Sunteți pe pagina 1din 18

Saptamana 1

Politica: 1. Neutralitate / Implicare Leo Strauss sustine ca abordarea politcii nu se poate separa de judecatiile de valoare, intrucat politica ne oblige sa ne pozitionam intrun fel sau altul, sa fim de accord sau sa nu fim de accord, s aprobam sau sa respingem. parere cu totul diferita are !a" #eber care sustine ca pentru a intelege domeniul politic trebuie sa ai o atitudine neutra, indiferent de valori, astfel abordarea politicii nesecita neutralitate in raport cu oricre judecata de valoare. $. Calitatea nobila / lipsa de moralitate Sartori numea %politcul pur& si %politicul impur& in functie de prezenta sau absenta idealurilor. Politica, este un lucru nobil pentru prin ceea ce realizeaza acesta, ca poate reunii o comunitate sub un nume propriu sa aiba o unitate si sa dureze. Lipsa de moralitate, lucru demn de dispret, este faptul ca politica este un spatiu al coruptiei al intrigilor. '. Spatiu al transparentei TRANSPARENTA politica este un spatiu al transparentei pentru ca toti intelegem politica si pentru ca toti vrem sa ne dam cu parerea, (e asemenea este un spatiu de unde ne putem informa si unde participam in mod direct sau indirect. OPACITATEA aparent intelegem politica. )cesta nu poate functiona daca cetateanul nu cunoaste, sau nu intelege *oamenii trebuie sa stie ceea ce voteaza, iar acest lucru nu se intampla intotdeauna+. ,aimond )ron sustine ca pentru a intelege notiunea de politica trebuie sa intelegem ca e"ista anumite ec-ivocuri fundamentale. 1. POLICY si POLITICS - engleza face diferenta intre cei doi termeni POLICY orice conceptie, orice program de actiune sau orice actiune a unui individ, a unui grup sau a unui guvern referitoare la o problema sau la problemele unei comunitati. POLITICS Politica apare ca o confruntare a politicilor intelese, este vorba despre domeniul in ca rivalizeaza, in care se confrunt, in care intra in competitive politicile intelese ca viziune, ca program de actiune sau actiune. .u e"ista o societate unica, ea se confrunta, e"ceptie facand doar societatle totalitare. /": confruntari pe anumilte proiecte politice 2. politica / realitate si perceptia asupra realitatii Pentru ,a0mond )ron, orice regim politic presupune o cunoastere minimal a realitatilor si a unor reguli care participa la configurarea acestei realitati. )legerile nu se pot desfasura daca alegatorul nu are o cunoastere elementara despre a regulilor dupa care voteaza, a candidatilor. Sigur ca aceasta cunoastere a realitatilor si a regulilor difera de la cetatean la cetatean. /": istoria votul

'. )l treilea ec-ivoc pe care il avea in vedere ,a0mond )ron era pentru el si cel mai important. )cest ec-ivoc priveste faptul ca acelasi termen, %politica& descrie %un sector particular al ansamblului social, dar si ansamblul social in intregul lui observant dintr-un punct de vedere. Politica este o parte a societatii, una care se alatura altor parti, precum familia sau munca. Politica influenteaza totul : familia, munca 1

Saptamana $
iscursul Stiinti!ic 1. stiinta este dif de realitate ea are ca referinta realitatea dar este total distincta de aceasta $. discursul stiintific difera in mod rational de limbajul natural - spre deosebire de limba folosita de omul obijunuit in viata cotidiana, discusul stiintific are un caracter sistematic si o ceorenta logica interna remarcabila. '. 2ontrolul intersubiectiv al comunitatii academice sau universitare - asta inseamna ca o afirmatie facuta in stiinta nu poate fi valabila pentru o singura persoana ci trebuie validata de comunitatea stiintifica. (istingea stiintei politice de alte discursuri 1. "urnalismul politic jurnalistii au un contact direct cu realitatea, in timp ce stiinta politica are un contact media cu ea. 3urnalistii sunt cei care dau forma actualitatii politice. Presa ne informeaza ce proiecte de lege se discuta si ce decizii ia guvernul. )ccesul la presa este foarte usor pentru toata lumea, astfel presa are un rol a a comunica. $. iscursul intelectual un discurs politic, care este critic si care este tinut de o persoana cu notorietate intr-un demeniu, discurs tinut la adresa puterii. 4n sec al 55-lea intelectual este creat sub influenta mar"ista. Pentru mar"isti sunt ' categori sociale : - muncitorii fiintele care nu au capital, care isi vand forta de munca - taranii - e"ploateaza pamantul - intelectuali nu servesc unui capitalism, dar detin un capital de inteligenta

4ntelectualii au fost intotdeauna asociati cu detinatorii de diplome (iscursul politic ne arata limitarea puterii si nu permit derapaje. Puterea trebuie sa aiba o influenta mica asupra individului. (iscursul politic nu trebuie sa fie un discurs prin care sa provoci puterea.

