Sunteți pe pagina 1din 13

STATUL CRIMINAL.

Genocidurile secolului XX

timpului, de loc qi culturS, adicd de psihologia colectiv[ care a insp


uciderea

grupului.

,{

E in zadar sd se incerce alc6tuirea unui inventar al genoc La-&l "e,,ti.f_!9_ig_!: E-e-n_p,.sidul-ssle-"uuul -dintre miiloacele de care un stat pentru a rezolva

-P--<---:-.

fie cd sint desemnate drept {api ispdgitori spre a se devilam ispdgitori ^. Foooruluil Circumstan{ele care conduc la genocid sint gi ele la fel impoftant de luat in considerare ca gi actul crirninal. DacE se impun ni compara{ii - natura muncii sale il conduce pe istoric spre si conexarea evenimentelor -, ele.vor dobindi mai mult[ sernnificalie d un studiu aprofundat al fenomenului genocidar care ?i va revela c xitatea gi contradicliile. Pentru a ajunge aici, istoricul trebuie s6-gi treze luciditatea. ,,Istoricii, scrie Philippe Burrin, se strdduie sd preci sd situeze, sI puni in le$frffiTti6nirii6"tiiiJtd""cu altele, ceea ce, i anumitd mdsur6, ajunge sd relativizeze, gi in orice caz, s6'distan{eze gi indepirteze accentele pasionale. Demersul lor se vrea rafional, analit explicativ; el suspendi judecata, o lasl in afara textului, cel pulin j cata in forma sa expliciti. In fine, el implicd un anume grad abstrac1ie"2. Acest demers presupune o consultare a altor discipline qtiinfelor urnane, de la sociologie la psihanaliz6. Fdrd aceast[ incursi in cimpul gtiinfelor invecinate nu s-ar gti s[ se rdspundS cu prec intrebirilor pe care le pune aceasti criml qi la a ciror izolarc de clasificare au contribuit: cine e ucigagul? care e victima? care mobilul? care sint elementele constitutive ale crimei de genocid? in intrebarea cea mai vastd gi cea mai importanti: cum pot fi nigte artizanii unui genocid ?

)
UNUL IUPOTNTVA CELUILALT

Itttt, spunea Nietzsche, inseamnd sd vorbegti de moartea popoarelor. uAiurea, undeva, existi incd turme gi popoare, dar nu la noi o, frali ai [tei: la,oi existd state [...] Statul e cel mai recgs[ltlqtg{i qronqtqji reci. I',,1 insa distrugdtorii uu i'iiffi;6!'.une'muilimilor le-au dar numete de
Ei

-RSSpgnsa,bilds.un-genocid.este

jruafd-e,auna..un.p.t+J.Avorbidespre

..)
{rupe nerurandatate de guvernul lor. Se poate, desigur, intimplaE un grup uman s[ fie reunit intr-un singur loc qi ca un qef rnilitar, acfionind din proprie iniliativS, sd-l distluga irrtr-o scurti perioadd de timp.'Atunci nu poate fi evitat, stricto sensu, cuvintul genocid. Acest caz fixeazi limita llotiunii de- identitate a criminalului. Ode@*gUslalgl_apare3g-e_!in{area fuveran, ceea "I.:::-*"'
i'

ISpIgS;Elirninarea unui grup rol


u,vt,r. vowq v,rlurll"!.1r1!:ftr pql^)"l..9 drept. Dagiijircurns!1qt9le paj g? c_e.4ri,-i:&.p$Sda, .9 "g*g"*r.q,.".-el.s*e_-gl3.ssaza*q-casupJa in?ffiia Conpiiiirlei p.rrdi.aiSpllte d.e via{a indezirabililor. 'baci el ordond un genocid, rami,e riapiruijo"ului, defineg" .u;;il;;i controleaz[ derularea crimei. (Jn cordon ombilical leagd practica ' ; genocidard Si puterea statului [29, p.Z}]. ;
Nw dc

IusfinereE-clasei politice conducdtoare gi participarea organelor statului, complicitatea, supuuerea, ticerea lor. Suveran, statul se irii SUTSA Irroralei qi

(r
64

":ti

,l

dl. ,l-r,*r;-;. - . . ;'

.: :i l'{

; "' 1
.l

t"'"

r'1"1

r-{
65

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

Analiza conceptulLti de genocid


stat statu.lu@ggQpflle litatul e cel care opereazl separarea intre silbatici qi civilizafi gi o r statul timpul devine istorie. in cadrul tribului nu existd putere lg6, ci un qefcare nu e gefde stat: spaliul gefiei nu este locul puterii. e societSli primitive au presimfit riscul mortal al transcenden{ei pi au perceput ameninlarea pe care ar reprezenta-o pentru cultura nutoritate exterioari, creatoare a propriei sale legalit5li: ,,So"cietatea ivl e astfel, incit ea nu lasd sd se substituie dorinlei de prestigiu cle trtutere" 114, p.I79]. Prima condilie a supravieluirii acestor li era numdrul lor mic. Ruptura - intrarea lor in istorie - s-a s prin expansiune demograficd. inaintea sosirii occidentalilor au la indienii Tupi-Guarani profeli care au desemnat cauza viitoarei rciri: Unul. Acegti profe\i, kgraj, au incercat sd prevind aceastd ire, refuzind IJU,L esenta statului. $i Clastres relevd aceast[ rrrdicfie: ,,Gindirea profelilor sdlbatici gi cea a vechilor greci concep Irlnli lucru, Unul. Dar in_dianul..G-uanni sput-l9 ci Unul este_.Rdul, in tlnrp ce H*ereglitjg9gpjg-S*Euglel' [4, p.l S5]. Marc-ej GauChSL'se striduie s[ vadi punctele comune intre..q-g,.9ie' fErA.stat gi so.cletAtile doqr.lnate de s1ata. Statul a succedat unor ftllc tseietlti care credeau cd ordinea lor internd era legitimatd de un izvor Hterior, faptul religios, ,,obligalia de sens" pe care oamenii recunoqteau B! o au fal6 de zei. Nu este decit avatarul tardiv al unui eveniment prim: lo;irea printre oameni a unui reprezentant al invizibilului. O dat6 cu ttligia care opereaz[ aceastd separafie intre vizibil gi invizibil se na$te posibilitatea unei guverndri a oamenilor de citre oameni, ,,acceptarea urrci separlri intre cei reputafi prin cunoagtere gi cei care trebuie sd se plieze in fafa a ceea ce s-a hot[rit in cunogtinld de catzd"5. O dat6 cu na$terea statului, discursul religios este reformulat: statul tinde in mod nccesar spre dislocarea lui Dumnezeu gi cdtre situarea proprie ca unic constituent al societalii. incd din stadiul de schild, Uatglg$9_Unul, o entitate noud care nu poate, precum in societatea primitiv[, sA;AmTnA identic, cdci el nu mai dispune de proteclii simbolice. El tinde in mod spontan spre universal, spre Tot, dar aceasti evolulie este marcati de etape. Nietzsche situeazi primul moment al acestei geneze a statului total in discursul lui Platon care, impotriva dublei tradilii existente, cea a rdzboinicului gi cea a
67

Orice stat are putere genocidar6?. Nu, c[ci majoritatea au rid bariere de apdrare impotriva unei tenta{ii care p6rea la fel de bariali aceea a crimei individuale. ,,Popoarele cele mai evoluate, scria Ri sint la fel de vecine cu barbaria ca gi fierul cel mai glefuit cu rugina", putem teme in mod legitim cd orice stat va recurge la acest gest dac6 un numdr suficient de condifii favorizante se vor reuni qi c6,' situafia de conflict ascufit arnenin{ind integritatea sa teritoriald minoritate igi cere dreptul la autodeterminare, de exemplu -, un stat se
abandona,,nebuniei premeditate". in Convenlie, statul nu e desemnat, ceea ce este explicabil: legi torul nu trebuie sd anticipeze asupra identitdtii celor ce vor viola I Toturgi, in acest caz particular, na{iunile au omis sd precizeze cd se eri

in judec[torii unei crime de care eralr singurele posibil vinovate qi ofere motivele acestei omisiuni. La fel ca gi magistra{ii care, rnandatali emitd o sentin(d, se telneau de indiscre(iile asupra trecutului lor care

fi

suspendat orice autoritate, statele au abordat chestiunea genocidului rndgti gi in combinalii protective: ele s-au asigurat, inainte de a se la Corrvenfie, ci au camuflat bine fisurile prin care s-ar fi putut infil propriul,lor trecut pentru a le discredita. Recunoscindu-gi, implicit in dactarea Convenliei, incapacitatea de a institui un organ represiv sup nafional, natiunile plaseazd deasupra principiului intemeietor al uni lor - drepturile omului - pe acela al suveranitd{ii lor, care le dd dreptul faci orice irr interiorul frontierelor lor, chiar gi s[ dispund de via{a cetd nilor lor. Genocidul este exemplul cel mai caracteristic cu privire la

tradicliile care, de la formularea drepturilor omului incoace, i atitea state sd respecte aceste drepturi in orice circumstanfe. in plus, ,meroase culturi, in special in Asia, sint strdine acestor valori pe Occidentul le-a impus restului lumii qi pe care el insugi le-a ridiculi copios. Ele le resping gi pentru a se apdra contra penetrdrii sa
ideologice.

