bine decât în cazul în
careă m rturisesc.ă Dară dac ă cel laltă m rturiseşteă (şiă vaă faceă aşa,ă pentruă c ă atunciă elă vaă
primiănuădoi,ăciăunăsingurăanădeăînchisoare),ăeuăvoiăajungeăs ăfacăşaseăaniădeăînchisoare!ă
Caă urmare,ă celă maiă bineă esteă s ă m rturisesc:ă c ciă rezultatulă celă maiă r uă laă careă m ă potă
aşteptaă esteă deă patruă ani,ă nuă deă şaseă câtă m ă potă aşteptaă dac ă nuă voiă m rturisi.ă Cumă şiă
cel laltă prizonieră ra ioneaz ă laă fel,ă fiecareă vaă ajungeă laă concluziaă c ă vaă m rturisi.ă Caă
urmare, fiecare va primi câte patru ani de închisoare.
Problemaă careă apareă eă urm toarea:ă exist ă oă situa ieă careă eă maiă bun ă pentruă
amândoi – ceaăînăcareăniciăunulănuăm rturiseşteă(şiăînăcareăfiecareăprimeşteăoăpedeaps ădeă
doiă ani).ă Îns ă ra ională esteă caă ceiă doiă s ă m rturiseasc ă (deciă s ă nuă cooperezeă întreă ei).ă
Aşadar,ăcomportamentulăra ionalănuăduceălaăcelămaiăbunărezultat.ă
Acumă s ă presupunemă c ă avemă oă situa ieă deă acestă tipă înă careă suntă implicateă n
persoane (unde n eăunănum rămare),ăcareăvorăs ăproduc ăîmpreun ăunăanumităbun.ăDac n
– 1ăpersoaneăcoopereaz ,ăatunciăăbunulăseăproduce;ădarăceaăcareănuăcoopereaz ănuăpl teşteă
pentruăaăseăproduceăbunulărespectiv,ădeăcareăîns ăbeneficiaz .ăAceast ăproblem ăprivindă
ac iuneaăcolectiv ăeăaşadarăoăgeneralizareăaădilemeiăprizonierului.

b) Politicile publice
Ideeaăc ăinstitu iileăguvernamentaleăauăcaăobiectăprincipalădeăactivitateăformareaăşiă
aplicareaă politiciloră publiceă aă p trunsă cuă dificultateă laă noiă înă ar ă înă conştiin aă comun ;ă
ast ziă îns ă eaă esteă luat ,ă deă celeă maiă multeă ori,ă caă evident :ă auzimă deă politicileă deă
integrareă european ,ă deă politicileă sectorialeă (privind,ă deă pild ,ă restructurareaă unoră
domeniiăeconomiceăsauăreformaăînv mântului).ăCeăesteăoăpolitic ăpublic ?
Înăsensulăcomun,ătermenulăpolitic ăseăconsider ădeăobiceiăc ăseăaplic ălaăcevaă“maiămare”ă
decâtădeciziileăparticulare,ădarălaăcevaă“maiămic”ădecâtămişc rileăsocialeăgenerale.ăAşadar,ă
politica,ă înă termeniiă niveluluiă deă analiz ,ă esteă ună conceptă plasată laă mijloc.ă Ună ală doileaă
element,ăşiăanumeăunulăesen ial,ăesteăc ăpentruăceiămaiămul iăautoriătermenulătrimiteălaăună
scop de un anumit fel. (Heclo, 1972: p. 84)
Înălimbaăromân ă(caădeăaltfelăînătoateălimbileăromanice)ăexist ăîns ăoădificultateăînă
folosireaăexpresieiă“politic ăpublic ”.ăC ciătermenulă“politic ”ăneătrimiteăimediat la ceea
ceăînămodăobişnuimănumimăpolitic :ăactivitateaăpartidelorăpoliticeăşiăoamenilorăpolitici,ăaă
parlamentului, guvernului, parlamentului; ne gândim la campaniile electorale, la
declara iileăpoliticeăetc.ăCumăamăv zutădejaădinătextulăluiăHeclo,ăaiciăavemăîns ăînăvedereă
altceva.ăÎnălimbaăenglez ăexist ădou ăcuvinteăpentruăaăvorbiădespreălucruriăpentruăcareănoiă
avemă numaiăunul:ăexist ăcuvântulă policy;ă şiăexist ăcuvântulă politics.ăSeăvorbeşteădespreă
“politicală science”ă şiă despreă “policyă science”.ă Înă româneşteă amă aveaă aceeaşiă traducere:ă
ştiin eăpolitice;ădarăsensulăcelorădou ăexpresiiăesteăfoarteădiferit.ă
Înă universit ileă noastreă exist ă specializareaă ştiin eă politice.ă Aiciă expresiaă areă
sensulă deă “politicală science”.ă Caă s ă neă facemă oă idee,ă acesteaă vizeaz ă urm toareleă
problemeă(şiăneăputemăaşteptaăs ăîntâlnimăcursuriăpeăacesteăsubiecteăoferiteăstuden ilorăînă
ştiin eăpoliticeă– Goodin, R.E., Klingemann, H.-D., 1996):
 Institu iiăpolitice
 Comportamentul politic
 Politic ăcomparat
 Rela iiăinterna ionale

11
  Teorie politic
 Politiciăpubliceăşiăadministra ie
 Economieăpolitic
 Metodologieăpolitic
Ştiin eleă politiceă înă sensă deă “policyă sciences”ă înseamn ă îns ă altceva:ă eleă suntă
disciplinele care studiază metodele utilizate în formularea şi aplicarea politicilor
publice, precum şi rezultatele lor.ă Aşadar,ă aiciă termenulă “politic ”ă esteă traducereaă luiă
“policy”.ă
Studiulăpoliticilorăesteăaşadarăunăsubdomeniuăalăştiin elorăpolitice.ăAbordarea
areă îns ă ună caracteră interdisciplinar:ă cumă vomă vedea,ă analizaă politiciloră presupuneă
elementeăşiădinăalteădomenii,ăprecumăeconomia,ăştiin eleăadministrative,ămanagementul,ă
teoria deciziei etc.
Dinăacesteămotive,ăeăgreuădeădatăoădefini ieăprecis ăaăpoliticilorăpublice.ăAşaăcumă
arat ăHogwoodăşiăGunnă(1984;ă2000:ăcap.ă2),ăînămodăobişnuită(de pild ădac ăvomăc utaăînă
paginileăziarelor)ătermenulă“politic ăpublic ”ăesteăfolosităînămaiămulteăsensuri:
1. Politicile ca etichete ale unor domenii de activitate. Utilizarea cel mai frecvent
întâlnit ă apareă înă contextulă afirma iiloră deă natur ă general ă privind politicile
economice,ă politicileă socialeă sauă deă politic ă externă aleă unuiă guvern.ă Înă acestă caz,ă
politicileădescriuămaiăcurândădomeniileăactivit iiăşiăimplic riiăguvernamentale.
2. Politicileă caă expresieă aă scopuluiă generală sauă aă st riiă deă faptă dorite. Într-un
documentăalăunuiăpartidăpolitic,ăsauăînăcelăalăunuiăguvern,ătermenulă“politic ”ăeăfolosită
pentruă aă indicaă scopulă generală (sauă finalitatea)ă uneiă activit iă guvernamentaleă înă
general sau într-un anumit domeniu; de asemenea, el este folosit pentru a descrie
stareaă deă faptă careă vaă fiă atins ă odat ă cuă realizareaă scopuluiă propus.ă Dac ă studiemă
Strategia naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu,ăadoptat ă
deă c treă Guvernulă Românieiă înă martieă 2000,ă avândă consensulă tuturoră partideloră
politice reprezentative,ăvomăvedeaăc ăacestaăesteăsensulăînăcareăesteăfolositătermenulă
“politici”ăacolo.
3. Politicile ca propuneri specifice. De multe ori, termenul e folosit pentru a descrie
uneleă ac iuniă specificeă peă careă organiza iileă politiceă (grupuriă deă interese, partide,
guvernulăînsuşi)ăarădoriăs ăleăvad ărealizate.ăAstfelădeăpropuneriăpotăfiăad hoc, pot fi în
modă necesară legateă deă alteă propuneri,ă sauă potă constituiă mijloaceleă pentruă ob inereaăă
unorăscopuriămaiă generaleăaleă acestorăorganiza ii.ă Spunem,ă deăexemplu,ăc ăprim riaă
areăoăpolitic ădeăsus inereăaăşcolilor,ăsauăc ăguvernulăareăoăpolitic ăclar ădeăsus inereăaă
întreprinderilorămiciăşiăămijlociiăetc.
4. Politicile ca decizii ale guvernului.ă Deă celeă maiă multeă ori,ă cercet toriiă seă apleac ă
asupra analizei unor situa iiă specifice:ă suntăcelebreăanalizeăprecumă ceaăaă luiăAllisonă
(1971)ă aă crizeiă cubanezeă dină 1962;ă dup ă cumă seă vorbeşteă deă politicaă guvernuluiă înă
cazul Bancorex sau F.N.I. sau Sidex etc.
5. Politicileăcaăautorizareăoficial . Atunci când se spune cã guvernul areăoăpolitic ăînă
ceăpriveşteăoăanumit ăproblem ,ădeămulteăoriăsus inereaăseăfaceăînăsensulăc ăexist ălegiă
votateă înă parlamentă sauă oă hot râreă aă guvernuluiă careă îng duieă sauă solicit ă derulareaă
uneiăactivit i.ăSau,ădeăasemenea,ăseăpoateăspuneăc ăatunciăcândăo anumit ălegisla ieăînă
domeniu a intrat în vigoare, politica a fost deja implementatã.
6. Politicile ca programe.ăMaiăpu inăfamiliar,ăseăspuneătotuşiăuneoriăc ăavemăoăpolitic ă
aă uneiă organiza iiă guvernamentaleă atunciă cândă aceastaă areă sauă aplic ă ună anumită

12
 program.ă Ună programă implic ă existen a,ă într-oă sfer ă deă activitateă guvernamental ă
definit ă şiă relativă specific ,ă aă unuiă pachetă deă m suriă ă careă cuprind:ă reglement ri,ă
organizareă şiă resurse.ă Astfel,ă putemă vorbiă despreă ună programă privindă burseleă
studen eştiăsauărecalificarea personalului disponibilizat dintr-un anumit domeniu etc.
Programeleăsuntăpriviteădeăregul ăcaămijloaceăprinăcareăguverneleăîncearc ăs ăating ă
nişteăscopuriămaiăgenerale.
7. Politicile ca produse.ă Înă acestă cază politicileă suntă v zuteă caă ceeaă ceă guvernulă ofer ,ă
spreădeosebireădeăceeaăceăaăpromisăsauăaăautorizatăprinăintermediulălegisla iei:ălivrareaă
de bunuri sau servicii, aplicarea regulilor sau colectarea de taxe sau impozite. Forma
acestoră produseă difer ă deă laă oă ună domeniuă ală politiciloră laă altul, iară câteodat ă esteă
dificilă deă hot râtă careă esteă produsulă finală ală uneiă politiciă guvernamentaleă într-un
anumită domeniu.ă Înă cazulă serviciiloră deă s n tate,ă deă pild ,ă maiă multeă fonduri,ă ună
num rămaiămareădeăpersonalăpreg tităsauăcreştereaănum ruluiădeăpaturiă suntăcondi iiă
necesare,ă dară nuă suficiente,ă pentruă îmbun t ireaă serviciiloră medicale;ă eleă suntă îns ă
altcevaă decâtă produsulă dorit:ă creştereaă st riiă deă s n tateă aă popula ieiă (suntă c iă sauă
mijloace pentru a-lăob ine).ă
8. Politicile ca rezultate. Un alt mod de a privi politicile este din punctul de vedere al
rezultateloră acestora,ă adic ă ceeaă ceă esteă practică ob inut.ă Abordareaă politiciloră dină
perspectivaă rezultateloră acestoraă neă poateă ajutaă s ă evalu mă dac ă scopulă declarată ală
acelei politici este reflectat în ceea ceă seă ob ineă efectivă înă urmaă implement riiă
politicii.
9. Politicile ca teorii sau modele.ă Toateă politicileă implic ă anumiteă presupozi iiă cuă
privireă laă ceeaă ceă poateă ună guvernă s ă fac ă şiă careă suntă consecin eleă ac iuniloră sale.ă
Acesteă presupozi iiă suntă rareoriă explicite,ă dară cuă toateă acesteaă politicileă implic ă oă
teorieă (sauă ună model)ă privindă rela iaă cauz -efectă întreă fenomeneleă şiă proceseleă
implicate,ă oriă corela iileă semnificativeă dintreă ele.ă Unaă dintreă sarcinileă analistuluiă
politicilorăesteăs ădetectezeăteoriile sauămodeleleăcareăsuntăimpliciteăînăpoliticiăşiăs ăleă
examinezeăînăceeaăceăpriveşteăconsisten aăintern ăsauăvaliditateaăpresupozi iilorălor.
10. Politicile ca procese.ăPoliticileăimplic ăunăprocesăcareăseăîntindeăpeăoăperioad ălung ă
deătimp.ăOăpolitic ăapareăatunciăcaăexprimândăîntreagaămişcareădeăschimbareăîntr-un
anumit domeniu. Spunem: politica de restructurare a sectorului minier; sau politica de
reform ăaăeduca ieiăetc.

Încercândăs ăsintetiz m,ăvomăavansaăurm toareleădou ădefini ii:

 O politică publică este o reţea de decizii legate între ele privind alegerea
obiectivelor, a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii

 Procesul de înfăptuire a politicilor este procesul de formulare şi de aplicare a

specifice.

politicilor publice.

Procesul de realizare a politicilor publice – deă înf ptuireă aă politiciloră – este

complexă şiă implic ,ă aşaă cumă vomă vedeaă peă largă înă capitoleleă urm toare,ă dimensiuni,ă
mecanismeăşiă actoriăîntr-oăre eaădeăinterrela ii.ă Unulădintreăceleămaiăcunoscuteămijloaceă
de a-lăfaceămaiăuşorădeăîn elesăeăacelaădeăîmp r iăprocesulăînămaiămulteăstadiiăsauăetapeăşiă
subetape distincte.

13
 Ciclul unei politici este şirul acestor stadii sau etape ale procesului de înfăptuire
a politicii respective.
Ideeaăc ăputemărealizaăaceast ădecupareăaăprocesuluiăoric reiăpoliticiăprovineădină
primeleă lucr riă dedicateă analizeiă politicilor.ă Înă general,ă eaă nuă maiă esteă ast ziă acceptat ;ă
dară nuă deă pu ineă seă apeleaz ă laă eaă pentruă aă faceă prezentareaă procesuluiă politică maiă
intuitiv ă şiă maiă uşoar .ă Înă capitoleleă urm toareă vomă discutaă peă largă argumenteă careă
sprijin ă ideeaă c ă decupareaă procesuluiă deă înf ptuireă aă politiciloră înă stadiiă sauă etapeă eă
dificilă deă realizată şiă vomă men ionaă maiă multeă modeleă aleă acestuiă procesă careă seă
îndep rteaz ăînămodăexplicitădeăacestaă(deăpild ,ămodelulăcadruluiăcoali ieiădeăsus inereăală
lui P. Sabatier).
Cu toate acestea (în special cu scopul de a face prezentarea problematicii abordate
câtămaiăclar )ăînăcontinuareăvomăanalizaăpoliticileăpubliceăapelândălaăurm toareaăschem ă
a ciclului unei politici:

Stabilirea
agendei

Evaluarea Formularea
politicilor politicilor

Implementarea Luarea
politicilor deciziilor

În acest model, stabilirea agendei priveşteăprocesulăprinăcareăproblemeleăajungăînă

aten iaă publiculuiă şiă aă institu iiloră guvernamentale;ă formularea politiciloră priveşteă
procesul prin care sunt definite, evaluate, acceptate sau respinse politici alternative de
solu ionareă aă uneiă problemeă aflateă peă agend ;ă luarea deciziilor este procesul prin care
institu iileă guvernamentaleă adopt ă oă anumit ă alternativ ă pentruă solu ionareaă uneiă
probleme; implementarea esteă procesulă prină careă institu iileă guvernamentaleă aplic ă
politica,ă facă trecereaă deă laă decizieă laă practic ;ă iară evaluarea este procesul prin care
rezultateleă politiciloră suntă monitorizateă şiă evaluate,ă rezultateleă saleă putândă constaă înă

14
reconceptualizarea problemeiă şiă aă solu iiloră propuse.ă (Aă seă vedeaă şiă Howlett,ă Ramesh,ă
1995: p.11.)