'. Ideolo#ie discursul ideologic are o e"plicatie sistematica a lumii sociale bazata in general pe o singura idee politica. 4deologia e inrudita cu stiinta, datorita caracterului ei sistematic. (iferenta fundamentala dintre discursul stiintei politice si ideologie consta in faptul ca prima nu isi propune nu isi propune niciodata mobilizarea sau pregatirea vreunei actiuni politice. 6. iscursul cetateanului este o forma de participare. Pana la sf sec 57444 discursuri despre politica aveau doar filozofii, iar din sec 545 si 55 s-a produs o evolutie *democratizare+ astfel largirea accesului la spatiul politic dintre membrii societatii. /": evolutia dreptului la vot, la libera e"primare Stiinta politica apare in sec 545 intr-un moment f imp din istoria filozofiei: este vorba despre scindarea acesteia in numeroase . /"ista cateva elemente care creaza in mod concret autonomizarea sau articularea stiintei politice ca o disciplina distincta: aparitia unor institutii de reproducere a discursului stiintific: prima a fost: /cole Libre de Sciences Politi8ues creata la Paris, apoi au mai urmat si altele /"ista cateva opre si autori considerati ca fiind fondatorii domeniului: !oisei ostrogors9i, ,oberto !ic-els s.a.

Saptamana ' - ,/:4!;L


Re#imul este un termen invetat de filozofii antici, si care a rezistat pana in timpurile noastre. )tunci cand a fost creata, notiunea de regim politic a permis structurarea intelectuala a relatiei dintre e"ercitarea autoritatii si supunere, dintre cei care poruncesc si cei cei care se supun. ;n singur regim nu este definitoriu pentru politica.
elaborea$a in %Republica& si %omul politic& < forme de regimuri politice. Principiu de functionare este relatia dintre porunca si supunere 1. Aristocratie - este regimul cel mai bun, in care e"ista o armonie perfecta, folozofii guvernanad potrivit ratiunii. $. Timocratie este un regim al razboinicilor, o cetate in care guverneaza cei care fac razboi in numele celorlalti. )rmele si nu ratiunea sunt dominante aici. '. Oli#ar'ie este o cetate dominate de cei bogati care sunt putini, iar numarul celor saracii fiind superior. 6. emocratie este o cetate a libertatitii si a egalitatii. <. Tiranie - este regimul cel mai rau, in care un tiran va domina pe toti cetatanii cand un regim cade se transforma in alt regim

Platon

=iecarui tip de regim ii apartine o parte a sufletului. o parte ,)>4 .)L) care sta la baza unor regimuri *aristocratia+ '

apoi >?! S;L, o parte pasionala ( ,4.>/L/ ;!)./ filozofii conduc tinand cont de ratiune

Aristotel( !oloseste 2 principii


numarul celor care guverneaza scopul pe care acestia il urmaresc

4 1 regimuri unde guverneaza o singura persoana $ regimuri unde guverneaza mai multe pers majoritate !inoritate 44 1 in interes propriu $ in interes general

1. $. '. 6. <. @.

)onar'ia un lider conduce in interes general Tirania un singur lider care conduce in interes propriu Aristocratia guverneaza o minoritate in interes general Oli#ar'ia guverneaza o minoritate in interes propriu Republica guvernearea celor multi in interesul cetatii emocratia - guvernarea celor multi in interes propriu

T'omas *obbes sustine ca )ristotel este un naiv pentru ca nu sta in


firea omului sa stea langa ceilalti. >-omas Aobbes are o alta filozofie a regimurilor, el face distintia dintre: regalitate si monar-ie, aristocratie si democratie. Patreaza distinctia dintre minoritate si majoritate, dintre cei care conduc in interes propriu si cei care conduc in interes general. -regalitate sau monar-ie unul sigur guverneaza -aristocratia minoritate guverneaza -democratia o majoritate guverneaza