Puterea lui Unu

Istoria, afinnd_
66

etnologului, nu ne oferi decit d-qud..tipuri de socie!_6!!, ireductibile

-P]SJ[e**Clgg].tgS.,

care

privegte din perspecti


r"rna

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

Aualiza conceptului de genocitl


Ftodul deplorabil,.nu pentru cd sint constrinqi de o forfd major6, ci cll sirrt fascinali, gi ca sd zicem aga vrdjili, numai prin numele de care nu ar trebui sd se team6, de vreme ce este singur,qi nici sd

retorului, pregete$te o ordine nouA in care dominanfii, selectiona{i cunoa$terea lor, vor define puterea qi ii vor controla pe ceilalli ce pentru binete maxim al ceteti i.lMa1r;llgl -in g-lle-!at. tocmai se n69tea' substituia IJ r staat -ului, nestructurdt, caracterizat' numai pril vo ip{a nului, singur gi Inuritor, incapabil si se perpetueze. Delinind violenlei legitime pe care o maschez[ sub falsa strdlucire a insti Leviathanul se va dezvolta pini la a deveni statul rnodern. f SocietSlile sint prin esentA diverse, dar, explic[ Max Weber' ar trlsdturi comund faptul cd sint culturi: ,,Ac{iunile care se prodti'f"iE dezvolti pe un fundal complex, unde se amestec[, in ansatnbluri iera zate qi diferenfiate, ilr aranjamente diferite dup6 na{iuri, caruzali biologic[ gi irnperative ale supravie{uirii, dar 9i dupd multiplele tdri, dupa sirnbolismele in funclie de care oamenii igi gindesc tem litatea, spafiul pe care il locuiesc, relaliile lor cu realitatea naturalS, ceilalli oatneni, apropiafi ori indep[rt-a{i, dupi puterile celeste sau rale"6. Reluind definitia lui Tonnies,lWeber opune doui tipuri tate: comunitatea in sinul cireia indivizii aclioneazL in conformitate religia sau tradilia gi societatea, in sens strict, care este o grupare un prinlr-un contractf Aceastd distinc{ie asupra naturii legdturii socii constituie fundalul ordinii politice. Dominalia unui individ sau a grup asupra altor indivizi sau a altor grupuri este liber acceptati - ser tute voluntar[ - sau nu. Sjatul este ilstitUtia care",pQ un.-fgritoriu dat, atribuie monopolul constringerilor, iar cetifeanul,este-cel care 4qqeg este charismatici, religioasl ori ra!ion4l6. tr acest monopol, fie"Ca'putbrea ' Pr.iterea statului se defiriegte piin nair.rra rela{iei pe care o intre{i cu societatea. Aceasta din urm6 exista independent de el. Hegel numegte ,,societate civila". hr al siu Discurs asupra servilulii volunta Etienne de La Bo6tie punea o intrebare care, de atunci incoace, incetat sE se ridice: ,,Cum se poate ca ati(ia oameni, atitea oraqe, a naliuni si supofte de atitea ori totul de la un singur tiran, care llu are a putere decit cea care i se ddruie, care llu are puterea de a v[tirna decit z .it ror ei sd indure, gi care nu ar putea sd le faci nici un rau dacd lor le-ar pldcea mai curind sE sufere totul din partea lui decit s[ il contrazi Lucru intr-adev[r surprinzitor (9i totgqi, atit de comun, incit ar trebui t curind sA gemem din pricina lui decit si ne mirlm!), si vezi rnilioane milioane de oameni mizerabil aservili 9i supuqi, cu capetele plecate
t

de vreme ce, in raport cu tofi, este inuman gi crud,,7. ur dorirrfa de servitute sd se substituie celei de libertate a trebuit, cunl spune La Bodtie, o ,.belea,,. Numele de Unu, explicd Claude l, d[ clreia acestui concept de neconceput sau impotrivanaturii. Toti eomplici, cici sint fascinafi de acest nume unic: ,,Secretul, resortul hurliei line de dorinfa, in fiecare, oricare ar fi eqalonul ierarhic pe ll,ocupd, de a se identifica cu tiranul ftcindu-se stipinur celuilalt,,8. fi,t..u care ,,ajunge la teoriile contractului qi ra decrarafiile drepturtntului, idee dup[ care societatea este o grupare de indivizi u .aro, ilngurn ra{iune de a fi este de a asigura viala gi feiicirea fiecdruia,, gi care llnritcaza puterea lui unu. a avut nevoie de rnai multe secole pentru a se lmpune/ Etapele conceptiei moderne asupra individului au fost corect lplute de crtre Louis Dumontr,. in Evul Mediu cregtin, politicul este ' lubordonat religiosului, autoritatea civild este ,,departamentul de poli(ie El Bisericii". Abordind chestiunea universaliilor comentate de scolasticr, Euillaume d'occam pregitegte substituirea progresiv6 a conceptului de Eecietas in locul celui de wiversitas gi a celui de societate pentru cel de
eomunitate. Renagterea gi Reforma exprimd fiecare diferen{a dintre dou6 preocupdri: umanismul se elibereazd de tutela religioasi, ialV[gglrlayelli
gltsegte

in Tit Liviu modelul

oraqului-stat; Lullhgl

lntre congtiinfa individuali gi stat. Dreptul natural, intemeiat pe n6liunea

op"r"ffiffi"-

dc contract, distinge aici doui forme: contractul social cari introduce relafia de egalitate; contractul politic care definegte supunerea la un guvernrmint. in secolete al XVII-lea qi al XVIIIJea, cei trei filosofi ai contractului, Hohbes, *lqgke qi Rousseau, subliniazd dificLrltatea de a concilia constringerile: autoritate-individualism; egalitate-necesitate a puterii. Hobbes consideri cd individul se insereazI instinctiv gi corrgtient h grup: statul ii asiguri securitatea gi confortul ca pret al supunerii sale. Ilousseau, din contra, incearci s[ legitimeze ordinea social6 gi sd gf,seascd un compromis intre poporul suveran gi rnembrii s6i. Locke viseazd la o societate de egali guvernindu-se prin consimfdmint mutual. ,u asupra fnlelegerii unxqne privilegiazi ceea ce e dobindit in raport ceea ce e inndscnt: drepturile prin nagtere sint inacceptabile. Aceastd
69

68

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX conceptie deschide calea unui veritabil pluralism cultural. Dar filo Iurninilor, in loc sA accepte varietatea culturilor in cadrul unicit[tii ciei, pune accentul pe individ gi proclama cd,tofi oamenii se nasc libe .guii'ir., drepturi. Ea recgnoaqte drept certe specificitAtile culturale sa' ,,Igr.rind si integreze colectivit6lile umane in conceptualizarea

Analiza conceptulni de gettocid


cr.:t[{enie, el devine celSlalt, strlinul, refugiatul, apatridul, exclunun-iclerrtificabil grupului, cel ce arneninfi gi trebuie si fie distruqrr

"tro""nt.ir*ului Marienstras) [37, p. 39]. morale" (Richard

un aparat considerabil de justificdri filosofice

{Declaratia Drepturilor Omului qi Cetaleanului, adoptat6 de narea constituantd in vara lui 1 789, marcheazd o turnantd: ea tra

ne[ia dintre libertate qi opresiune trimite la natura compromisului intre libertatea individualf, qi suveranitatea statului, la tratarea de un stat a devianfilon gi a disiden{ilor sdi, adicd la gradul siu de toleqi permisivitate.Kau statul este garantul societdlii civile, are lnla cii individul dispune de drepturi inalienabile anterioare Si )dre contractului social Si independente de cetdlenia sa, Si el exercon t rolindu-|, ntonopolul violenlei le gitime ; satt interesele na{ionale
Struttegia geopoliticd printeazd

in raport cti valorile Si principiile, ul se considerd ca izvor al drepturilor individului, proteclia

fi'epturiLor omului este perceputiica ofunclie a stotului, iar individul rul preajma autoritdlilor propriului Fttulc cduta repararea injustiliei dectt in Atunci tottl devine posibil; chiar qi genocidu$ ,fl,t,\lctt.