Ciclul politicilor publice aăprimităşiăalteăconceptualiz ri.ăIat ădou ădintreăele:

a) Stadiile ciclului politicilor,ădup ăHogwoodăşiăGunnă(1984;ă2000):
(1)ăAădecideăs ădeciziă(identificarea problemelor sau stabilirea agendei)
(2)ăAădecideăcumăs ădeciziă(sauăfiltrareaăproblemelor)
(3) Definirea problemelor
(4) Prognoza
(5)ăStabilireaădeăobiectiveăşiăpriorit i
(6)ăAnalizaăop iunilor
(7)ăImplementarea,ămonitorizareaăşiăcontrolulăpoliticilor
(8)ăEvaluareaăşiărevizuirea
(9)ăMen inerea,ăsuccesiuneaăşiăîncheiereaăpoliticilor.
b) Stadiile ciclului politicilor,ădup ăBreweră(1974):
1. Ini iereaăpoliticii
2. Estimarea alternativelor
3. Selec iaăop iunii
4. Implementarea politicii
5. Evaluarea politicii
6. Terminarea politicii.

Un exemplu de model al politicilor care nu este stadial e cel al cutiei negre,

propusă deăEastonă (1965).ă Înăacestă modelăprocesulă politicilorăesteăstudiatăînăinterrela iileă
dintreă mediulă înă careă seă desf şoar ă acesta:ă Eastonă iaă înă discu ieă influen eleă (inputurile)ă
venite pe diverse canale (partide, mass-media, grupuri de interese); procesele din
interiorul sistemului politic; convertirea acestor inputuri în rezultate.

Sistemul politic
Mediul intern
societ ii
Feedback de
(sistemul ecologic;
informa ii
sistemul biologic;
sistemul social) I A
U R
N Solicit ri Producerea T E
F Z
L rezultatelor O
R U
U I L
E T T
Mediul extern N Sprijin A
societ ii T T
(sistemul politic E Feedback I E

interna ional;ă deăinforma ii

sistemul ecologic
interna ional;ă

interna ional)
15
 c) De ce este nevoie de politici publice?
Prină politicileă publice,ă statulă intervineă înă activitateaă economic ă şiă social .ă Elă
modific ărealitatea,ăîntr-oădirec ieădorit .ăCareăsuntăra iunileăacesteiăinterven ii?ăEleăseăpotă
grupaă înă dou ă mariă categorii:ă 1)ă prină politicileă publiceă seă intervineă pentru a corecta
ac iuneaăpie eiălibere:ăc ciăpia aăareălimit ri,ăneîmpliniri,ăimperfec iuni;ă2)ăprinăpoliticileă
publiceă suntă promovateă valorileă acceptateă social,ă deă pild ă valorileă importanteă într-o
societateădemocratic ămodern ă(libertatea,ăegalitatea,ădreptatea, drepturile persoanelor).
Corectareaă imperfec iuniloră pie ei.ă Acesteaă suntă împrejur riă înă careă produsulă
socialăarăputeaăfiămaiămareăsubăanumiteăaloc riăaleăresurselorădecâtăcelăcareăarărezultaăprină
ac iuneaă for eloră pie eiă libere.ă Înă modă obişnuit,ă patruă astfelă deă imperfec iuniă aleă pie eiă
suntă men ionate:ă a)ă bunurileă publice;ă b)ă monopolurileă naturale;ă c)ă externalit ile;ă d)ă
asimetriaădeăinforma ie.ă
Bunurile publice.ă S ă neă amintimă deă exemplulă intuitivă ală dilemeiă prizonierului:ă
problema care apare esteă aceeaă c ,ă dac ă seă comport ă ra ională – altfel zis, urmându-şiă
propriile interese – oameniiă ajungă laă rezultateă careă suntă maiă pu ină buneă pentruă fiecareă
dintreă eiă decâtă alteleă posibile.ă Ceiă doiă prizonieriă nuă coopereaz ă întreă ei;ă dară dac ă ară fiă
cooperat, rezultatul ar fi fost mai bun pentru fiecare. În cazul general, un bun public este
accesibilătuturor,ăşiănimeniănuăpoateăfiăîmpiedicatăs ăbeneficiezeădeăel.ăDar,ădac ăfiecareă
persoan ă ă seă comport ă ra ional,ă eaă încearc ă s ă beneficiezeă deă acelă bună f r ă îns ă aă pl tiă
pentruăelă(deăpild :ănuăpl teşteărepara iileălaăinstala iaădeăc ldur ălaăbloc;ăsauănuăcump r ă
echipamentulă pentruă caă propriaă maşin ă s ă nuă maiă poluezeă – chiară dac ă beneficiaz ă deă
c ldur ămaiămult ăînăurmaărepara iilorăşiădeăaerămaiăcuratăpentruăc ăseăreduce poluarea).
Dac ă grupulă dină careă faceă parteă aceaă persoan ă esteă mare,ă contribu iaă saă individual ă laă
producereaă bunuluiă esteă foarteă ă mic :ă singur ,ă eaă nu-lă poateă asigura;ă dară chiară dac ă nuă
particip ălaăproducereaălui,ăeaănuăîiăîmpiedic ăpeăceilal iăs ăproduc ăacelăbun.ăDar,ădac ă
grupulăeămare,ăfelulăînăcareăseăcomport ăoăpersoan ăînăproducereaăaceluiăbunăpublicătreceă
neobservat:ă dac ă eaă contribuie,ă nuă esteă apreciat ;ă iară dac ă nuă contribuie,ă nuă esteă
sanc ionat .ă Caă urmare,ă dac ă nuă pl teşteă pentruă producereaă bunului,ă aceaă persoan ă vaă
aveaă beneficii.ă Înă concluzie,ă esteă ra ională caă aceaă persoan ă s ă procedezeă astfel,ă s ă fieă
“blatist ”.ă
Problemaă esteă îns ă c ,ă dac ă to iă membriiă grupuluiă ară faceă laă felă – dac ă to iă s-ar
comportaă ra ională – acel bun nu ar mai fi produsă şiă situa iaă fiec ruiaă dintreă membriiă
grupului s-arăînr ut iă(c lduraăînăapartamentăarăfiămaiămic ;ăiarăaerulăcuratăarăfiătotămaiă
pu in).ă Argumentulă careă seă aduceă înă acestă locă esteă urm torul:ă eă nevoieă deă coordonareaă
activit iiă membriloră grupului:ă or,ă acestă lucruă presupuneă interven iaă autorit iiă unoră
institu ii.ă Înă cazulă repara iiloră laă instala iaă deă înc lzire,ă asocia iaă locatariloră (sauă
proprietarilor)ăpoateăcuămaiămultăsauămaiăpu inăsuccesăs ăîncerceăs -l determine pe fiecare
s ă pl teasc ;ă înă cazul polu riiă deă automobile,ă statulă poateă luaă deciziaă deă aă promovaă
anumiteă reglement riă prină careă s ă fieă interzisă ună anumită nivelă deă poluare.ă Or,ă aceastaă
înseamn ăaăpromovaăoăanumit ăpolitic ăprivindăpoluarea.ă

Acest argument în favoarea politicilor publice poateăfiăamendatădinămaiămulteădirec ii.ăUnaădintreă

celeămaiăinteresanteăesteăceaăpropus ădeăE.ăOstromă(1990),ăcareă– pentru cazul bunurilor comune,
precumă p şunile,ă p durileă sauă pesc riileă – aă argumentată (atâtă teoretică câtă şiă experimental)ă c ă
exist ă şiă alteă c iă deă evitareă aă „tragedieiă comunelor”:ă deă exemplu,ă prină autoorganizareaă

16
comunit iloră localeă respectiveă şi,ă uneori,ă prină cooperareaă acestoraă cuă institu iileă statului.ă Dac ă
lucrurileăstauăastfel,ăatunciăconsecin eleăpentruăpoliticileăpubliceăsuntădeosebit de importante. Într-
adev r,ăeleăvorătrebuiăs ăstimulezeăacesteăcomunit iăs ăg seasc ămodalit iădeăaăgestionaăacesteă
bunuri.

Monopolurile naturale.ă Acesteaă exist ă atunciă cândă fieă competi iaă nuă exist ,ă fieă
cândăeaănuăesteăeficient :ăoăsingur ăfirm ,ăde exemplu, poate produce un bun la un cost
maiămicădecâtădac ăarăexistaăcompeti ie.ăAstfel,ăcostulăproduc ieiădeăelectricitateăîntr-un
sistemăintegratăesteămaiămicădecâtădac ăfiecareălocuin ăarăaveaăpropriulăs uăgeneratorădeă
energieăelectric .ă Înă astfelă deă cazuri,ă firmeleămariă producămaiăieftin,ădomin ăpia a;ă celeă
miciădauăfalimentăşiăseăinstaureaz ămonopolulăasupraăproduceriiăsauăfurniz riiăunuiăbun.ă
consecin aă esteă c ă pre ulă aceluiă bună creşte,ă iară produc iaă luiă eă maiă mic ă decâtă ceaă
dezirabil ăsocial.ă
E rolulăguvern riiăca,ăprinăpoliticileăsale,ăs ăcorectezeăacesteăsitua ii.ăDesigur,ăînă
uneleăcazuri,ăcândăputereaămonopoluluiăesteăredus ăsauăcândăexist ăsubstituteăpentruăacelă
bun,ănuăeănecesar ăoăinterven ieădirect ă(deăexemplu,ăoperatoriiădeăteleviziuneăprin cablu
tindăs ăformezeămonopoluriănaturale;ădarăexist ăsubstituteăpentruăacestea:ăteleviziuneaăînă
sensăobişnuităetc.).ăSolu iaătradi ional ăaăfostăăaceeaădeăaăînfiin aăoăîntreprindereăpublic ăală
c reiă scopă eraă producereaă bunuluiă respectiv.ă Supozi iaă era c ă aceastaă vaă produceă bunulă
într-oăcantitateămaiămareăşiălaăunăpre ămaiămică– c ci,ăcaăîntreprindereăpublic ,ăobiectivulă
s uă centrală nuă esteă ob inereaă deă profit.ă Oă alt ă solu ieă esteă aceeaă deă aă reglementaă
activitatea întreprinderilor private care produc acelăbun:ăînăcazulătelefoniei,ăalăasigur riiă
cuăap ăpotabil ăsauăcuăgazăaălocuin elor,ăalăcur enieiăînăoraş;ăsuntăformulateăstandardeădeă
producereă aă bunului,ă esteă reglementată pre ulă acestuiaă etc.ă Oă alt ă solu ieă esteă ceaă deă
“franchise”:ă producereaă bunuluiă esteă cedat ă prină competi ieă unoră întreprinderiă privateă
(celeă careă ofer ă celă maiă mică pre ă laă ceaă maiă bun ă calitate);ă supozi iaă esteă c ă astfelă vaă
sc deaăpre ulăaceluiăbun.ă
Externalităţile.ă Oă externalitateă esteă ună impactă (pozitivă sauă negativ)ă careă rezult ă
dintr-oăac iuneă(privitoareălaăproducereaăsauălaăconsumulăunuiăbun)ăşiăcareăafecteaz ăpeă
cinevaă careă nuă aă consim ită laă eaă prină participareaă într-ună schimbă voluntar.ă (Creştereaă
pre urilorălaăunăprodusănuăeăaşadarăoăexternalitate,ăfiindc ăatâtăceiăcareăcump r ăcâtăşiăceiă
careăvândăseăangajeaz ăînămodăvoluntarăînăacestăschimb).ăOăexternalitateănegativ ăesteădeă
pild ă poluareaă aeruluiă sauă aă apeiă (aă Tisei,ă Siretuluiă sauă Jiului,ă caă s ă lu mă exempleă
binecunoscute),ăf cut ădeăoăfirm ăprinăactivit ileăeiăproductive;ăsauădepozitarea gunoiului
înă spa iiă publiceă (înă spateleă unoră buticuriă amplasateă peă domeniulă public);ă sauă fumulă deă
ig riă ală celoră careă fumeaz ă înă s liă deă şedin ă înă careă exist ă şiă nefum toriă etc.ă Oă
externalitateăpozitiv ăeste,ădeăpild ,ăvaccinareaăcareăreduceărisculăîmboln viriiăpentruăto i,ă
sauăpl cereaăresim it ăcândătrecăprintr-unăparcăfrumosăamenajatăsauăpeălâng ăoăcas ăbineă
îngrijit .ă

Externalită i pozitive Externalită i negative

De la producător la parcuriădeădistrac iiăcreate,ă poluareăchimic ăaărâurilor,ă
producător care faciliteaz ăcomer ulădeă care aduc pagube pescarilor
b uturiăr coritoare din aval

De la producător la p duriăprivate,ăcareăsuntă poluareaăaeruluiădeăc treă

consumator apreciate de iubitorii de întreprinderi metalurgice,

17
 natur careăvat m ăpersoaneleăcareă
locuiescăînăzon

De la consumator la vaccinarea unor persoane fumulădeă igar ădeălaăoă

consumator contra unor boli persoan ăcareăreduceă
contagioase,ăcareăreduceăşiă pl cereaăcomeseanului
risculăcontamin riiăaltora

De la consumator la scrisori trimise de galeria unui club de fotbal,

producător consumatori privind careădisturb ăactivitateaă
calitatea produselor într-un institut de cercetare

(Adaptareădup ăWeimer,ăD.L.,ăVining,ăA.R.,ă1999:ăp.ă90)

Principalele tipuri de politici care încearc ă s ă corectezeă acesteă situa iiă suntă
urm toareleă (desigur,ă eleă suntă ceruteă înă primulă rândă atunciă cândă influen eleă uneiă
externalit iă suntă îndeajunsă deă semnificativeă pentruă aă fiă nevoieă deă promovareaă uneiă
politici;ă c ci,ă deă pild ,ă automobileleă auă poluată de la începutul secolului al XX-lea,ă îns ă
problemaă aă ap rută caă fiindă semnificativ ă multă maiă târziu):ă oă solu ieă esteă aceeaă deă aă
produceăreglement riăaleăunorădomenii;ădeăexemplu,ăseăinstituieăstandardeădeănepoluareă
pentru întreprinderi metalurgice, chimice, oriăautomobile.ăOăalt ăsolu ieăesteăaceeaădeăaă
introduceătaxeăşiăsubsidii:ătaxeăpentruăexternalit ileănegativeăşiăsubsidiiăcareăîncurajeaz ă
producerea celor pozitive.
Informaţia asimetrică.ă S ă observ mă dintruă începută c ă informa iaă esteă ună bună
public: consumulă eiă seă caracterizeaz ă prină nerivalitateă – consumulă eiă deă c treă mineă nuă
interfereaz ă cuă ală t u.ă Problemaă careă apareă esteă aceeaă aă exclusivit ii.ă ă Oă informa ieă
precumăceaăprivindăevolu iileămeteorologiceăînăurm toareaăperioad ăesteăneexclusiv ;ădară
exist ă situa iiă înă careă cantitateaă deă informa ieă privitoareă laă ună bună deă careă dispună
persoaneleă interesateă eă diferit .ă Uneoriă consumatoriiă suntă maiă pu ină informa iă decâtă ceiă
careă ofer ă ună bună (cump r toriiă deă automobileă second-hand;ă sauă pacien iiă înă raportă cu
doctorii).ăAtunciăesteănecesar ăoăpolitic ăguvernamental :ăinforma iaăesteăoferit ădeăc treă
institu iileă guvernamentaleă sauă seă solicit ă celoră careă ofer ă bunurileă prezentareaă
informa ieiărelevanteăc treăclien iiălor.
Într-oă varietateă deă situa iiă (dară cuă deosebireă peă pia aă asigur rilor)ă asimetriaă deă
informa ieăproduceăselec ieăadvers ăşiăhazardămoral.ăÎnăfiecareădinăacesteăcazuri,ăpie eleă
privateătindăs ăproduc ăpreaăpu inădintr-unăbunăsauăunăserviciuăşiădeăaceeaăsuntănecesareă
politiciăpubliceăpentruăaăm riăbun stareaăcet enilor.ă
Oameniiă tindă s ă fieă maiă pu ină grijuliiă cuă eiă înşişiă atunciă cândă nuă suntă supuşiă
riscurilor:ă teă asiguriă deă s n tateă nuă laă dou zeci,ă ciă ală patruzeciă deă ani;ă şiă î iă asiguriă
locuin aăpentruăcazădeăcutremurădac ălocuieştiăînăFocşani,ănu în Oradea. Din punctul de
vedereăalăsociet iiădeăasigur ri,ăselec iaăclien ilorăs iăesteăadvers :ăseăasigur ăceiăcuăriscă
maiăridicat;ădeăaceeaăsocietateaăesteăpus ăînăsitua iaădeăaăsolicitaăasigur riămaiăridicate.ăÎnă
acestăcaz,ărolulăinstitu iilorăguvernamentaleăesteăacelaădeăaăinformaăşiădeăaăpersuadaăcâtă
maiămulteăpersoaneăs ăseăasigureă(uneori,ăcaăînăcazulăautomobilelor,ăexist ăchiarăasigur riă
obligatorii).