)ontes+ue -

' tipuri de regim, in functie de prezenta sau absenta legilor -,epublican este pus in miscare de virtute -!onar-ie guvernata de onoare -(espotic guvernata de teama 4n sec 55 teoriile lui ,a0mond )ron fac diferenta dintre dintre regalitate cu partidul unic si regalitate cu mai multe partide. -reg cu pardit unic !onopolist - reg cu mai multe partide Pluralist

Saptamana 6 - S>)> Stat o intitutie politica a carei a carei birocratie reuseste sa e"ecute in limita
legii monopolul constrangerii fizice legimite. /"plicarea def !a" #eber statul este o constructie, el nu se naste in lipsa unui eform uman ,irocratia in epoca lui Beber are o conotatie pozitiva un corp de functionari care isi fac meseria dupa niste reguli pe care le respecta. 4n trecut %birocratii& sunt selectati prin concurs pentru a e"ercita functiile statului, au o grila de salari trasnparenta. /"ercitarea monopolului monopol legislativ adoptarea legilor =iscal doar statul percepe impozite !onezii circula o singura moneda 2onstranegerii fizice doar statul poate folosi violenta. >ermenul S>)> este departe de regim. %stat& este un termen modern folosit prima data de !ac-iavelli. >ermenul S>)> separa viziunea clasica de cea moderna. 2riterile dupa care unii guverneaza -bogatie -proveninta din fam bune -capacitatea de a comduce o armata !ac-iavelli rastoarna aceste politici, cetatile ne fiind intemeiate de la resurse ci prin violenta. (upa mac-iavelli apar teoriile contractualiste *contract social+. Politica se naste din violenta, dar nu asa cum crede !ac-iavelli, ci faptul ca la inceputuri, umanitatea in lipsa unei autoritati, indivizii recurgeau la violenta. 4n aceea perioada, starea de natura ii facea pe acei indivizi sa fie violenti. (epasirea acestei stari este trecuta prin asa zisele contracte sociale, se infinteaza aceasta institutie numita republica, sau stat, care are anumite legi, iar cine incalca legiile este pedepsit de catre stat. Liberalismul viziunea liberal o gasim intr-un mod e"emplar in opera lui 3o-n Loc9e, unde pentru autor: statul protejaza viata, libertatea si bunurile individuale. Loc9e porneste de la viziunea unei stari de natura, in care viata individului pentru ca fiecare se foloseste de libertatea sa naturala in detrimental celorlalti. Socialismul apare in viziunea lui Carl !ar", unde statul este un instrument de e"ploatare a individului, instrument de care se folosesc grupurile care detin mijloace de productie pentru a le e"ploata pe cele care nu au acces la ele.

<

Abordariile clasice ale statului LI,ERALIS)-L este o doctrina vec-e, iar individul este considerat a fi sediul valorii morale. intr-un stat liberal, puterea are propiile ei ispite, si pentru a nu abuza de ea, trebuie sa fie controlata permanent. :anditorii liberali erau constienti ca statul a obtinut o mare parte din o mare parte a bogatiei sale, datorita activitatilor e"terne, si din acest motiv, statele liberale erau desc-ise strainilor Statul liberal protejaza bunurile si viata individului )AR.IS)-L in doctrina mar"ista statul este un instrument de dominatie a individului. dif fundamentala intre liberalism si mar"ism este faptul ca ultima pune accentul pe clasa mar"isti considera ca ordinea politica este bazata pe clase sociale nu pe indivizi, sunt grupuri care au acces la proprietate si grupuri care nu au acces *conduc cei care au acces+ astfel apare e"ploatarea umana, unde statul este intrumentul e"ploatarii mar"isti doresc disparitia statului prin revolutia proletariatului REALIS)-L considera ca asigurarea ordinii, adica prevenirea abuzurilor, si a terorii, a fi pace sunt necesare pentru a putea urma productia, sc-imbul si prosperitatea. prezenta statului permite e"istenta relatiilor pasnice in societate. >ermeni important

STAT/ NATI-NE
/"ista doua viziuni: una germana si una franceza. 7iziunea germana a fost definite de Aerder ca o comunitate naturala pe baza de limba si moravuri. /lementul esential in care constituie o comunitate nationala este etnicitatea. 7iziunea franceza a fost descrisa de /rnest ,enan, aici natiunea este legata de consintamant si dorinta.

