Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3
Daniel Seiler, Les Partis Politiques en Europe, Presses
Universitaires de France, 1978
Institutul European la;;i pentru prezenta editie in limba romana
ISBN 973-586-136-4 PRINTED IN ROMANIA
L.
P ARTID:E:LE P()LITICE
DIN EUROPA
Tradiicere de Eugenia Zainescu
'Ptefata de Sorin Bocancea
EUROPEAN
1999
DESPREO A
PARTIDELOR POLITICE
Caracterul de multiplicitate pe care fl prezinta realitatea
sociala, economica .# politica a Europei, fl detennina pe orice
observator sa caute ace! punct privilegiat care con-
struirea unei cit mai fidele reprezentari a continent.
Jmaginea amintitei multiplicitati pare sa-.'ji aiba originea in etero-
genitatea populatiei ce traie.'jte fn spa{iul european.
diferenfele etnice par a ie.'ji in evidenfa cu atft mai mult cu eft
se vorbcyte de o Europa unita. Se poate constata o tendinta centri-
fitgala a diverse/or etnii, contracarata
Invocarea proiecfiei ideii unei noi Europe ne arata, de fapt, o
!ipsa - nu dore:;ti ceea ce ai deja. in perpetua confruntare
diferenfelor ramfne unitatea doar fn dorinfa. Riibujizirile par{i-
lor fn acest fiagil fntreg care este Europa, ne determina sa jim
circumspectifata de celebra teorie a ,sfir:jitului istoriei". Se pare
cii rezervorul de istorie, manit deseori i .. butoiul cu pulbere"
al Europei nu s-a golit inca.
Diversitatea inti/nita ia nivelul vietii politice
stat a solicitat, partea istoricilor i
sistematizare i ordonare, care sa u:ptreze mlett?Q"<?-
rP.nh;tiiti ce se man.(festa proteic. Un
se impune ca sursii a parti-
- acest element oligarhic ce face posibil exercifiul
democratic. binefnteles, atunci cfnd nu este "unic ". Demersu-
rile cognitive ce du vizat partidul politic au imbracat forme
diferite: de la considerafii ce retin doar aspecte conjuncturale
5
DANIEL L. SEILER
nrnt11ru:l.n a acestuia.
amintit porne:;te de la intrebarea refe-
acestuia, {intind spre elucidarea
nr'P?Prrtn in via{a politica. Un demers ce
n<rrt'ifi'pf.n>- construie:;te :;i Daniel
lucrare modesta
de care se vorbe:;te citat nu este altceva decft
de cochetarie al autorului. ,Jvfodesta" lucrare este mai
decft un simplu al cetiii'eamttlui. Volumul de informa-
fii pus in joe :;i, mai ce tin de metoda urma-
rita daca aceasta este sfnt elemente ce vin da
depC.'isi?$1'e nivelul pe care auto-
de dimensiunea pe care Seiler ne-o
supune atenfiei fn mod explicit vom surprinde elementul
dur al lucrarii. Dimensiunea de al ceta{eanului" este doar
vfrful icebergului. Nu ni se doar o inventariere, w1
nomenclator, ci, indeosebi, jactorii ce genereaza partidele poli-
tice din Europa.
nrPl11ntn de
.cu_;tu'CU.rt, este cea care ne conduce spre unele
nrJnJ-itiPi partidelor politice. Conform acesteia,
a a fast afectata de trei revolu{ii succe-
revo!u.tw na{ionala, revolu{ia industria/a :ji cea intenw{io-
nala. Aceste muta{ii au divizat sistemele cli-
vajele ce au
6
rP>.'nntnn na{ionala a cauzat
:ji centru
industriala
Partidele politice din Europa
vajul capitali:;ti I muncitori pe axa fimc{ionala :ji sector pri-
mar I sector ter{iar pe oxa teritorial-culturala. Acestea sfnt cele
patru Revolu{ia international a a produs
.'ji ea o (reformi:;tilcomuni.;ti), dar acesta afecteaza doar
latura muncitoreasca a unui clivaj amintit, de aceea, clivajul
determinat de aceasta revolutie este,
Aceste coordonate vor ccns:titui tw1don1eJVJtzli
din Europa.
ca nu intra fn aceasta schenu.'i :ji
fntreprindere necesitfnd, dupa
ortodoxa, o
autorului, n 0 analiza
iptJlclf?;iG genetica se completeaza prin aplicarea de noi coor-
denumirea, :ji partidu-
o aplicarea de
tir;o,loJ.?:h'i care tocmai se consti-
" maracini:;ului ".
fe.nonienzd
dupa modeiul CDC catalan :;;i al majoritatii formatiunilor neo-centra-
liste. Trebuie sa evitam s-o judecam dupa stilul zgomotos al sefului si
tnbunului ei, Umberto Bossi, un fel de goian, a! dirui limbaj ;i
adesea tnvtal ,la lega ha la dura" pune capat academismului
toscan al discursului politic italian. Unita datorita lui Berlusconi, pe
care l-a inlaturat, Lega, care se situeaza in centru :;;i nu !a dreapta,
a ev1tat caderea In xenofobie, spre deosebire de Blocul Flamand __
Vlaams Blok leaga strlns conceptul de independenta de xenofo-
bia cea mai radicala. Aceasta legatwa cu deriva fascista contaminat
mi:;;carea nationa!a flamanda !ntre cele dona razboaie mondiale.
Aceste aspecte au fost combatute de Volksunie, dar nu au disparut
complet exprimarea lor prin i'vfars op Brussel au dus Ia
0
contra-mo-
bilizare a bru.xellezilor. C!ndva centrul unui Stat cemralizat, alti'idata
ora:;; fla1nand :;;i apoi francez, capita!a belgiana a fost expusa atit vointei
flamande de redob!ndire cit :;;i cerintelor val one de emancipare. r
tu/ Democratic al Francofonilor Bruxellezi, PDF, lncearca 1nca din
1964 sa apere Bruxelles, laudfnd solidaritatea cu valonii. Scottish
National Party, fondat In anii '20, a ramas marginal atlta timp dt s-a
limitat la sfera culturala. Descoperirea petrolului in largul coastelor
a sen,it drept p!rghie in dezvoltarea SNP !n timpul Golden
Sixties _Prin_ sloganul: do you wish to be rich Scotts on poor British.
Cnza :;;1 ann sumbri din timpul guvernarii Thatcher au subminat narti-
dul, ha11uit intre aripile de dreapta :;;ide stlnga. Excesele au
provocat o trezire brusca a populariei britanice, care, in Scotia. benefi-
ciaza In mod egal de SNP. , ,
101
Conclnzii
Pe linga rnarea diversitate culturala, care militeaza
in favoarea periferiilor constituie o tot de omogena
ca :;;i cea a partidelor muncitore:?ti. Cele trei tipuri diferite de
de fapt, unor 1nomente istorice distincte.
''""}'"''"L'"JL, democratic :?i este rodul curen-
al secol. El va afecta
n''"''i'ir" flamande ]a fel ca fundamentalismul
testant care s-a izbit de
populismul an1erican. N<lTlOlJLallSilllll
secolului. Accentul na:ti<)n<l1
rea autonomista sau este
ratismului foarte la moda atunci.
eel de-al doilea razboi mondial, va face unui liberalism refor-
mist care completeaza un nationalisin cultural lingvistic destul
de raspindit. Cit tipul nationalist, el va beneficia atit de
progresele de economia regionala cit de
aura mi9carilor eliberaTe ale Lumii a Treia. Nascut intr-un
climat intelectual favorabil ideilor socialiste, nationalist
i9i fonnuleaza revendicarile in ten:neni de regiona-
expresia unuia dintre cei mai straluci-
care combate dubla alienare: culturala :;;i
declinul unei limbi reflecta
torii ei.
CLIV A.JUL SECTOR PRilVIAR I
SECTOR SECUNDAR
Clivajul care pune in opozitie pe proprietarii din societatea
industriala pe cei ai lumii urbane pe de o parte, cu interesele
rurale :;;i cu aparatorii naturii de cealalta parte, reprezinta un
fenmnen mult timp necunoscut de tarile francofone. Atita ti1np
cit a dimas la stadiul precapitalist, acesta nu a afectat dec1t
Scandinavia, Elvetia :;;i Europa Central-Rasariteana. El a aparut
ca un caz special in tarile care n-au cunoscut feudalitatea -
Norvegia, Suedia, Finlanda, lslanda, Elvetia protestanta- gra-
tie unei taranimi libere sau din cauza instalarii tardive a unei ,a
doua iobagii". in acest caz, mobilizarea s-a racut impotriva nobi-
limii (aspect tratat in partea a dona a lucrarii de fata). Nu vmn
retine aici decit cazul tarilor rara nobilime sau cu o nobilime
strict razboinica. V om face deosebirea dintre contra-mobilizarea
impotriva pietei aparitia unui contra-atac lansat ill numele valo-
rilor productiviste.
Revolutia industriala :;;i stabilirea unei economii reglata de piata
s-a racut simtita ;;i pe teiitoriul national. lndustrializarea :;;i capita-
lismul au rfunas mult timp localizate ill ora:;;ele :;;i zonele indus-
triale. Logica siste1nului se baza pe integrarea aetunularilor pre-
capiialiste, care au rezistat indelung, antrenind astfel o serie de
103
DANIEL SElLER
economice, culturale :;;i, in final, Au urmat
apoi doua valuri succesive de contra-mobilizari, una corespun-
zind tazei precapitaliste, atunci cind partidele agrariene s-au
organizat pentru a apara produselor iar a doua,
fazei cind partidele ecologiste s-au constituit
pentru a lupta 1mpotriva distrugerii echilibrului natural cauzat
de de prcldULctle.
l. Partidele Agrarienii au format partide de
clasa dupa modelul muncitore:;;ti sau liberale. Baza
lor sociala este deci taranimea, ale direi interese ei le apara.
Create la inceputul secolului In Suedia, in timpul crizei din
1929 in Finlanda, Elvetia ;;i Norvegia - ca ;;i in Estonia ;;i
Letonia- obiectivullor initial a fost unul economic: sa
Statui sa impiedice scaderea preturilor produselor agricole.
Trebuiau sa protejeze o lume mrala amenintata sa dispara sa
pastreze valorile :;;i modul sau de viata. In Suedia, agrarienii au
:;;tiut sa-:;;i conserve votmile alegatorilor rurali care emigrasera
spre ora:;;e.
Partidele agrariene din Finlanda, Suedia :;;i Norvegia se nu-
mesc ,Partid de centru", respectiv Uniunea Democratica de
Centru, UDC, 1n Elvetia. Ele se situeaza, de altfel, 1n centru ;;i
chia:r daca participa la coalitii burgheze, constituie, cu excep}ia
Elvetiei, elementul eel mai de stinga.