,deoarece rdul vine de la ai

s[i iar fiecare motnent de represiune se face A"' numele unui destin rasial sau nafional, ori al necesit6lii istorice"'

reduce la secol a distrus atitea popoare, inc?t conceptul de umanitate se qi practicd, intre princitr subtilitate. El a operat o dihotomie intre teorie de stal qi politica, intre exigenfa moral[ universala 9i necesitalile puterii

Convinetotuqi,agacumaminteaMarcelGauchet,sdsedenristifi discursul despre disolulia individului in societate qi sd se depageas dinamica individualismului care tindea s6 facS din drepturile omului oolitic[,r. Sd formezi o societate inseamnd in mod fatal s[ ,,prod i;r;.,; i n&iviffiui. Nu-eiista*vreiin "aifiagon iim runaantental. I,d ivi "deliipiine Jatul: acesta e cel care i-a furnizat individului ogli,da,

Totalitarismul este tara acestui secol. El agraveazd,impingindu-le ln un exces mortal, relele iscate de imperialismele gi de colonialismul tecolelor precedente. Conceptul de-Iotali+srism prezintd caractere spec ifice: un part!{gnic; e id"e-g!99*19 ,9_arS.1.9_p."qpidut.ii"q9g$g o v31loar9-.absolrrtd qi care devine 4{ev[ryr! 1{1n1at de stat.- controlul 1ealiz-4f, de c6tre partid asLrpra economiei, al mijloacelqr dE comunipatie qi al poliliei. Prin lrceste trisatui:i, regimurile totalitare se disting de tiranii, de despotisrne pi de dictaturi. Societdpile.geryqg!1ay_ sint societdli in care statul dispung libgy..dg viata EZiiil:enilar -sdi. Societdlile iai:d""produi iin- fartid unic, o polilie ,secrletd Si un aparat ntilitar conscrcrat expansitmii geopolitice sint societdli genocidare tn putere iar statele totalitare reprezintd forma cea mai implinitd ct acgqtor state c,riniiiiale. Gswc,idut':ili)*este'necesar'nteniii'ii:li" sau dezvoltdrii lor, si se poate tntimpla ca prelul sdu sd fie attt de ridicat incit conducdtorii unui stat sd prefere sd nu recurgd la el, day fi_!l_x-!!!e o solulie-.pe csre nici.",un-gQ;.!acol mgral nu o. intpiedicd s"d fie luala. "tn tionia. Lcr fel, genocidtil poate fi perpetral de state non-totalitare, dar totalitarisnrul reuneSte toate condiliile care perruit execLltarea acestei
71

STATUL CRIMINAL. Genociclurile secolului XX crinxe, iar studiul sdu permite inlgleggre_q mai corectd ct lenocia"rb. Totalitarismul - aqa cum I-a analizat Hannah -Aregdt [4] - a in tat o metodl de dominare permanent6 a tuturor indivizilor in toate viefii. El s-a dedicat distrugerii leg{turii sociale dintre cetateni in sc de a re&itb tiiu t tiliiu i ia i. lraiuioiri- o rosi-pi6tei iuldestructurar i i "nu ordini vechi. El este negat intr-urr sistem in care unitatea se intemeiazd teama de diferen{d. Totalitarismul observi scrupulos legea sa, o lege care a redefinit-o vidind-o de normele proprii privind binele qi rdul, me intemeiate pe conduita individualI. Legea inceteaz[ sd fie un stabil: ea este expresia rniqcdrii gi este utilizatd, spre a fi fabricat om Nou gi pentru a se sacrifica in acest scop pirfile in forosur intregului. l-bk"311S, statul asiguri gi menfine influenfa sa asupra tuturor activ Pk"{4]!lg, 3si ggg.lggle, rezumi filor sociale. Prin'ideologie. care se rezumi intr-o concentie asrrnra hrr concep{ie asupra el controleaz[ omul in totalitate. EJ. ciqfigd masele prin p-ropunind sfgganpl!, emilind profefii_9i denunfind comploturi i Aceste discursuri nu trdbuie s6 justifice abstirditatea qi ii conlinutului lor: tocmai aceste caractere Ie fac eficace. S.copul ppp*qgandg nu pstg, de altfel, sd convingI, ci sd.permiti des organizirii inainte ca minciunile sd fie descoperite. Regimurile totalitare dispun de o elitd in centrul cdreia se pla geful. Aceasti eliti a acaparat puterea ca pe un loc int6rit. Ea congtienti cd a prrdsit lurnea cea veche gi valorile ei norniative. Ea angajat pe calea lipsei de m6surd avind ca qbiectiv cucerirea lumii Teroarea e4ercitati {9. go-!i1ia gecletd ij ._consot iJffiiuiliea. iri tid':a *sii;;i i*'ir;f"dra,a'toiIffilste noi ei no obstacole, ,,dugmani obiectivi" care nu sint nigte inamici reali, ci produ-t sele fantasmelor sale. in aceast[ ciutare a ,,dezolirii,,.- in sensul etimo] logic al cuvintului -j_rjptOk tut*Ur este capabil, fhri nici un beneficiu, si lichideze cu milioanele ingi in intregime nevinovafi in raport cu sine, pe ,,criminalii fbri crime". Totalitarismul este forma extremd a unei deviafii criminare gi se supune unor legi sociologice care guverneazi comportamentele umane. societ[tile noastre moderne confin toate germeni ai totalitarisrnului. Puterile instituite reprezinti pentru state o ameninfare constanta a tentatiei totalitare. orice institulie - orice unu - tinde, conform unei aplecIri

A tta I iztt co ttc

p t u I ui

tle

no

it!

rrlc, cdtre Tot. Puterile, amintegte Mfgllgl-fggeeult, se repartizeazd,

i.tirnp cu ordinea legiror 9i, dac[cetrlenii uneilaii totalirare nu pot decit i,tre statutul de executant qi cel de victim6, cet[1e,ii al'tor l si,t, gi ei, confruntali cu amenin![rire crerivei puterii. Muialia visiI.i i. asasin nu este un accident al istoriei, ci mecanismul constant ar $lcfirei structurrri sociale, ,,un efect de structurr care nu are nimic de a flgo ., bundvoin{a indivicluala, ci care trimite la misterul put".ii;;ir.

i,d cu epoca clasic6,.i, func{ie o. .rnouqt"ri. puterea este i,sdgi ra realitdlii sociale $i .orice conduiti intrd in mod necesar intr-o ctalonatd. cel care acceptd sd fie cetd{ean acceptd inrdnfuirea, in

Celllalt
Y

igtr"ne.sgnapid, ulu

is..s. te-

vrrrbind despre grup, convertiu r"'rei"ia"lu genos a cuvir"o,npon"nta tulrri ,,genocid". Genrx.^i1;el*ll3_T-3:a qi nu poporul, ,itr,ro, _, clar gi
IbrrriIia

]trl$ryn llry an : a g a o d e fi n e gte C o n ve n f i a.


"

;ii;ililffii,

piffi

posibilitate de reproducere. Grupul nu va fi distrus decit in parte dac6 elimi.area elementelor sale reprezentative - $efi, intelighenlia sau to{i bdrbafii adulli - va fi de ajuns penrru a-r face si dispar[ ci ataie. cei care rlmilr vor putea astfel sE fie asimilati.
13

gru;: sinul unui st-?t-g-efir9$te pai murt riscul genocidai cleiii noto.u ttccstui.grup orige sta! n19gp-e9te divizat h r.i,ori_ ulu nafionale, etnice,-religioase, politice gi cultur.ale, o diviziune pe care $tatul o conline 9i o doininiin'eieicifiul ironnal ,ui".'conria.rt{iunile complementare asupra naturii grupului, .u urup* caracterului ii telativ sau total al distrugerii acestuia, asupra cruzimii in executarea crirnei gi a numdrului de morli nu pennit identificarea genocidul,i. -!fu.. gruP.9aJ9. co.p91i!gie un obstacol in calea unitetii .tutrlui ya-fi distrui parfial sau in totaiitate dup6 curn este considerat asimilabil ,;;;,,. Ei I'i distrui iri ioiliilGffic[ este considerat neasimitabil, iar aceasti voinf6 de distrugere va continua de-a lungul generatiilor: criminalul va ucide in copii ameninfarea reconstituirii .grupului; el va suprima chiar orice

ttttul i-a adrugat nigte adjective care, precizind natura grupurilor luate i, eonsiderare, restringea aria de referinfd a documentu-lui. Situalia unui

originari,tiiin"siffiitaiitinul"]gnrp;,ii pirea prea imprecis, legiui-

i,

;r;;;i;;;;,,il;
"iprl.ii

;;

72

secolttlui XX STATUL CRIMINAL' Genocidurile ntt adtrce nimic in plus c Atttopsia victilnei - "victintologil" : a"",'it:! !.?,1'."i'',,f,i,.'!, ::'r:"::t^!i"i lizei conceptului cle r'""'''ii' mare' cerdrart'
scris cu

Attaliza conceptuLui tle gertocid


tthu t ()nleozir ctlunci ceea ce celdlqlt reprezintd in mocl real, penlr"u cd el t,\tr' 1t1'ivi| prin prisma lui Unu. Celdlalt este cu atit ntcti amenin{dtor cu t lt t',\t( ntai ctproupe. Din aceostd perspectivit sg po-t Qistinge douit tttt.',tit)t'ii cle grupuri: grupul din interiorul stcttului, conceput cct LUt.corp tlt ,trtr ireductibil lu asimilare: grypul e.rlerior, privit ca barbor sau tttll,,rtic. Interior sau exterior, gntpul este un plural adunat printr"-o rlllt'tt'tttt-t - oceo.stir dilbren;d vreu slatul sd o erodicheze, ntr indivizii -. t'l r'r1,1'i1111i.tutr sintholi:eLrzd o rezistenlci lo un lsrincipitt trniJiccrtor.