STAT 0 PRO1I ENTA


In 2i$iunea socialista, statul-providenta este rezultatul unei transformari profunde a statului dintr-un instrument al e"ploatarii intr-un instrument al actiunii solidare, sau mai prDcis, unul de producere a solidaritatii. 4n viziunea liberal, statul-providenta este o e"tindere a a statului protector, intrucat el nu se mai multumeste sa protejeze viata, libertatea si bunurile individului ci asigura o protectie mult mai ampla a cetatenilor. @

STAT E REPT
Pentru .orberto Eobbio e"ista ' sensuri ale statului de drept: 1. Aans 2-elsan - oricare stat care are o constitutie este un stat de drept $. Statul de drept este un stat ale carui puteri sunt reglementate de norme cu caracter general si in cradul caruia statul functioneaza in functie de aceste norme. '. 4ntervine un element esential constitutionalizarea unor drepturi individuale, ca drepturi inviolabile si constituirea unor mecanisme care asigura aceasta inviolabilitate.dreptul la viata, la educatie. !ecanisme controlul legislativ asupra e"ecutivului legislavitul este controlat de curtea constitutionala instituirea autonomiei locale o magistratura independent -

STAT )INI)AL
stat limitat in privinta functiilor 1. Statul modern lipsit de opinie religioasa tolereaza toate relegiile nu are functii economice $. Statul bunastarii sociale * stat providenta+ * dupa al-$-lea razboi mondial+ statul nu trebuie sa se limiteze la protejarea individului ci sa se implice in economie, educatie, sanatate.

Re#imuri
Re#imurile Parlamentare parlamentul este ales de popor guvernul si seful statului sunt alesi de parlament *daca e monar- .;+ colaboreaza si se controleaza reciproc 2ontrol : contra P primul ministru dizolva camerele 2oltrol P contra : interpelarea ministrilor si motiuni de cenzura Re#imuri pre$identiale e"ecutivul si legislativul se nasc separat F

presedintele este ales de popor parlamentul este ales de popor presedintele numeste guvernul e"ecutivul si legislativul fuctioneaza distinct in concurenta

Re#imuri semipre$identiale - presedintele este ales de popor

Saptamana < si Saptamana @

Partidele Politice
(efiitia lui !a" #eber: partidul este o asociatie bazata pe un angajament liber al persoanelor si care le provoaca liderilor puterea, iar militantilor le da sansa de a urmarii anumite teluri collective, de a obtine avantaje personale. (ef data de LaPalombara si #einer: /"ista mai multe cristerii care trebuie indeplinite, sunt 6 caracteristici care definesc o formatiunea ca fiind partizane 1. e"istenta unei organizatii stabile, durabile $. e"istena unei duble organizatii la nivel central si judetean. /liminarea partidelor regionale. '. (orinta de a asuma puterea grupuri de interese care nu doresc puterea *sindicate .:+ si partidele politice care promoveaza proiecte de lege si i-au decizii 6. 2autarea unui sprijin popular aderenti - adera la doctrina partidului militanti se implica in proiecte politice, alegeri simpatizanti sprijina fara sa se implice !ai e"ista un criteriu care tine de entitatea juridica inscrierea la tribunal Ori#inile partidelor politice PARLA)ENTARE apar in sec 545 si sunt legate de procesul de dezvoltare a structurilor parlamentare, astfel spus acestea au pornit de la activitatile parlamentare

ELECTORALE procesul de contituire a comitetelor electorale, 2and dispare votul cenzitar, comitetele electorale sustin anumiti candidate G

E.TRAPARLA)ENTARE transformarea unor grupuri in partide politice, Partidul laburist s-a transf din sindicat in partid

)AN AT-L
1. !andatul imperativ $. !andatul reprezentativ (iferenta - tine de raportul care se stabileste intre ales si alegator !andatul reprezentativ !andatul imperativ este .;L pentru ca alesul are propria indentitate alesul il reprezinta pe alegator si pozitia pe care el o va lua, tine de pozitia celui care l-a votat