In Suedia, agrarienii au fost, pina la sfir:;;itul anilor '50, aliatii per-
maneq:i ai pmtidului muncitoresc. Chiar ;;i astazi, pmtidul lui N. Hildinn
va duce o campanie impotriva centralelor nucleare, pentn.l descentrali-
zare :;;i apaxarea mediului. Acest partid care, in ciuda declinului popu-
latiei n1rale, nu a incetat mareasca numarul de parlamentari, se
situeaza cu adevarat !n centrul e:;;ichierului politic In Finlanda, Parti-
dul de Centru - din care provine U. Kekkonnen - nu a
ezitat sa se bazeze la prezidenJiale pe ajutorul comuni:;;tilor, lupt!nd impo-
104
Partidele politice din Europa
triva social-democratiei. El reprezinta, de altfel, axa vietii politice
finlandeze unde joaca un rol destul de asemanator cu eel al Democra-
fiei Cre.pine din Italia, ceea ce-i permite sa faca parte din toate coali-
!iile sa ob\ina adesea postul de prim-ministrrL Agrarienii islandezi
ai Partidului Progresist beneficiaza de aceea:;;i pozitie de centru, ceea
ce-i pennite liderului N. Agustsonn sa-;;i men}ina portofoliu! de ministru
a! Afacerilor Externe, at!t 1ntr-o coalitie care include comuni:;;ti cit :;;i
intr-o coalitie de centru-dreapta. Partidele norvegiene :;;i elvetiene
afla mai la In Norvegia, Partidul de Centru s-a
nascut din mi:;;carea marilor producatori agricoli 1n timp ce micii pro-
ducatori au ramas fideli fie vechiului Venstre, fie creO?tinilor populari,
adica formatiunilor periferiste. In Elvetia, Unhmea Democratica de
Centru rezulta din fuzionarea Partidu!ui Tiiranilor, Jvfe.yte:;:ugarilor
.yi Burghezilor, pe de o pmte, din radicalii de st!nga, pe de alta parte.
Daca UDC se situeaza Ia stJ:nga liberalilor, fata de cre:;;tin-democrati,
radicali Alianta Independentilor, el se afla mai Ia dreapta. Forta lui
numerica !i pennite sa faca parte din guvernul federal elvetian.
Bilantul agrarienilor este semnificaiiv, mentinrnd, acolo unde
ei existau, preturile agricole nu munai la o cota superioara cursu-
lui pietei mondiale, dar :;;i fata de eel pmcticat in interesul CEE.
Astazi, GATT amenin}a ace;;ti agricultori nelasindu-le
o maiJa manevra in viiior. Suedia :;;i Finlanda au optat pentrr1
Europa, centrali;;;tii fiind mairezervati, in tim.p ce :in Norvegia
ei au conducerea mi;;carii impotriva adera1ii. Celalalt
pLmct al agrarienilor 11 constituie politica privind mediuL
Este suficient sa te plimbi prin Finlanda, Islanda, Norvegia,
Elvetia sau Suedia pentru a observa ci'i aceste
vel de dezvoltare econmnica dintre cele mai tara sa dis-
truga cadrul natural. Acest ne pennite sa intelegem logica
ecologi:;;tilor care se reflecta L'l domeniul natmii.
2. Partidele ecologiste. Partidele ecologiste sau verzi s-au
nascut in mediul mban prin con;;tientizarea efectelor puternicu-
105
DANIEL L. SEILER
lui dezechilibru natural de logica economiei de pia!ii.
uuuwctw ruraia disparind ca societate distincta, iar agricultura
fiind integrata in sectorul agro-alimentar, taranii terenurile
agricole, care pastrau ,natura culturala", caracteristica peisaju-
lui european, nu mai indeplinesc aceasta functie. Au mai urmat
alte aspecte nocive care nu wnstau numai in murdarirea
zfunintelor sau in transfom1area lor in crescatorii de animale pe
baza de antibiotice sau hormoni nici doar in destramarea stra-
tului de ozon. Aceste aspecte nocive ating mai direct viata euro-
fenomenele de seceta :;;i inundapi care rezulta din
industrializarea agriculturii.
au intrat pentru prima data intr-un parlament dupa
alegerile din Elvetia, din 1979, cu un deputat din Gmpul de Pro-
al Afcdiului. Doi ani mai tirziu au intrat in Parlamentul bel-
ca sa se extinda in parlamentele din toata Europa,
cu exceptia Spaniei ;;i Portugaliei. In 1995, o noua etapii istorica
a tost o data cu inuarea ecologi;;tilor in guvemele fin-
landeze. Principalele formatiuni ecologiste sint: Partidul Ecolo-
care pa:rticipa la guvemarea diferitelor cantoane,
pentru Organizarea Luptelor Originale,
]n Belgia francofordi, AGALEV - a trai altfel in
Flandra- Griine in Germania, Liga Ecologista in Finlanda, Milj6-
)n Suedia, Verzii ltalieni, membri ai ,polului progresisf'
ai Primariei din Roma, la care mai putem adauga
V erzii olandezi $i luxemburghezi.
EcolcJgism.ul, curent politic nou care provine dintr-un vechi clivaj,
fericita sinteza intre noutate traditie, !ntre trasaturi de o
106
El gmpeaza pe cei care au pierdut impo-
adica dreapta Jegitimistii, pe de o pat1e,
proudhonista, pede alta parte. El reconciliazii
Jean-Jacques cu cei ai lui Louis Bonald. Pe llnga forj:ele
ecologismul mai cuprinde o parte din stin-
Partide!e politice din
gismului de dupa anii '68. Spiritualismul precapitalist :;;i postmaterialis-
mul, rezultate din prosperitatea anilor '60, au luptat !mpreuna in scopul
denuntarii ,productivismului" devastator.
Nu este vorba de orice fel de st!ngism, ci de curentul libertaire
reformat contra-cultural care este intmchipat de Beat Generation i
de Hippies. Aces tease caracterizeaza prin denuntarea culturii occiden-
tale a modelului industrial in foiosul culh1rilor orientale, in particu-
lar cea a indiei; adica respingerea viziunii prometeice in scopul gasirii
echilibrului annoniei intre om mediul 'inconjurator. In aceasta
privinta les provos din Amsterdam, pacifiO?ti non-violenti, libertini
dorind - dupa expresia proverbialii a lui Alphonse Allais - sa mute
Ia tara, reprezinta, prin intrarea lor in Consiliul municipal al
metropolei olandeze, prima traducere poiitica a unci mi:;;cari care poate
fi numita o alternativa. Cu exceptia Elve}iei, unde ele exista ca atare,
alternativele au unit verde, care in Germania, Tarile de Jos
Luxemburg formeaza un curent sau o caracteristica specifica. Pe linga
alternativele non-violcnte este important sa distingem cmentul zis ,a!
antinuclearilor", de origine maoista eel mai adesea, uneori anarhista i
intotdeauna violentii, care a devenit cunoscut 'in urma manifestarilor
epopeice de la Larzac, Kaiseraugst sau de la aeroportul din Frankfm1.
El s-a dizolvat in totalitate in curentul alternativ s-a
in particle, lasind mme care afecteaza nu numai ideologia, dar prac-
ticile militante de tip sectar. Acestea din urma stau la originea proce-
sului de autodistrugere, responsabil de Verzilor francezi, 1n
ciuda unci conjuncturi favorabile.
II. o reactie productivista?
a sector
sector secUt'ldar a rfunas malt tirnp neocupat. Toiu'?i, teo-
na exista; ea are :;;i un tata: Saint-Simon, ;;;i mnne-
roase premune: tehnocratie etc. Pe deasupra, mai
putem adauga ara concursul oamenilor de stat de talia
107
lui Jean Monnet sau
sabile. C<)n:tig;uratJa istoridi a vrut ca proprH;tanl
mului sa fie intotdeauna recmtati fie de partidele muncitore;;;ti,
fie de partidele Acestea au o tmiune sacra
pentru a dezvoltarea de razboi pin a :in anii '80
care a contribuit la asigurarea fastului glorio;;;ilor ani '30. Doar
Ungaria a mai cunoscut, inainte de n:izboi, un partid urban (vezi
partea all-a).
Cu o tloare nu se face primavara, dar crearea Partidului Elvetian
a! Automobili:;;tilor, devenit Partid al Libertatilor, marcheaza un eve-
niment. Este vorba de o reaqie anti-ecologista, care a demarat o data
cu dezvoltarea automobilismului - lupta !mpotriva limitariior de viteza,
a centurii de sigurantfi sau a taxelor care majoreaza pretul carburanti-
lor :;;i pentru adaptarea ora:;;elor !a automobil; acesta a trecut cu mare
viteza apa1ind libertatea absoluta a individului de a polua- apararea
fumatului- :;;ide a cauza daune colectivitatii care este n1gata sa-:;;i asu-
me costurile. Reprezentat in Parlamentu! elvetian, 'in mai multe cantoane
gennanice, acest partid anunta un fenomen care, p1na in prezent, se
manifesta in peisajul european unde con:;;tiinta ecologica este cea mai
putemica.
CONCLUZII
ap]lic2irii para<:ilg;nlJel lui Rokkan, am putut desp1nnde
opt familii de partide politice existente ill Europa de Vest. Acestea
corespund celor patru linii de clivaje detenninate istoric, dar nu
se in mod pe continent. Daca munci-
tore;;;ti sint foarte bine reprezentate - cu exceptia lrlandei -, nu
acela;;;i lucm putem spune despre alte fonnatiuni. in Irlanda nu
exista de Aceasta este unita in Marea Britanie
;;;i in Gennania, unde este majoritara, in timp ce 'in Danemarca
:;;i Franta ea este divizata; cre:;;tina nu mai exista dec:it
in Italia, Austria, Benelux etc.
Aceasta repartizare precum :;;i reali.11ierile care sur-
vin in sistemele de partide due la citeva reflectii sumare:
a) Dupa razboi, s-a putut constata declinul democratiei cre:;;-
tine. De mai bine de zece ani, l\1RP a disparut de pe scena poli-
tica franceza. In Germania Federala ea s-a realiniat pe pozitiile
conservatorismului liberal, iar in ltalia a suferit o cadere verti-
ginoasa dupa o perioada de straJucire. Ea va corespunde unei
anumite din Europa, unei ,Emope negre" care simboli-
zeaza fie Sfintul lmperiu, fie reteaua de Cetati-State guelfe,
funqie de epoci. Nu este sigur daca Alsacia a fost cea care a
constituit ultimul stavilar de al J'v1RP in declin sau
dadi s-a mentinui eel mai mult timp ca veche mo;;;tenire a Zen-
trumul-ui intr-un CDU din ce in ce mai conservator.
Mo;;;tenire intruchipata de cancelaml Kohl care impartea,
impreuna cu Fran-;:ois Mitterand, efemera dea-l vedea
109
DANIEL L. SEILER
pe Jacques Delors Republicii. Delors, Kohl, Franyois
Mitterand Edouard Balladur s-au sa propuna candida-
tura flamand Jean-Luc Dehaene in fruntea
Comisiei europene. Aceasta alianta a ,Europei celor cato-
lica, a fost centrata de John Major, conservator pur singe, caci
el gasea pe omologul sau belgian nu numai prea tederalist, dar
adesea prea dirijist pent.ru gustul sau. Cre:;;tin-democratul
belgian, vechi cercetator in serviciul studiului sindicatelor
tine, a continuat politica Partidului Socialist Francez, in unele
locuri vechea politica a JOC. Dincolo de asta, realinierile parti-
zane ale vechilor solidaritati au ramas.
Fie vis-a-vis, fie alaturi de Europa tripolara, se 1ntinde
Europa cu la Atlantic - Marea Britanie Danemarca.
Este acea parte a Europei bipolare, care a cunoscut altadata
puternice conflicte care as1azi este Sudul catolic s-a
deosebit mult de Nordul protestant cultivind clivaj Bi-
serica I Stat bazat pe consideratii ce vizau dinastia, identificind,
stinga, conservatori masonici de rang ca Emile Combes sau
Alejandro Lerroux acolo unde, :in Nord, atei socia-
li;;tii combateau sub denumirea mai degraba
de Brothers decit de Camarades. Refrenele lnternationalei au
amutit, iar ,stlnga salariala" infrunta ,dreapta patrimoniala" av'ir1d
cifre statistici previzionale sprijin, lasind deoparte con-
sideratiile de spiritual.
c) Se mai poate inca rep era traseul care se estompeaza
cetul cu incetul al unei Europe a liberi mindri. Ea se
caracterizeaza prin prezenta care nu mai si'ni
democrati, ci agrarieni.
centru i nPntPniP afecteaza periferiile: Islanda,
dar Corsica. Acest clivaj nu ameninta mai putin
tarile e1erogene sau ce1e cu un Stat slab: Belgia, Spania, ltalia,
constituind, prin cele doua laturi, actuala In bi:polmizan:,
10
Partide/e politice din Europa
caracter pe care-1 imparte cu ecologista. De data mai
recenta, aceste ultime partide reprezinta tm traseu inca imprecis.
tinde sa se dezvolte in sistemele tripolare marcate de democra-
tia cre:;;tina- Benelux, Halia, Alsacia- de agrajeni - Finlanda,
Suedia- sau de amindoua-
Dupa 1970 ramine care se ptme data-
rita turbulentelor care afecteaza sistemele de partide din Europa.