18
 Oameniiăsuntădeăasemeneaămaiăpu inăgrijuliiăcuăeiăînşişiăatunciăcândănuăurmeaz ăs ă
sufere de consecin eleăpropriilorăac iuni:ăpeăşoseaăşoferiiătindăs ămearg ăcuăoăvitez ămaiă
mareădecâtăceaălegal ,ădac ăştiuăc ănuăexist ăradarăsauăunăechipajăalăpoli iei;ăaceasta,ăchiară
dac ălimitaădeăvitez ăesteăimpus ăpentruăsecuritateaălorăproprie.ăHazardulămoral este lipsa
deăstimulenteădeăaăaveaăgrij ăatunciăcândănuăurmeaz ăs ăsuferimăconsecin eleăac iuniloră
noastre.ă Societ ileă deă asigur ri,ă nefiindă sigureă c ă clien iiă loră auă ună comportamentă
adecvat,ă tindă s ă ofereă maiă pu ină şiă s ă m reasc ă primeleă deă asigur ri.ă Politicile cele mai
multă practicateă deă institu iileă guvernamentaleă auă fostă aceleaă deă aă promovaă informa iileă
relevante;ădeăaăoferiăsubsidiiă(pentruăieftinireaăcenturilorădeăsiguran ăînăautomobile);ădeăaă
ridicaătaxeleăpentruă ig riăşiăalcoolă(descurajândăastfel consumul acestora).

Necesitateaă interven ieiă statuluiă prină politicileă publiceă decurgeă dină existen aă unoră neîmpliniri,ă
imperfec iuniă sauă limit riă aleă pie ei.ă Totuşi,ă aşaă cumă vomă vedeaă înă capitoleleă urm toare,ă
interven iaă statuluiă nuă înseamn ă c ă eleă suntă automată eliminateă sauă rezolvate.ă Ac iuneaă
guvernamental ăcreeaz ăpropriileăeiăprobleme.

Pia a Statul
Supozi ii idealizante eficien dreptate
libertatea alegerii democra ie
creativitate tratament egal

Probleme reale segregare birocra ie

formare de carteluri corup ie
monopoluri cozi
(Dup ăRothstein,ăB.,ă1998:ăp.ă201)

Promovarea valorilor acceptate social.ăNevoiaădeăaăpromovaăpolitici,ădiscutat ă

anterior,ă vizaă oă valoareă important ă înă societ ileă moderne:ă ceaă aă eficien ei.ă Interven iaă
guvernamental ,ăprintr-oăvarietateădeăpolitici,ăeraămenit ăs ăcreasc ăeficien aăacoloăundeă
pia aăliber ănuăreuşeaăsingur ăs ăoăofereăpeăceaămaiăridicat .ăExist ăîns ăşiăalteăvaloriăpeă
careăsociet ileămoderneădorescăs ăleăpromoveze.ăIdealulălibert ii,ăalăuneiăsociet i mai
drepte,ă ală uneiă societ iă înă careă drepturile persoanelor suntă respectate,ă auă motivată şiă
motiveaz ămulteădinăac iunileăguvernamentale.ă
S ălu măunăexempluăpentruăaăfaceămaiăintuitivăacestăaspect.ăS ăpresupunemăc ăamă
aveaăoăsocietateăcompus ădinănumai trei persoane: A, B, C.ăS ăpresupunemădeăasemeneaă
c ăputemăm suraăpeăoăaceeaşiăscal ăbeneficiileă(sauăutilit ile)ăpeăcareăfiecareădinăceleătreiă
persoaneăleăob ineăprinăcooperareaăsocial .ăSimplificând,ăpresupunemăc ăexist ădoarătreiă
scheme de cooperare social ,ă anumeă politicileă 1,ă 2,ă 3.ă Careă dină celeă treiă rezultateă careă
apar prin aplicarea acestor politici este cel dezirabil social?

Utilit iăindividuale Evalu riăalternative

A B C Utilitarism Rawls Nash
(suma) (minimul) (produsul)
Politica 1 80 80 40 200 40 256000
Politica 2 70 70 50 190 50 245000
Politica 3 100 80 30 210 30 240000
Alegereaăpropus : Politica 3 Politica 2 Politica 1
(Exempluăadaptatădup ăWeimer,ăD.L.,ăVining,ăA.R.,ă1999:ăp.ă136.)

19
 Vomă discutaă treiă modalit iă alternativeă deă evaluare a acestor politici. Prima este
cea utilitaristă.ăPotrivităutilitariştiloră(printreăceiămaiăcunoscu iăutilitariştiăsuntăJ.ăBenthamă
şiă J.ă St.ă Mill,ă înă secolulă trecut;ă J.ă Harsanyi,ă înă secolulă nostru),ă fiecareă politic ă trebuieă
evaluat ă inândă seam ă numaiă de consecin eleă aplic riiă eiă asupraă tuturoră persoaneloră
afectate.ăPoliticaăceaămaiăbun ăeăceaăcareăproduceăăceaămaiămareăutilitateă(cumăspuneauă
utilitariştiiă clasici,ă “ceaă maiă mareă fericireă pentruă ceiă maiă mul i”).ă Comparândă celeă treiă
politici din exemplul nostru,ăobserv măc ăaătreiaăproduceăceaămaiămareăutilitateă(vedemă
acestă lucruă dac ă însum mă utilit ileă fiec reiă persoane)ă – şiă caă urmareă eaă esteă ceaă careă
potrivită utilitarismuluiă trebuieă s ă fieă adoptat .ă Utilitarismulă esteă democratic:ă c ciă suntă
luate în considerare,ă cuă aceeaşiă pondere,ă utilit ileă fiec ruiă membruă ală societ ii.ă
Problemaăesteăîns ăc ăelănuăofer ăoăprotec ieă cet enilor:ăcumă observ m,ăpoliticaă3ăesteă
aleas ădeăutilitariştiăchiarădac ăprinăaplicareaăeiăpersoanaăC ob ineăceaămaiămic ăutilitateă
dintre toate rezultatele posibile.
Criteriul pe care l-aăpropusăJ.ăNashăesteămaiăegalitarist:ădintreădou ădistribu iiăaleă
utilit ilor,ăelăprefer ăpeăceaăcareănuăpermiteădiscrepan eămariăîntreăpersoaneleăimplicate.ă
J.ăRawlsă(1971)ăconsider ăc ăutilitarismul,ădarăşiăcriteriulămodificatăalăluiăNash,ănuă
reuşescăs ădeaăseam ădeăvaloareaăfundamental ăaăsociet ilorămoderne:ăceaăaăechit iiăsauă
aădrept iiăsociale.ăÎntr-oăsocietateătrebuieăs ăseăacordeăceaămaiămareăconsidera ieăaceloră
membri ai ei care sunt cei maiă dezavantaja i.ă Atâtă prină adoptareaă politiciiă 3,ă câtă şiă prină
adoptareaăpoliticiiă1ă(careărezult ăprinăacceptareaăcriteriuluiăutilitarist,ărespectivăaăceluiăală
luiăNash),ăpersoanaăceaămaiădezavantajat ,ăanumeăC,ănuăob ineăceaămaiămareăutilitateăcareă
îi esteăaccesibil .ă Dac ăîns ăaplic măprincipiulăceluiămaiămareăbeneficiuă pentruăcelă maiă
dezavantajat,ă atunciă politicaă acceptabil ă esteă aă doua.ă Rawlsă ajungeă laă aceast ă concluzieă
apelândă laă urm torulă experimentă imaginar.ă S ă presupunemă c ă fiecareă dintreă noiă ne-am
aflaăînăsitua iaădeăaăalegeăceaămaiădreapt ăform ădeăorganizareăaăsociet iiăînăcareătr imă
(ne-am afla, zice el, într-oă “pozi ieă originar ”).ă S ă l s mă deoparteă toateă modalit ileă peă
careămoralănuăleăaccept măcaăfiindărelevanteăpentruăaădiferen iaăîntreăoameni:ăfaptulăc ăauă
oăanumit ăpozi ieăsocial ,ăc ăauăoăanumit ăavereăsauăunăanumităvenit,ăc ăauăsauănuătalenteă
etc.ăC ciănoiăaccept măc ăacesteăcaracteristiciăaleăpersoanelorănuăsuntăsemnificativeămorală
şiănuătrebuieăs ăcontezeăatunciăcândătrat măpeăaltcinevaăcaăpersoan .ăRawlsăspuneăc ăne-
amă g siă subă ună “v lă deă ignoran ”,ă înă careă fiecareă dintreă noiă nuă ară ştiă ceă astfelă deă
caracteristiciăare:ăceăpozi ieăavemăînăsocietate,ăceătalenteăavem,ăceăavereăsauăvenităavemă
etc.ă Atunciă cumă amă gândiă oă societateă dreapt ?ă Dup ă Rawls,ă deă teamaă risculuiă ne-am
gândiălaăoăsocietateăînăcareăcelămaiăslabăsituatăareăceaămaiăbun ăpozi ieăposibil .ăNuăamă
dori,ădeăpild ,ăoăsocietateăsclavagist :ăc ci,ădeşiăpoateăc ămultoraăle-arăplaceăs ăfieăst pâniă
deă sclavi,ă nuă auă cumă s ă ştieă dac ă înă aceaă societateă nuă voră fiă cumvaă slavi;ă şi,ă pentruă aă
eliminaăacestărisc,ăeiăvorăpreferaăoăsocietateăînăcareănuăexist ăsclavie.ăÎnăexemplulănostru,ă
politicaăpeăcareăvaătrebuiăs ăoăalegemăesteă2,ăc ciăeaămaximizeaz ăutilitateaăpersoaneiăC,
cea mai dezavantajat ădinăsocietateaădescris ăaici.ă
Valoareaă drept iiă esteă fundamental ă pentruă societ ileă moderne;ă promovareaă
politiciloră publiceă trebuieă s ă seă raportezeă necontenită laă eaă caă oă constrângereă esen ial .ă
C ciăeaăînseamn ,ăînăfond:ă
 a respecta libertatea individual ;
 aărespectaăegalitateaădeăşanse;
 aărespectaădemnitateaăuman ,ădreptulăfiec ruiaălaăunătraiădecent.ă

20
 S ăneăgândimănumaiălaăcâtevaădintreăpoliticileăpromovateăînăsociet ileămoderne:ă
celeăcareăasigur ăeduca iaădeăbaz ă(maiămult,ăînăfoarteămulteă riăstatulăsus ineă– par ialădeă
cele mai multe ori – educa iaă laă ună nivelă maiă înaltă decâtă celă deă baz );ă celeă privindă
protec iaăsocial ăaăsalaria ilorăşiăpensionarilor;ăceleăprivindăasigur rileăsocialeădeăs n tateă
etc.ă ă Deă fiecareă dat ă valoriă precumă celeă men ionateă maiă devremeă auă fostă celeă careă auă
constrânsă tipurileă deă politiciă adoptateă şiă auă impusă aplicareaă lor.ă Desigur,ă auă existată
întotdeauna grupuri sociale care, aderând la acele valori, au presat în acest sens.
Exist ăşiă alteăvaloriăcareăaparădeămulteăori în calitate de constrângeri importante
asupraă politicileă publiceă promovateă deă institu iileă guvernamentale.ă Întreă acestea,ă vomă
men ionaă numaiă dou :ă respectareaă drepturiloră minorit iloră (na ionale,ă rasiale,ă
religioase,ădarăşiăsexuale);ăşiărespectulăfa ădeănatur ă(constrângeriădeănatur ăecologic ).

Pentru ecologişti, conceptul central este cel de interdependenţă: nici o parte a lumii naturale nu
esteăindependent ădeăcealalt ăşiădeăaceeaănuăpoateăpretindeăoă„superioritate”ăintrinsec .ăOmulănuă
esteă st pânul naturii,ă aşaă cumă aă pretinsă epocaă modern ă cuă idealulă eiă deă st pânireă aă naturii,ă ciă
numaiăunaădinăp r ileăei.ăDeăaiciădecurgeăunăsim ăalăegalit iiăbiotice:ăomulăesteăpeăacelaşiăplanăcuă
alteăp r iăaleănaturii,ăcareăauăexistatăcuămultăînainteăcaăomulăs ăapar ăpeăp mânt.ăInterdependen aă
seă leag ă deă ideeaă deă diversitate: stabilitatea unui sistem ecologic depinde de diversitatea lui.
Dispari iaă atâtoră speciiă amenin ă gravă diversitateaă vie iiă peă planetaă noastr ă şiă deciă amenin ă
stabilitatea ei.
Ecologiştiiăconchidădeăaiciăşiăcuăprivireălaăvalorileăsociale:ăoăsocietateăs n toas ,ălaăfelăcaăşiăună
sistemăecologicăstabil,ăeăunaăînăcareădiversitateaădeăopinii,ădeămoduriădeăvia ănuănumaiăc ăesteă
tolerat ,ădarăeste,ămaiămult,ăstimulat .ăOăsocietateădeăacestătipăesteăunaăînăcareăcet eniiăparticip ă
laăvia aăpublic .ăEcologiştiiăcredădeăaceeaăînăvirtu ileăuneiăsociet iăînăcareărolulăcomunit ilorăesteă
ridicat, în care deciziile s-auădescentralizat.ăPentruăecologişti,ă„ceeaăceăesteămicăeăfrumos”.ă
Valorile peăcareăleăsus inăecologiştiiăseăopunăcelorăaleăsociet iiătehno-industriale contemporane:

Valoriădeăbaz :
 societateăcomunitar ăcooperant ăvs. o societate a individualismului agresiv
 accentăpeăvaloriănematerialeăşiăspiritualeăvs.ăurm rireaăbunurilorămateriale
 intui ie,ăîn elegereăvs.ăcunoaştereăra ional ăşiătehnocrat
 descentralizare vs.ăoăsocietateăorganizat ăierarhic
 distinc ieă întreă dezvoltareă şiă apelulă laă tehnologieă vs.ă acceptareaă necondi ionat ă aă
tehnologiei

 armonie cu natura vs. dominarea naturii

Mediul:

 resurselor sunt considerate ca strict limitate vs.ămediulăgestionatăcaăoăsimpl ăresurs

 consum mic de energie vs.ărisip ădeăenergie

 durabilitate,ăcalitateaăvie iiăvs.ăcreştereăeconomic ăprinăstimulareaăcererii

Economia:

 produc ieălaănivelăsc zutăpentruănevoiălocale vs.ăpia ăliber

 diferen eămiciădeăvenituriăvs.ădiferen eămariădeăvenituri
 produc ieăpentruăfolosireăvs.ăproduc ieăpentruăschimb

Organizareăpolitic :
 descentralizare vs. centralizare
 democra ieăparticipativ ăvs.ădemocra ieăreprezentativ .

21
(Dup ăFischer, F., 1995: cap.9)
Întreb riăşiăaplica ii
1) Înăceăconst ămecanismulă“mâiniiăinvizibile”?
2) Analiza iăpeăbazaăunorăexempleăconcreteăcriticileăfeministeălaăadresaădistinc ieiădintreă
publicăşiăprivat.
3) Discuta iădou ăcâteădou ăceleăşaseăcoordonateăpeăcareăseădefineşteăsectorulăpublicăşiă
determina iădiferen eleăîntreăele.
4) Care sunt caracteristicile sectorului public care îl disting de cel privat?
5) Analiza iăfactoriiăcareăauădeterminatăcreştereaăsectoruluiăpublic.ăCumăinfluen eaz ăeiă
m surileă luateă deă guverneleă Românieiă deă privatizareă şiă înă generală deă reducereă aă
sectorului public?
6) Da iă exempleă deă bunuriă comune;ă v muite;ă publice.ă Analiza i-leă înă func ieă deă celeă
dou ăcriterii.ăÎncadrareaăunuiăbunăîntr-o categorie depinde de caracteristicile tehnice
ale bunului sau de caracteristicile lui economice?
7) Înăceăconst ăproblemaăac iuniiăcolective?
8) Da iă exempleă deă folosireă aă termenuluiă “politic ”ă înă fiecareă dină celeă zeceă sensuriă
men ionateădeăHogwoodăşiăGunn.
9) Defini iăciclulăuneiăpolitici.
10) Analiza i,ă peă baz ă deă exempleă proprii, necesitatea unor politici publice în cazul în
careăintervinămonopoluriănaturale,ăexternalit i,ăasimetriiădeăinforma ie.
11) Argumenta iărolulăvalorilorăecologiceăînăpoliticileăindustriale.

22
 2. CE ESTE ANALIZA POLITICILOR?

Obiectivele capitolului

Obiectivulă acestuiă capitolă esteă acelaă deă aă definiă analizaă politiciloră şiă rolulă
analiştilorădeăpolitici.ăDeăasemenea,ăvorăfiămen ionateăprincipaleleătipuriădeăabord riăaleăă
influen eiăstatuluiăasupraăprocesului deăînf ptuireăaăpoliticilor.ăDup ăparcurgereaăacestuiă
capitolăşiăefectuareaăîntreb rilorăşiăaplica iilorăcuăcareăseăîncheie,ăve iăputea:ă
 s ă deosebi iă întreă analizaă politiciloră şiă alteă abord riă aleă procesuluiă deă înf ptuireă aă

 s ădefini iăprincipaleleăfunc iiăaleăstatuluiămodern;

politicilor;

 s ăidentifica iăînăanalizeleăpoliticilorăabord rileăpluraliste,ăelitisteăsauămarxiste;

 s ărecunoaşte iăprincipaleleătipuriădeămodeleăaleăpoliticilor.