)mbele mandate se bazeaza pe reprezentativitate 3unctiile e4plicite 2ea mai importanta functie e"plicita, asumata in mod public si desc-is este formarea opiniei si formularea pozitilor politice. Partidele sunt pricipalul producator de discursuri si programe politice, ele creaza dezbaterea politica. ) doua functie e"plicita, esentiala a unui partid politic, este selectarea candidatilor si in general al personalului politic. Partidele construiesc si triaza candidaturile in alegeri si baza de date din care selecteaza personalul politic nonales, in primul rand funtiile ministerial. ) treia functie e"plicita consta in supraveg-erea alesilor. Partidele politice ii supraveg-eaza pe cei alesi prin grupurile parlamentare: ele controleaza modul in care alesi voteaza, impunand de multe ori o disciplina de vot foarte rigida. 3untii latente 1. esprimarea vointei unei anumite categorii de populatie $. asistenta economica partidele asigura anumite cadouri 1 bani *in timpul campaniei+ pentru a obtine mai multe voturi. (e asemenea partidele politice H

sprijina financiar sip e pe membri sai, si le acorda acestora protectie si c-iar functii. '. mobilitate sociala - partidele politice dau sansa unor personae de contitie modesta sa urce in mod semnificativ in ierar-ia sociala

Tipolo#ii ale partidelor politice 1. Partide de (,/)P>) si de S>).:)


4n toamna anului 1FGH, in timpul revolutiei franceze, in momentul in care in )dunarea .ationala se dicuta despre posibilitatea de acorda drept de veto regelui, partizanii acestuia s-au asezat in dreapta presedintelui )dunarii, iar adversarii in stanga lui. 7alorii associate stan#ii politice sunt egalitatea economica, justitia sau dreptatea sociala, progresul si laicitatea. reapta e legata de valori diferite: autoritate, egalitatea politica si inegalitatea economica si sociala, valorile nationaliste si cele morale, de multe ori intr-o perspective religioasa asupra morale.

$. Partidele !),4 si !424.


)ari - sunt acele formatiuni politice care obtin in mod constant peste $IJ din voturi, deorece un partid care obtine o cincime din voturi are sanse reale sa formeze o majoritate sau sis a ajunga la guvernare. )ici sunt considerate partide mici acele formatiuni politice care reusesc sa depaseasca progul electoral, fara a face mai mult de atat, ele sunt total neglijabile.

'. Partidele de !)S) si de 2)(,/


sunt ' criterii care desting tipurile 1. modul de recutare $. tipul de relatie intre varf si baza '. tipul de structura, supla sau rigida La inceput toate au fost de cadre, dar apoi au aparut partidele de masa. CA RE nr mic de aderenti, reunesc elite structura etatica, fiecare voteaza cum doreste conducerea era asigurata de cei care au in teritoriu sprijinul aderentilor cei aflati in varf controleaza baza este alcatuit din pers cu prestigiu, a caror notorietate aduc voturi adeziunea este doar un act, iar donatiile inlocuiesc cotizatile

1I

)ASE nr mare de aderenti, sunt partide de stanga care ii aduna pe nefavorizati structura rigida, toti deputatii trebuie sa voteze la fel transfera structura puterii statului modern in structura partidului inventeaza separare celor ' puteri in interiorul partidului alcatuiesc un 2 .:,/S care este un fel de putere legislativa au loc reuniri periodice, pt a se lua cele mai imp decizii %comisile etice& sunt comisi care judeca incalcarea legilor in 2ongres de catre membri de partid 2onducerea partidului trebuie sa fie sub controlul bazei 4n ultimul timp au aparut noi tipologii 1. Partide Catc' all part5 *partidul atrage tot+ >> C4,2AA/4!/,

in anii dupa al doilea ,azboi !ondial apare acest partid %post ideologic& care isi propune nu atat sa reprezinte interesele articulate la nivelul societatii, interese ala grupurilor sociale, cat sa seduca electoratul. )ceste partid cauta sprijinul oricarui alegator. )cest timp de partit a folosit introducere televiziunii in spatiu politic, astfel se pot transmite mesaje la un numar foarte mare de persoane.

$. Partidul de ale#atori cauta sa obtina un sprijin cat mai larg de la indivizi situati in diversele parti ale corpului social, care numai sunt legati de o anumita conditie sociala. )cest tip de partid tinde sa reproduca structura generala a societatii atat in corpul de militant cat si in cel de votanti. '. Electoral 0 pro!esional - in acest tip de partid organizarea, managementul politic sunt asigurate de profesionisti si consultant decat de militant. Partidul devine astfel gestionat ca o organizatie, ca o firma. 6. 4n 1HH< ,ic-ard Catz si Pierre !air partidul cartel sau #u2ernamental este un produs al evolutiei sociale este ultima etapa din stadiul partidelor produc fuziunea intre societate civica si state sunt instrumente prin care resursele statului sunt disputate de liderii au scopul sa acceada la resursele statului Tipolo#ia !amiliilor politice din Europa 0 la partidul cartel 1. 2livajul E4S/,42) K S>)> clericanii sunt detinatorii influentei politice si sociale a bisericii. )nticlericanii sunt adepatii separatiei bisericii de stat dar si a secularizarii vietii sociale. Partide: ).>42L/,42).44, (/! 2,)>4) 2,/S>4.)