';;:;,:;";,"J';:::,;:,f;:;:;;:*;;;,";,;,'' litercinicd.Victima')*)'iu"o"d1st1":":::":::;,!:;::ir:"u;':r';, ta o infimdfractiame' orrc'


'l:;:,::,'::,u',*|)'*,,i,i'i"J"'i'ua".,irtct-o rttinoritate' aceastd
ar li ccu'acterul care iniividtratizeazd
Ac

titerd

east6'"

gr

"'"'

i*piJa o

",," "liii'n,'".*i,1J"r'#;;" un."n1 :11,I*:*?:Tl.l;:iffii"Jilll$i p"ind clanul, tribul' Apoi, eI capdta

;;;i;
"f,r

ct

it

t 9':l tll:';:i " "":::l:'t;# ;;r;,,r.,,i dint'" oameni : ramilii


i

ill'l,ll;i''l,Ji")ffii ;l

naetere' ltaturala acsralr rve sv nut.,iita - acelaqi loc de "-'v::::iii':i:tT':: Citrd oameutt str :a lar o idee. satt prodttsd prin 19"'l-":'i ;;;i;;tl rraclitii acru n a! i d e rr azarcl - d,"r;' 1i,, i'1 -t'1'^' ll adunaft de t]azarq yTt;i.j de teatru' manif-estalie sportrv "111"",; ;]lX'J,iliT

:l'l:i",lii''yll;l"li:::f
;i";"

fiff^ffJ:i't

ii'JI!,

()rupurile amenin(ate
Autorul unui genocid este adesea un alt grup obligat sd se apere de prin constituirea unui stat. Natura grupurilor-victinrd s-a s i n-nat cu ti mpul. Genocidurile h ecutu lui Isveau grupurile-religioas-e^, Ir tllu (lin afara fronti.ig]g--i,lpgu]9]'S_a-U*t:agateJor". Astdzi, majoritatea
rlt,,lrrrgole
ir rr l r

iifi:il

;"ll[Ir;,iff :f :li'#-:H:"[il'""*,:r^'"'"",,*,.1,^';:':i:'1"'1" it,,ati" irn irrard o"'fi pt' U;;',:Y:"1,:i,:l.'j'11'i :,1r",,i:'JJ[;l',] i"i masa $ oraEu I reprezi nti -'i., ::ffi:l'il11:1";, :: ::ii',,ti Y" "L', " t:,ffT,;;i3'f,':H1 *-i'nt'j;J in egal6 tnhsur6, "*'* r ":1,, 1'3i:l; ]lJJ,l' li' il, XJ,, "' i;; ",-t :':." _ :'h 3,11 ['''",,f i,]X,11;i :' ;'i u" ai tn lta v reme":1":,':'*'l'?lJliil'Jli, oraqu I seco I X X"''n oll"';';;;;; nu era un genocid Distr ffi"J,IJ;:i::Xi l"* un genocid' La Hiroshima gerea unui or.u, nu."#"i"'*"i "l'tigatoritt ;i t:1.'"*' la Dresda, jJaPutrt'zrr t'i"'#* Ia l)resoit' aponez* tr b-"'^-""##"ir1f":[,1:" ^t1 "' pot fi calificate drept crtme Aceste bombardamente
s
r

p.',',,"i,liirffi.
grlrrr;rlc.
r

ffi'ffi.erti.*:9,r.did;ji

9-q.1p.

ql

[e.g-o..ur"9n..4]'societadiJol

in aceste societati. chiar dacd gi,.rpuiile traiesc inrpreuna gi parti-

"

il)l la economia ldrii, este menlinutd adesea o anumitd disociere: irtegalllrltu pafticiparii la aparatul de stat, cristalizarea memoriei colective in

r"r

tt

Irrrrrl unui trecut istoric de conflict, men{inerea diferen{elor religioase gi r rrltrrrale 132, p.200]. Ramine deci o identitate a grupurilor fondatd pe opun rrrrlionalitate, etnie, rasd sau religie. GrupLrlLri dominant

ise

*-arq*uni.
rdzbo

i, d ar n u o'"pt gl';;'# 'ff\,i):,0^""i))",:i;-;:;;';';,,';-;;;i;'

""ili'*t cactril genocidutui "t- -' 1'1i'ii" 1 con<:ept clar uc,eosta n.ll ,l.l caclrul. KettuL'tuLttut" utr'ri -;.-'1;':::,';::t:r!:r,ll,il,i'ilir*
'li'1i'
'clet

ti'.!",'::',',n: ccitegorii

:',::i::':";Zil:: v'lor(i :n':?'u'u

clu'itutecr c' i cl i s t in ge r ulunfl,A'rA se piistreze urr,i p o t e n y i tl t c' i ga,s' tl t cn" r i ririr' ir'^ii, i u u b a, clott ar e ct a oontenilor Idr f'rtrte ele retutire n1 ., realitate social6. intota ; D e altfe l, i'l';'Jll

iiiirrt,
,
o

fi ct

;;,:,' :^i: ^:::, ::,i)l'r sri o rea ffio};*ffi;lJi,,,,,ii,il','i';'i*.:-,i,::{:::"!:;:.;,!;,Y;'i'", El tt,'ebuie' de m'get\l'


9

" "L"f " iv,,, re gr u p at", *""llt'

'Il.j, #lli'o

*"r';'; ;;J
li

""Fr: "

"il

" ti),' f ::' :::i" : :, fl :ii," :::, "1 uu" u:, i;,
"
,

"uu

:' ::^ X:". :i

Ii'

,.;irrrpurile ostatic". Acestea, clriar dacd sint direct implicate in rela{iile rnt iirlc, sint percepute ca strdine, degi trdiesc in lard de mai multe 11t'rrcralii. Ele se afl6 intr-o stare de risc permanent, un risc agravat iu grr,rioadcle de schimbare socialS sau de fragilitate a grupului conducitor rirrc utilizeazd, in acest caz, grLrpLrl. cel mai bine adaptat la aceastd lrrrrc{ic cle ostatic, ca tap ispdgitor. Genocidurile domestice cele mai rlrstructive survin iu cursul luptelor pentrll putere dintre grupurile etnice \iur clr ocazia procesului de autodeterminare pe care^grllpul don'rir-rant il rt'sirnte ca pe Lln dispre!, o amenin{are cu amputarea. In cele doLrd cazuri, proccsul este arrorsat de regruparea etnicd. Cind se acordS' un statut prrrticular uneia dintre etnii - sau unuia dintre popoare - ori este reven,licat de aceasta, totLrl func{ioneazd ca un anrbreiaj. Escalada violenfelor
'75

percepe ctt ,e o ""'o""iii"i'"u')u 'u'"n o-t intrirttc sd ntt rttttr

de

u-t

distntge'l1P

"'''*i;"ii'i["-'iu

"'u'l'iu'o''o't

XX STATUL CRIMINAL' Genocidurile secolului


produce ceea ce Kuper n locale antreneazd un conflict general' Se . grupurile ,,cicluri de polarizare" [32, p' 58]' Spre deosebir" de gtupu'1t" etnice- sau na{ionale' g"n. *pruuiefuiesc in zJne' periferice' Desprinse *,]u:]":^1: sd partlcrpe I"..,.u sint considerate irecuperabite' adic6 incapabile justifica elir suficient pentru a dezvoltarea econorri"A, ceea "r,. secolul XX decit partea rezidualE narea lor. Aceste grupu,i nu sint in din secolul al XVI-I unui eveniment extrem de amplu care s-a produs cind o cult ilr secolul al XIX_lea: qocul devastator al culturilor.
r

Atta I iza co,xc e p

tuI

ui

d.e g eno c icl

i.

;il,

[ri-'ri"u

" int]]n3sc'"in -T:d l:1:*""1'::::"" I#,',;ir;.i ir"rdriiiiirur"u dintre formele societ6tii ei economi
si o culturd .l??1-

indienilor din este total6. Astfel ou li.parut majoritatea t l'".'111 auori g"n i io, ii n Ru si'ut iu. .u lo:1':": p. 245 de lin[ qi negri i vi,6tori ei culegatori 152,

America. La fe

il;;*;;;;
Pentru

;,r;r"";,^# ffi ;u*,{ rnnidari itrcene cu pierderea drepturilor civic s{s*g*ple_ser9sjdql*..i!eep*i***H:t9:S*,il:PY'1o.1,..91.'rl

j::'ltl"^o l:1

;fr "fi;;sii protejd'l qi cine'efiE i'l"ll:iX':1;,5 3Lt:; opinia? Cei fa![ nurr[ intrebarea urmatiare,".in", in societate, apdri conside'il #;#;il;;;i,s"tle sint apdrafi; c'ei care. sint rnorare, slnt:t]il] ame.i1 ,nui univers ae <iurig'iiii
c6tre comunitate,

ilit AJ=.bd ;;l ll1*r,rsoare,


,-uo

de expulzare sau o:,9"-l1t"i1 pentru toate grupurile gi este evident de ucidere colectivS sint aceleagi nu se pot distinge grupurile potitice.Ae srlSyrile
;::*^l^fti^6 intr-o perspectivb victiinologic6'

in ururu

poate necesar6 pent ,"iigiour". n*Auriunea grupurilor politice era Ea nu poate fi ap6rt a ob{ine votul tuturor statelo'r as'piu Con"nfiei'

::Y,:l *!:f:::t:ll;11i?