Termeni cheie: analiza politicilor; analişti de politici; pluralism; elitism; marxism;

model al unei politici. .

Con inutulăcapitolului:

a. Analiza politicilor
b. Statulăşiăpoliticileăpubliceă
c. Modele ale politicilor

a) Analiza politicilor
Studiul sau analiza politiciloră reprezint ă oă preocupareă relativă nou ă (chiară dac ,ă
desigur,ă guvern rileă seă confruntaser ă şiă înainteă cuă problemeleă privindă înf ptuireaă
politicilor);ă originileă saleă seă afl ă înă aniiă imediată urm toriă celuiă de-ală doileaă r zboiă
mondial.ăCelăpu inădou ăsurseăauăcontribuitălaădezvoltareaăanalizeiăpoliticilor:
a) Scala tot mai mare a problemelor cu care,ă înă riă diferite,ă s-a confruntat
guvernarea.ăCreştereaăsectoruluiăpublic,ăcomplexitateaătotămaiămareăaăproblemeloră
auă f cută necesar ă utilizareaă înă elaborareaă şiă înă implementareaă politiciloră aă unoră
tehniciăşiăabilit iăcareăpresupuneauăoăîn elegereăspecializat .ă

23
 b) Creştereaă preocup riloră cercet torilor,ă înă specială aă celoră dină universit i,ă pentruă
studiulă politiciloră publice:ă înă cazulă multoră cercet toriă dină ştiin eleă politiceă şiă
administrative,ă ideeaă deă aă aplicaă teoriileă formulateă înă „rezolvarea”ă problemelor
sociale – nu numai a celor economice – aămotivatăînămareăm sur ăîncercareaăloră
deăaăg siăpun iăîntreăştiin ăşiăguvernare,ăîntreăcunoaştereăşiăpractic .ă
Desigur,ă procesulă nuă aă fostă unulă lin,ă şiă niciă nuă aă existată oă explozieă imediat ă aă
cercet rilorădeăacestătip.ăAbiaăînăaniiă'70ăşiămaiăcuăseam ăînăaniiă'80ădomeniulăaăc p tatăoă
identitateăbineădefinit ă(prinădezvoltareaăprogramelorădeăstudiiă – în special de master –,
prin publicarea de studii de specialitate în reviste dedicate acestor teme sau a unor
manuale,ăprinăformulareaătipurilorăprincipaleădeăabord riăteoretice).ăS-a putut astfel vorbi
cuăsensădespreăexisten aăuneiăştiin eăaăpoliticilor.ă
Aşaăcumăsugeraăunulădintreăpionieriiăei,ăH.ăLasswellă(1951),ăştiin aăpoliticilorăareă
treiătr s turiădefinitorii:
 este multidisciplinară:ă aplic ă metodeă şiă cunoştin eă dină domeniiă diferite,ă precumă
studiulă institu iiloră politice,ă ştiin eleă economice,ă teoriaă organiza iilor,ă drept,ă
administra ie,ăstatistic ăetc.;
 esteăorientat ăspreărezolvarea de probleme: ea nu are un caracterăpurăacademică(şiă
adeseaă steril),ă ciă seă orienteaz ă spreă problemeleă lumiiă reale,ă c utândă solu iiă

 este explicit normativă:ă eă oă ştiin ă careă îşiă asum ă explicită faptulă c ă nuă poateă fiă
acestora;

absolutăobiectiv ;ăînăanalizaăac iuniiăguvernamentaleăeaăfaceăapelălaăvaloriăal turiă

deătehnici,ălaăscopuriăal turiădeămijloace.ăDup ăLasswell,ăştiin aăpoliticilorăareăcaă
direc ieă „îmbun t ireaă cunoaşteriiă necesareă îmbun t iriiă practiciiă democra iei.ă
Într-unăcuvânt,ăaccentulăcadeăpeăştiin aăpoliticilorăîntr-o democra ie,ăînăcareăscopulă
fundamentalăesteădemnitateaăuman ,ăînăteorieăcaăşiăînăpractic ”ă(Lasswell,ă1951:ă
p. 15).
Ceăesteăanalizaăpoliticilor?ăCaăînăoriceădomeniuăalăcunoaşterii,ăeăfoarteăgreuădeădată
oădefini ieăcareăs ăacopereătoateăpreocup rileăpeăcareăle auăspecialiştiiărecunoscu i.ăPentruă
început,ă uneoriă eă maiă cuă folosă s ă indic mă maiă multeă defini ii.ă Avantajulă esteă acelaă c ă
astfelăneăputemăfaceăoăimagineămaiăgeneral ăasupraădomeniului.ăAstfel,ăanalizaăpoliticiloră

 oădisciplin ăcareăfoloseşteămultipleămetodeădeăcercetareăşiădeăargumentareăpentruă
este:

aăproduceăşiăaătransformaăinforma iaărelevant ăpentruăpoliticiăcareăpoateăfiăutilizat ă

 oă recomandareă f cut ă clientului,ă relevant ă înă deciziileă publiceă şiă întemeiat ă peă
în contexte politice pentru a rezolva probleme publice (Dunn, W.N., 1986: p. 60);

 ună procesă prină careă identific mă şiă evalu mă politiciă şiă programeă alternativeă careă
valori sociale (Weimer, D.L., Vining, A.R., 1999: p. 27);

urm rescă s ă diminuezeă sauă s ă rezolveă problemeă sociale,ă economiceă sauă politice

 oăart ăşiăunămeşteşug:ăeăoăart ,ăpentruăc ăsolicit ăintui ie,ăcreativitateăşiăimagina ieă

(Patton, C.V., Sawicki, D.S., 1986: p. 21);

pentruă aă identifica,ă definiă şiă construiă solu iiă laă probleme;ă şiă esteă ună meşteşug,ă
pentruă c ă solicit ă st pânireaă uneiă cunoaşteriă metodologice,ă tehniceă şiă
interdisciplinareă înă domeniiă careă mergă deă laă economieă laă dreptă şiă laă politic ,ă laă
comunicare,ăadministra ieăşiămanagement.ăPeăscurt,ăesteăoăabordareăorientat ăspreă
client (Geva-May, I., Wildavsky, A., 1997: p. xxiii).

24
 O modalitateăfolositoareăpentruăaăîn elegeăceăesteăoăanumit ădisciplin ăintelectual ă
esteăaceeaădeăaăoăcomparaăcuăaltele,ămaiămultăsauămaiăpu inăapropiate:ăînv mămaiăbineă
ceăesteăeaădac ăştimăceănuăeste.ăS ăcompar măaşadarăanalizaăpoliticilorăcuă1)ăcercetarea
academic ă înă ştiin eleă sociale;ă 2)ă planificarea;ă 3)ă administra iaă public ă tradi ional ;ă 4)ă
jurnalismulă(aăseăvedeaăşiăWeimer,ăD.L.,ăVining,ăA.R.,ă1999:ăcap.ă2).

Obiectivul „Clientul” Stilul Constrângeri Slăbiciuni

major comun de timp
Cercetarea Elaborare de Adev rul”,ăaşaă Metode rare adesea este
academică în teorii pentru a cum e definit riguroase irelevant ăînă
în elegeă el în cadrul pentru a deciziile pe
ştiin ele societatea disciplinei;ăal iă construiăşiă care le iau
sociale cercet tori evalua teoriile guvernan ii

Planificarea definireaăşiă „interesulă reguliăşiănormeă presiuneămic ,ă atunci când

atingerea unei public” profesionale; atunci când se procesul
st riădezirabileă specificare a are în vedere un politic e
viitoare a obiectivelor de viitor mai ignorat, e mai
societ ii atins îndelungat degrab ăoă
sum ădeă
dorin e
Administra ia realizarea „interesulă managerialăşiă constrângeri de excluderea
publică eficient ăaă public”,ăaşaă legal timp (de alternativelor
programelor cum apare exemplu, în care nu se
tradi ională stabilite în acesta în stabilireaăşiă încadreaz ăînă
procesul programele executarea program
politic stabilite bugetelor),
al turiădeă
decizii rutiniere
Jurnalismul concentrarea publicul descriptiv termene foarte lips ădeă
aten ieiă precise analiz ăşiădeă
publicului modera ie
asupra
problemelor
societ ii

Cercetareaă înă ştiin eleă socialeă deă tipă „academic”,ă aşaă cumă seă desf şoar ă înă
universit i,ă esteă pu ină legat ă deă cerin eleă imediateă aleă societ ii.ă Cercetareaă academic ă
are propriile sale constrângeri interioare: elaborarea de teorii acceptabile în comunitatea
ştiin ific ărespectiv .ăDesigur,ăuneoriă ideileădezvoltateăînă lumeaăuniversitar ăpotă s ăaib ă
ună rolă importantă înă schimbareaă imaginiiă deciden iloră despreă societateă sauă despreă ună
domeniu al acesteia, dar eaă nuă areă oă relevan ă direct ă asupraă deciziiloră specifice.ă Or,ă
analizaăpoliticilorăîşiăpropuneăacestălucruădreptăobiectivăcentral.
Planificareaă aă reprezentată ună r spunsă laă limit rile,ă neîmplinirile,ă imperfec iunileă
pie eiălibere,ăcaăşiălaădificult ileăgenerateădeăregimuriăpoliticeăpluraliste.ăIdeeaăgeneral ă
esteăaceeaădeăspecificaăobiectiveăcareăs ăconduc ălaăoăsocietateămaiăbun ăşi,ăînăalădoileaă
rând,ă deă aă determinaă c ileă prină careă scopurileă potă fiă atinse.ă Planificareaă presupuneă oă
centralizareă aă autorit iiă înă vedereaă formul riiă şiă aplic riiă planuriloră respective.ă Eaă areă
dou ămariăsl biciuni:ă1)ădificultateaădeăaăprecizaăcuăclaritateăobiectiveleăşiămijloacele:ăaşaă
cumăpoateăneămaiăamintim,ăplanurileăcincinaleăprevedeauăcuăexactitateăcareăurmaăs ăfieă
nivelulăunorăindicatoriăeconomiciăsauăsocialiă(cuăcâtăs ăcreasc ăindustriaăproduc toareădeă

25
produseăalimentareăsauădeăpantofiăsauădeăs nii),ăîns ăeleănuăaveauăcumăs ăstabileasc ăună
raportă eficientă întreă produc ieă şiă dorin eleă consumatorilor;ă 2)ă pentruă aă fiă eficient ,ă
planificareaă necesit ă prelucrareaă uneiă cantit iă uriaşeă deă date,ă privitoareă laă to iă actoriiă
economici – ceea ce este efectiv imposibil.
Adesea, atunci când vorbim despre planificare, ne vine în minte planificarea
socialist ,ăalăc reiăeşecăaăfostăconsfin itălaăsfârşitulăaniloră'80.ăŞiăoălung ăperioad ădeătimpă
spectrulă eiă aă împiedicată aplicareaă unoră metodeă maiă simple,ă maiă pu ină ambi ioaseă deă
planificare.ă (Chiară cuvântulă „planificare”ă esteă evitat.)ă Dară anumiteă modalit iă deă
planificare sunt chiar de dorit.ăDeăexemplu,ăceeaăceăseăcheam ăplanificareaăurban .ăDac ă
neă uit mă laă ceeaă ceă s-aă construită înă oraşeleă noastreă înă ultimulă deceniu,ă observ mă lipsaă
oric reiă concep ii.ă Deă aceea,ă programeleă recentă formulateă deă Agen iaă Na ional ă aă
Locuin elor,ădeăconstruireă planificat ăaăunorăcartiereăreziden iale,ăîncearc ăs ăîndrepteăoă
astfelă deă situa ie.ă Oă planificareă careă ineă seam ă deă public,ă careă îşiă propuneă obiectiveă
concrete,ănuăfoarteăambi ioase,ăesteăunăinstrumentăimportantăpentruăformulareaăpoliticilor.ă
Administra iaă public ă tradi ional ă s-aă bazată peă distinc iaă fundamental ă dintreă
mijloaceă şiă scopuri.ă Scopurile,ă seă argumenteaz ,ă suntă stabiliteă deă factorulă politic:ă
reprezentan iiă aleşiă suntă ceiă careă determin ă obiectivele,ă undeă trebuieă s ă seă ajung .ă
Func ionariiăpubliciătrebuieădoarăs ăg seasc ăceleămaiăeficienteămijloaceădeăaăatingeăaceleă
scopuri:ă eiă nuă propună programeă guvernamentale,ă politici,ă ciă doară leă aplic ă (sauă leă
administreaz ).ă Organizareaă administrativ ,ă aă c reiă unitateă esteă – aşaă cumă amă v zută înă
capitolul anterior – biroul,ădezvolt ăproceduriăformale,ărutiniere,ănormeăşiăreguliăprinăcareă
programele sunt aplicate.
Complexitateaă administra ieiă publiceă contemporaneă faceă caă acestă modelă s ă fieă
ast ziă pu ină adecvată realit ii.ă Înă practicaă formul riiă politicilor,ă nuă eă posibilă s ă facemă oă
distinc ieă ferm ,ă clar ă întreă stabilireaă scopuriloră şiă alegereaă mijloacelor.ă Apoi,ă creştereaă
roluluiă guvern riiă faceă caă înă formulareaă alternativelor,ă înă comparareaă şiă selectareaă
acestora,ăînă aplicareaăpoliticilorăfunc ionariiăpubliciă s ăaib ăună rolătotămaiăimportant.ă Înă
sfârşit,ă profesionalizareaăcrescând ăaăadministra ieiă publiceă aă crescută rolulă expertizeiă deă
specialitateăînăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilorăpublice,ăiarăoămareăparteăaăacesteiaăesteă
furnizat ă deă func ionariiă publici.ă Acesteă transform riă suntă dejaă încorporateă înă „noua”ă
administra ieăpublic ,ănumit ăuneoriăşiă„managementăpublic”.ăÎnăaceast ănou ăparadigm ă
deăîn elegereăaăadministra ieiăpublice,ăanalizaăpoliticilorăesteăoăcomponent ăimportant ăaă
preg tiriiăfunc ionarilor publici.

26
 Obiectivele noului management public (Hood, C., 1991):
1. Accentul pe managementul profesional înăsectorulăpublic:ămanageriiăpubliciătrebuieăl sa iă
s ăfac ămanagement.
2. Standarde şi măsuri de performanţă explicite: obiectivele trebuie definite,ă iară inteleă
stabilite.
3. Accent mai mare pe controlul rezultatelor:ătrebuiăurm riteărezultatele,ămaiădegrab ădecâtă
procedurile.
4. Schimbare spre dezagregarea unit ilorădină sectorulăpublic:ă spargereaă unit iloră mariă înă
alteleămaiămici,ăfinan ateăseparat,ădefiniteăînăraportăcuăproduseleăurm rite.ă
5. Schimbare spre o mai mare competiţie în sectorul public: accent pe contracte, pe
proceduriădeălicita ieăpublic .ă
6. Un accent pe practicile de management din sectorul privat: de la etica de tip militar a
serviciului înăsectorulăpublicăspreăflexibilitateăînăangajareăşiăînărecompense.
7. Un accent pe disciplină şi parcimonie în utilizarea resurselor.