11

$. 2livajul 2/.>,; K P/,4=/,4/ - pe latura centrala, gasim partide care sustin statul, iar pe latura periferica gasim partide pe care le vom numi regionaliste. Partide: /2 L :4S>4, 2/.>,)L4S>4 '. 2livajul ;,E).K ,;,)L pune in opozitie interesele orasenilor, comerciantilor si industriasilor cu cele ale taranilor. Partide: );> ! E4L4S>4L ,, ):,).4/,4L , 6. 2livajul 2)P4>)L4S>4K!;.24> ,4 pune in opozie interesele proprietarilor mij de productie cu ale muncitorilor si a altor proletari. Partide: P),>4(/L/ !;.24> ,/S>4, P)>,4! .4)L/ - determina clivajul reformisti comunisti

1OT-L
7otul este emblema democratiei. 4nainte %tragerea la sorti& era considerata legala si egala, deoarece egaliatea era cel mai bine asigurata de tragerea la sorti. 4n sc-imb votul era caracteristic aristocratiei si se considera ca acesta introduce inegalitatea. 7otul a inceput sa fie asociat cu democratie numai in ultimele secole, iar in aceata perioada el a evoluat de la forma sa cenzitara la vot universal. La inceput au votat doar barbatii, apoi au avut drept de vot si femeile. 4n =r 1G6G pt prima data vot universal 4n , 1H1G vor doar pt barbatii 1H6@ vot si pt femei insa doar la alegerile locale 7otul are un caracter secret, insa nu a fost dintodeauna asa. Secretul votului este dat de %buletinul de vot& si %cabina de vot&

Saptamana F
/"ista F elemente ale sistemului de vot 1.

3ormula electorala modalitatea transformarii voturilor in mandate

a.+ )a6oritare 0 intr-un scrtim majoritar castigatorul ia totul. ;n asemenea scrutim asigura stabilitate. Sunt de $ feluri: intr-un tur si in $ tururi Intr/un tur7 alegerile se desfasoara intr-un singur tur, iar primul clasa castiga. )cesta metoda este contestata pentru ca poti sa castigi si cu 1F J, adi9 nu esti alesi de minoritate. In 2 tururi7 in general in turul $ se califica primii doi clasati. 4n =r intra in turul $ cine are peste 1$,< J. 4n , intra in turul $ primii $ candidati. )vantaj: castiga cel ales de majoritate /"ista si o e"ceptie in )ustralia unde alegatorilor li se cere sa faca o ierar-ie 1$

b.8 Proportionale
4si propune sa traduca in modul cel mai fidel cu putinta varitatea obtiunilor e"primate la nivelul unei societati, astfel incat unui procent de obtiuni din societate sa-4 corespunda acelasi procent de mandate in corpul reprezentativ si astfel nimeni sa nu ramana nereprezentat. a.+ ,P pe liste formatiunile politice depun in competitia electoral, liste cu candidate, numarul acestora fiind mai mic sau egal cu numarul de mandate distribuite intr-o circuscriptie. b.+ =ormula proportional-mista :ermania, ;ngaria, 4talia unde o parte dintre mandate sunt allocate pe baza unei metode ,P si o alta parte pe baza unui vor defasurat in circuscriptii cu un loc. c.+ 7otul este tranferabil, 7;>: !alta si 4rlanda buletinul de vot cuprinde numarul tuturor candidatilor, iar alegatorilor li se cere sa ii ierar-izeze. -

2. )a#nitudinea circumscriptiei 9nr d alesi8


circumscriptia uninominala - un singur ales circumscriptia plurinominala cu $ sau mai multi alesi circumscriptia in , este pe judete

(in punct de vedere competitional este bine ca circumscriptia sa fie mare '.

Pra#ul electoral este procentual, de e" <J


este un obstacol in calea partidelor mici impiedica fragmentarea corpului reprezentativ

6.

Nr total de alesi se ia in calcul camera inferioasa * .; senatul+


e"ista o variatie destul de mare, depinde de la stat la stat 2-ina are cei mai multi alesi in camera ;n calcul ar fi radacina patrata din populatia tari

:.