rru si o suprime. Ucigaqul conduce jocul qi dispune de victinri rn pisica de goarece. Nu este un rdzboi, ci o lriiiuiald. Nu este o tllicrare a fiarelor, ci ,,devorarea" oii de citre lup. Genocidul este o tttll conris[ asupra victirnelor neputincioase de cdtre lagi care nu sint infa{i de nici un pericol. Solu{ia riscului cer mai mic: se atac6 un cr.l atit rnai rnultd plScere cu cit acesta este mai lipsit de Irup apdrare. singura vind a victinrci - si aceastd remarcd este valabilir mai ales Itentrlt genocidurile din secolul )(X - este aceea cle a fi membru al ttnui grup considerat in ntod colectiv yino,vct cle cdtre L!! stat care are nevoie tfi rlenunye aceo:ttt\...glllp-qhilitate.pentru a"-stiustdil)-iituT ,q"ror,o- urii, ltt'irt urticii:[,' tntiileau,ta iirtiettti Cii;, iAa*rtorui- piorc gari .q{tmente yalg pgntru a afirryq..gulpabiliiat:eia uitti g*tp, nici o ralimte tttorald.nu-i poale justifica uerdictul. Asadar, nu prin gradul de inocenld tl victinrclor se identificd geinoc:idit. Extrenn inocenyd a copiilor asasiuuli de cdtre mt stat criminal nu-l face pe acesro din urmd mii t,inovcil de trinta de genocid. El era deja vinovat, ucigtnch-le pdrinlii.._G_eryqq_j(J1J.t1tt listruge indivizii,_..9i gyttpul,.Pentru ucigas, victitni a incerctt sci-ji,e tmicci; (ccu ce o sorte$tc tnorlii este atit.heitt sci'': uparte:pen1a la un gne. Problema coopedrii victimelor line de aceasti deriva a raliunii. victimele unui genocid cedeazd unei forfe majore, ele nu au capacitatea de a rezista for{ei unui aparat de stat gi este indecent, chiar daca faptul poate - in citeva cazuri precise - s6 fie probat de istoric sau de specialistul in comportamente umane, s[ vorbeqti de victimr ca de cornplicele propriului asasin.

statul cautd sd elirnine grupul cu un minimum de riscuri. victirna slab6, ea este corrdamnatd s6-qi tr6iasc6 soafta: r1u are mijloacele sd scr vreo iegire. Ea poate cel rnult ca, rezistind, s6 intirzie scadenla,

Vulnerabilitatea gruPului
idul ca ,,te-qt$iy{ reugit[ a unui grup domif;: i" i'*r*,,pgt13l d-"fl,:"rsts.ss-',t*::$r--*,,,t!{+$"i1eT.'.:?r1}l}' accea{fifa iT,ii'niira qi/ sau Pittt"lC:"lX ::::^1"#;
,,".

{t

gan_1

"S-q*g-.3ylgtt1?.** l ffihilill}u m;;ru i; p*a-,., E ;^ reduce prin' coerbi(ii::'.t,este COn: :::l*lu -:t't-r:r);^^x-.,i"^-+o.minqre finnli
in-y^e-s1t!
e-s1,e'

lffi HrXilffi ;TiilJi;ir;!i;:4#:i::l':irPll1:Tl:"X un factor rytiel d;;il;;ilu;i',iiiilip carui vu!lr1e$i!ip1e 'ffii*N 6;;;triurie la decizia de gelo-cidl' [15, p' 204]'
'77

76

it

l
ArtaLiz.a conceptului de genocid

uklnial[ gi lovesc grr.rpurile din afara teritoriului statului. Sirrgura Sxr,rcptie de la aceasti legulE este perseculia religioasd. lnsi aeeasta ia, lltui curind, forma unei judeclri individuale a oamenilor suspectali de
Sfezie sau de conversiune simulatd decit a asasinatelor colective. Chiar in I I lcesle ultirne cazuri, ge.llg-glgul are cascop sd protejeze o credin!6 qi ,,.,, Ba itt secolul XX, sd iiinslorrne societatea, in secolul XX, genocitlnl este ,s 3

ylttttopolisric sau ideologic - asadar domeiiii'c:"{n;iTtiiLi'diit"inierior sint I [lstruse pentrtt i aiig'i,m"'rnonopolril tmei pttteii"iAii o|;ii;rit, a cletermi.na,i

tritttn.t'ulti.tLneiideolo!,'.t52;,dp.24"2i1...,.,:.....,'.''

PARADOXUL MODERNITATII
Logica ideii ,.Revolta metaftzicl" de care vorbea Carnus, revoltd a ornului ittrpotriva condiliilor de existenfd, nevoia de a reface Crea{ia, de a o l'eerea aducindu-i ordine gi justi{ie, este cauza primS a genocidurilor recolr"rlui XX. Aceast[ revoltd este gi moral6. Dorinla de mintuire prcsupuue necesitatea eliminirii celor irnpuri, pentru cI aceEtia riscl s[-i cuntamineze gi pe cei care sirrt sfin(i. Ideologia este un fenomen recent. Acest termen care apare in lirnpr"rrile moderne irnplicd faptul cd o idee poate deveni obiectul unui tliscurs logic: ,,foafte literar, ea este ceea ce numele sdu o arat6: aceasta este logica unei idei" 14, p. 216).Ideologia este radical6, adic6 ea urmdrc;te fiecare lucrare de la rddicin[, iar rdddcina omului este el insugi. (lritica religiei - moartea lui Dumnezeu - a dus la doctrina suprernaliei ornului, deci la imperativul categoric al r[sturndrii tuturor cauzelor rurnilirii, aservirii, abandonului, ale disprelului. Statul s-a substituit lui I)umrrezeu gi ornului. El are libertatea si transfonne trecutul, s[ inlocuiascS adevSrul cu aceeagi ugurin{d cu care inlocuiegte omul. Id,eologiile nu sint ?n mod obligatoriu totalitare, dar, aga cum amintc$te Hannah _Arendt, acestea au in cornun cu totalitarismr-rl trei caracteriJtiCi lp'ecifice: au pretenfia sd expliCe to[ul in rnaterie de istorie, adicd inl[n!uirea evenimentelor, ca qi cum aceasta s-ar supune unei legi lbrmulate porrrind de la o idee; ideologiile sint refractare la orice experien{d; in sfirgit, ,,gindirea ideologic[ ordoneaz[ faptele printr-o procedur[ absolut logicd care ponle$te de la o prernisd - luatd ca axiomi -,de
79 78

apirut nes[buinfa? De Prin ce peruersb distorsiune a.raliunii a O:]::i*,*t;, progr..ul a fost orientat spre scop.uri ucigaqe? i::::: g'u d i'.'t'" !eJ4! ltari sm..l i i$so'ls u lu i ;i *;riaj ;l "aianieazd' Totuqi' mobilurile. pe rurnlzeaLd cadrul, cetaialt il Unul furnizeaz[ vtrtrt in constituirea crirnei' I care genocidul este .a'i'qit sint indiferente fdrd mobil-id"otog,1:; absolut, un genocid ut pui"u fi comis amploare fErd un rnobil pasional' greu sd se perceapl o tti*a O" aceasti poate'folosi-aceastd 'fbrnrul' Modernitatea genocidtiltti - dacd se exprinid cel ntui bine paradoxul' chiar ea fdrd conrentarii, deoarece prin;;;;'"" unei ideilo.gii totalizant': d": "t:,.!il1'.'. este constituitd ei n r' o o i;' r," : ;:;;," ;;' i, I riu,' r p'' i' n o ct o a r. .s.u To r r.na lnca un 1instru*:]1:t: : : : -.'.:i' utilizat ra[ional Pind in secolul XX, genocidul este q propune' pentru a convrnge' permite zrtingerea unui scop'-$ggel'Snith ffi i ;; ;. n oc i cr u r l o r'j"?do:.: -t' ben"ticiu, T*ilJ'li"l;. il"i::l putere qi purifica ..i_'-ui.el p6inifid-d6 la acestea. el identificd t'e' t'iuri O" P.::o-tt1' a crrceritoriir,i; iil11i11"'"

fi] ilili

;;

Illl:li'

""

"

; f.:*1: llil:"ffi ffiid;i; ,e**i g:]:?g i"rlt':-' t::l:rtT;:li: ;$:#r:" *"'ii,,'',,"*t;;;;t lip lout:?'6 I uti itar genoc -"",:tT:i::i"11': ., "a," elimine' ilffi';:';;;;;,-;;;*ii pr"ur"*6: s5 t:l':::,':, rari si ucid6' propri ultiila,-9 p:
t

du

pop.,

ruti. exceclentarr, :ll genociduri lorT:*l'i:T,:" :"?f" anteri oare i",,L,' t;0, *.""''""i.rt" i'ite' Maj oiitatea de cucerirea qi de expl< lului XX aparlin u"",to' i"i tipuri care lin

H:

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

Anal.iza cortceptului de genocid

aici deducindu-se restul. Altfel sptrs, ea actioneazi ctt o coerenld existi niciieri in spafiul realitdlii" (4,p.220). . O dat6 cu ideologia, ira{ionalul revine la civilizalia Luminilor sacraliza Rafiunea qi Progresul. Legitura sociald care definegte nitatea este restabilitd o datl cu transformarea mitului de citre i Istoria ideilor este, in consecinfd, doar calea miturilor: ,,Fafa real este de temut [...]. Poporul are nevoie de mituri, de iluzii, poporul nevoie sE fie inqelat". (Miguel de Unamuno). Minrl este un uresaj tuturor oamenilor dincolo de timp. El este permanent' Toate civili au miturile lor. El este in acelagi timp memorie 9i profe{ie: el spune viitorul omului este ingropat in trecutul sdu cel indepirtatra. Mitul rdspunsul unic Ai definitiv la intrebdrile privind originile. El identificd fiecare ?ntr-un tot gi unifici poporul intr-un singur corp. Gindi grrosticl utilizase nritul pentru a reaminti contradicliile omului: uml lumin6; bine gi rlu; animal gi zeu, Insi ea situa prirrcipiile contradi intr-un timp qi intr-un spaliu imaginar in care acestea se infr denatureazd mitul li il perverte$te.'Ea este incapabi16.sd -,,ldeologia ceapa distanfa dintre spirit qi liter6. umorul qi extravagan{a con{inute textul mitului. Ideologia ia foarte ?n serios imaginarul pe care-l i preteazd mitul qi aici, in aceasti incapacitate de a avea umor, ideologia dovedeqte purtatoare de nroarte. Ideea pe care o transpott[ devine o id, for[6, obsedantS, triiti ca o conceplie despre lume. Totalizant6, idee-forfl genereazd propriile certitudini gi func{ioneazl ca o busoll cbrei, ac este blocat gi arati tot tirnpul nordul. Cum proceda inaintea dogntatismul religios al c6rui avatar modeflr este, ideologia pred mintuirea prin eliminarc, triumful binelui prin eradicarea rdului 9i ferici oamenilor prin regenerarea lor' ,,Pe de o parte, ideologia devine o mi
abstractd, pe de altd pafte

{p o stlategie a disperirii in fala unei situalii fErd ieqire. De fapt, in ilc clin trecut ca gi in cele din secolul XX, amenin{area - doar lltt estc imediat5, ci rnai curind absent6. Ypinla de .a distruge este un t irr plrfi inegale de demen{i qi imposturS: dernent[ a unei obsesii ourc gi imposturl a,u*girlUpiuni.goe-rente care acoperd aitul, prezenr.lu fiind auto-g,pff3re. Insd aceastd minciunl este ambiguS: asasinul
Itt ntisiunea sa. Chiar daci el fabricd amenin(area, tot el sfirqegte prih a irrge de realitatea acesteia. O dat6 elaborat mitul, criminalul iqi irnaginriiloacele de anulare a ameninfdrii. Acesta reprezintd primul obstacol scopului fixat. Nu conteazl ci scopul poate fi accesibil sau nu, doar ru amenin!5rii trebuie si fie realizabilS.

un sistem de minciuni sacte"rs.

Amenin(area
Ideea distrugerii unui grup este ira{ional6, in timp ce realizarea sa pentru a fi eficienti, face apel la logic6. Aceasta este prinra contradic{ie
<

genocidului. voin{a de a distruge ar fi ralionala dac6, itt ciuda lipsei m5sur6 a actutui, cel care ia aceasta hotarire n-are de ales, daca este
80

eonsider[ inasirnilabili; religia ii extermini pe cei pe care nu-i poate - pe cei pe care nu-i poate face sd se indoaiey Aparent, reluind gramatic a mobilurilor lur$Ib s9.p_9__S.qgngs in perioada qr9dem6, dgqq qobilqri alg- ggnocidului a99st1 este un {-191 instruqrqnt-rafional pentru atingerea unui scop sau"este expresia urrpi pasiuni - qi se pol opune $oqi t!p^q1i de gego-qi_d - cel6[alt.esle perceput, ca un ob-stacol-sau ca o amenirrqare. Dacd obstacolul este real, crirna ii servegte asasinului: genocidul este in acelagi timp utililar qi.monopolisticAstfel, timp de patiilsbt6[e,"ioloni$ii au,,curdtat" continentele pentru a se instala in locul indigenilor. AoeastS formd de genocid asigr"rrd tranzifia dintre genocidr,rrile trecutului gi secolul XX, ciud aceastd crimd este aproape intotdeauna ideologicd. De fapt, arneninlarea este principalul
converti, partidul
8r

I&ologia propLrne statului modern o viziune profand a societ5lii Ittl cle un principiu universal * nafiune, rasd sau clasd - care explicd acestei societ6li gi, de aceea, ii rezolvi problemele. Ideologia ii itlerzi pe indivizi la nivelul activiEtii qi le refuzd dreptul de a gindi. rclirz[ celuilalt diferen{a proprie: el este vinovat de ceea ce este, o dllbrcnla insuportabi16. Natura ideii-for{I definegte excluderile 9i rnoduhazil intoleranfa. Grupurile sint condamnate sd rfunind intr-un loc, pentru 38 rrcolo sd se nasci, pentru a aparfine unei naliuni, pentrll a adera la o lllll credinla, [a o alti dogm6, rnai riu, perrtru a exista. Uqiga$ul definegte Inconrpatibilitatea gi ordond genocidul, ca gi cum un organisrn gi-ar tcoreta anticorpi. El distruge pentru cd respinge ceea ce logica ideii sale ll irnpiedicS sd accepte:,rasismul condamnS omul dinainte de a se nagte gi distruge din necesitate; na{ionalismul ii suprimi pe cei pe care ii

""."

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

A rta I iza c o n.c

p tu

lui

cle

no

itl

ci aceasta este sSvirgitd ca si elimine un ri cucereasc6 o comoar6, sd terorizeze, sd impun6 o credinli sau o i se regdsegte aici clasificarea lui Chalk qi Jonassohn -, iar aceastd nin{are nu este niciodat[ real6, pentru cd at{orul unr.ri genocid nu
mobil al crimei, fie ttici unui risc pi pentru.cd victima sfeiiJtrii?frhrare. insd dE dite tiilta ca o realitate, cu atii rnai obsedanta cll cit este fictivd. Di fului gi urii, componente ale excluderii, li se adaug[ o componentd minantS: frica. Cu cit grupr"rl se afld mai aproape, cu cit este rnai slab; atit convingerea unei amerrin!6ri spore$te. Asasinul se crede victima complot. Cel6lalt se afl5 in el, igi ascunde forla sub masca sl6biciLrnii
supus este

*l se schimbd o datd ou epoca. in acel moment, statul devine yi lucrurile se inverseazr: libertatea devine sclavie, ernanciparea
l'itlclitatea-alienare. ,,weltgeist se incanreazd in despot, iar congtilptulrrlll irrtro polifie i,farn[ gi atotputernici" (Mands iper-be9,8. cei llt rt'ltrirt pi dezvoltat ideile acestor filosofi fir[ sd ezitein ale defonna, t'llrrrit la construirea ,,Lrneia dintre aberaliile cele mai monstruoase ale ri unan", ,,ideea cd lumea existind este atit de mult alteratd incit este itr s[ fie irnbundtdfita si cd, chiar si pentru aceasta,lumina care ii vri vn lcluce plenitudinea perfec{iunii gi eliberarea ultirnd,,Ie. J;ilosofia Luminilor a irrspirat Decrara{ia Drepturilor omului gi ale lelrrului, insd ea a substituit Rafiunea credin]ei gi a abolit acea parte It'rrlional care irnpinge adevdrul in lumea de dincolo. omul devine in

insi rnereu agresorul. Convingerea de a fi trddat pennite grupului fugd de conqtiin{a defectelor sale, erorilor gi sldbiciunilor. ,,O.religie n.scut, evanghelia sa este legenda trd'rii" (Mands Sperber)16. Acei legendi a devenit, dupd instalarea regimurilor totalitare, Llll politic corrsiderabil mai arnplu decit insdgi tr[darea. Dac[ grupul !int[ nu este, evident, in m5sur6 sd distrug[ statul for{6, ameninfarea este decalatd: acest grup amenin{6 sufletul, lltl l'lu
corpul statului.

in aceastd concep{ie polilist[ a istoriei, ce16lalt Celdlalt. Teoria complotului, explicS L6on Poliakov, este laitmotivul

gandelor totalitare. Aceasta cimer{tifrzd unirea impotriva unui d desemnat ca fiind responsabil de tot rlul gi funtizeazd cauza primd nenorocirilor gi a catastrofelorrTjenomenul lapului ispdgitor este tuturor culturilor qi religiilor: asasinul il alege pe cel mai apropiat de istorie; este cel pe care atilia demagogi l-au numit ca responsabil de rocirea poporului. O datd cu aparilia ideologiilor perpetuate sub forma rroi mesianislne, persecutatul devine persecutor. Valorile qi codurile silt i
sate incepind cu Revolu{ia francez}; semnele dreapta-stinga

rectitr"rdinea

sinistrr"rl; trimiterea Ia

viitor gi nu la trecut. Luminile elibereazd omul supersti{ii. Filosoful intrd in istorie qi il inva{6 pe rnonarh. El devine profet injecteazl corpului social ceftitudini. Kant descoper6 in fondul naturit u o posibilitate nebdnuitd de progres moral; el concepe evolu(ia gmanitdlii fiind determinati de legile naturii umane gi de necesitilile societ6{ii, Kant nu depiqegte antagonismul fundamental a ceea ce el definegte ca ,,soci bilitate nesociabil6". Hegel anunfi venirea unei noi ere in care Universul
va deschide omului pentru a-i dezvdlui bog[{iile sale. Entuziasmat de Revolufie, tinirul Hegel se revendicd de la Rousseau.
82