Eă importantă s ă compar mă jurnalismulă cuă analizaă politicilor,ă chiară dac ,ă desigur,ă

diferen eleăsuntăfoarteămari.ă(Peădeăalt parte,ăs ănuăconfund măanalizaăpolitic ăcuăanalizaă
politicilor;ăniciă„analistulăpolitic”ăcareăscrieăeditorialeă– uneori zilnic – în diverse ziare cu
analistulă deă politici!)ă Ziariştiiă seă concentreaz ă asupraă fapteloră maiă concrete,ă asupraă
evenimentelor care potă deveniă ştiriă (deciă nuă asupraă aă ceeaă ceă esteă rutinieră şiă nuă areă
caracteristicileăsenza ionalului).ăDeăasemenea,ăchiarăcândăscriuădespreăpoliticileăpublice,ă
ziariştiiăsuntămaiăpu inăinteresa iădeăaspecteăconceptuale,ăoriădeăvalorileăsocialeăimplicate.ă
Pe deăalt ăparteăîns ,ărolulămassămediaăînăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilorăpubliceăesteă
nuăarareoriăridicat.ăMassămediaăauăoăcontribu ieămareăînăstabilireaăagendei;ăînăpromovareaă
principalelorăop iuniăalternative,ăînădiseminareaăinforma ieiăc treăgrupurile interesate de o
problem ăetc.ă
Analizaăpoliticilorăreprezint ăunăaltămodădeăabordareăaăprocesuluiădeăînf ptuireăaă
politicilor.ăExist ădou ămariătipuriăînăcareăeaăseăpoateărealiza:
a) ca analiz ăa politicilor: o activitate de cercetare (de multe ori universitar )ăcareă
vizeaz ă înă principală studierea,ă în elegereaă teoretic ă aă procesuluiă deă înf ptuireă aă
politicilor;
b) ca analiz ă pentru politici:ă oă activitateă practic ă (deă multeă oriă solicitat ă deă ună
client),ăcareăvizeaz ăsolu ionareaăuneiăproblemeăconcrete.
Nu exist ăîns ăoăgrani ărigid ăîntreăceleădou ătipuriădeăaărealizaăanalizaăpoliticilor;ămaiă
degrab ,ă activitateaă efectiv ă peă careă oă desf şoar ă ună analistă seă g seşteă undevaă peă ună
continuuăîntreădou ăextreme.ăAvemă(veziăParsons,ăW.,ă1995:ăp.ă55):ă

27
 Analiz ăaăpoliticilorăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăAnaliz ăpentruăpolitici

Analiz ă aă
modului în Analiz ă aă Monitoriza- Informa iiă Sus inereaă
care e con inutu- reaăşiă în politicii
determinat ă lui politicii evaluarea sus inereaă
oăpolitic politicii politicii

Analistul ca actor Actorul politic ca

politic analist

Înă cap tulă dină stângaă avemă analizeă aleă moduluiăînă careă eă determinat ă oă politic :ă
cum esteă f cut ă oă politic ;ă deă ce; când; pentru cine. Urmeaz ă analizeă aleă con inutuluiă
politicilor:ă descrieriă aleă uneiă politiciă particulare,ă aleă feluluiă înă careă eaă seă leag ă deă alteă
politici, sau critica ei.
Monitorizareaă şiă evaluareaă politiciloră esteă activitateaă deă examinareă aă moduluiă înă
care politicile sunt aplicate,ă prină compara ieă cuă scopurile,ă obiectiveleă propuseă şiă prină
impactul lor asupra problemei.
Înspreă dreapta,ă analizeleă pentruă politiciă cuprind,ă maiă întâi,ă informa iiă folositoareă
pentruă sus inereaă politicii:ă rolulă loră esteă acelaă deă aă sprijiniă formulareaă şi aplicarea
politicii,ădeăexempluăprinăcercetareaăsitua ieiă(aăproblemeiăînseşiăşiăaăcontextuluiăpoliticăînă
careă eă formulat ă politica),ă prină examinareaă şiă comparareaă alternativeloră sauă prină
propunereaădeăalternativeănoi.ăÎnăsfârşit,ăsus inereaăpoliticiiăcuprindeăcercet ri,ăargumenteă
elaborateăcuăscopulădirectăşiăprecisădeăaăinfluen aăagendaăpoliticilorădinăinteriorulăsauădină
exteriorulăguvern rii.ăAnalistulădeăpoliticiădevineăastfelăunăactorăpolitică(laăfelăcumăactoriiă
politiciăpotăînăacestăcazăs ăac ioneze caăanaliştiădeăpolitici).ă
Dezvoltareaăcercet rilorădeăacestătipăaăfostămotivat ădeăunăideală(iluminist) potrivit
c ruiaăştiin aă– înăparticularăştiin aăpolitic ăaplicat ă– poateăsprijiniă(dac ănuăchiarăînlocuiă
în unele contexte) luarea unor decizii sociale.ăIdeeaăfundamental ăaflat ăînăspateleălorăeraă
aceeaă c ă putemă aplicaă metodeleă ştiin ificeă înă în elegereaă problemeloră sociale;ă c ,ă
folosindu-le,ă putemă analizaă op iunileă posibile;ă şiă c ,ă aplicându-le, putem decide într-o
modalitateă ra ional ă (şi,ă deă aceea,ă eficient ),ă sprijinindu-iă peă ceiă careă aplic ă politicile.ă
Desigur,ă înc ă deă laă sfârşitulă secoluluiă ală XIX-leaă guverneleă auă începută s ă foloseasc ă
dateleăprivindărealitateaăeconomic ăşiăsocial ăîntr-oămanier ăsistematic .ăÎnăaniiă'50ăşiă'60ă
în principal în S.U.A.,ă dară şiă înă rileă fosteă socialisteă (careă dezvoltaser ă mecanismeă deă
planificare)ă metodeleă elaborateă înă ştiin eleă politiceă şiă economiceă auă fostă utilizateă maiă
mult.ăAşaăcumăsperauăpromotoriiălor,ăeleăurmauăs ăsprijineăşiăs ăsimplificeămetodeleădeă
elaborareăaăpoliticilorăpublice.ăDar,ăprivindăînăurm ,ănuăseăpoateăspuneăc ăaceleăsperan eă
auăfostăîmplinite.ăComplexitateaăuriaş ăaăproblemelorăcuăcareăs-auăconfruntatăguvern rileă
înă aceast ă perioad ,ă lipsaă unoră metodeă îndeajunsă deă bineă elaborateă auă împiedicată
realizarea acestor obiective. În anii '80 s-aă produsă deă aceeaă oă transla ieă înă privin aă
sarcinilorăpeăcareăşiăleăpotăasumaăanaliştiiădeăpoliticiăşiăaăobiectivelorăanalizeiăpoliticilor.ă

28
Ideeaăcareăaăpredominatăesteăaceeaăc ăanalizaăpoliticilorănuăareărolulăde a înlocui deciziile
politice, ci – maiădegrab ă– eaăareărolulădeăaăleăfacilita.ăNuăăareărolulădeăaăpropuneăsolu iiă
(solu iaăoptim ăsauăceaămaiăbun ),ăciădeăaăoferiăinforma ii,ădeăaăfaceăanalizeăspecificeăşiăînă
momente bine determinate ale procesului de înf ptuireăaăpoliticilor,ăchiarădac ăformulareaă
deă recomand ri,ă peă careă deciden iiă suntă liberiă s ă leă accepteă sauă nu,ă r mâneă ună obiectivă
important.
Cuă aceasta,ă putemă s ă trecemă acumă deă laă discu iaă privindă analizaă politiciloră caă
activitate la cei care o desf şoar :ăanaliştiiădeăpolitici.ăCineăsuntăei,ăceăfac,ăundeălucreaz ,ă
cumăajungăs ălucrezeăînăacestădomeniu?ăAnaliştiiădeăpoliticiătrebuieăs ăposedeădou ămariă
tipuriă deă abilit i:ă ştiinţifice şiă facilitatoare.ă Celeă ştiin ificeă vizeaz :ă 1)ă capacit iă deă
structurareăaăinforma ieiă(abilitateaădeăaăclasificaăideileălegateădeăpoliticiăşiădeăaăexaminaă
coresponden aă loră cuă “lumeaă real ”);ă 2)ă capacit iă deă colectareă aă informa ieiă (deă aă faceă
observa iiă corecteă privindă persoanele,ă evenimentele,ă proceseleă careă privescă politicile
publice);ă 3)ă capacit iă deă analiz ă aă informa iei,ă pentruă aă puteaă trageă concluziiă peă bazaă
dateloră empiriceă disponibile.ă Abilit ileă facilitatoareă suntă importanteă pentruă sprijinireaă
managementuluiă uneiă politiciă politiceă (înă ceeaă ceă priveşteă elaborareaă dară şiă aplicareaă şiă
evaluarea ei).

Ceăîiăpreocup ăpeăanaliştiiădeăpolitici?
 suntăpreocupa iădeăproblemeăşiădeărela iileăpoliticilorăpubliceăcuăacestea;
 suntăpreocupa iădeăcon inutulăpoliticilorăpublice;
 suntăpreocupa iădeăceeaăceădeciden iiăasupraăpoliticilorăfacăsauănuăfac.ăSuntăinteresa iădeăceeaă
ceădetermin ădomeniulăpoliticilor;
 suntăpreocupa iădeăconsecin eleăpoliticilor,ăînătermeniădeăproduseăşiădeărezultate.

Ceăfacăanaliştiiădeăpolitici?
 facă recomand riă (clien ilor:ă agen iiă guvernamentaleă sauă neguvernamentale): pe baza unor
analizeă preliminareă aă problemelor;ă peă bazaă unoră analizeă detaliate,ă careă implic ă modelareă şiă

 ghideaz ădeciziile:ăproducăinforma ii;ăsprijin ăalegerileăîntreăpolitici;

cercetare;

 alteă contribu ii:ă descriereaă problemei;ă modelareaă problemei;ă cercetareă relativ ă laă politici;ă
suportăindirectă(prinăintermediulăziariştilorăsauăalăaltorăanalişti).

Undeăpotăfiăeiăg si i?
 înăuniversit i:ăuniversitariăinteresa iădeăproblemeăşiădeăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor;
 în institute de cercetareă independenteă şiă înă „think-tanks”:ă fieă caă personală permanent,ă fieă caă
angaja iăprinăcontract;
 înă institu iiă guvernamentale:ă persoaneă responsabileă cuă cercetareaă înă guvern,ă parlament,ă
ministere,ăagen iiăguvernamentaleăetc.
 înăgrupuriădeăpresiuneăşiălobby:ăgrupuriădeăintereseăcareăîncearc ăs ăinfluen ezeăpoliticileăfieă
formuleaz ăuneleăpolitici,ăfieămonitorizeaz ăpoliticileăexistente;
 partideăpolitice,ăcareăauădepartamenteăimplicateăînăcercet riăprivindăpoliticileăsauăînăsprijinireaă
activit ilorăpartidului.
 înăcalitateădeăconsultan iăliber-profesionişti:ăeiăseăangajeaz ăînăanaliz ăpeăbaz ădeăcontract.

Înăceădomeniiăsuntăimplica i?
 asisten ăsanitar ;ă
 educa ie;ătransporturi;
 mediu;

29


politici sociale;


politici economice;
planificareăurban ăetc.

Asupraăc ruiăstadiuăalăprocesuluiădeăînf ptuireăaăpoliticilorăseăconcentreaz ?

 seăconstat ăoăspecializareăaccentuat :ăuniiăanaliştiăsuntăinteresa iăînăstabilireaăagendei,ăal iiăînă
luareaădeciziilor,ăal iiăînăimplementare,ăal iiăînăevaluare.

Cumăseărealizeaz ăpreg tirea lor?

 auăpreg tiriădeăbaz ădiferite;
 auăurmatăcursuriăspecialeădeăanaliz ăaăpoliticilor;
 programeleă deă politiciă publiceă cuprindă cursuriă de:ă (macro)economie;ă institu iiă politice;ă
comportamentăorganiza ional;ădreptăpublic;ăadministra ieăpublic ;ăstatistic ăetc.ă
 cursurileă nuă suntă foarteă aplicative;ă cuprindă nuă cercet riă asupraă unoră politiciă particulare,ă ciă
cercetareăfundamental ăasupraăpoliticilor;ăexempluădeăcercetareăasupraăuneiăpolitici:ăcareăvaăfiă
efectulă introduceriiă taxeloră deă studiiă pentruă to iă studen iiă asupraă calit iiă şiă eficien eiă înă
înv mântulăsuperior?ăSau:ăexempluădeăcercetareăfundamental ăasupraăpoliticilor:ăcareăsuntă
factoriiăcareădetermin ăcreştereaăcalit iiăşiăeficien eiăînăînv mântulăsuperior?
(cf. Parsons, W., 1995: pp. 29 – 31; MacRae, D. Jr., Whittington, D., 1997: pp. 9; 40.)

b)ăStatulăşiăpoliticileăpubliceă
Amăv zut,ăînăcapitolulăanterior,ăc ărolulăstatuluiăaăcrescutăînăperioadaădeădup ăală
doileaă r zboiă mondial,ă înă parteă datorit ă creşteriiă m rimiiă şiă complexit iiă sectorului
public.ăDarăînc ănuăamădiscutatădou ăproblemeăesen iale:ă
1) Care este rolul statului în elaborarea politicilor publice?
2) Care sunt instrumentele prin care intervine statul pentru a realiza politicile
publice?
Primaăvaăfiăanalizat ăînăacestăparagraf;ăceaăde-aădouaăvaăfiăabordat ăabiaăînăCapitolulă6,ăînă
leg tur ăcuămecanismeleăprinăcareăoăpolitic ăpublic ăesteăimplementat .ă
S ăîncepemăcuădefinireaăstatuluiăînsuşi.ăExist ădou ămodalit iăprincipaleăpentruăaă
face acest lucru: prima este organizaţională – statulă esteă definită înă termeniă deă institu iiă
care îl compun; cea de-a doua este funcţională – elăeădefinităînătermeniădeăfunc iiăpeăcareă
leăîndeplinescăacesteăinstitu ii.ă
Organiza ional,ă statulă modernă seă defineşteă prină urm toareleă cinciă caracteristiciă
(Dunleavy, P., O'Leary, B., 1987: p. 2):
1) Statulă esteă oă institu ieă separat ă sauă oă colec ieă deă institu iiă separate,ă atâtă deă
diferen iat ădeărestulăsociet iiăîncâtăs ădeaănaştereăunorăsfereădistincte,ăpublic ăşiă
privat .
2) Statulăesteăsuveran,ăsauăputereaăsuprem ,ăpeăteritoriulăs u,ăiarăprinădefini ieăelăesteă
autoritateaăfundamental ăpentruătoateălegile,ăadic ăpentruătoateăregulileăobligatoriiă
careăsuntăsus inuteădeăsanc iuniăcoercitive.ăLegileăsuntăf cuteădeăoficialiiăstatuluiăşiă
sus inuteădeăunămonopolăformalăalăfor ei.
3) Suveranitateaă statuluiă seă extindeă asupraă tuturoră indiviziloră afla iă peă ună anumită
teritoriuăşiăseăaplic ăînămodăegal,ăchiarăşiăcelorăafla iăînăpozi iiădeăguvernareăşiădeă

30
 elaborareăaăregulilor.ăAstfel,ăsuveranitateaăesteădeosebit ădeăpersonalulăcareăla un
oarecareămomentăocup ăunărolăanumităînăcadrulăstatului.ă
4) Personalulă statuluiă modernă esteă înă ceaă maiă mareă parteă recrutată şiă preg tită pentruă
gestionarea problemelor într-oămodalitateăbirocratic .
5) Statulă areă capacitateaă deă aă extrageă deă laă popula iaă saă venituri monetare (taxe)
pentru a-şiăfinan aăactivit ile.
Func ional,ă celă pu ină ă urm toareleă şapteă func iiă sauă sarciniă aleă statuluiă suntă
adesea luate ca fundamentale (Anderson, J.E., 1989):
1) Asigurareaăinfrastructuriiăeconomiceănecesareăfunc ion riiăuneiăsociet iămoderne:ă
definireaăşiăprotejareaădrepturilorădeăproprietate,ăaplicareaăcontractelor,ăasigurareaă
monedeiă standard,ă aă m suriloră şiă greut ilor,ă aă statutelor,ă aă patentelor,ă
copyrightului,ă aă modalit iloră deă falimentare,ă men inereaă legii,ă aă ordinii,ă
asigurarea sistemului de tarife etc.
2) Furnizarea – fie în mod direct, fie prin intermediul sectorului privat – a unor
bunuriăşiăserviciiăpublice,ăprecumăap rareaăna ional ,ădrumuriăşiăpoduri,ăcontrolulă
traficului,ăalăinunda iilor,ăeduca ie,ăasisten ăsocial ăetc.
3) Rezolvareaă şiă reglareaă conflicteloră deă grup,ă atunciă cândă întreă diferiteleă grupuriă
socialeă iauă naştereă tensiuni.ă Înă func ieă deă ideologiaă careă îiă sus ineă activitatea,ă
statul intervine într-ună sensă sauă altulă (deă exemplu,ă m suraă înă careă ac ioneaz ă
pentru a-iăprotejaăpeăceiămaiăslabăsitua iăsauăpeăceiămaiăbineăsitua iăeconomic).ă
4) Men inereaăcompeti iei,ăînăcontraăform riiăcartelurilorăşiămonopolurilorăşiăpentruă
protec iaăconsumatorilor.
5) Protejarea resurselor naturale, pentru a împiedica risipa acestora, degradarea
mediuluiă naturală sauă pentruă aă asiguraă ună mediuă corespunz toră pentruă genera iileă
actuale sau viitoare.
6) Asigurareaăunuiăaccesăminimăalăoamenilorălaăbunurileăşiăserviciileăeconomice.ăLaă
felă caă şiă înă cazulă func ieiă anterioare,ă pia aă liberaă poateă conduce la rezultate
neacceptabileăsocial:ămalnutri ie,ăşomaj,ăs r cie;ăînăplus,ăaceast ăfunc ieă ineăcontă
deăceiăcare,ădinăvariiămotive,ăsuntăînăafaraăpie ei:ăceiăbolnavi,ăb trâniăetc.ăAst ziăeă
pu ină disputabil ă ideeaă c ă aceastaă esteă oă func ieă esen ial ă aă statului,ă chiară dac ă
asupra politicilor concrete controversele sunt foarte mari.
7) Stabilizareaă economiei:ă statulă trebuieă s ă intervin ă înă ciclulă economic,ă prină
instrumenteăcaăbugetul,ăpoliticaămonetar ,ăcontrolulăpre urilorăsauăsalariilor.
(Deăbun ăseam ,ăacestorăfunc iiătrebuieăs ăliăseăadaugeăceleăcareăprivescăraportulăstatuluiă
cuăalteăstate.ăAcesteăchestiuniănuăintereseaz ăîns ăaiciăînămodăprioritar.)
Problemaă careă r sareă îns ă eă urm toarea:ă careă esteă influen aă statuluiă asupraă
înf ptuiriiă politiciloră publice? Exist ă şiă al iă factoriă înă societateă careă influen eaz ă acestă
proces?ă Iară dac ă da,ă cumă seă balanseaz ă aceştia?ă Nuă exist ă ună singură tipă deă r spunsă laă
acesteăîntreb ri.ă(Dup ăcumănuăexist ăunăconsensăniciăînăprivin aătipurilorădeăr spunsuriă
existente: ele sunt clasificateăînămodalit iădiferite.)ăDintreăacesteăabord riăsauăr spunsuriă
diferiteăcareăprivescăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor,ăvomădiscutaătrei:ăa)ăpluralismul:
teoriaăpotrivităc reiaăpoliticileăpubliceăexprim ăîntr-oămareăm sur ăpreferin eleăformulate
de grupuri provenind dintr-o diversitate de domenii; b) elitismul:ă teoriaă potrivită c reiaă
politicileă publiceă reflect ă putereaă exercitat ă deă ună num ră redusă deă intereseă bineă
organizate,ă capabileă s ă îşiă ating ă scopurile;ă c)ă marxismul:ă teoriaă dup ă careă politicile