In!luenta electorale
-

ale#erilor

pre$identiale

asupra

celor

acolo unde avem de a face cu presedinti, adi9 in republici

@.

;radul de ec'itate intre procentul de voturi si procentul de mandate,


dif trebuie sa fie I, adi9 daca ai obtinut 1@J din voturi trebuie sa primesti 1@ J din mandate

<.

Le#aturile electorale intre partide


1'

SISTE)E E PARTI E ,IPARTI IS) rigid cele doua partied care domina scena politica au o disciplina de vot remarcabila in legislative. !area Eritanie - suplu S;) nu e"ista disciplina de vot, presedintele poate cauta voturi celalalt partid, - perfect atunci cand cele doua partied dominante aduna impreuna HIJ din voturi si pot - a fiecare in parte fara a avea vreodata un aliat. - imperfect e"ista $ partide care au impreuna F<-GIJ din voturi, si lasa loc unui alt partid )-LTIPARTI IS) mai mult de $ partide care conteaza, astfel apare potentialul de santaj si coalitie - integral nici o formatiune politica nu dispune de o pozitie dominant in cadrul coalitiei de guvernare, nici unul dintre partied nu se poate impune in fata celorlalte. - cu partid cu vocatie majoritara una dintre formatiunile politice dispune de o pozitie dominant in coalitia guvernamentala pe care o reuneste in jurul sau.

Saptamana G

;-1ERNAREA
cei care sunt alesi in corpul legislativ cei care sunt in guvernare functionari membri in inst publice

-sunt corpuri distincte, dar care interactioneaza -administratia aplica legile votate de corpul legiutorilor sub indrumare politica $ mari modele ale functionarilor 1. Eritanic isi pastreaza pozitia indiferent de sc-imbarile politice $. 2ontinental etajul cel mai sus al fuctionarilor se sc-imba in fuctie de sc-imbarile politice Parlamentul 0 puterea le#islati2a - o intitutie intr-un stat Structura monocamerala 16

bicamerala

2onsiliul de stat elibereaza legile >ribunalul discuta 2orp legislativ voteaza fara a discuta Senatul controlul 2amera Superioara (eputatilor 2amera 4nferioara - Senatul Parlamentul are activitate in comisii si in plen E4ecuti2ul 9;u2ernul8 1. !inimal castigatoare sunt alcatuite din atatea partide cate sunt nevoie pentru a controla puterea $. Supradimensionate este vorba despre acel tip de cabinet in care avem mai multe partied decat este necesar pt a dobandii o majoritate. )vem un surplus, adica am putea elimina unul sau mai multe partied si majoritatea nu s-ar pierde. '. !inoritare nr de partide care nu am maj in parlament 3unctionarea e4ecuti2elor7 Prima dintre ele este convertirea cererilor, a asteptarilor sociale in politici este vorva despre o operatiune de traducere si de convertire a unor teme sociale in intrumente de decizie si de actiune. 2ea dea doua functie este implemantarea unor politici - un govern nu se multumeste sa conceapa niste politici adaptate asteparilor, ci vrea sis a le implementeze 2ea dea treia functie este cordonarea diverselor politici - o asemenea coordonare distinge un e"ecutive de parlament. =orme de e"ecutic:

Tip cabinet

este cel in care premierul lucreaza intr-o logica de tip collegial, ministrii participand cu totii la luarea decizilor si find resposanbili fiecare in parte pentru implementarea decizilor din propriul portofoliu. Pre$identia/constitutional 0 aici minstri sunt intr-o pozitie de inferioritate in raport cu seful e"ecutivului. /i sunt numiti si destituiti de acesta, care e un fel de manager politic al guvernului. !inistri nu participa la elaborarea politicilor in domeniile in care nu ii privesc in mod direct. )ceasta forma de e"ecutive a avut success doar in S;) Coalitii 1. !inimal castigatoare un govern din care nu poate fi eliminate nici un partid fara a pierde majoritatea $. .r minim de castigatori 1<

'. 2oalitii de interval minimal reunesc partide situate pe un continuu ideologic *de dreapta sau de stanga+

PARTICIPAREA
#einer definea participarea punanad accent pe doua elemente. Primul dintre ele este caracterul voluntar0 al actiunii iar al doilea element este scopul unei asemenea actiuni. =ormele participarii: STAN AR reuneste votul, aderarea la un partid, participarea la o campanie electoral sau pur si simplu interesul pentru informatii politice PROTESTATARA este vorba despre toate acele actiuni care vizeaza nu organizatia spatiului politic ci grevele, organizate sau spontane, ptrotestele etc