Aceasta problema este inca prematura: nascute din revolutiile
istorice, clivajele participa pe toata durata politicii. In Europa,
problemele noi se pun inca in tenneni traditionali atunci cind
mutatiile afecteaza stabilitatea sistemelor de partide, noile par-
tide readapteaza adesea idei foarte vechi.
PARTIDELE POLITICE DIN
EUROPA
0 data cu destramarea Imperiului sovietic, o serie de tari au
revenit la democratie. Unele dintre ele aveau o experienta eel
putin egala cu cea a occidentale. Altele, descopera demo-
cratia, dar ;;;i unele, :;;i altele au fost profund marcate de expe-
rienta socialismului real.
Modelullui Roldan, pe care-l folosim pentru a ge-
neza sistemelor de pmtide, nu hrane:;;te nici o ambitie universala:
el vizeaza Europa Occidentalii El retine o revolu}ie, numita natio-
nala, care rupe unitatea cre:;;tinismului roman care perpetueaza
lmperiul Occidental: Reforma, creaioarea bisericilor ;;;i
nationalismul, combinind-o cu o a doua revolutie, numita indus-
triala, unde expansiunea economica este adusa de un capitalism
privat :;;i de Modelul se dovede:;;te a fi inoperant acolo unde
nu exista nici catolicism universalizant, nici Reforma, nici capita-
lism, ;;i nici societate industriala liberala; ne vom limita deci, la
tarile din grupul
In primul rind trebuie specificat faptul ca tarile studiate apartin
Europei Occidentale, adica se afUi la vest de linia ,Tallin-Dubrovnik",
linia de frontiera care separa Imperiile romane Occidentale, pe de o
parte Orientul cre;;tin, de cealalta. IVIarele romancier ceh, I'v1ilan
Kundera, vorbind despre tara lui, spunea ca termenul de democratii
populare ale Estului se sprijinea pe o tripla minciuna: !n primul r1nd
nu era vorba de democratic, apoi ele nu erau populare 'in pentru
ca nu se situau Ia Est. Constituirea glaciaJunii sovietice supravietuirea
Irnperiului colonial tarist au :;;ocat profund observatorii care uitasera
un aspect esential: o pmte a Occidcntului se gasea inciusa, dupa 1945,
113
DANIEL L. SEILER
ln categoria ,Tarilor de Est" constituind, de altfel, obiect pentru
o 'intreaga serie de politologi specializati in aceasta regiune. Dupa des-
tramarea Imperiului Sovietic, politicienii :;;i au descoperit,
cu uirnire, existenta unei I\.1ittel De fapt, doua categorii ale
vechii geopolitici au reaparut dupa ,dezghetui" politic survenit in Est:
Baltice - Estonia, Letonia, Lituania - :;;i Europa Centrala -
Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia - realitati a caror
o ascunsese blocul orientaL Confruntate cu probleme grave,
aceste tari reveleaza pe de o parte, un minimum de consens p1ivind regu-
lile i o dezbatere politidi reala privind marile proiecte ;;i, pe
de alta parte, capacitatea de a da o clasa po!itica altemativa. Restaura-
rea democratica va scoate la ivea!a prqftmzimea inradacinarii ei in alter-
nanta, adica victoria in Ungaria in Lituania :;;i revenirea
reciclati in Polonia. Alternanta impregnata de civilitate:
acceptata de opozitie, nu cuprinde nici o ruptura bruta!a in diferitele
de politica; o altemanta de tipul Pierre Beregovoy $i Edouard
Balladur, care a dat dovada de o profunda maturitate politidL Mica
Slovenie pem1is luxul de inaugura democrafia printr-o coabi-
tare, alegind ca pre:;;edinte pe fostul comunist Milan Kucan :;i o
parlamentara anticomunista, avindu-l ca prim-ministm pe
Peterle. in al doilea rind, nu ne mai putem lmpie-
dica de vechile tradij:ii. Boemia, tara cu vechi radacini occidentale, ii
vede istoria conftmdata cu cea a Sfintului-Imperiu, apoi cu a Austriei.
independenta Cehoslovaciei s-a instaurat aici un autentic sistem
care se structureaza pe cele patru clivaje ale lui Rokkan.
Polonia, mult timp dominata de Rusia, cunoa;;te, intre cele doua raz-
boaie mondiale, un muitipartidism extrem, cultul omului puternic, totul
1ntretaiat de lovituri militare.
l'n a! treilea si ultimul daca ar trebui sa desenam sistemele pani-
dice ale din Europa Occidentala, nu ar trebui sa uitam impactul
pe care l-a avut socialismul real de aproape o jumatate de secol,
- asupra sistemului economic, devenit un soi de capitalism de
centrahzat, precum ;;i impactui.asupra mentali-
Vom mai intii scurtele limitari ale modelului ca
sa le aplicam Central-Rasaritene.
114
GENEZA PARTIDELOR DIN
EUROPA
Pentru a putea fi adaptata realitatii noilor democratii occi-
dentale rezultate in wma socialismului paradigma
lui Rokkan trebuie transformata, dar de o maniera confom1a lo-
gicii sale interioare, de aceea trebuie mai intii precizata
logica sa.
I.
Fideli paradigmei lui Rokkan, ii limitam influen,a la Lcuuua
Occidentala. Adica, in cazul vechilor ce au cunoscut ,tL'1
socialism real", dupa expresia lui Fernando Claudin, pina la
Tarile Baltice ;;;i cele din Europa Centrala. 0 asemenea delimi-
tare ne pennite sa intelegem de ce aplicarea modelelor de inspi-
ratie rokkaniana se ara1a dificila in cazul pmiidelor
cipriote. Plasarea lor in contextul realitatii balcanice ne permite
sa sesizam multe lucruri care necesita o investigare compara-
tiva care obiectul prezentei reflectii.
,Dacii trebuie sa invatam ceva din aceasta istorie a Boemiei,
ar fi cain nici tm caz n-o putem in!elege ignorind evolqia para-
generala a Boemia este in Europa, cultura ei este
lata ce scria un istoric disident ceh care insista
de asemenea, in i!lo tempore non asupra
5
DANIEL L. SEILER
istoriei Boemiei pentru a i'ntelege istoria . Mai
adauga di Slovenia, de exemplu, a 'imparta:?it istoria occidenta-
inca timpul iui Carol eel Mare. Polonia, Republica Ceha,
Ungaria, Slovacia Slovenia au la a
imperiilor centrale. Aceste tinuturi au cunoscut un regim repre-
zentativ cu alegeri 9i libera competitie intre partidele politice.
Contrar Gennaniei, Austriei sau Italiei, Cehoslovacia a trait ]n
cadml unei politici exemplare. Cit prive9te Ungaria 9i Polonia,
cadrul politic dintre cele doua razboaie mondiale s-a dovedit a
fi mai democratic decit in Portugalia. Ungaria impreuna cu
Slovacia, Boemia :;;i alipite Austriei, ca 9i Polonia,
Galitia austriaca :;;i Si1ezia 9i Poznania supuse Gennaniei,
poseda traditii partidice care se regasesc pina in secolul al
XlX-lea ;;;i, din acest motiv, la sistemul de partide ale
Europei Occidentale.
Oprindu-ne asupra momentului de dinaintea preluarii puterii
de catre comuni:;;ti 9i aplicind paradigma lui Ro:Ll(an, sesizam
clar doua aspecte. In primul rind, modelul se aplidi acestor tari
la fel ca :;;i altor state din Europa Occidentala, regasind aici cele
patru clivaje. In al doilea rind, ele prezinta, dupa modelul
Scandinaviei sau periferiilor maritime, trasaturi care pe1mit deli-
mitarea unei regiuni bine profilate. Aceste trasaturi s!nt: impor-
tanta clivajelor urban I rural ;;i centru I periferie.
1. Importanta divajului urban I rural. Europa grupului
Vi:;;egrad imparte !mpreuna cu Scandinavia faptul de a avea sau de a fi
avut pa1iide agrariene. Ungaria a fost singura tara care a avut un partid
ce apara interesele populatiei urbane, mi;;carea poglar, ce cuprindea
intelecmali pe care Fraw;:ois FejtO i-a numit ,urbani:;;ti ai anilor '30".
Ultima sa Jibera 'lnainte de a-!;;i intra in hainele staliniste a
fost Partidul Cetatenilor. Cu exceptia celor finlandeze, dirora li se asea-
1
J. Macek, Histoire de la Boheme, Paris, Fayard, 1984, p. 359.
116
Partidele politice din Europa
mana foarte mult, partidele p.raniste se deosebesc de cele agrariene
scandinave prin populismul lor. Taranimea era identificata cu tot po-
pmul - aceasta tormind majoritatea iar emanciparea uneia se con-
funda cu democratia. Din punct de vedere economic, se afla
mai 1a ,stmga" :;;i, In acela;;i timp, mai la ,dreapta" dec!t agrarienii scan-
dinavi. De factura anticapitalista, ei cauta o ,a treia ca!e" lntre libera-
lism :;;i socialism: comunitarismul conform valorilor traditiei tarane:;;ti.
in fond, nuanta este de natura istorica: taranii liberi din Finlanda,
Islanda Suedia se deosebesc de vechii ;;erbi. Europa Central-Rasari-
teana a fost marcata de mentinerea unei a doua iobagii in avantajul
marilor domenii.
2. Importanta cHvajului centru I pedferie. Daca Boemia,
Ungaria ;;i Polonia au fost regate de prestigiu sub Vechiul Regiin, atlt
,Trezirea nationalitat:ilor" cit ;;;i revolutia industriala le-au gasit incluse
in marile imperii multinationale. In cazul tarilor ca Irlanda, Islanda
sau Malta- piri cu ie:;;ire Ia Statu! este de factura mai recenta :;;i
ramine marcat de lupta pentru independenra: clivajul centn1 / periferie
este deci, 1n mod logic, de o mare importanta.
In conduzie, stalini:?tii s-au folosit de periferia Europei
Occidentale 1n avantaj ul razboiului rece
1
Regimul ;;;i
economic pe care 1-au impus trebuie luat in consideratie
putea intelege recenta a noilor partide
lntelegerea lor cere o a modelului lui Rokkan.
Transformarile pe care
Centrale, despartind-o de
comunista le-a adus
,occidentalitatea" Europei Centrale in lui Rokkan,
Rokkan, ,Revue internationale de pcditiq1Je comparee",
2(1), 1995.
117
DANIEL L. SEILER
elude intr-un rasaritean, au luat forma unei revolu!ii.
Care este importanta sa? Cum i:;;i exercita conform
celor doua axe ale modelului lui Rokkan, teritonal :;;1
nal?
Importanta celor patru decenii de real". Ar
fi absurd sa tratezi din Europa Centrala ca :;;i cum istoria
lor ar incepe o data cu instaurarea socialismului real, dupa cum
ar fi tot atit de absurd sa sociologice :;;i econo-
mice provocate, timp de mai mult de trei decenii, de comunism.