31
publiceăexprim ăintereseleăunorăgrupuriădeăintereseă – clasele sociale – careăauăoăpozi ieă
dominant ăînăsocietateăşiăcareăprinăintermediulălorăîşiăasigur ămen inereaădomina iei.
Pluralismul.ăConcep iaăpluralist ăesteăpesemneăceaăcare,ăînămodăintuitiv, ne apare
caăceaămaiăapropiat ădeăideeaădespreăoăsocietateădemocratic ămodern .ăPentruăpluralişti,ă
diversitateaăesteăoăcaracteristic ăaăsociet ilorămoderneă– şiăeăbineăc ăesteăaşa.ăÎntr-un stat
modernă democrat,ă niciă ună grupă sauă organiza ieă sauă clas ă nu poate domina societatea:
societateaăcivil ănuăesteăsupus ăstatului;ăputereaăeconomic ăşiăceaăpolitic ănuăseăsuprapun;ă
înădiverseădomenii,ăreuşescăc ăinfluen ezeăpoliticileăpubliceăgrupuriădiverse.ăPutereaăesteă
dispersat ,ă necumulativ ă şiă deă aceeaă statul,ă prină institu iileă sale,ă maiă degrab ă
reglementeaz ă conflicteleă înă societate,ă mediaz ,ă balanseaz ă ă şiă armonizeaz ă intereseleă
diferiteloră grupuriă decâtă domin ă procesulă deă înf ptuireă aă politicilor,ă urm rindă anumiteă
interese particulare.

Pluralismul poate fi definit ca un sistem de reprezentare a intereselor în care

unit ileă constitutiveă suntă organizateă într-ună num ră nespecificată deă …ă categoriiă
multiple, voluntare, competitive, neierarhic ordonate, autodeterminate, care nu au
primit din partea statului o licen ă special ,ă nuă auă fostă recunoscute,ă subsidiate,ă
create sau controlate în vreun alt fel în selectarea conducerilor lor sau în interesele
peă careă leă reprezint ă şiă careă nuă exercit ă monopolulă deă repezentareă înă categoriileă
respective. (Schmitter, 1974: pp. 93- 94.)

Potrivităpluraliştilor,ăgrupurileăreprezint ăprincipalulăelementăalăprocesuluiăpolitic.ă
Prină asociereă înă grupuri,ă cet eniiă îşiă potă avansaă şiă promovaă propriileă intereseă înă fa aă
statului.ă Politicileă publiceă careă ajungă s ă fieă promovateă rezult ă din interac iuneaă dintreă
acesteăgrupuriăşiăinstitu iileăguvernamentale.ăProcesulădeăînf ptuireăaăpoliticilorăesteăunulă
deănegociereăîntreăoăgam ălarg ădeăintereseăorganizateăînăgrupuri.
Pluraliştiiă nuă consider ,ă deă bun ă seam ,ă c ă putereaă esteă distribuit ă uniform în
societate.ă Dar,ă sus ină ei,ă chiară dac ă esteă inegal ,ă eaă esteă largă distribuit ă întreă diferiteleă
grupuriădinăsocietate.ăAşaăîncâtăfiecareăgrupăşiăfiecareăindividăîşiăpotăfaceăauzit ăvoceaălaă
unămomentăalăprocesuluiădeăînf ptuireăaăpoliticii.ăAşaăcumăa ar tatăR.ăDahl,ăînăcarteaăsaă
clasic ăCine guvernează? (1961),ăchiarădac ăîntotdeaunaăunăgrupăesteămaiăinfluentădecâtă
altul,ă înă diferiteă problemeă deă peă agendaă politiciloră suntă maiă influenteă grupuriă diferiteă şiă
niciodat ă ună singură grupă sauă oă singur ă persoan ă nuă posed ă influen aă ceaă maiă mareă înă
oriceă problem .ă (Aă seă vedeaă deă asemeneaă înă Capitolulă 3ă discu iaă privindă conceptulă deă
putere.ăCriticileăformulateălaăadresaăpunctuluiădeăvedereăalăluiăDahlăsuntădinăperspectiv ă
elitist .)
Aceast ă descriereă pluralist ă a moduluiă înă careă func ioneaz ă societ ileă moderneă
democraticeă ridic ă îns ă uneleă dificult i.ă Primaă problem ă esteă aceeaă roluluiă institu iiloră
statuluiăînăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor.ăC ci,ăseăpoateăargumentaăc ăstatulănuăesteă
un simplu mediator al intereselorăorganizateădinăafaraăsaăşiăc ăelăareăunărolăindependentăînă
elaborareaă politiciloră publice.ă Politicileă publiceă nuă suntă rezultatulă balans riiă numaiă aă
intereseloră grupurilor,ă ciă maiă degrab ă rezultatulă negocieriiă dintreă acesteă grupuriă şiă
institu iileăstatului.ăMaiădeparte,ăstatulănuăseăcomport ăcaăunămonolit;ăelănuăreprezint ăună
singură interes:ă ă şiă înă structurileă guvernamentaleă autoritateaă esteă dispersat .ă Oă problem ă
important ăesteăaceeaăaăinfluen eiărelativeăaădiferitelorăgrupuriăînăsocietate.ăCât de mare
esteăaceast ădiferen ?ă

32
 Recunoaştereaă acestorăproblemeăi-aă condusăpeăpluraliştiălaădezvolt riăimportanteă
(ast ziăseăvorbeşteăadeseaădespreăneopluralismăpentruăaăindicaăacesteăschimb riăînăpozi iaă
pluralist ).ăP strându-seăideeaădeăbaz ăaăcompeti ieiădintreădiferiteleăgrupuriădeăintereseăînă
promovareaăpoliticilorăpublice,ăneopluraliştiiăadmităîns ăc ăuneleăgrupuriăauăoămaiămareă
influen ă decâtă altele.ă Aşaă cumă arat ă celă maiă importantă reprezentată ală acesteiă orient ri,ă
Ch. Lindblom (1977), interesele organizateă aleă reprezentan iloră lumiiă afaceriloră suntă
avantajateă deă doiă factoriă importan i:ă 1)ă guvernareaă depindeă deă existen aă succesuluiă
economică şiă deă aceeaă areă tendin aă deă aă stimulaă şiă aă oferiă avantajeă lumiiă afacerilor;ă 2)ă
exist ăoădiviziuneăîntreăsectorulăpublicăşiăcelăprivatăînăeconomie;ăînăcelăprivatăoameniiădeă
afaceriăsuntăceiăcareădecidăînăceeaăceăpriveşteăinvesti iileăşiăangajareaăfor eiădeămunc ;ăor,ă
chiară dac ă acesteă deciziiă auă oă importan ă foarteă mareă asupraă vie iiă oameniloră dină
societate, ele nu sunt sub control democratic. Ca urmare, puterea pe care o are lumea
afacerilorăesteăunaăstructural :ă
“Oriceă guvernantă careă în elegeă cerin eleă func ieiă saleă şiă responsabilit ileă peă careă
sistemeleăorientateăspreăpia ăleăaşeaz ăpeăumeriiăoamenilorădeăafaceri le va oferi de aceea
acestoraă oă pozi ieă privilegiat .ă Elă nuă trebuieă s ă fieă mituit,ă înşelată sauă supusă presiuniloră
pentruă aă procedaă astfel.ă Nuă trebuieă niciă s ă fieă ună admiratoră necritică ală lumiiă afaceriloră
pentruăaăprocedaăastfel.ăElăîn elegeăpurăşiăsimplu,ăaşaăcumăeănormal,ăc ăafacerileăpubliceă
înă sistemeleă orientateă spreă pia ă suntă înă mâinileă conduc toriloră dină dou ă grupuri,ă
guvernareă şiă afaceri,ă careă trebuieă s ă colaborezeă şiă c ă pentruă aă faceă caă sistemulă s ă
func ionezeă guvernan iiă trebuieă adeseaă s ă seă supuneă lumiiă afacerilor.”ă (Lindblom,ă Ch.,ă
1977, p. 175)

Guvernarea Grupurile Puterea Democra ia Societatea

civilă
Pluralismul Stat sensibil la Grupuri care se Dispersat ăşiă Exist ăsuficientă Distinct ăşiă
clasic presiunea formeaz ăuşor,ă observabil ă de multe nepolitic
grupurilor; cu resurse prin cercetarea grupuri care
statul diverse; deciziilor controleaz ă
reglementeaz ă conflicte concrete. guvernarea
conflictele în continui; nici
societate, un grup nu
mediaz ,ă domin .
balanseaz ăăşiă
armonizeaz ă
interesele
diferitelor
grupuri.

Neo- Statul se Rolul Foarte Control Distinct ăşiăcuă

pluralismul centreaz ăpeă intereselor de concentrat ăînă democratic influen ă
interesele de afaceri este “problemeleă redus asupra redus .
afaceriăşiăspreă crucial; puterea mari”ăşi mai “problemeloră
politicile structural ă pu inăînăceleă mari”.
economice limiteaz ă “secundare”;ă
comportamente uneori nu este
le grupurilor observabil ă–
esteăstructural ă
şiăideologic .
(Dup ăMarsh,ăD.,ăStoker,ăG.ă(eds.),ă1995:ăp.ă210.)

33
 Elitismul.ă Aşaă cumă amă v zut,ă potrivită pluraliştiloră faptulă c ă putereaă înă societateă
esteă dispersat ă înseamn ă c ă nuă exist ă ună singură grupă aleă c ruiă intereseă seă impună
întotdeauna.ă R.ă Dahlă aă considerată c ă analizaă empiric ă aă situa ieiă dină democra iileă
occidentale (el a analizat cazulă oraşuluiă Newă Havenă dină S.U.A.)ă permiteă s ă tragemă oă
astfelădeăconcluzie.ăAl iăautoriăauăsugeratăîns ăc ăoăanaliz ăatent ădovedeşteăaltceva:ăc ăşiă
înă acesteă societ iă putereaă esteă concentrat ,ă cumulativ .ă Exist ă oă strâns ă leg tur ă întreă
lumea afacerilor, ceaămilitar ,ăceaăpolitic ;ăchiarădac ăgrupuriădiferiteădomin ăînădomeniiă
diferiteăaleăsociet ii,ăeleăsuntălegateăîntreăeleăprinăleg turiăadânciăşiădeămultipleăfeluri.ăCaă
s ă lu mă ună singură exemplu:ă dac ă seă analizeaz ă familiileă dină careă provină ceiă careă de in
pozi iiăimportanteăînăsocietate,ăseăobserv ăc ,ăadeseaăîntr-oăpropor ieăcopleşitorădeămare,ă
eiăprovinădinălumeaăafacerilorăsauădinăprofesioniştiiădinăclasaădeămijlocă(Miliband,ă1969).ă
Nuăseăpoateăaşadarădistingeăfermăîntreăsferaăputeriiăeconomiceăşiăceaăa puterii politice sau
militare.
Ideeaădeăbaz ăaăteorieiăelitisteăesteăaceeaăc ăputereaănuăesteădistribuit ăînăsocietateă
aşaă cumă descriuă pluraliştiiă lucrurile.ă Dimpotriv ,ă dup ă eiă oă caracteristic ă aă tuturoră
societ iloră esteă concentrareaă puteriiă înă mâinileă uneiă minorit i,ă aă “elitelor”.ă Aşaă cumă
spunea unul dintre clasicii acestei teorii, G. Mosca,
Înătoateăsociet ileă– deălaăceleăcareăsuntăfoarteăpu inădezvoltateăşiăabiaădac ăauăatinsăzoriiă
civiliza iei,ă pân ă laă societ ileă celeă maiă avansateă şiă maiă puternice – apară dou ă claseă deă
oameni:ăoăclas ăcareăconduceăşiăoăclas ăcareăesteăcondus .ăPrimaăclas ,ăîntotdeaunaămaiă
pu ină numeroas ,ă realizeaz ă func iileă politice,ă monopolizeaz ă putereaă şiă seă bucur ă deă
avantajele pe care le aduce puterea, în timp ce a doua, clasaămaiănumeroas ,ăesteădirijat ă
şiăcontrolat ădeăprima.ă(Mosca,ăG.,ăapud Marsh, D., Stoker, G., 1995, p. 228)
Potrivită luiă V.ă Pareto,ă membriiă claseiă conduc toareă suntă deă dou ă tipuri:ă suntă “vulpi”ă
(conducăprinăşiretenieăşiăsuntăcapabiliăs ămanipulezeăconsim mântulămaselor”ăsauă“lei”ă
(domin ă prină coerci ieă şiă prină violen ).ă Ună altă elitistă clasic,ă R.ă Michels,ă aă produsă ună
argumentădeătipădiferit.ăDup ăel,ăînăoriceăorganiza ie,ăoricâtădeădemocratic ăarăp reaă(iară
cea pe care a studiat-o el era Partidul Social-DemocratăGerman),ăseămanifest ătendin aădeă
concentrare a puterii în mâinile membrilor unui grup de oameni care iau deciziile. El
numeaăaceastaă“legeaădeăfierăaăoligarhiei”;ăc ciă“cineăziceăorganiza ie,ăziceăoligarhie”.
Pentruă elitiştiiă clasici,ă democra iaă nuă eraă maiă multă decâtă ună mit,ă oă iluzieă naiv .ă
Elitiştiiă moderniă s-auă concentrată asupraă m suriiă înă careă sistemeleă politiceă particulareă seă
îndep rteaz ădeăidealulădemocrat.ăAstfel,ăC.ăW.ăMillsă(1956)ăaăargumentatăc ădistribu iaă
puterii în S.U.A. nu corespunde imaginii de dispersare, între grupuri distincte, oferite de
pluralişti.ăDimpotriv ,ăargumentaăel,ăS.U.A.ăerauădominateădeăoăîncreng tur ădeăgrupuriă
conduc toare:ă ună triumvirată compusă dină reprezentan iiă lumiiă mariă aă afaceriloră (înă
particular, industriileălegateădeăap rare),ăaiăarmateiăşiăaiăgrupurilorădinăjurulăpreşedintelui.ă
Suprapunereaădintreăacesteăgrupuriăfaceăs ăiaănaştereăoăputereărelativăcoerent ăaăelitei.ăEaă
seă bazeaz ă peă putereaă economic ,ă peă controlă birocratică şiă peă accesulă laă celeă maiă înalte
nivele ale executivului.
Uniiă elitiştiă (M.ă Weber,ă J.ă Schumpeter,ă A.ă Downs)ă – adep iă aiă “elitismuluiă
democratic”ă– auăpropusăunămodelădiferitădeăîn elegereăaăorganiz riiăsociet ii.ăDup ăei,ă
elita nu este un corp coerent, unit, întotdeauna unit de interese comune sau care se
suprapun.ăDimpotriv ,ăelitaăesteăfracturat ,ăexist ăoărivalitateăîntreăeliteădiferite.ăPeăplană
politic,ă aceast ă rivalitateă seă manifest ă prină competi iaă electoral ă întreă eliteleă diferiteă
pentru a dobândi accesul la deciziile politice; democra iaăliberal ăapareăastfelăcaăoămetod ă

34
deă guvernareă careă const ă înă aceeaă c ă dou ă sauă maiă multeă grupuriă deă lideriă suntă înă
competi ieăpentruăaăob ineăsprijinulăelectoralăalămaselor.ă
Careăesteărolulăstatuluiăînăelaborareaăpoliticilorăpublice?ăExist ădou ămariătipuriădeă
r spunsuriăpeăcareăleădauăelitiştiiă(Dunleavy,ăP.,ăO'Leary,ăB.,ă1987:ăpp.ă184ă– 197). Primul
(elitistădemocratic)ăesteăacelaăc ăinstitu iileăstatuluiăsuntăcontrolateădeăeliteleăaleseăînămodă
democratic:ăstatulăesteăcaăunăautomobilăf r ăşofer,ăiarăpartideleăpoliticeăsuntăînăcompeti ieă
pentruă aă ajungeă s ă îlă conduc .ă Ună instrumentă importantă înă acestă sensă esteă acelaă ală
subordon riiă birocra iei.ă Aşaă cumă amă v zut,ă înă modelulă tradi ională ală birocra ieiă (M.ă
Weber),ăoficialiiăaleşiăstabilescăobiectivele,ăscopurile,ăiarăfunc ionariiăpubliciăauărolulădeăaă
g siă celeămaiăbuneămijloaceădeă aăleăatinge;ă oficialiiă aleşiăstabilescăpoliticileăpublice,ăiară
birocra iiăleăaplic .ă
Cel de-al doilea model e cel al statului corporatist.ăTermenulă“corporatism”ăaăfost
asociată cuămulteăîn elesuri:ăîntreăacesteaăseă afl ăşiă celă deăaă caracterizaăregimulă autoritară
din Italia lui Mussolini, în care se încerca integrarea în procesul de guvernare atât a
managerilorăcâtăşiăaămuncitorilorădinăîntreprinderi.ăAst ziăîns ăelăareăun alt sens, aplicabil
societ iloră democraticeă moderne.ă Ideeaă fundamental ă aă corporatismuluiă esteă aceeaă c ă
întreăinstitu iileăstatuluiăşiăgrupurileăorganizateădinăsocietateănuăexist ăoădistinc ieăferm ;ă
c ăînăprincipalămarileăfirme,ădarăşiăasocia iileăprofesionaleăşiăsindicaleăintr ăînănegocieriă
cuă institu iileă statului,ă facă uneleă concesiiă dară înă schimbă suntă sprijinite,ă finan ateă şiă
recunoscuteădeăc treăstat,ădobândescăunărolăînăelaborareaăşiăaplicareaăpoliticilorăpublice.

