Mitul –Fotogenie electorală

Roland Barthes ne vorbește despre mitul fotogeniei electorale și anume fiecare

candidat pentru un loc de deputat își îmbogățește ‘’ prospectul electoral’’ cu o fotografie.

Acesta urmărește ca fotografia în care apare să fie cât mai expresivă deorece o fotografie

ține loc de limbaj, rolul ei, este acelsa de a transmite un mesaj. Mesajul poate avea mai

multe interpretări insă se bazează pe miturile majore poujadismului – fiecare om este la

fel ’’Uitați-vă la mine: sunt ca voi ‘’. Fotografia electorală, așa cum o numește Barthes

este o armă ’’antiintelectuală ‘’, se adresează afectului și tinde să ascundă scopul politicii

susținând un ‘’ mod de a afi’’ un status socio –cultural.

Barthes spune că fotografia electorală este mai întâi de toate recunoașterea unei

profunzimi, a unui irațional ce poate fi extins la politică. Candidații prin fotografia

alectorală transpun o ideologie, o imagine a omului de rand eroizat, cu o poziție socială

cu un confort spectaculos al normelor familiale,juridice,religioase, obiceiuri burgheze

cum ar fi slujba de duminică, xenofobia, friptura cu cartofi prajiti și comicul ieftin.

Practic cel care face o alegere nu are cum să se refuze pe sine deorece el se confundă cu

omul din fotografie,cu omul obisnuit care este totodată și eroizat.

Această transpunere ‘’delegatie’’ are trei variante. Primul model apartine tipului cu o

poziție socială respectabilă, al doilea tip este cel al intelectualului ce reprezintă cu

success o imbinare dintre o gandire și o voință, dintre o reflecție și o acțiune. Privirea este

pătrunzătoare și ascuțită care parcă iși trage puterea dintr-un vis frumos insa fără a

neglija faptul că trebuie să treacă peste anumite obstacole. Cel de al treilea tip,aparține
tipului pur și simplu ‘’baiatului frumos’’ desemnat publicului de sănătatea și virilitatea

lui.

Unii candidați imbină două tipare cu success cum ar fi june prim, erou (în

uniformă),și pe cealaltă,om în toată firea, cetățean viril care-și impinge în față draga lui

familie. Aceste poze ,intruchipează un șantaj emoțional bazat pe promovarea valorilor

morale :patrie, armată, familie,onoare,luptă.

Convenția fotografică este complexă și plină de seminificații. În cazul acesta,

Barthes dă doua exemple de tipare de poze. Primul este poza din față ce accentuează

realizmul candidatului. Exprimă pătrunderea , gravitatea, franchetea și fixează problema.

Poza din trei sferturi , care este de altfel mai frecventă, sugerează tirania unui ideal :

privirea se indreaptă spre viitor, nu infruntă ci exprimă o oarecare superioritate.

Consider că aceast mit are foarte mare aplicabilitate și astăzi mai ales pentru

candidații la președenție. O poza a unui candidat este incarcată de semnificație și mesaje

iar cei care se ocupă de imaginea unui candidat urmărește niște tipare. Contează foarte

mult poziția corpului și mai ales orientarea acestuia, expresia feței, poziționarea siglei,

fundalul și aranjarea în pagină. În campania electorală 2009 , singurul curajos care a

apelat la poza din față , a fost Traian Băsescu ceea ce în viziunea lui Barthes semnifica

francheze și infruntarea dușmanului. Restul au apelat la cea de-a doua poza, cea din trei

sferturi.

Aproape toți candidații au apelat la sentimentul de patriotism și familie, pozând în

diferite ipostaze : fie alaturi de un copil imbrăcat în costum național sau alături de

familie, bătrâni. Unii au fost acuzați că nu exprimă ceea ce ar fi trebui și sunt prea blajini

sau duri, cum ar fi Crin Antonescu sau Sorin Oprescu.

 Barthes spune la inceput de transpunerea omului obișnuit, adica mitul poujadismului.

Campania electorală a lui Obama s-a bazat foartem mult pe această idee, pe acest mit.

Există o fotografie în care acesta consumă cartofi prajiți, se plimbă printe oamenii

sărmani din Africa, pozează alaturi de familie ș.a. Nu numai el a apelat la acest truc , ce

manipulează oarecum deciziile oamenilor, ci și Basescu are imagini asempnatoare.

Concluzionând, miturile prezentate de Barthes sunt veridice și se aplică cu succes și

astăzi, ba mai mult cam toate strategiile de marketing se bazează spre arta fotografiei,

imaginii.