Daca a fost adus cu camioanele armatei sovietice sau daca a
fost rezul1atul unei lovituri de a PC,
po>pl!tlme a constituit rezultatul unei veritabile revolutii. Au fost
instaurate o economie fondata pe de Stat :;;i
carea centralista, colectivizarea care,
in Polonia de exemplu, sectorul agricol; de asemenea,
sociala cuprindea toate legate de sanatate,
educatie :;;i cultura, de petrecere a timpului liber, in vreme ce
dictatura - a din punct de vedere teoretic - dar
de
a IY'"' '"''"'u'''" e;;i secretarului sau asigura intreaga
guvernare. fundamentale care conduceau viata omu-
societate au fost modificate: politica, socia1ul, eco-
nornicul ;;i culturalul. Aceasta a marcat in profiJnzirne oamenn
in mentaiitatea lor, in atitudini :;;i comportament.
Jesirea din sistemul comunist nu se face printr-o simpla trasatura
de cm;dei. Aceasta implica o revolutie tot atit de profimda ca cea care
a dat regimului precedent. Nu este suficient sa instaurezi insti-
rutii democratice nentn1 a instaura democratia. Trebuie sa se treaca
0
cu\tura a ;asiviti'qii, a supunerii, la o cultura ceta!eneasdL Nu
este sa nroclami vointa de a stabili o economic de piata sau
ae pune in patrimoniul Statu lui pentru ca o ,m1na invizibila"
sa introdudi economia de pia1;a. Sarcina pare chiar mai grea atunci
18
Partidele politice din Europa
c!nd se pune problema deschiderii catre o democratic reprezentativa,
caci trebuie satisracute minimum trei cerinte: una tine de domeniul eco-
nomic doua de domeniul cultural. In primul lind, se pune problema
capitalismului tara capitali;;ti tara capital. Ram'ine capitalul strain,
dar acesta nu are un caracter filantropic :;;i, neinteleg!nd sa cumpere
totul la pret mai bun, economia de piata risca sa rimeze cu econo-
mia dependenta. In al doilea rind,se impune necesitatea unei duble
revohqii culturale: pe de o parte, abandonarea unei mentalitati biro-
cratice pentru a ajunge la un spirit lntreprinzator pe de alta parte,
ruperea cu aceasta ,apatie sociala" !nlocuirea cu un sistem de va!ori
fondat pe rise, incertitudine teama pentru ziua de m1ine. Pentru
regiunile cum ar fi Boemia-Moravia Galitia, ca :;;i pentn1 multe din
tarile provenite din Imperiul Habsburgic, se pune problema rcdob"lndirii
vechilor valori pe care regimul comunist le-a distnrs. Pentru tarile care
au suferit jugul tarist, acest efort are o cu totul altii amploare: se pune
problema de a le 1ntemeia. in toate cazurile, trebuie creat sau reCIeat
un capital care n-a existat niciodata cu adevarat sau care a fost c!nd
expropiat, dnd exilat.
lnstaurarea occidentale poate u:;;or conceputa:
sint suficiente alegerile libere :;;i legi adecvate.
Mai greu este s-o faci sa este imposibil fara un sis-
tem de valmi, de mentalita!i atitudini care se cultura
cetateneasdi. Iniroducerea unei economii de este, din punct
de tehnic, mai dificila se supune unor econo-
mice necesare, dar suficiente pentru di aceasta impune
de ordin cultural, de modificare a valorilor, menta-
atitudinilor, atlt la antreprenorii cit :;;i la
muncitori. 0 adevarata revolutie continua sa se sub
ochii no:;;tri: ea atinge politicul,' socialul, economicul :;;i cultura-
lul; este care ';)tim :incotro vrea sa se uu"'"!J''""'
dar ;;tim cu ce va incepe.
119
DANIEL SEILER
Nu putem avea
lor in fostele delTii::JCJratii r:1ormllare fara sii-i acordam un
loc preponderent acestei geneze.
2. Modelut celor patru ne face
bile conflictele clivajele a:;;a cum s-au tradus ele in sistemele
de partide, in Occident :;;i in timpul aparitiei unui sistem repre-
zentativ deschis maselor.
Pentru a din acest cirnp de aplicatie foarte 1ngust este
important sane deta:;;am de senstll riguros al cuvintelor pentru
a De fapt, chiar Rokkan ne araHi
drumul pe care trebuie sa-l un11am. a propus conceptul de
revolutie pentru a explica na:;;terea partidelor co-
muniste. Acesta i-a lui Jean Charlot ideea unui al cinci-
lea clivaj, care ar pune in opozitie partidele totalitare partidele
specializ;He ca rezu1tat al unui clivaj 1ntre stat :;;i societatea civi-
. oricit de importante ar fi fost, internatio-
naHi :;;i transformarile sale ulterioare - trotkismul, maoismul,
titoismul- n-au afectat decit latura ,muncitori" a clivajului capi-
tali:;;ti I muncitori. Pe linga acesta, cont de regulile taxo-
nomiei, observam ca este vorba de un sub-clivaj care cuprinde
o sub-familie de partide.
Daca prezenta unui clivaj stat I societate civila, rezu1tat din
revolutia internationa1a nu se justifica in cazul democratiilor
occidentale, acesta are o mare importanFi in democratiile popu-
lare. In calitatea sa de pmiid unic, Partidul Comunist :;;i-a schim-
bat caracterul de indata ce a eliminat sau supus rivalii. El
se transforma 1ntr-un Partid-Stat, care se radical nu
i J. M. Chadot, Les groupes po!itiques dans leur environnemcnt, 1n
l'vf. Grav'litz, J. Leca (comd.), Traite de science po!itique, vo!. 3:
'action politique, Pa1is, PUF, 1985.
20
Partidele po!itice din Europa
numai de parti,de]le viabile care
le, chiar de partidele comuniste din cadrul acestor sncie:ta1ll.
Ceea ce s-a !nt!mplat !n Est constituie o veritabila adica
o criza profunda in care In 1ntreaga societate se rastoarna v21!orile, un
proces de destructurare ;;i restmcturare care afecteaza cca mai marc
parte a rela}iilor sociale. In modeiul prezentat de Rokkan. revolutiile
reprezinta variabile i nu constante, numarul lor nu este !imitat :;;i,
conform naturii lor, exprima istoria fiecarei societa}i in singularitatea
ei. Generalizarea moclelului clivajeior Ia tarile care nu apartin Europei
de Vest implica observarea minutioasa a evenimentelor cu caracter revo-
lutionar care antreneaza mutatii sociale susceptibile de a da na:;;tere
unor clivaje partizane. In schimb, cele doua axe relevate de Rokkah -
:fimqionala :;;i teritorialii- reprezinta structuri, in sensu! eel mai puternic
al cuvintului. Acestea corespund dimensiunilor timp :;;i spatiu, consti-
tuind sistemul de axe imuabil care regleaza modul de perceptie al
fenomenelor.
In cazul tarilor care reprezinta periferia orientala a Europei
Occidentale, revolutia internationala a lasat in um1a contradiqii,
conflicte, care au rezultat atit din modul de produqie cit
:;;i din cultura non-materiala. Pe de o parte, pe axa teritoriaJa,
este vorba de reconstruirea unui regim :;;i a unui
Stat de drept care nu avea traditie decii in Cehoslovacia; pede
alta parte, pe axa se ptme problema construirii ih71ei
economii de piap'i.
Sistemul de partide traduce atit reafimmrea ante-
comuniste, cit :;;i conflictele nascute din prabu:;;irea comunismu-
lui. Pentru tranzitie se deci, un model de 2 x 3, revolu:tia
in1ternaticm<tlii adaugind doua noi clivaje, efecte-
lor :;;i industriale. Dupa modehtl acestora
din unna, ,a treia i:;;i exercita efectele conflictuale
de-a lungul celor doua axe structurale.
121
Revolu{ii 1Ya{iona!e
Axe Clivaje
Teritorial Ccntru I Pcrifcrie
Funqional Biscrica I Stat
Jndustrhtle lnterna(ionale
Clivaje Clivaje
Rural/ UTban Stat I Socielate civila
Capitaliti i 1\hmcitori
internationala astfel, pe axa teritorial-cul-
turala, clivajul stat I civiHi, care pune in ,par-
tidele totalitare" cu ,partidele democrate", in timp ce pe axa
functionala ea se traduce prin clivajul minimali;;ti I maxima-
li:;;ti, 'care pune opozitie ,partide1e sociale" cu ,partide]e libe-
rale". Patru familii de partide, care se opun doua cite doua, se
adauga astfel ce1or opt care compun peisajul politic al tarilor
occidentale.
REVENIREA LA
VECHILE CLIV AJE
Devenite independente sau recapatindu-:;;i
dupa 1919, tarile din Europa Centrala, cu exceptia Poloniei
mse;;ti, au cunoscut o politica :;;i partizana presarata cu
mai multe sau mai putine incidente datorate tenta!iei fasciste :;;i
autoritare care a afectat multe taxi europene. Nimic din acestea
nu o cele doua pe1ioade politice au putut fi ana-
lizate ca sistem de partide prin paradigma celor patru clivaje.
Aceasta este valabila chiar :;;i in cazul alegerilor libere de
razboi. Este interesant de constatat ca ,post-comunismul" se
dovede;;te a fi, in ceea ce prive:;;te partidele politice, de aceea:;;i
factura ca ;;i mi:;;carea de Eliberare din 1944: anmnite partide
supravielfmesc, altele :;;i renasc in care ocupa
aceea;;i latura a Din punct de vedere teoretic, clivajele
rezultate din revolutia 112LtH)mlla n-ar fi trebuit sa fie modificate
de domnie a comunismului. Sa ne reamintim ca acesta
din mma cuprinde, pe axa functionala, clivajul Biserica I Stat,
iar pe axa teritorial-cultumlil, clivajul centm I periferie. In schimb,
Pl1nt<l1F'IP UaSCUte din indUStfiala aU fost puterniC per-
turbate de nationalizarea mijloacelor de :;;i de elimi-
narea, consecinta, a burgheziei capiialiste.
123
DANIEL L. SEILER
secolul trecut, problema nationala constituia o miza
in a Centrale ;;i in occi-
dentale - inclusiv Finlanda - care apartineau Rus.
Numerof?i marxi;;ti, 1ncep1nd chiar cu l'v1arx, ii vor consacra o
intreaga literatura, remarcl'ndu-se astfel Rosa Luxemburg pre-
cum f?i losif Stalin, ce pentru sociali;;tii austrieci ea va
purta denumirea de austro-marxism. Clivajul centru I periferie
;;i-a gasit principala traducere parlamentara f?i partizana in adu-
narile austro-ungar care cuprindeau cehe,
croate, slovene etc. Cu exceptia Marelui Ducat al Finlandei
care se bucura de statut aparte, cealalta putere care stapinea
re:gitlnt:ca, lmlpeoritllRus, nu tolera ase1nenea fenomene.
invingatori ai imperiilor centrale, au sa rezolve
problema nationalitatilor prin sustinerea independentei
Baltice f?i Poloniei, dar mai ales Imperiului
Habsburgic. Departe de a o rezolva, ei n-au fiicut decit s-o ex-
tinda: Polonia, Cehoslovacia :;;i Ungaria se bucurau de o mino-
ritate numeroasa, in timp ce regatul Serbiei, Croatiei, Sloveniei,
devenit apoi Iugoslavia, prezenta aceeaf?i compiexitate naLticm<llii
ca :;;i in cazul defimctului regat austro-ungar. Deci nu trebuie sa
ne mire ca asistam la aparitia partidelor care apara oferind
avantaje proiectelor naziste: o parte dintre aceste nu
vor rezista sustinerilor Berlinului :;;i vor accepta colaborarea cu
acesta, cum a fost cazul Partidului Popular Slovac condus de
MgrTiso.