Corporatismul poate fi definit ca un sistem de reprezentare a intereselor în care

unit ileăconstitutiveăsuntăorganizateăîntr-unănum rălimitatădeăcategoriiăsingulare,ă
obligatorii,ă necompetitive,ă ordonateă ierarhică şiă func ională diferen iate,ă careă suntă
recunoscuteă sauă primescă oă licen iereă special ă dină parteaă statuluiă (dac ă nuă chiară
suntăcreateădeăel)ăşiăc roraăliăseăgaranteaz ăunămonopolăreprezenta ionalăînăcadrulă
categoriiloră respectiveă înă schimbulă accept riiă unuiă controlă asupraă select riiă
liderilorăşiăformul riiăcererilorăăşiăsprijinului. (Schmitter, 1974: p. 94.)

Spreădeosebireădeăperspectivaăpluralist ,ăpotrivită corporatismuluiă grupurileănuăseă

formeaz ăliber,ăvoluntară– fiindc ădepindădeărecunoaştereaălorădeăc treăstatăpentruăaăaveaă
ună rolă înă procesulă deă înf ptuireă aă politicilor.ă Politicileă publiceă suntă formulateă aşadară înă
procesulă interac iuniiă dintreă grupurileă deă intereseă şiă institu iileă statului.ă Chiară şiă
interac iunileăşiădintreăacesteăgrupuriăsuntămediateădeăc treăstat.ăS ălu măunăexemplu:ăcelă
al stabilirii unei politici de restructurare într-oă industrieă precumă ceaă minier ă sauă ceaă
metalurgic .ă Cumă neă amintimă dină felulă înă careă s-aă procedată laă noiă înă ar ,ă auă avută locă
negocieriă întreă organiza iileă patronaleă şiă celeă sindicaleă (recunoscuteă deă stată caă fiindă
“reprezentativeă laă nivelă deă ramur ”),ă precumă şiă întreă acesteaă şiă ministereleă deă resort.ă
Rezultatulănegocierilorănuădepindeănumaiădeăcaracteristicileăgrupului,ăciăşiădeăraporturileă
dintreă organiza iileă luiă şiă stat;ă dup ă cumă niciă institu iileă statuluiă nuă ac ioneaz ă caă ună
monolit:ă exist ă divergen eă întreă ele,ă ceeaă ceă seă reflect ă înă modulă înă careă suntă formulateă
politicile.
Aşaăcumăseăvedeădinăchiarăexemplulădat,ăcorporatismulăesteăoăteorieăcareăseăacord ă
destulădeăbineăcuărealitateaăşiăcuăpracticileădinăuneleă riăeuropeneă(precumăAustria, Italia,
SuediaăsauăRomânia;ăşiălaănoiăînă ar ătr s turileăcorporatisteăsuntădestulădeăputernice).

35
 Explica ia Natura Structura Circula ia Rolul elitelor
inevitabilită i elitelor elitelor elitelor
i elitelor
Elitismul Func iileă “Cineăspuneă “Legeaădeăfieră Fundamentul Orice sistem de
clasic (ex.: R. tehniceăşiă organiza ie,ă aăoligarhiei”ă domina ieiă conducere e
Michels) administrative spune asigur ă elitelor este incompatibil cu
ale oligarhie”. domina iaă incompeten aă idealurile
organiza iiloră conduc toriloră maselor. democratice.
(de ex., partide asupra
politice). celorlal iă
membri
Elitismul Politica Elitele Accentul cade Dup ăWeber,ă Elitele
democratic implic ăoălupt ă concurente peădomina iaă de exemplu, charismatice au
pentru putere. dobândesc elitelor în exist ătreiă reprezentat
sprijinul structurile de forme de for aăcreativ ă
maselor prin stat; dar autoritate: în istorie;
mijloace elitismul tradi ional ,ă ast ziăunărolătotă
electorale. caracterizeaz ă charismatic ,ă mai mare îl au
organiza iileă ra ional ,ăcareă structurile
din orice produc tipuri institu ionale.
domeniu. diferite de elite
şiădeăcircula ieă
a acestora.
Corporatismu Fuziunea Parteneri Structuri Depinde de Sc dereaă
l dintre sociali. institu ionaleă rolul în rolului
interesele Monopol al pentru negociere al democra ieiă
statuluiăşiăaleă reprezent riiă legitimarea intereselor din liberale;
sectorului intereselor în domina ieiă acel domeniu. dezvoltarea
privat procesul de elitelor (de ex., structurilor
(patronat, înf ptuireăaă prin structuri ierarhice în
sindicate). politicilor. “tripartite”ă toate formele
(stat, patronat, de asociere.
sindicat).

Marxismul. Scopul fundamental al lui K. Marx (1818 – 1883) a fost acela de a

analizaă sistemulă deă putereă dină societ ileă capitalisteă şiă deă aă ar taă c ă elă areă înă centruă
putereaăeconomic .ăPotrivităluiăMarx,ăputereaăînăsociet ileăcapitalisteănuăesteădisipat ăînă
societate,ăîntreădiverseăgrupuriălargiăaleăpopula iei.ăDimpotriv ,ăeaăesteăde inut ădeăoăclas ă
dominant ,ăcareăseăbazeaz ăpeăpozi iaăsaăprivilegiat ăpeăplanăeconomic, anume aceea de
proprietar ăaămijloacelorădeăproduc ie.ă(Ast zi,ădesigur,ăpentruămul iămarxismulăapareăînă
primulărândăcaăoăideologieăcareăaăfostălaătemeliaăsistemuluiăsovietic.ăAiciăîns ăvomăanalizaă
concep iaăluiăMarxăînăleg tur ăcuăexplicareaăprocesuluiădeăînf ptuireăaăpoliticilorăpublice,ă
cuăaccentăpeăsociet ileăcontemporane.)
Înă gândireaă luiă Marx,ă loculă centrală îlă areă ceeaă ceă Fr.ă Engelsă numeaă “concep iaă
materialist ă asupraă istoriei”:ă ideeaă importan eiă vie iiă economiceă şiă aă condi iiloră înă careă
oamenii producă şiă reproducă mijloaceleă loră deă existen .ă Potrivită luiă Marx,ă modul de
producţie alăfiec reiăsociet iă(condi iileămaterialeăaleăvie iiăeconomice,ăprecumăşiăfelulăînă
careă diverşiiă actoriă seă raporteaz ă laă produc ie:ă felulă înă careă suntă structurateă rela iile de
proprietate,ăfelulăînăcareăseăfaceăschimbulăşiăseăconsum ăbunurileăproduse)ăcondi ioneaz ă
sauă determin ă toateă celelalteă elementeă aleă societ ii.ă Astfel,ă înă societateaă capitalist ă
existen aă propriet iiă capitalisteă faceă s ă existeă oă diviziuneă întreă burghezieă (caracterizat ă

36
prină faptulă c ă areă înă proprietateă mijloaceleă deă produc ie)ă şiă proletariată (lipsită deă
proprietate,ămembriiăs iăfiindănevoi iăpentruăaătr iăs ăîşiăvând ăfor aădeămunc ).
Acesteă grupuriă formeaz ă ceeaă ceă Marxă numeaă clase sociale.ă Rela iile dintre ele
suntă conflictuale.ă Înă procesulă deă produc ie,ă întreagaă valoareă careă seă produceă este,ă dup ă
Marx,ă rezultată ală activit iiă muncitorilor.ă Oă parteă aă acesteiă valoriă esteă redat ă lor,ă subă
formaăsalariilor;ădarăalt ăparteă– plusvaloarea – esteăre inut ădeăc treăcapitalist,ăînăvirtuteaă
faptuluiă c ă elă esteă proprietară ală mijloaceloră deă produc ie.ă Aceast ă apropriereă aă munciiă
proletarilorăreprezint ,ăînăconcep iaăluiăMarx,ăexpresiaăexploat riiăsistematiceăaămunciiăşiă
deci a membrilor clasei proletare în societateaăcapitalist .ă
Putereaă peă careă oă exercit ă burgheziaă nuă seă reduceă îns ă laă exploatareă şiă laă
proprietate.ă Burgheziaă esteă clas ă dominant ă şiă într-ună altă sens:ă eaă exercit ă putereaă
politic ,ă prină intermediulă statuluiă capitalist,ă precumă şiă putereaă ideologic ,ă întrucâtă îşiă
impune ideile sale cu privire la societate ca idei dominante.
Careăesteărolulăstatuluiăînăsocietate?ă(Reformulând,ăr spunsulălaăaceast ăîntrebareă
esteă înă acelaşiă timpă şiă ună r spunsă laă întrebareaă privindă felulă înă careă seă desf şoar ,ă dină
punctădeăvedereămarxist,ăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilorăînăstatulăcapitalistămodern.)ăÎnă
lucr rileăluiăMarxăseăpotăîntâlniătreiăpozi iiăprincipaleă(Dunleavy,ăP.,ăO'Leary,ăB.,ă1987:ăp.ă
209).ă Ceaă maiă cunoscut ă – modelul instrumental al statului – este cea din celebrul
Manifest comunist:ăacoloăMarxăargumentaăc ă“putereaăexecutiv ăînăstatulămodernănuăesteă
decâtă ună comitetă deă gestionareă aă afaceriloră burgheziei”.ă Aşadar,ă statulă nuă faceă altcevaă
decâtăs ăimpun ăintereseleăclaseiădominante;ăpoliticileăpubliceăservesc burgheziei, cel mai
adeseaă înă contraă intereseloră celorlalteă claseă dină societateă şi,ă înă primulă rând,ă înă contraă
intereseloră proletariatului.ă Astfel,ă înă societateaă modern ă statulă (aiă c ruiă oficialiă provină
preponderentădinăclasaăburghez )ăsprijin ăcapitalulăautohtonăîmpotrivaăcompeti ieiăstr ineă
şiă dezvoltareaă tehnologic ;ă statulă ofer ă subsidiiă înă aceleă ramuriă economiceă înă careă
profiturileă suntă mici;ă iară celeă maiă multeă politiciă deă asisten ă social ă (deă exemplu,ă celeă
privind protejarea persoanelor handicapate,ă asisten aă sanitar ,ă educa ia)ă reprezint ă
instrumenteă deă aă faceă caă mareă parteă aă costuriloră careă revină capitaliştiloră s ă seă transfereă
asupraăîntregiiăsociet i.
Unămodădiferitădeăaăîn elegeărolulăstatuluiăesteăpropusădeăMarxăînăstudiileăasupraă
evenimentelor contemporane lui. Astfel, în Optsprezece Brumar al lui Louis Bonaparte
(1851)ă elă admiteă c ă institu iileă statuluiă potă s ă func ionezeă într-un mod mai autonom de
intereseleă burgheziei.ă Statulă joac ă înă uneleă situa iiă rolulă deă arbitru între interesele
diferiteloră claseă sociale,ă limitândă putereaă burghezieiă şiă dominândă societateaă civil .ă
Marxiştiiămoderniă(precumăN.ăPoulantzas,ă1978)ăauăargumentatăc ăacestărolădeăarbitruănuă
esteă vremelnic;ă dimpotriv ,ă dat ă fiindă complexitateaă func iiloră statului,ă elă trebuieă s ă
ac ionezeă autonomă fa ă deă intereseleă deă clas ă opuse.ă Sus inereaă burghezieiă nuă seă
realizeaz ă prină aceeaă c ă oficialiiă şiă birocra iiă provină dină aceast ă clas ,ă sauă pentruă c ă auă
valoriă comune,ă re eleă deă contacteă cuă membriiă ei.ă Maiă curând,ă sus inereaă burgheziei se
faceă inândă seam ă deă intereseleă eiă deă lung ă durat ,ă nuă deă celeă imediateă şiă concrete,ă
men inându-seăarmoniaăîntreăintereseleădiferitelorătipuriădeăcapital.ăÎnăacelaşiătimp,ăstatulă
modernăapareăcaădeschisăintereselorătuturorăcet enilorăs i,ăinclusiv celor ale muncitorilor.
Pentruăaăsus ineăpeătermenălungăintereseleăburgheziei,ăstatulătrebuieăs ăapar ăcaăşiăcumăară
fiă neutru.ă (Caă urmare,ă nuă con inutulă concretă ală politiciloră publice,ă ciă sensulă lor,ă
obiectiveleăfundamentaleăpeăcareăleăsus inădevinăînăprincipal relevante.)