C-LT-RI POLITICE===
Sunt ' dimensiuni ale culturii politice: (imensiunea A3ECTICA priveste perceperea curenta dintre indivizi, este tot ceea ce tine de simpatia sau antipatia pe care le legam de figura politica sau publica (imensiunea CO;NITI1A sunt toate acele informatii si cunoastinte pe care le detin indivizii in relatia lor cu spatial politic. (imensiunea E1AL-ATI1A capacitatea indivizilor de a aprecia performanta actorilor politici si a sistemului care ii integraza. Sunt e categorii de culture politice PARO*IALA este caracteristica pentru societati traditionale, cele care nu o structura clara a rolurilor si funtiilor politice. 4ndividul nu paraseste nivelul propriei pao-ii, sau cum se spune azi a propriului cartier PASI1A este proprie societatilor politice in care e"ista centralizare. /ste vorba de spatii autoritare de regimuri care controleaza viata comunitara. PARTICIPATI1A este proprie societatilor care sunt struturate foarte bine din punct de vedere al rolurilor si al funtiilor, dar si unde e"ercitarea puterii se face in conditii democratice. Indeolo#ia este partea cea mai vizibila a unei culture politice. /a structureaza ideile si il ajuta astfel pe individ sa inteleaga politica. 1@

(iscursul idelogic este o forma de traducere a sensurilor pe care le are politica pentru individ, aceste un discurs orientat. (estutt de >rac0 considera ca ideologia este o stiinta care trebuie sa studienze, la fel de riguros ca si stiintele normale, modalitatea in care se nasc si sunt transmise ideiile.

;R-P-RILE E INTERES
3ean Eondel vede in grupurile de interese dtructuri diverse ce pot fi atat formale cat si informale, iar (ominico =isic-ella considera ca este grup orice asociere, fie ea voluntara sau naturala 2lasificarea grupurilor de intereste Elondel distinge doua mari categorii: CO)-NITARE - sunt caracterizate de %tipare relationare&, de un numar de caracteristici sau trasaturi comune: familia, grupurile etinice&. >ribale cele reunite de legaturile de sange sau de clan /tnice cele care au in comun caracteristici fizice: imigranti care pot fi sau nu recunoscuti 9 minoritati ,eligios care e structurat in jurul unei credinte commune 2lasial care reuneste cetateni in jurul conditiei lor: sindicate

ASOCIATI1E - reuneste personae in jurul unei cause sau al unui scop (e protectie isi propun sa apere o cauza comuna sau o catgorie de persone: protejarea mediului (e promovare acele miscari sociale si asociatii care isi propun sa sustina un scop: promoveaza tolerantd

P-ilippe Erau distinge doua categor0 de grupuri: I ENTITAR constituit in jurul unei categorii deja e"istente P-RTATOR ai unei cauze, al unei valori sau alcatuit in jurul unei idei care nu sunt inca, in momentul constituirii, concretizate social. 2lasificarea grupurilor in functie de interes ECONO)ICE sunt asociatile de industriasi sau asociatile producatorilor dintr-o anumita ramura INTERES sunt constituite in jurul unui interes privat si respectiv cele care apara un interes public 1F

;rupurile de lobb5 sunt alcatuite din persoane care actioneaza pe culoarele institutilor unde se iau sau se pregatesc decizii. :rupurile de lobb0 isi consolideaza actiunea discreta cu ajutorul unor campanii de informare publica.

TRAN>ITIA
>ranzitia reprezinta trecerea de la un regim la altul, transformarea profunda a regimului. ,elatia economieKpolitica OPTI)ISTA orice progress economic da nastere unuia politic, reciproca fiind si ea adevarata. PESI)ISTA dez economica presupune sacrificare progresului politic sau invers ) treia modalitate progresul in ordine economica presupune, acceptarea intr-un prim moment a unei stagnari politice, acest sacrifiu fiind insa doar temporar pentru ca el e rasplatit mai tarziu de o dez a institutilor publice. INP-T flu"ul de cereri dinpre societate inspre corpul politic si la conversiunea acestor cereri in politici administrative: .:, grupuri de interese O-TP-T- ne referim la acel process prin care politicile autoritare sunt aplicate sau impuse. Structurile predominant implicate in acest process vor include birocratiile si curtiile. ,aspunsul la revendicari prin legi, platform politice

1G