caz locul unic al jocului certitudinilor. Redefinit ca md.surd a tllttrrnr lucrurilor, el este investit cu o putere rezervatd" altll datd.zeilor sau lul l)umnezeu. $,a1iunea va da nagteri rno. idei care igi dezvdluie efecttle nocive: ideea de naliune gi cea de egalitate. Aceste idei vor deveni culirrd totalizante, distructive, c[ci nu sint negociabile. in consecinfi; linliunea se supune acestor utopii gi elirnini rnaterialul iralional pe care voise s6-l distrug[ sub forma unei substanle gi rnai expiozive tocmai p$ntru c[ se afld sub presiune. Unde se afl[ gregeala? care era clirnenBiunea uitat[? Logica ultimului orn se afl6 in uitarea celuilalt, o uitare lirtald pentru c5 nu existd decit o alternativd: sau fiecare este in acelaqi limp celdlalt gi un oarecare; sau U,ul se afl[ i,rpotriva celuilalt. Puterea nu-qi schirnbi natura gi, inaintea apariliei totalitarismului, se regdsesc in miturile revolufionare aceste procese de recuren!6. a istoriei pi de invarian{d :a mecanismelor sale. proiectul revolu(iollar este fundamental etic. insd acest fond rnoral pregdtea ,,revenirea aceluiagi,,. Ridicindu-se impotriva nedreptd{ii 9i inegalitdlii, acest proiect funcliona in ,,nostalgia unei totalitrfi perfecte pe care nimeni nu venea s6 o tulbure gi in oare egalitatea generalizati ar fi garanlia fericirii totale,,.20 Revolulionerul exploata dezordinea, insd cerea ca aceasta s6 inceteze dupd inqtrthlarea noii puteri. El uita faptul cd puterea are caracteristicile sale urale: ea nu-gi schimbd natura, fiind un invariant. Utopia Raliunii realizeaz5 o ,,pseudomorfozd,,, i,locuirea unei vechi prin alta: aceasta schirnbd numele de Dumnezeu dar contisd-l invoce; reduce barbaria inlocuind-o cu progresul care o reintro83

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX duce. Este vorba de acel paradox al modernitalii pe care Horkher Adorno au incercat s6-l in(eleage2'. Ideea centrala a,,dialecticii nel expus6 de cei doi filosofi ai $colii de la Frankfurt, este c6 ,'un abstract, neutru moral in ceea ce priveqte gtiin{ele [poate^] aj paralizeze sau si distrugS ornul occidLntal" (George Steiner)2?' Dialectica poate sd legitimeze orice, chiar opusul siu' Rali tregeliana ,,in{elege totul qi in final iart6 orice lucru pentru c6 ea iqt loJul qi funcfia in Tot qi pentru cd totalitatea se afl[ dincolo de Bi Rlu, ie adevdr gi de falsitate. Am putoa chiar justifica, logic la fe bine ca gi istoric, o definilie a Ra(iunii in termeni care sd includd

INTENTIA

Inchizitia, munca la care sint obliga(i copiii, lagSrele de cotrcent au,rur"l"'de gazarc'i preparativele .,cleare" (Herbeft Marcuse)2 ' De ce umanitatea se cufundd mereu intr-o nou6 formd de Autodistrugerea Ra{iunii este o aporie sau am putea schimba acestei conlradiclii aparent insurmontabile ciutind cauza acestei siuni a Ra{iunii c[tre mit in Rafiunea ins[$i, paralizatl de teama pe inspira adevarul? Lurninile igi propusesera eliberarea oamenilor de gi de team6, prin distrugerea miturilor. De fapt, Ra{iur-rea. care s-a voltat la adbpostul mitului, ,,trdieqte o teroare miticl in privin{a nii Ea iqi descopera prezen{a nu numai in conceptele qi ctrvintele r6rul obscure, cuni crede lingvistica semantic6, ci i, orice revendicare um care nu se situeazi in cidrul teleologic de autoconseryare"24. Raliupea ajunge s6 se des[virgeasca. $tiinta trebuia s[ demonstreze superiorital

r)
In defini1ia |ui Lemkin,
i

rqlg[fig*g"Ste".-o",9.-o.11lpg.l"l9.gg-.11g_9pga1e

. Conven{i a

su b

Ii

n distruge j1-1914titate sau

iazE acest fapt in 31ti golyj"ll;,"c_oqis

lf,trcrrba Leo Kuper. Un guvern acuzat db*geii&ia"flolie foarte uqor sd f,lpingd intenlia. Proba de intenlie este cu atit mai dificil de stabilit cu llt legiuitorul a addugat un nou element de specificitate a crimei: trebuie !l vrei si distrugi grupul aga cum e el, ceea ce, se nelinigtegte Leo Kuper, ,l

iu gqtenqia in parre".{eiiiir"*pfgp"qgr il,Cirtifi} r"

o*uLi,

ins6 ea se dovedeqte capabil6 sd distrug[ natura pe care omul voia Di o protejeze, dar gi omul pe care aceasta qtiin!6 trebuia s6-l transforme' ge."u *iturilor prin Ra{iune demonstreaza inutilitatea'sacrifi cii lor, deoi

lmpiedica includerea bombardamentelor distrugdtoare din cer de-al Eoilea R[zboi Mondial in cadrul genocidurilor [34, p. l4]. pe de altd p$rte, intenlia nu este dorin{6, iar voinfa d9 a dlgtrqge un grup se exprimE prirr trece.rea la act. Dezbaterea care-i opune pe teoreticienii crimei de gerrocid este deschisi asupra acestor puncte particulare: ea se sprijin6 pe
necesitatea gi pe natura inten{iei.

in temptele Rafiunii triumfrtoare se rcinstituie sacrificiul' Este aici o contradictie irezolvabil6: ordinea transformd fericirea parodie a fericirii in momentul in care o aprobi, qi nu procur6.fericirt iecit acolo unde o interzice. Bdtrinul obscurantism al dogmei religioase

fost inlocuit de cel qi rnai constringator al adevarului 9tiin1ific 9i rali Adevarurile pozitive pe care le exprimd legile qtiinfifice au ingr6 viitorut. in aceasta parte de irafional care con{ine o intreagi ideologie in spafiul imaginar pe care aceasta il desehide - un spa{iu in care
ests retuata i'ir-un viitor radios - se dezvolta obsesia prin care dil dogmei subordoneazd des[virqirea Ideii distrugerii celuilalt.
84

S-ar putea crede cd este suficient s6 dovedeqti intenfia pentru a rtabili ci a fost genocid gi sd afinni cE doar o distrugere planificatd - un ,,plan concertat", cum ar spune Lemkin - poate fi calificati drept genocid. Prin aceast6 afirma{ie se presupune ci la un moment dat conducdtorul sau conducdtorii de stat au hotdrit sE suprime un grup uman gi s6 interzicd rnembrilor sdi daci nu si trdiasci, cel pufin si existe ca membri ai acestui grup; se presupune, aqadar, ci un cerc restrins de conducitori s-a reunit in acest scop gi cd un prag, pragul genocidurilor, a fost trecut intre ceea ce se spune sau ceea ce se sperd si se faci gi ceea ce se face in real. Acest prag genocidar ar marca, de asemenea, momentul
85

'

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX

Analizct cortceptul ui de

ge ttoc icl

revenirii logicii intr-un proces condus pind atunci de irafional: pe sbvirgi crima in cele mai bune condilii, ucigagul se fo deprinderile sale gi de mijloacele tehnice de care dispune. Or, este dacl nu imposibil, sd afli acest moment. Istoricul care, in absenfa tri lului, indeplineqte funclia de judecdtor de'instrttclie, nu poate sd in un stat suspect de genocid prin declarafii fEcute in afticole sz discursuri. Un proces pentru genocid n-ar putea. sa fi9 un inteirtie", decit dacd aceastd inten{ie ar fi exprirnatd de oameni
puterea de decizie - adicb de trecere la act - sau de propagandigti fa care au rol de stimulare. Aceast{ afirmare a unei voinle de distru depigeqte efectele qi, cel rnai adesea" fltr;dijte"iiiq4li -{e efecte. Ea nu valoare de probd gi trebuie sd ne ferim s6 o utilizSrn astfel. E}*dezvd totugi o atmosferd criminal[, identificd o ameninlare 9i cere o intetpretare' nu in sensul unei linearitSli teleologice. Mai mult, se constituie intr-o pentru ci fhrd aceastd afinnafie 9i 1br6 reaclia pe care ea ar trebui provoace intr-o societate ,,sdtldtoasd" - adicd avind conservate foftt imunitare -, secvenlele ulterioare s-ar produce rnai pulin u;or. De fapt, acest moment in care se manifestd intenlia de fl5ggg reprezinta o r6scruce unde se intilnesc doilE"66i:-una'iirvi"/i6ila, prod

de o idee-for{d, alta aparentS, jalonati de etapele instalSrii unei pu totalitare. Sistemele totalitare intre(in o ambiguitate: ele i9i afirmd de a rupe legdturile cu trecutul liberal in numele moralei 9i al Bipelui, aceast[ voin![ de bine determina transformarea in Riu absolut. Ele {in discurs dublu, cel al rnisticii gi cel al tehnicii, al planificlrii 9i al $ti pi2s. O datS cu progreqq.l ,tphnologic ai cu radicalizatea ideol.ogiilor fost create simultan mrjloacele^li dorinla de a distruge grupuriJ-9^;1.p1a bxeculia Lurui genocid s-a extins asupra unui lr.rng lan! de servicii i11 responsabilitetile sint diluate, iar intenlia este greu de separat de zare. Anchetatorul care merge pe firul actelor pin[ la dorinla nu poate izoleze momentul trecerii la actul pe care trebuie s6-9i fon incriminarea Exigerr{a prr *- l"srael Charny impinge mai departe argllmentarea. de intenlie,'lspune tlli este o dezbatere fals6 asupra violen{ei structu care, prin diverse mecatrisme, poate sd distrugd viefi cu sau {Iri u program dinainte pregdtit. in lumea modern6, condus[ de forle anonint qi amorfe, dezbaterea despre iptenliolalitate este anacronic[. Vio
86