Dupa modelul aliatilor din 1918, Ordinul sovietic a pus capat pro-
blemei minoritatilor nationale. El s-a folosit de mijloace mai brutale,
ob}in'ind in felul acesta rezultate mai bune. Noua putere tutelara a pro-
cedat la deplasarea in foq:a a frontierelor ca :;;i a populatiilor. Polonia
s-a vazut astfel deplasata spre Vest :;;i ridicata !a rangulnatiunilor omo-
124
Partidele politice din Europa
gene, in timp ce Cehoslovacia se vedea eliberata de
gennano-
foni care le stateau !n cale. PennTl restul, PCL-r sovietica consta intr-o
punere ,1a rece" a proble1nei, dar, dupa cu1n spune o istorioara care cir-
cula prin acel loc, este vorba de un frigider de tip sovietic, adica, se
stridi repede 9i bine.
Doar Polonia mai ofera azi, ca :-;i alta data, o traducere com-
a I<PN, al teri-
torial allui Pilsudski din partea centralista, iar din partea
feriei prin urma:;;i ai lui Roman f?i ai
endicja, sau ai
In fenomenul de rede:;;teptare a nationalismelor In Europa ,Cen-
tral-Rasariteana", acordam un loc aparte KPN-ului - K<Jn,feclerac:ja
Polski Niepodleglej- Confederatia pentru o Polonie Independenta.
primul rind, este vorba de eel mai vechi partid de opozitie, In mod cert
anticomunist antisovietic: el a fost creat !n 1979 :]i a ramas mult
timp izolat. :;;i fondatoml sau, Leszek l'vioczulski, a p!atit un greu
tribut pentru opozitia lui, racind multi ani de 1nchisoare. Apoi, KPN a
ridicat de prima data problema prezentei sovietice apartenenj:ei
Poloniei la Blocul Riisaritean atunci cind celelalte forte de opozij:ie se
concentrau asupra politicii interne, evitlnd cu grija sa atace deschis
frate", cu at!t mai mult cu dt acesta se arata mai amenin1ator.
sfir:;;it, pentm ca aceasta opozitie concentrata pe recucerirea inde-
pendentei nationale pierdute ireductibilitatea naj:ionalismului
polonez ,istoric" faj:a de regimului pentru a-l distmge, a-1
supune sau a-l recupera. KPN procedeaza bine folosindu-se de cliva-
jul centm I periferie dar pe latura lui centralista, In timp ce ZChN,
Pmtidul Cre:;;tin-Naj:ional, apara un etno-nationalism bazat pe un cato-
licism identitar.
In Republica Ceha facut aparij:ia un pmtid moravian, in timp
ce 1n Slovacia, Partidul National Siovac, SNS, este urmaO?ul lui Mgr
Tiso, principalui partid fiind de Opozij:ie pentru Suverani-
nonlrlatie germana stabilita 'in Cehoslovacia la granita cu
Kt:gJunea a fost anexata Germaniei !ntre 1938-1945.
125
DANIEL L. SEILER
tatea Slovaciei", HZDS, condus de Vladirnir Meciar; cele doua forma-
(iuni au forolii 1n cadrul Parlamentului Republicii Slovace.
II.
de razboi, mi;;carea muncitoreasca social-democrata
pret1Jtindlern pe continentul european, ten-
antidericale. pur anticlericale se gaseau in
Boemia, dar ;;i 'in Franta sau Belgia. De altfel, aproape 1ntreaga
era ostila Bisericii: dainuiau vechi amintiri despre martirul
Jan Huss ;;i se identifica catolicismul cu cauza habsburgilor.
Polonia, din contra,
de Biserica Catolica s-a
aratat, chiar de la impiirj:irea
zator al con:;;t1inte1 na1[io1uale.
fiind semn catali-
mai bine de patruzeci de ani de regim comunist, chiar
unor considerabile in
centrala, atitudinea fata de catolicism
si numaml este la fel de Inare. Princi-
, focar de rezistenta, Biserica Catolica a
Respectul de care s-a bucurat, deter-
intr-a
In Polonia, unde Biserica a jucat imotdeauna rolul de contragreu-
tate, asemenea legaturi existau cu democratia sub Gomulka
si Gierek, episcopii sustineau !n mod deschis nu numai un
democrat- de;;i acestea erau interzise -, ci :;;i un gmp parlamentar de
acest tip, Znak, al carui deputat a fost pemru un timp T. 1\1azowiecki.
Pe llnga aceasta opposition a Bisericii, mai existau Pm::
Asociatia Social. Cre:;;tina, colaboratori pe fata ai grupul
Pax legat de tendinta numita a partizanilor.
cazui Republicii Cehe, democratia cre:;;tina constituie eel mai vechi
cu reprezentare beneficiind de o continuitate realli
26
Partideie politice din Europa
1n cc prive:;;te modu! de organizare. Unna:;; a] formatiunilor cre:;;tin-
sociale, care sub habsburgi au existat in Boemia-Moravia, !n Galitia,
Slovacia, Slovenia binernteles, !n Austria :;;i Ungaria, Pa11idul Popular
Ceb Morav, fondat de Mgr Sramek- don Sturzo al cehilor- a jucat
un rol imp011ant timpul primei Republici Cehoslovace Ia !ncepu-
tul ce!ei de-a doua, plna la lovitura de la Praga. fn timpul riizboiului,
Mgr Sramek va conduce guvemul cbiar :;;i din exi!, Ia Londra, iar dupii
Eliberare, Pm1idul Popular ajunge sa ocupe Jocul trei la alegerile din
1946 dupa comuni:;;tii :;;i national-socia!i:;;tii ai pre;;edintelui Benes, dar
lnaintea social-democratilor, !ntr-o configuratie care evocii inceputuri-
le celei de-a IV-a Republici in Franta. Dupii lovitura de Ia Praga, din
1948, principalii conducatori sint ]nchi:;;i, exilati sau aruncati In mii-
nastiri, ca in cazul lui Sramek, !n timp ce !idem! extremei-stingi a
pm1idului, abatele Plojhar, ajunge Ia conducerea a ceea ce va fi o
simpia curea de transmisie a puterii comuniste. In 1968, gratie
Primaverii de la Praga, Partidul Popular il 'indepihieaza pe abatele
Plojhar, reia contactul cu organismele internationale ale democratiei
cre:;;tine :;;i adopta un program axat pe o viziune cre;;tina a lumii, care
este inclusa in traditia progresistii a cre:;;tinismului social. Acest pmiid
a cunoscut un mare succes, dar normalizarea a pus capat acestei evo-
lutii, readucindu-l, prin abatele P!ojhar, Ia functia de ornament a! unui
pluralism de fatada. In urma ,Revolutiei de catifea", acest pattid a fost
considerat disparut. Nimic mai fals caci, precum pasiirea Phoenix, Parti-
dul Popular Ceh Morav a nmoscut o adeviirata care i-a
deschis po11i!e Parlamentului. Acest partid, care a '?tiut cum este In opo-
zitie, dar :;;i Ia putere, prezintii toate trasaturi!e den1DcJmtiil<x cre;;tine din
Benelux :;;i Elvetia. De acum !nainte va fi, ca :;;i in perioada interbelidi, o
forta de sp1ijin.
Prin cu omoloaga ei cehii, ramura siovaca a democra-
inainte de razboi, mai puternica, chiar
1938, Popular Catolic S!ovac, al carui conducatcn
cunoa;;te o deviatie in acela:;;i timp nat!Onal!stii
chiar sa colaboreze cu ocupantii
Kt:ptlOJJC:J independenta de Praga,
Elibe;rare, cr<e:;;tin-d<:onioc;ratii de st!nga au creat
1
7,..,
DANIEL L. SEILER
av1nd rolul de curea de transmisie dupa
_.l{ev,o!uttla de catifea" pn)g!anrml
tin,-derrtocTat a fest
dizidentului Jan <'>,rnnonrkv
t;'uvemul slovac a sa se
care a cauzat numeroase dem()Crapei
care a dus la ruptura cu mo;;tenirea lui Mgr Tiso.
III. urban I
Europa Centrala a cunoscut chiar de la inceputurile demo-
cratiei o mi:;;care rurala foarte putemica :;;i cu o inclinatie popu-
lista :;;i comunitara. Polonia, Ungaria :;;i Cehoslovacia dif>Pl.tnea,
fiecare, de unimportant partid agrarian, din care a s1rnr:3.v;etmt
comunismului doar al micilor
din Ungaria. Acesta nu a mai cunoscut niciodata rezultatele din
1945, cind a obtinut 57% din voturi.
Nostalgic '?i plin de ura faiii de trecut, partidul pare sa aiba ca
singura ratiune doar retrocedarea imobilelor fo;;tilor proprietari expro-
priati de puterea comunista '?i, din aceasta cauza, ;;i-a atras simpatia
persoanelor mai In virsta. Inainte de primul razboi mondial, Polonia
avea un partid taranist impmtant, PSL, a! carui lider, Mikolajczyk, a
condus guvemul de Ia Londra ;;i a 'intruchipat sperantele democratice
in guvemul de uniune na}ionala impus de acordurile de Ia Yalta.
Contrar altor state socialiste, Republica Populara Poloneza a pas-
trat un sector agricol privat, compus dintr-un numar mare de terenuri
mici, sector putemic subventionat :;;i sustinut de puterea comunista.
Pentnl a patnmde :;;i a atrage simpatia acestui mediu mral foarte
populat :;;i putemic catolicizat, PC a preferat sa fondeze un nou partid
fi:iranist, ZSL Dupa scrutinul semidemocratic din 1989, acest partid
compus din comuni;;ti cu ,obraz subtire", a surprins pr:in alianta sa cu
Solidarnosc, adudndu-i pe fo;;;tii lui mentori 'in pozitia de minoritari.
Intre 1989 :;;i 1991, intre ZSL ;;i Solidaritatea Rurala a fost o competi-
128
Partide!e politice din Europa
j"ie acerba pentm a-:;;i atribui mo;>tenirea politica a PSL. Prelu1nd sigla
fosto.Jlui partid al lui Mikolajczyk, dar nu ;;i filozofia sa, ZSL ci;;tigat
in 1991 ceva mai multe voturi decit Solidaritatea Rura!a, ob}inind un
scor onorabil daca tinem cont de risipirea generala a vor-urilor. Gra}ie
lidemlui sau, \Valdemar Pawlak, tlnar dinamic, de;;i lipsit de compe-
tenra, ;;i gratie unei organizari excelente, cochet!nd :;;i cu Biserica, PSL
a redevenit mediatorul privilegiat a! mediului rural.
Ungaria poseda, printre altele, o traditie urbana, Poglars, pe
care o adevarata problema de civiliza}ie o despartea de popu-
lism. Acest curent, reprezentat de Partidul Ceta{e-
nilor, avea sa renasca in dizidenta contra lui Janos Kadar. Ani-
mat de intelectuali ,cosmopoliti", vechi elevi ai lui Lukacs, cum
ar fi J. Kiss sau fiullui Rajk, acest curent s-a organizat in Alianta
Democra1ilor Liberi, SzDSz. In cadrul SzDSz se regasesc doua
curente: unui liberal care este dominant, celalalt se vrea social-
democrat, dar obiectivul sau principal este occidentalizarea
rapida a prin economie de pia}a :;;i printr-o schimbare
a valorilor. 1994, acest partid a acceptat sa participe la guver-
nare impreuna cu Partidul Socialist.
IV.