37
 Unăalătreileaămodădeăaăîn elegeădinăpunctădeăvedereămarxistărolulăstatuluiăesteăcelă
funcţional (Marx l-a dezvoltat în operele sale târzii, de exemplu în al treilea volum din
Capitalul).ăStatulăareădou ătipuriădeăfunc ii:ăuneleăsuntăcomuneăoric reiăcomunit iăumaneă
(men inereaă ordiniiă sociale,ă economiceă etc.),ă alteleă rezult ă dină nevoieă deă aă promovaă
intereseleă burghezieiă şiă deă aă m riă capacitateaă acesteiaă deă extrageă plusvaloareaă deă laă
muncitori.ăCaracterulăcapitalistăalăstatuluiăînseamn ăc func iileăcareăcontribuieămaiămultă
laă satisfacereaă intereseloră capitaliştiloră dobândescă prioritateă şiă preeminen ă înă raportă cuă
celelalte.ă Deă pild ,ă sprijinireaă acumul riiă capitalisteă aă dusă înă secolulă ală XX-lea la
creştereaăsectoruluiăpublic,ăprinăfurnizarea de bunuri publice precum drumuri, aeroporturi
etc.;ădarăauăexistatăşiăalteămecanisme:ăpentruăaăreduceăcostulăfor eiădeămunc ăşiăpentruăaăoă
men ineăs n toas ,ăstatulăcapitalistă aăoferităserviciiăpubliceăprecumă asisten aăsocial ăsauă
sprijinireaăconstruc ieiădeălocuin e.ă

c) Modele ale politicilor

Unul dintre obiectivele principale ale analizei politicilor este producerea de
informa iiă privindă consecin eleă ac iuniloră careă ară urmaă s ă fieă luate.ă Pentruă aceasta,ă
analistulă trebuieă s ă seă bazezeă peă oă anumit ă în elegereă aă situa iei,ă careă s ă îiă permit ă s ă
produc ăinforma iileădorite.ăÎns ăeăcaăşiăimposibilăcaăanalistulădeăpoliticiăs ăîncerceăs ăseă
apleceă cuă egal ă aten ieă asupraă tuturoră caracteristiciloră situa iei;ă deă celeă maiă multeă ori,ă
aceasta este atât de complex ,ăiarăresurseleădisponibileăsuntăatâtădeăreduse,ăîncâtăoăatareă
strategieăarăfiăf r ăşanse.ăDeăaceea,ăanalistulăapeleaz ălaămodeleăaleăpoliticilor.ă
Înăgeneral,ăunămodelăesteăoăreprezentareăsimplificat ăaăunuiăfenomen,ăobiectăsauă
proces,ăcareăserveşteăunuiăanumităscop.ăNuăeăgreuăs ăneăgândimălaăcâtevaăexemple:ăhartaă
metrouluiădinăBucureşti,ăpeăcareăoăvedemăînăfiecareăvagon,ăesteăunămodelăalăacestuia.ăEă
uşoră deă v zută c ă eaă esteă simplificatoareă şiă c ă înă multeă aspecteă eaă chiară distorsioneaz ă
realitatea; dar esteăunăinstrumentăfolositorăpentruăfiecareăc l tor.ăLaăfel,ă mul iăamăv zută
modeleăaleăunuiăavionăsauăaleăunuiăautoturism,ăoriămodeleăaleăunorăcartiereăreziden iale.
Noiăto iăfolosimăînămodăconstantămodele.ăfiecareăpersoan ,ăînăvia aăsaăprivat ăşiăînăceaăde
afaceriăfoloseşteăinstinctivămodeleăpentruăaăfaceădecizii.ăImagineaălumiiădinăjurulăt uăpeă
careăoăaiăînăminteăesteăunămodel.ăNimeniănuăareăunăoraşăsauăunăguvernăsauăoă ar ăînăcap.ă
Avemădoarăconcepteăşiărela iiăselectateăşiăpeăcareăleăfolosimăpentruăaăreprezenta sistemul
real.ă Oă imagineă mental ă esteă ună model.ă Şiă toateă deciziileă noastreă suntă luateă peă bazaă
modelelor. Problema nu este aceea de a folosi sau de a ignora modelele. Ea este aceea a
alegerii între modele alternative. (Forrester, J, apud Dunn, W.N., 1986: 153)

Modelele politicilor sunt reprezentări simplificatoare ale unor aspecte selectate

ale problemelor şi construite cu scopuri precise. Un astfel de model poate lua
forme foarte diferite: de la o imagine a problemei în mintea analistului, la
concepteăprecise,ădiagrame,ăecua iiămatematiceăsauăsimul riăpeăcalculator.ă

Importan aă modeleloră esteă atâtă deă mare,ă încâtă uniiă autoriă consider ă chiară c ă
analizaăpoliticilorăarăputeaăfiădefinit ădreptă“c utareăaăsolu iilorălaăoăproblem ăcuăajutorulă
unuia sau alămaiămultorămodele”ă(Quade,ă1989,ăp.ă137).ăS ălu măunăexempluă(ibidem).ăS ă
presupunemăc ădirectorulăuneiăşcoliăargumenteaz ăînăfa aăautorit ilorălocaleănecesitateaă
deă aă rezugr viă şcoala.ă Elă poateă avansa,ă s ă zicem,ă urm toareleă argumente:ă 1)ă vecheaă

38
zugr veal ăesteămurdar ăşiăpeăalocuriăc zut ;ăaceastaăcreeaz ăoăatmosfer ădeămurd rieăşiă
deădezordine,ăceeaăceăvaăfaceăcaăeleviiăs ănuăpoat ăînv aăbine;ă2)ăvecheaăzugr veal ăesteă
murdar ă şiă peă alocuriă c zut ;ă aceastaă faceă caă întreagaă cl direă s ă seă deterioreze,ă iar mai
târziuăcosturileădeăreabilitareăvorăfiămaiămari.ăFiecareăargumentăseăbazeaz ăpeăunămodelă
sauă oă ipotez ă diferit ă asupraă necesit iiă deă aă rezugr vi.ă Înă timpă ceă primulă sugereaz ă oă
rela ieăîntreănivelulădeăperforman ăaăactivit iiăeducativeăşiăfelulăîn careăarat ăşcoala,ăală
doileaă areă ună caracteră tehnic.ă Primulă ineă maiă multă deă expertizaă profesional ă aăă
directorului,ăînătimpăceăalădoileaăprobabilăc ăsolicit ăexper iădinădomeniulăconstruc iilor.ă
Celeădou ămodeleăatragă aten iaăasupraăunorăaspecteădiferite şiă propunăîn elegeriădiferiteă
aleă situa iei.ă Deciziaă deă aă zugr viă dină nouă şcoalaă depindeă astfelă şiă deă modulă înă careă
situa iaăesteăprezentat .ă
Probabilă c ă ceaă maiă cunoscut ă cercetareă înă domeniulă politiciloră publiceă careă
apeleaz ălaăideeaădeămodelăesteăcea realizat ădeăG.ăAllisonă(1971).ăElăaăanalizatăprocesulă
de luare a deciziilor îm S.U.A. în timpul dramaticei crize cubaneze a rachetelor nucleare
dină1962.ăStrategiaădeăargumentareăaăluiăAllisonăaăfostăaceeaădeăaăar taăc ădac ăadopt mă
“lentile”ă diferite,ă atunciă felulă nostruă deă aă vedeaă şiă deă aă interpretaă lucrurileă seă schimb ă
foarteămult.ăAjungemăs ăavemădescrieriăfoarteădiferiteăaleăaceloraşiăevenimente:ăceeaăceă
neă pareă importantă cândă neă punemă nişteă lentileă apareă caă nesemnificativă dină alt ă
perspectiv ;ăceeaăceăeăprovocator,ăfelulăînăcareăsuntăformulateăîntreb rile,ămodulăînăcareă
seă r spunde,ă loculă undeă c ut mă dateleă empiriceă – toateă depindă deă acesteă “lentile”,ă deă
modelul peă careă îlă utiliz mă înă cercetare.ă Astfel,ă Allisonă propuneă treiă modeleă deă
interpretare a crizei cubaneze:
a) modelul actorului raţional:ă trat mă guvernareaă caă ună actoră careă areă scopuriă bineă
determinate,ă formuleaz ă op iuniă clare,ă compar ă şiă evalueaz ă alternativeleă şiă faceă
alegereaăcareăesteăceaămaiăbun ;
b) modelul organizaţional:ă trat mă guvernareaă nuă caă ună singură actoră ra ional,ă ciă caă ună
ansambluădeăorganiza iiăsauăinstitu iiădiferite,ăcareăpercepăevenimenteleăînăpropriulăloră
fel,ăseăcentreaz ăasupraăunorăaspecteădiferiteăaleăsitua ieiăşiăpropunăr spunsuriădiferite;ă
deciziileă suntă atunciă balans riă aleă perspectiveloră diferiteă aleă acestoră organiza iiă sauă
institu iiădiferite;
c) modelul birocratic:ăguvernareaăapareăcaăoăcolec ieădeăactori,ăfiecareăcuăpropriileăsaleă
interese;ădeciziileăcareăseăiauădepindădeărela iileădeăputereăşiădeăceleădeănegociereăcareă
au loc.
Rolul modelelor.ăS ălu măunăexempluăsimplu,ăpentruăaăvedeaăînăceăfelămodeleleă
suntăfolositoareăînăanalizaăpoliticilor.ăS ăpresupunemăc ălegislatorulădoreşteăs ămodificeă
legisla iaăprivindălimitaădeăvitez ăpeăşosele.ăSeăpoateăproduceăunămodelăalăproblemei în
felulă urm tor:ă maiă întâi,ă suntă selectateă anumiteă variabileă careă seă presupuneă c ă suntă
importanteă înă analiza.ă Desigur,ă dină multitudineaă celoră posibile,ă nuă seă potă re ineă decâtă
câteva.ăS ăadmitemăc ăacesteaăsunt:ătimpulăeconomisitădeăşoferiăînădeplas ri; num rulădeă
accidente;ă şiă costurileă oper rii.ă Evident,ă dac ă limitaă deă vitez ă creşte,ă atunciă seă
economiseşteă timp,ă deoareceă deplas rileă devină maiă scurte;ă dară atunciă probabilitateaă
creşteriiă num ruluiă deă accidenteă eă maiă mare;ă peă deă alt ă parte,ă costurileă oper riiă potă s ă
creasc ădac ămaşinileăcircul ăcuăoăvitez ămaiămic ăsauămaiămareădecâtăceaămaiăeficient .ă
Desigur,ă pentruă aă calculaă careă esteă m rimeaă timpuluiă economisită eă maiă uşoră s ă seă
introduc ăoănou ăipotez ăcareăsimplific :ăseăpresupuneăc ătoateămaşinileăcircul ăcuăvitezaă
maxim ă legal ă (iară aceeaşiă supozi ieă poateă fiă f cut ă şiă înă raportă cuă ceaă de-a treia

39
variabil );ătotăaşa,ăeădesigurăsimplificatorăs ăseăcalculezeănumaiănum rulădeăaccidenteăînă
general,ă nuă maiă precisă num rulă deă mor iă sauă deă luniă deă spitalizare efectuate. Modelul
permiteăîns ăoăîn elegereăclar ăaăsitua iei.ăDeăpild ,ăamăputeaăavea:

Variabile Vitezaămaxim ăadmis ă(km/or )

(laăunănum rădeăună
milion de 70 80 90 100
vehicule)
timp economisit
num rădeă
accidente
costulăoper rii

Desigur,ă peă aceast ă baz ă seă poateă produceă şiă oă analiz ă aă impactuluiă fiec reiă
variabile,ă deă pild ,ă pentruă aă calculaă costulă oper riiă sauă timpulă economisită etc.ă (Oă alt ă
problem ă careă apareă – şiă peă careă oă vomă discutaă într-un capitol ulterior – este aceea a
agreg riiădatelorăob inuteăconformăfiec ruiaădinăceleătreiăcriteriiăsauăvariabile.)
Importan aămodelelorăconst ăaşadarăînăaceeaăc :ă
 Modelele simplifică problemele,ă ajutândă analistulă deă politiciă s ă mânuiasc ă maiă

 Modelele ajut ălaădistingereaăvariabilelor semnificative de cele nesemnificative.

bine complexitatea problemei abordate.

 Modelele permit predicţia consecin elorăadopt riiăuneiăalteiăpolitici.

 Modeleleă permită concentrareaă aten ieiă analiştiloră şiă deciden iloră asupraă unoră
aspecteăaleăproblemei,ăpermi ândăob inereaădeăinformaţii relevante.
 Modeleleăpermităoămaiăbun ăcomunicare întreăagen iiăcareăparticip ălaăelaborareaă
uneiăpolitici,ăfavorizândăînăacestăfelăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor.
Clasificarea modelelor. Modelele pot fi clasificate în mai multeămoduri,ă inândă
seam ă deă scopurileă pentruă careă auă fostă create,ă deă func iaă lor,ă deă formaă peă careă oă auă
etc.(Dunn, 1986: cap.5):
Modele descriptive şi normative. Modelele descriptive au rolul de a explica
evolu iaăfenomenelorăsauădeăaăpreziceăanumiteăevolu ii. Astfel, ele pot fi folosite pentru a
monitorizaă rezultateleă uneiă politici.ă Deă pild ,ă pentruă economieă potă fiă utiliza iă anumi iă
indicatoriămacroeconomiciă(precumădinamicaăPIB,ăm rimeaăinfla iei,ăaădeficituluiăbugetară
etc.); pentru starea sistemului de înv mântă superioră suntă ceiă privindă num rulă deă
studen i,ă peă sexe,ă mediuă deă provenien ă (urban/rural),ă calitateaă programeloră oferite,ă
accesul la studii postuniversitare etc. Modelele prescriptive au nu numai scopul de a
explicaăsauădeăaăprezice,ăciăşiăpeăacelaădeăaăpropuneăreguliăsauărecomand ri.ăEleăapeleaz ă
explicită laă anumiteă valoriă aă c roră atingereă esteă considerat ă caă dezirabil .ă Aşaă cumă amă
v zutăînăcapitolulăanterior,ăvalorileălaăcareăseăfaceăapelăpotăfiăceaăaăeficien ei,ădarăşiăaltele,ă
precum cea a drept ii,ăaărespect riiădrepturilorăindividualeăoriăaăp str riiămediuluiănaturală
etc.ă(s ăneăamintimădeăcriteriileăutilitaristăsauăalăluiăRawlsădeăalegereăaăuneiăpolitici).
Modele verbale şi simbolice. Unele modele sunt exprimate într-oăform ăsimbolic :ă
ele fac apel la tehnici matematice, statistice, logice, pot fi formulate ca programe pe
calculator.ă Deşiă maiă greuă deă interpretată şiă maiă dificilă deă explicată publiculuiă sauă
deciden ilor,ă baă chiară şiă specialiştilor,ă eleă suntă adeseaă deă mareă ajutoră înă îmbun t irea
deciziilor.ăProbabilăc ăceleămaiăcunoscuteămodeleădeăacestăfelăsuntăceleăcareăapeleaz ălaă
func iiăliniare;ăeleăsuntădeăforma:

40
 y = ax + b.
Aici y esteă variabilaă peă careă analistulă doreşteă s ă oă determine,ă iară x esteă oă variabil ă aă
politicii pe care analistul oă consider ă manipulabil .ă Modelulă permiteă analistuluiă s ă
determineă câtă deă multă trebuieă s ă seă modificeă variabilaă x a politicii pentru a produce o
anumit ăvaloareăaăvariabileiărezultatăy.ăModeleleăverbaleăsuntăceleăpeăcareăleăformul măînă
limbaă natural ,ă deă ziă cuă zi.ă Eleă suntă înă primulă rândă folositoareă pentruă c ă permită
formulareaăunorăargumente,ăaăunorăpuncteădeăvedereămaiăgenerale,ămaiădegrab ădecâtăaă
unor valori numerice precise.
Modele statice şi dinamice.ă Modeleleă staticeă analizeaz ă oă situa ieă dat ă şiă se
concentreaz ă asupraă raporturiloră dintreă variabileleă problemei.ă Acesteaă potă fiă analizateă
îns ă şiă dinamic,ă pentruă aă ob ineă (prină simulareaă evolu ieiă loră viitoare)ă predic iiă asupraă
politicilor posibile. Una dintre cele mai simple forme de modele dinamice este cea a
arboreluiă deă decizie,ă creată prină proiec iaă înă viitoră aă deciziiloră asupraă politiciloră şiă aă
consecin eloră lor.ă Iat ă ună exempluă înă acestă sens,ă privitoră laă politicileă posibileă privindă
poluareaă(GassăşiăSisson,ăaudăDunn,ă1986:ăp.ă157):

Decizia privind
poluarea

Reglementarea Educarea
industriilor consumatorilor
poluante

Poluarea Poluarea scade Poluarea Poluareaăcreşte

creşte (0,5 creşte (0,2
probabilitate) probabilitate)
(0,5 (0,8
probabilitat probabilitate

Mai Ada- Mai Ada- Mai Adau Mai Adau

mult ă mult ă mult ă mult ă
ug ă ug ă g ă g ă
regle- regle- educa- educa
menta- educ menta- educa tie regle- -tie regle-
re a- ie re - ie menta menta
-re -re

41
 Întreb riăşiăaplica ii
1) Careă suntă factoriiă careă auă determinată apari iaă preocup riloră privindă analizaă
politicilor?
2) Careăsuntăcaracteristicileămetodologiceăaleăştiin eiăpoliticilor?
3) Careăsuntădiferen eleădintreăanalizaăpoliticilorăşi alteăabord riădeăştiin ăsocial ăşiă
politic ăaplicat ?
4) Prinăceăseăcaracterizeaz ănoulămanagementăpublic?
5) Careăesteădeosebireaădintreăoăanaliz ăaăpoliticilorăşiăoăanaliz ăpentruăpolitici?
6) Careăsuntăactivit ileăpeăcareăleădesf şoar ăanaliştiiădeăpolitci?
7) Defini iă dină punctă deă vedereă organiza ională şiă dină punctă deă vedereă func ională
statul.ăCumădifer ăîntreăeleăceleădou ădefini ii?
8) Ceă esteă pluralismulă politic?ă Cumă seă diferen iaz ă abordareaă neopluralist ă deă ceaă
clasic ?
9) Defini iă elitismulă democratică şiă eviden ia iă înă ceă const ,ă potrivită acesteiă teorii,ă
rolulăstatuluiăînăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor.
10) Defini iă corporatismulă şiă eviden ia iă înă ceă const ,ă potrivită acesteiă teorii,ă rolulă
statuluiăînăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor.
11) Diferen ia iă întreă cele treiă modalit iă deă aă în elegeă înă perspectiv ă marxist ă rolulă
statuluiăînăprocesulădeăînf ptuireăaăpoliticilor.
12) Ceă consecin eă diferiteă asupraă moduluiă deă în elegereă aă organiza iiloră auă modelulă
pie ei,ămodelulăbirocraticăşiămodelulăcomunit ii?
13) Care sunt avantajeleă apeluluiă laă modeleă înă procesulă deă înf ptuireă aă politiciloră
publice?
14) Careă suntă principaleleă tipuriă deă modele?ă Apela iă laă diferiteă modeleă peă careă leă
cunoaşte iă şiă determina iă deă ceă tipă suntă ele,ă potrivită fiec reiaă dină clasific rileă
amintite în text.

42