crccazi o atrnosferd criminal5 care determini ca principiul | leri masive si fie atit de normal incit indivizii care practic6 j f vhrlorrlrl nu se gindesc la acteie lor qi nu reflecteazd la intenlie: i , LH nu oonstd in dificultatea de a dernonstra ce semnifici, psiho-r Ycrhind, intentionalitatea, ci mai curind in lipsa de atenlie acordatd pl()ccse de distrugere care, degi ample, sint atit de sisternatice gi pi, in consecin{[, par atit de normale incit majoritatea indiurrrrilrili la un rnoment oarecare al procesului de distrugere nu nrrvoiar de a-gi moraliza hotdrirea sau chiar de a reflecta asllpra Irrlelor actelor lor" [52, p. XIV]. Mai rnult decit sd cdutdm sd rr rnomentul in care hotdrirea este luat[ la distanld de un grup enle irnportant sd in{elegem structurile gi sistemele pentru a deter- , cc tip de violell-e_ structurale, ce sistgme, ce organizare socialS facigcnocidul. De aici dublul postulat afirmat deSbarny,.cu cit o- -nt ul 1tc este"mai*pur,tin .accesibil6 violen{ei, cu atit riscul ggrroqidului ri I trrrri scizut. Afirmafia se afl[ labaza clasificirii lui Horowitz: cu cit,, rii sint rnai pufin depdqi{i de forle anonirne, cu^"atit ei risci mai n sh lje irnplicali in calitate de autori ai unui genocid. Se poate, oare, ca in tirnpr.rrile Inoderne sI te lipseqti de proba rlici pentru a afinna genocidul? Pentru TqJv*BqrtA.3leqenlyl cel hlt inrportant este rela{ia dintre gj.yilirrtfiqi""gp*ocit"."'Barta' ieia genrplul clasis al ,ocupa[iej. coloniale..a, Australigi. Q..p-aJ!u1e ca explicb el, glte f91dat5 pe ge_nocid: o lard a fost cucerit6 de un $Ustralia, popor care a deposedat un alt popor gi l-a distrus fErd s6 existe intenlia lrritiata a guverndrii. Cind refacem inldu{uirea catzald a acestui gettocid, ll gtrsim originea iu transformdrile econorniei engleze. Marea Britanie, crrrrstrinsd s6-gi deplaseze zona de creqtere a animalelor gi s5 elimine oxocsul de populafie, gi-a transportat colonizatorii, in majoritate crimiItnli. in Australia. Acolo se va manifesta o dubl6 incornpatibilitate. Sisternul aborigen .il'i,; iiitr,egiiiie irigompalibil qi cu colonizatorii errglezi, la fel curn era gi sistemul de colonizare pentru aborigeni; cregtcrea oilor era incompatibil[ cu folosirea pimintului de citre aborigeni. Coexisten{a era imposibild. Aborigenii n-aveau altS op{iune decit sd reziste, iar colonizatorii nu aveau altd cale decit sE indepirteze ameninlarea aborigend [52, pp. 237-251]. De aici distinc{ia intre un stat genocidar irt care proiectul este deliberat qi o societate genocidar[ care nu are nici un
,

87

STATUL CRIMINAL. Genocidurile secolului XX proiect, dar in care lupta pentru via!6 are aceleaqi consecinle. Este de cercetat argumentul qi de demonstrat cd dacl intr-o societate cidari aparatul birocratic poate sI protejeze oficial un popor coloni acesta din urmd nu rimine mai pufin supus presiunilor neincetate produc acelaqi rezultat ca un proiect criminal deliberat qi c5, de fapt, ipocrizia gi cinismul disting un stat genocidar de o societate genocid Un stat cum este statul national-socialist era convins ci are de aceeagi problemi ca imperiile coloniale: sd elimine un exces de popu

Analizct cottceptului de genocitl loelnpi concept genocidul gi ,,omnicidul" - o crimi care a avut loc qi o irr[are, amenin]area nucleard -, merge mai departe, devenind chiar iv: ,.Cind Terra va deveni o morg6 neincipdtoare pentru milioane de i, va fi prea tirziu pentru a ne reaminti stupiditatea speciarigtiror in re id care s-au certat in privinfa limitarii definiliei Ia intenfia pur6 de a nrge Lln grup lintd specific in totalitatea sa sau aproape in totalitate gi r rrbandoneazd toate celelalte cazuri de moarte colectivd intr-o alt6 rrie" [1. t. II, p. XXIV]. Aceasti acuzalie ar putea sd se justifice r rrecesitatea de a preveni genocidul, insItlarkusen speculeazd in

transferindu-l pe terenurile colonizate, iar diferenta intre cele sisteme politice consta in cinismul cu care acest stat accept6 politicii sale aplicate popula{iilor slave din Est. Este aceeaqi de despre structurile criminale ale statului care ii opune - se va vedea leglturi cu genocidul evreilor - pe inten{ionaligti qi pe funcfionali Este inci qi mai convenabil sd pistrezi clasificirile 9i tipologiile incheie discursul. Mai curind decit sI distingi doud grupuri de ciduri, dupl cine le-a comis - statul sau societatea genocidard - este ferabil, intr-o analiz[ punctuald a fiecdrei situalii genocidare, sd afli aparti nS i nten[ional u I u i gi.cit structural u I u i. in privinla intenliei, specialiqtii in genocid sint impar{ifi' posibilitate de compromis. Chalk qiJ_olqt*hn afirmd cd,.d-aei*un" pimel! s[ fi avut ac .qmql este aproap,g*in totalitate elirninat frrd c4 t-: un genocid. Ei recunosc ci aceast[ probl, intenfie, acesta nu este natura sa, este adeiea greu de stabilit. Documentele lipsesc, iar cele existd nu sint intotdeauna fiabile: exist6 probe in legdtur[ cu genocid care n-au avut loc, dar gi genociduri care au avut loc 9i care n-au f' raportate 152, p. l6l. in lipsa probelor tangibile, existi morfi care scapi scalpelului istoricului. pentru c[ el nu este in misur6 s6
vorbeascd despre acest lucru.

virr[a impactului mediatic al cuvi't,lui ,,genoCidt;.'baca urmlrim onarnentul sdu, ldrgind conceptul gi incluzind toate mortile colective,

ftlttlarnndm la uitare victimele represiunilor individuale. Cttnt aici sint nevoit sd aleg, menlionez cd*WWSiAil nu e;tg.altcettct o categorie crininald, 1ma din, fg1ry-e_tededt "*tiiras...ale*imeL^qsntrat,. ll,,kmitdlii, cd nu toate masacrele colective sint

Charny se ridici ferm impotriva acestei reduceri a conceptului genocid-Pentru el, definilia acestei crime este o problemd simpld de bu simf: dac[ un numdr mare de oameni sint sortili morlii de cdtre al{ii aceasta constituie un genocid, cel. pufin pentru motivul ,ci oameni ieifectivi nu se pot autoapdra [, t.l, p. Xll]. Charny sugereazd c[ a trebui si se includd in conceptul de genocid toate cazurile de colectivd a unui grup gi sd se distipgd dintre aceste genociduri un ti grav,,in particular, genocidul intenlional. Eric Markusett, care in
88

fllt iltseantnii sd ofensezi rnemoria victinrclor unei morli in masci dacci le Itrluzj ?ntr-o altd categorie criminald decit aceea de genocid, in cazul in gcil'c ntt poate fi adusd o probd rezonabild de intenlionalitate. Intenlia este usor de probat decit momentul trecerii la act. ExantenuJ structurilor frltti gantrcidare si al condiyiilor de execu{ie a asasinatului, similitudinea tehnicilor obsertatd in locuri dferite, contirutitatea ?n timp permit afirmarea c'cu'aclerului inexorabil al mtui plan de exterminare, ldrd a fi necesar sd se creeze proba scrisd a existenlei acestui plan. in ciuda ambiguitdlilor sale,' grrqcifl11[se distinge de oke crime colective prin intenlla de.o distry,tge Un u6""r llt'ttp tuluiltt, de a-1. distruge in iilregirne., Atunci cind conducitorii unei [6ri constati cd propriii ror ceti{eni nmenin!5 existenfa uniii grup uman, ei au puterea de a pune capit acestei ilegalitali. Dacd nu fac acest lucru. ei devin complici la crinrd, rnai rnult, cu cit igi afinnd intenfia de a-i ldsa sr sdvirgeasc[ aceasti crimd, cu atit mai pufin igi pdstreazd controlul real al puterii. Intenfia de a l6sa totul la voia intimpldrii inseamnr pentru un stat intenfia de a ldsa ca totul sd se intimple. orice speculalie la acest nivel de responsabilitate in privinfa intenfiei gi a func{iei, adicl in privin{a non-premeditlrii, inseamnd de fapt s6-i recomanzi asasinului ipocrizia, prin camuflarea actului sdu, iar nu cinismul.

crinte contrcr tnrunitdyii si cci

89