In unna caderii regimurilor comuniste, observatorii s-ar fi
a:;;teptat la o patrundere a social-democratiei. Dar nu s-a 1nt1mplat
a;;;a. Faptul este surprinzator pentru Ungaria, unde Partidul So-
cial-Democrat a jucat tm rol impmiant ill Revolutia din 1956,
detinilld posturi cheie ill guvernarea lui lmre Nagy, ca l.n cazul
Annei Ketly care a fost ministrul iuacerilor Exteme. lnsa so-
cial-democratia a lipsit de la ,intilnirea" cu tranzi}ia ca :;;i cum
comunismul fusese ratiunea sa.
129
DANIEL L. SEILER
De asemenea, au lipsit conservatoare :;;i liberale de
dinainte :;;i de dupa razboi. Acest
daca democratiile populare nu au lichidat nici mc1 cultural
vechile clase :;;i pe capitali:;;ti, in schimb ele au d1strus pati.-irrlo-
niul care le conferea puterea :;;i De aici incapantatea
lor de a rezista staliniste, la care se adauga :;;i incapacJta-
tea lor de a se regrupa: noii foarte adesea,
din vechea nomenklatura.
Doua fac excep}ie de la aceasta teiidln\<1, ti)nntndu-:;;1,
pentru una, sau creind din nou, pentru alta, un veritabil
Este vorba de Polonia :;;i Ungaria. Polml!a.
Unia Pracv, UP, uniune laburisti'i, rezulta din fuzionarea Soli-
aripa stl'nga a Solidarnosc, cu independentii :;;i
reformatori. UP a un la 1nceput
modest :;;i a supravietuit schimbarii modului de votare.
Socialist Ungar, MSZP, majoritar, s-a bucurat de o soclal-
reconstituita modelul PDS italian, plecind de
la un
comunist refonnator.
In Po1onia, proletariatul a fost acela care, animat de Biserica, a
constituit vlrful de lance !n lupta contra ,Stamlui muncitorilor rara-
nilor": se activitatea dusa de Lech Walesa de sindicatul
Solidaritatea. Dupa alegerile din 1991, Polonia aparea ca singura tara
din Europa centrala sau baltica care nu numai ca a pastrat, dar a dat
Ia doua partide care aparau interesele muncitorilor, expresie a
miscarii muncitoreti sindicale: Solidaritatea Solidaritatea Muncii.
nu are pretenj:ia sa ia parte la coalitii ;;i la alte jocuri parlamen-
tare, limit!ndu-se ]a rolul de ,cline de paza a! sindicatului". Cel de-2l
doilea, Solidarnosc Pracy, din aripa sringa a sindi-
cale, este mai activ a dat Uniunii Laburiste, UP.
Polonia reprezinta un caz unde clasa muncito-
reasdl, siaba 'inainte de razboi, a fost creata de catre capitalismul de Stat
;.;are industrializat tara. In loc sa se atlrme unui patronat
130
Partidele politice din Europa
nul cre:;;tinismului social :;;i nu al marxismului promovat drept religie a
Statului.
Cel de-al doilea partid, lvfagyar Szocialista Part, MSzP, a fost
creat dupa dizolvarea Partidului Socialist Muncitoresc Ungar ai lui
Janos Kadar, mentin:ut de succesorul sau, Karoly Grosz. El a fost creat
de un gmp de persoane animate de aceeai viziune al direi bilan!
ram!ne impresionant; instaurarea democratiei reprezentative, moartea
oficiala a comunismului, crearea Republicii Ungare In 23 octombrie
1989 - ziua aniversara a Revolutiei din !956 - realizarea unui pro-
gram de privatizare :;;i, pe plan extem, prabu:;;irea c01tinei de fier. A
venit o zi cind istoria a dat dreptate lui Imre Poszgay, Miklos Nemeth,
Gyula Hom, Reszo Nyers :;;i Matyas Szuros, animatorii unei autentice
revolutii organizata in sinul unui Pa11id-Stat cosmetizat de Janos
Kadar. Aceasta poate ca ar fi e:;mat daca, in locul lui Kadar, reformi:;;tii
ar fi avut in fata lor un om ca Gustav Husak ...
Particularitatile tranzitiei ungure:;;ti :;;i politica prudenta dusa de
Janos Kadar au racut ca Pmtidul Socialist l'v1uncitoresc sa se bucure de
un curent refonnator care nu a fost, ca in alte pih1i, epurat :;;i care a
triumfat dupa retragerea lui Kadar.
Contextul venind in sprijinul social-democratilor
prost deghizati, 1-a !ndepartat pe K. Grosz, succeson1l lui Kadar, :;;i a
realiniat partidul devenit socialist, pe pozitiile social-democra}iei
occidentale, dovedind prin acte concrete ca nu era vorba doar de jura-
minte pioase. Karol Grosz, el comunist reformator, dar pmtizan
al unui model marxist al socialismului, va reconstitui partidul, dar rara
sa se bucure de nici un succes electoral.
V. Conduzii
Chiar dadi a ucis a inchis VGLHJtvru, chiar dadi a torturat
sau a supus or,gani;;.:aj,iile fadnd din ele
niciodata un n-a putut nici sa slabeasca nici
sa elimine interesele sociale care au izvor1t din manicheismul
13
DANIEL L. SEILER
de clasa. Aceasta de puterea de rezistenta a structuri-
lor care, adesea, se fonneaza pe-o lunga perioada de timp; aceasta
de asemenea ;;;i de ideologia ;;;i mentalitatea comuni:;;tilor
care :;;i-au exercitat puterea. de rezisten}a fenomenului
catolic, pe care au incercat cu insistenta sa-l slabeasdi, conduca-
torii comuni:;;ti :;;i-au inmultit, imediat dupa anii '50, aut conce-
sii1e facute Bisericii, dt :;;i jignirile fata de sentimentul religios
al ln alte paqi, marxiste fata
de ,problema nationala" apare chiar de la inceputul secolului,
acesta adaugindu-se faptului ca comuniste din Est dis-
puneau de o carte sfhqta: lucrarea, pe care tovara:;;ul
Stalin o consacrase prob]emei nationalitatilor. Polonia, oportu-
nismul Partidului a dus la mentinerea, perinde ad cadaver, unei
politici demagogice in mediul
In schimb, puterea comunista :;;i-a implinit sarcina principala
de distrugere a :;;i a tot ce constituia fundamentul
puterii burgheziei. Pe l'inga aceasta :;;i cu scopul de a acredita
ideea ca victoria cmnunismului insen1na trimnful revenirea
la putere a social-democratia a fost somata sa
adere la PC, ca in Cehoslovacia, sau sa fuzioneze cu acesta in
sinul unui pmiid muncitoresc unit, ca !n Ungaria sau Polonia.
Mi:;;carea sindicala s-a vazut unificata in avantajul elemen-
telor sale comuniste :;;i redusa la starea de instrument 'in servi-
ciul regimului. Partidul Cmnunist nu s-a multumit doar cu atit;
el a provocat valurile de epurari, purificarea succesiva a stingii
- titoi:;;ti, combatanti ai rezistentei interne - a celor care ere-
dean intr-o cale nationala spre socialism :;;i a altora care inceta-
sera pur ;;i simplu sa se mai plinga. Se uita prea des faptul ca
stinga a platit comunismului un tribut eel putin la fel de greu ca
:;;i dreapta.
Distrugerea socio-economica a vechii burghezii, asociata cu
loboiomizarea clasei muncitore:;;ti, fac sa fie greu a vorbi serios
132
Partidele politice din Europa
de o :;;i o stinga in Ungaria, Cehoslovacia sau
Baltice. Doar Polonia ofera imaginea unei revan:;;e a modelului
de analiza marxista asupra marxismului: 1n aceste
capiitalisrnLtl de Stat, introdus de comuni:;;ti, a pus pe
industrializare, dind na:;;tere, prin antiteza, proletariatului. Soli-
darnosc reprezenta singurul partid care apara interesele munci-
torilor din Europa Centralii, iar laburi;;tii au prins ieren.
restul, folosirea cuvintelor ,dreapta" :;;i ,stinga" demonstreaza
un joe semantic al carui scop este de a intra, indiferent cum, in
gindirea politica a Emopei Occidentale. Jocul este mai putin
nevinovat dec!t ar parea: in spatele supunerii fata de ideologiile
occidentale, se profileaza umbra unor fundatii putemice, legate
de gennane :;;i distribuitoare generoase de fonduri. ln
alte pa11i, e impmianta temperarea dezgustului provocat de expe-
rienta democra!iei populare, care a discreditat st1nga in Repu-
Ceha mai mult decit in Ungaria.
definitiv, in cei de ani de ,socialism real"
a mai ramas nimic eel mai important al
occidentale :;;i, dacii m Ungaria, Polonia sau Boemia ne place sa
folosim cuvinte ca ,dreapta" ,stlnga", o retorica nerealista a
dis!rus sensul. I Stat a rezistat mai bine in
lunga perioada de stalinista ;;i neo-stalinista; totu:;;i,
HYlP<JrtanLta ei ramine secundari'i, cu exceptia Slovaciei :;;i, :intr-o
midi masmii, m Polonia Moravia. Doar
riferie se cu o vigoare, adesea
lul sale dintre cele doua razboaie mondiale, pentru a
impo,ffimta pe care a avut-o 1nainte de 1914 :;;i in secolul
corrmlet a] ,democratiilor sovietice" din vest ar
fintanci<lre economice o data cu partidele
1nedia1tizau - cu exceptia Poloniei -, dar :;;i a unei lmni
sindicale lasal<'i fara vlaga; in incercarea sa de eradicare
a Bisericii Catolice; nationalita!iior.
Dar bilantul nu se opre:;;te
133
CLIV AJELE POLITICE
Cele patru decenii de putere absoluta a Partidului Conm-
nist, dornic sa transforrne sau sa detennine societatea civila, au
provocat o reaqie a acesteia din tmna care a 1nodificat profund
natura partidului unic. Aceasta reactie a fost urrnata de aparitia,
odata cu reinstaurarea democratiei, a unui divaj Stat I Societate
civila. Se pare ca el este tranzitoriu i;>i legat de conjunctura poli-
tica in care s-a !acut revenirea la un regi1n reprezentativ. Un al
doilea clivaj se instaureaza atunci cind se restabilei;)te functio-
narea unei economii de piata care, dupa patruzeci de ani de
planificare centralizata, nu mai prezinia nimic ,natural".
Statui contra civile
Devenita oficial partid dominant i;>i considerata expresie a
vointei politice a marxismului revolutionar avangardist, organi-
zatia comunista ii;>i extindea reteaua de control teritorial in paralel
cu aparatul de Stat pe care-1 domina. Epurat, reinnoit curatat in
mod regulat de elementele sale contestatare, Partidul Comunist
constituia culoaml inevitabil pentm toti cei care tinteau un post
ce conferea o anmnita putere; instanta ftmdmnentaHi a Statului,
el substituia functional atit clasa conducatoare in sensul dat de
Mosca
1
, cit ;;i bu;ghezia. De aceea, el va pierde orice functie
1
Gaetano Mosca (1858-1941), polit<)log
celebru prin ,teoria elitelor", opusa
politic italian. A ramas
Pareto.
135
DANIELL.
mediatoare intre societatea civila societatea politica, pentru
deveni o unealta de mobilizare in avantajul exclusiv al celei de-a
doua. Acolo unde exista o societate civila, va aparea, din aproape
'in aproape, o mobilizare fmpotriva Statului totalita:r: Budapesta
;;i octombrie polonez din 1956, Primavara de la Praga, din 1968,
evenimentele din Gdansk, in 1970 :;;i 1980, sint tot atitea eveni-
mente revolutionare. In momentele numeroase cind a batut in
retragere, contestarea surda gasea refugiul !n Biserica ;;i in
retelele semi-clandestine ale dizidentei. Odata cu venirea la putere
a lui Mihail Gorbaciov, menghina puterii sovietice slabeste iar
fenomenul partizan reapare chiar inainte de organizarea
lor libere. De rapiditatea procesului de tranzitie va depinde gra-
dul de diferentiere intre familiile :;;i partidele politice rezu1tate
revolutia intemationala. Organizate destul de devreme, alegerile
libere vor vedea contl:untindu-se partidul totalitar cu un mediator
unic, ce exprima vointa societatii civile de schimbare. Acesia a
fost cazul alegerilor din Polonia, din 1989, semicompetitive, dar
libere, ;;;i al primelor alegeri din Cehoslovacia, din 1990, sau al
partidelor din Ungaria, din 1988 ;;;i 1989. In schimb fiindca oro-
cesul electoral venea sa confinne o tranzitie care deja era ;usa
pe rezultatele dezvaluie o configuratie multipolara, ca in
cazul alegerilor din Ungmia din 1990.
Partideie totalitare. Familia de partide totalitare se compu-
ne din partide comtmiste normalizate in <mumite cazuri, re-
improspatate in vederea alegerilor libere. Chiar dadi ele au pas-
trat increderea anumitor sectoare ale clasei 1nuncitoare, acestea
eziHi sa mediatizeze vointa politica celor care, altadata,
parte din aparatul de Stat al democra!iei populare.
gmea este clara Polonia unde partidul s-a prezentat alegato-
sub fonna coalitii - Sojusz Lewicy DemoTaty Czej
(Ahanta Stingii Democratice) - fonnata 1n jurul acestuia :;;i
atragindu-:;;i sindicatul minoritar OPZZ, ca :;;i organizatiile de
136
Partidele politice din Europa
femei, de tineret etc. Partidul, a:;;a cum s-a prezentat, rebotezat
social-democrat - SdRP - nu mai reprezinta decit un :fiagment
din vechiul partid 1nuncitoresc tmificat - PZPR - prornoveaza
in primele rinduri elementele cele mai re:i:bnniste, Kwasniewski
sau Oleksy. Nu aceea;;i este situatia ill cazul Partidului Cmm.mist
Ceh - KSC - care, fiind mai puten1ic, a conservat o structura
mai rigida :;;i mai impenneabila fa}a de schimbare, ceea ce nu l-a
:impiedicat deloc sa obtina rezultate tot atit de bLme ca partidele
inrudite cu el, adica mai mult de 10% din voturile exprimate.
L< Slovacia, Alianta Silngii, cupr]nzind o majoritate de cadre ale
vechiului regim, este condusa de elemente refonnatoare, cmn
ar fi Petr Weiss.
Toate statele din Europa Centrala aveau partide social-demoClate
iar, dupa 1920, pattide comuniste. Tarile :;;i regiunile care au racut pmte
din Austro-Ungaria aveau o social-democra{:ie tot atlt de putemica ca
:;;i cea din Europa Occident/::tla. Adusa cu ,camioanele" Armatei sovie-
tice, puterea co1n1.mista a dezvoltat un aparat de Stat care nu se asea-
mana prin nimic cu ceea ce noi am nurnit fenomen partizan. Trebuie sa
acordfun un Joe aparte comunismului ceh: prima fonTmtiune politica a
tarii cu mai mult de 40% din voturi dupa razboi. Acesta se inscrie i'ntr-
un caz Inentionat de Max analizat de Raymond Aaron: parti-
dul monopolist, schimba caracterul odata aj1.ms la putere, eii-
min!ndu-;;i rivalii. Fie ca puterea i-a fost acordata de o forta tutelara,
fie ca :;;i-a cuce1it-o singur, Partidul Comunist s-a grabit sa absoarba
social-democratia, el se multumea cu aliatii cre:;;tin-democrati sau
cu altii care se supuneau vointei lui. ,Partidul" nu putea nici In ruptul
capului sa accepte ca vreo alta fonnatiune, oricare ar fi fost ea, sa-i
dispute statutul de reprezentant legitim al clasei muncitore:;;ti. Aceia
dintre :;;efii social-democrati care au acceptat sa intre 1n joe, cum slnt
Cyrankiewicz, Otto Grottewohi sau Fierlinger, s-au vazut recompen-
sati penttu serviciile lor, altii au suportat represiuni atroce, care n-au
fost egalate dec!t de cele suportate de care au
cazut pur :;;i simp!u !n dizgratie, adesea din motive tactice.
137
DANIEL L. SEILER
Vechile cornuniste pot conta pe ,rezervoru1" de voturi for-
mat din toti cer care beneficiau de pe unna vechiului regim: nmnen-
claturi:;;tii sau rnicii func}ionari. Exista intotdeauna pelicolul ca nurna-
rnl celor deceptionati de democratic sa se inmulteasca. In Slovacia :;;i,
intr-o rnai midi masura, 1n Republica Ceha muncitorii formeaza un
e!ectorat minoritar. In Po!onia, cinde rnuncitmii voteaza pe nariona1-
cato1ici sau nationali:;;ti, SLD este ata:;;at de politica promovarii econo-
miei de Ia fe1 ca partidele provenite din Solidaritatea. Este ade-
varat ca el beneficiaza :;;i de sprijinul a numero:;;i intteprinzatori, vechi
tehnocrati comuni:;;ti rama:;;i 1n fnmtea intreprindetilor lor :;;i convertiji
de dragul capitalismului.
2. Partideie democrate. Aceste partide au rezultat din dife-
rite fonne de dizidenta contra conmnis1nului, care s-au reunit
pentru a construi democratia !?i multe dintre ele au dispa-
rut ori s-au frag1nentat, diversele lor componente reclasl:ndu-se
alte axe de clivaje. Nu este 1nai putin adevarat ca un zid
desp.arte Partidul Comunist Ceh - KSC - de fonnatiunile pro-
venite din izbucnirea Forumu1ui Civic. Ba chiar, in Polonia,
apare, din punct de vedere genealogic, intre partidele
postsindicaliste, pede o parte, :;;i post-comuniste, pede alta parte.
Asistain, in aceasta tara, lao reformare a taberei democrate, eel
din elementele sale nenationaliste, prin formarea Uniunii
UL, ce regrupeaza Uniunea Democratidi- M. M.
Geremek :;;i Kuron - :;;i Confederatia Liberal-
Delnocrata. Ungaria, Forumul Democratic MDF,
este unul dintre ultimele democrate ale tranzitiei.
Ca Forumul Civic al lui Vac1av Havel, Solidaritatea mediatiza
voin}a politica a !ntregii. societa]:i civile; ca :;;i acesta, ea s-a scindat sub
curentelor centrifuge, li'is1nd un gol pagubitor, dar en diterenta
ca in Po!onia diversele caracteristici privind dezvoltarea forje1or s-au
Totu:;:i, atunci cind in Cehoslovacia geneza Pmtidului Demo-
cratic se manifesta 1nsumarea initiativelor individuale, In Polonia
138
Partidele politice din Europa
ea se na:;;te din convergenta fm}elor colective. Trei sint grupele refor-
matoare care se regasesc in cmTJ.itetele electorale :;;i intre ale:;;ii So!idar-
nosc in 1988. Cadrele din sindicatul NSZZ, Solidarnosc, mai intli, din
care o parte, cea a lui Lech Walesa, rihnine in aqiunea sindicala :;:i-:;;i
pastreaza libertatea fata de guvem; apoi, Intelligentsia catolidi care s-a
fom1at 'in cadrul unii dintre 1nembrii ei - de exemplu Mazowiecki -
avind o experienta parlarnentara cucerita In vechiul regim In cadrul
grupului Znak; in fine, Intelligentsia necatolica, cea care a crezut, Ia
inceput, in idealul comunist - eel 1nai cunoscut este istoricul
Bronislaw Geremek, membru al PZPR din 1950 pina in 1968 - :;;i care
s-a rupt de partid cind a descoperit adevarata natura a acestuia.
Masurile antisemite luate sub acoperirea antisionis1nului, ca :;;i partici-
parea Poloniei la invazia Cehoslovaciei din 1968, reprezinta motivele
putemice de ruptmii intre PZPR intelectualii sai. Fondarea KOR, de
catre Adam l'v1ichnick :;;i Jacek Kuron in 1976, a cristalizat acest curent.
C!nd ei inca mai 1ncercau sa schimbe din interior direqia Partidului
Comunist i'ntr-un sens liberal, ace:;;ti ,.revizioni:;;ti" colaborau deja cu
deputatii grupului catolic Znak; 1n 1977, KOR fonneaza o mganizatie
mai larga, KSS-KOR - Comitet a! Autoapararii Sociale - care con-
cretizeaza cooperarea !ntre cele doua opozitii refonnatoare, catolica :;;i
laidi. afara celor trei curente fondatoare, Comitetu! politic So!idar-
nosc beneficia de sprijinul sindicatului cu acela:;;i nume :;;i de sprijinul
episcopatului. Lupta fhtricida intre Lech \Valesa :;;i Tadeusz l'viazowiecki
in unna prezidentialelor din 1990, a dus la destramarea Solidaritatii.
Cele doua ,intelligentsias", catolica :;;i agnostica, s-au regasit pentru a
sustine pe aceasta din unna, formind apoi Uniunea Dernocratica, in
ce liberal-democratii au fost creatia succesorului lui l'v1azowiecki
in postul de prim-ministru: Bielecki. De fapt, ei voiau sa-l sustina pe
Leszek Balcerowicz, ministrul de Finante ale celor doua guverne
de1nocratice promotorul rnersului rapid spre libemlis1nul econmnic
sau al de :;;oc". Convins ca este partidul intelectualitatii, KLD
nu a cunoscut succesul electoral scontat de Golden boys de Kdansk
cme-l anima. La 1nceputul lui 1995, UD :;;i KLD au fuzionat, fiind
reunite de Baicerowicz.
139
DANIEL L. SEILER
lvlagyar Demokrata Forum, Forumul Democratic J\1aghiar,
nu a cunoscut niciodata prosperitatea Solidarnosc sau al Forumu-
lui Civic Ceh al lui Vaclav HaveL :fiin!nd cont de structurarea
civile din marcata de clivajul ora:;;e I sate, IviDF
reprezenta, mai ales, mediul rural :;;i mici :;;i uLqHJ'-'''
adica imaginea unei Ungarii catolice :;;i provinciale. IviDF nu a
ci:;;tigat alegerile din 1990, decaz1nd patru ani mai tirziu :;;i
avind un viitor
ivfagyar Demokrata Forum - 1\1DF - a fost creat In septembrie
1987 in urma unei reuniuni oficioase convocate la iniliativa lui Imre
Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tranzitiei. Ca mi:;;care
sociala ce dorea democratizarea !iirii, nu ca partid, 1\1DF a strins Ia un
loc contestatarii membri ai partidului :;;i opozantii care accepta colabo-
rarea cu ace:;;tia. 0 data cu cea de-a doua faza a tranzitiei, deschisa de
comuni:;;tii refonnatori - Rezso Nyers, Imre Pozsgay - la con-
ducerea ,Partidului" ;;;i constituirea guvernului Nemeth, Fommul, pro-
fit1nd de legea din ianuarie 1989, care permitea multipartidismul, face
inca un pas ;;;i se transforma In partid politic, av1ndu-! la conducere pe
J. Antall. 1\1DF cuprinde trei curente. Primu! i principalul curent se de-
fine:;;te ca ,linie nationala", iar ce1elalte se impun ca national-catolice.
Este vorba de o tradij:ie politica ce i:;;i are radacinile in secolul trecut i
care imbina nationalismul cu ata:;;amentul fata de valorile catolice,
combinatie pe care o regasim 1n Slovacia :;;i dar i in Irlanda
sau, altadata, In Quebec. Al doilea curent se vrea liberal ;;;i regmpeaza
militantii cei mai ata:;:ati de ideea trecerii rapide la economia de piata,
fara sa neglijeze !nsa problemele de natura sociala. Al treilea curent,
considerat populist, se 1nscrie atlt in vechea tradi}ie a Europei Cen-
trale, c!r :;;i Rasaritene (Narodniki in Rusia, de exemplu, o snnga rurala
idealista :;;i intelectuala 1n timp, care opune capitalismul ;;;i socia-
lismuli'n avantajul unei utopii comunitare agrariene).
140
Partidele politice din Europa
II.
Dilema pe care noile democratii trebuie s-o rezolve se pune
in umatorii tenneni: cum sa o economie de piata
tara acumulare de tara adeva-
rate circuite de distributie cu un aparat de invechit
mtr-tm context financiar eel putin posac,
lnmtlnd costmile sociale umane care sint :;;i vor fi ridicate.
Fa}a de aceasta mare :;;i dificila problema, un clivaj net apare
:;;i delimiteaza clar optimi:;;tii, cei care cred ca echilibrul pietii
va rezulta nu numai din privatizarea pe scari.l larga a
intreprinderilor, dar din liberalizarea pretmilor, pe de-o parte,
:;;i, pe de alta parte, minimali17tii, care vad o tTanzitie mai lunga,
unde privatizarea precede liberalizarea pretmilor :;;i converiibi-
litatea monedei, totul supravegheat de Statu! care-:;;i asuma ro-
1ul de supraveghetor mai ales 1n domeniul sociaL in ceea ce pri-
ve:;;te tranzitia, primii se aseamana cu aparatorii utilitarismului
benthamian, iar ceilalti, cu sustinatorii colbertismului francez,
chiar dacii discmsul lor, marcat de fascinatia dezbaterii econo-
miei occidentale, se refera cind la Hayek, sau la monetarism,
cind la social-democmtie. Spre regretul sustinatorilor acestor
doua doctrine, nici una, nici alta nu esie conceputa pentnt a asi-
gura trecerea de la ,socialismul aplicat" la economia de piata :;;i
nu constituie panacee; in fata ineditului nationale. eco-
nomi:;;tii din Emopa Centrala ar avea prilejul originalitatii,
ei cauta sa se inspire din Inodelul occidental.
0 situatie inedita: fostul bloc rasaritean trebuie sa strabata- prin
intermedin! deciziei politice :;;i !ntr-o perioada scurta de timp o cale
care pentt-u Occident a durat mai multe secole, ;;;i asta 1n foamete,
,singe :;:i lacrimi". Singurul exemplu de trecere rapida la capitalism
ramine Anglia, a carei revolutie a fost marcata de abolirea succesiva a
sistemului elisabetan de proteqie socia!a a Com Lavvs. Totu:;;i, aceste
141
DANIEL L. SEILER
evenimente s-au desta:;;urat pe durata a aproximativ o jumatate de secol
:;;i sub unei veritabile clase de lntreprinzatori capitali:;;ti. Aceasta
c!asa burgheza a putut prospera, initial, la adapostul putemicului Stat
creat de regina Elisabeta :;:i a intemationalismului sau economic :;;i colo-
nial. Altundeva, costul social pe care Anglia 1-a platit pentm dezvoltarea
economica ar parea exorbitant astazi. De altfel, este de neconceput sa
plate:;:ti un asemenea tribut- care ar implica absenta democratiei poli-
tice, absenta vecinilor mai 1nstariti :;:i inchiderea frontierelor Uniunii
Europene fata de potenfialii refugiati economici; abia dar!mata, cmiina
de il;r ar reapare sub fonna unui zid de argint sau chiar mai impenetrabil.
1. care o tranzitie rapida:
Optimi:;:tii, sau maximali:;:tii, s-au impartit rapid in
tice datorita conceptiilor diferite in ceea ce prive:;;te ordmea p_oh-
dar urmarind o structura precisa. Ei apar observatoruhn ca
doua versiuni care pot coexista: o varianta catch-all majoritara
:;;i o varianta ,intelectuala", mai slaba electoral. Cele doua va-
riante nartizane coabiteaza in Republica Ceha :;;i intre ele exista
'ambigue. In Po Ionia exista doar varianta ,intelectuala",
dar aura ei nu se compara deloc cu cea a partidelor echivalente
din sau Cehia. Din contra, in Slovacia catolica :;;i natio-
nalista, entuziasmul pentru introducerea economiei de piata pare
mai moderat :;;i incapabil de a crea un partid maximalist. Astfel
di ODS, in Boemia :;;i flancat de ODA, FIDESZ-ul
unguresc, prezinta aceasta structura care, incompletii in Polonia,
se traduce contederatia liberala a lui Bielecki, cea care a
intrat in Unitmea . a face fata comuni:;;tilor.
ODS, Obcanska Demokraticka Strana Partidul Civic DeJnocra-
tic regrupeaza, in unna formarii lui in aprilie 1991, majoritarii din Ob-
!mpreuna cu conducatmul lor, Vaclav Klaus, ministrul
de care 1ntruchipeaza, !n ochii cehilor, de a accelera
ritmul trecerii Ia econornia de piata. Orientarea partidului este clar
socio-economica, referinta sa la valori limitlndu-se la omu-
142
Partidele politice din Europa
lui :;;i la idealul democratic european, ceea ce-i permite o puternica
transforrnare tara riscul de a rani convingerile :;;i preferinte!e cultura!e,
morale sau religioase.
Acest aspect apropie ODS de stilul patiidelor Europei Continenta-
le. 0 alta asemanare cu Occidentul ar fi profesionalismul. Partidul este
condus intr-o maniera modernii :;;i eficace, propaganda lui este axata
pe persoana lidemlui Vaclav Klaus, pe discursul sau simplu :;:i lipsit
de ambiguitiiti, de altfel, existlnd :;;i un acord cu o finna americana de
consulting politic in urma alegerilor din 1992. Discursul partidului
civic 1mbinii cu abilitate referintele Ia I\1. Thatcher cu cele privind rea-
lismul lui Masmyk. At!t cit poate fi judecat, procedeul pare sa fie
eficace: ODS-ul se afla, chiar de la crearea lui, in frunte, confonn
tuturor sondajelor, care demonstreaza cii popularitatea lui V. Klaus nu
se dezminte, !n ciuda manierei utilitariste :;:i expeditive cu care a reglat
problemele cu Slovacia. Proillul militantilor ODS-ului exprima o tra-
siitula constanta: este vorba de oameni noi, care sub regi1nul precedent
s-au dedicat sferei private asigurindu-:;:i reu:;;ita profesionala: Vaclav
Klaus era unul dintre cei mai experti ai Institutului de Previ-
ziuni Economice din Praga, ia1 Peter Cermak era medic. Ei sint fomie
reprezentativi pentm atitudinea de mijloc a cehilor: ostili comunismu-
lui tara sa ajunga Ia dizidenta :;;i orienta}i ciitre Occident, in special
spre Comunitatea Europeana.
Optimi:;;tii s]nt flancati, pe aripa lor intelectuala, de partide chiar
mai mici :;;i mai radicale; este vorba de FIDESz ;;i ODA. Aceste for-
m:atiurii reprezinta pent1u economia de piata, intr-un context marcat
de planificarea centralizata, ceea ce reprezenta PSU francez al anilor
'60 pentn1 socialism 1ntr-un context capitalist ... ODA ceha Alianta
Cividi Democratica - parea mai atriigatoare, iar Fiatal Demokratak
Szovetsege (FIDESz)- mai originala.
Ceea ce despmie ODA de marea sa rivala, ODS, !ine de o chestiune
de sensibilitatc: natura ,dizidenta" a primei. Ea s-a nascut din dezba-
teri care, in cadru! dizidentelor, studiau economia de piata :;;i liberalis-
rnul economic, plec:ind de Ia lucrarile :;;i temiile care predominau !n Vest.
ODA este ru1 partid de idei pentm care liberalismul constituie mai mult
dec!t o viziune economica, o filozofie, Ia Hayek fiind expli-
143
DANIEL L. SEILER
cita. Ivlinistrul ceh al Privatizarii, T. Jezek, era un apropiat al dilugi'i-
ruiui de pe muntele Pelerin, iar pentru ODA fata de eco-
nornia de piata semnifica o fervoare religioasa, in timp ce pentTu
FIDESz ungu;esc acesta provine dintr-o pasiune iconoclasta. Tntr-ade-
var, straiuci\ii tineri intelectuali care o compun au 1nte!es ca trebuie sa
ntpa cmnplet cu trecutul, fie el comunist sau precomunist, arundnd cu
bucurie peste bord at!t socialismul c'it ;;;i valorile nationale :;;i catolice
ale Ungariei din totdeauna, !ntr-o frenezie a schimbarii :;;i a unui avan-
gardism modernist. I-am fi putut numi, mutatis tineri ,anar-
cho thatcherieni" sau tineri ,libertarieni de st!nga" ... dadi ei nu ar fi
facut un viraj conservator care sa duca la demisia liderului Gabor
Fodor. FIDESz si ODA se bucura de prezen}a unor personalitati stra-
lucitoare de pe s,cena parlamentara din Ungaria sau de pe scenele par-
lamentare :;;i guvernamentale din Republica Ceha.
2. sau partidele sodale. efervescenta cau-
zata de o unde altemeaza entuziasmul delirant :;;i nos-
talgia vechii adepte ale unei tranzitii mai lente
au rezistat cu greu. se autoproclmna social-democrate, dar
rara sa prezinte nici una din trasaturile istorice, sociologice sau
morfologice ale muncitore:;;ti :;;i nici a fortiori ale
social-democratiei. Cele care s-ar putea incadra aici au fost stu-
diate 'in precedent, cum ar fi Uniunea Laburista din
Polonia. Ne ram1ne sa tratam virtualii sau ,social-
democrati" cehi, sloveni :;;i slovaci.
Partidele de idei" revendicindu-;;i social-democratia europeana s-
au ;:ezentat cu un total insucces ]a alegerile democratice. In Ungaria
si in Cehia era vorba de organizatii!e ,in exil" ale vechilor partide
dinaintea comunismului. In alte parti erau intelectualii :;;i economi:;;tii
interesati sa conduca procesul de tranzitie spre econon1ia de pia'[a in
mod progresiv consider1nd modelul social-democrat :;;i economia
mixta o cale rezonabila. Singuml lor succes, fomie modest de altfel, a
fast SDSS care a obtinut locuri 1n parlament Ia alegerile slovene din
1990 !n favoarea listei anticomuniste Demos. Ei au obtinut patru locuri
144
Partidele politice din Europa
;;;i un modest 3,34% !a legislativele din 1992. In Republica Ceha,
stralucirea Fommului Civic a eliberat energii: Valtr Komarek, fost
prim ministru al ,Revolutiei de Catifea" :;;i fost responsabil a! Institu-
tului de Previziuni Economice din Praga, a i'ncercat sa regrupeze pe
tofi ,,minimali:;;tii" reconstituind o social-democratie, CSSD, care a obti-
nut l ,25% din voturi, in timp ce omologul sau slovac, SDSS, condus
de Dubcek, a c'i:;;tigat 6,09%, ambele in 1992.
Este adevarat, cre:;;tin-democratii, national-cato-
licii, iar in Boemia ;;i Slovacia comuni:;;tii sau post-comuni;;;tii lncearca
sa profite de deceptiile alegatorilor fata de economia de piata.
III. Concluzii
Dificultatile politice '?i economice inerente tranzitiei au dat
na;;;tere la multe resentimente :;;i, din acest motiv, la clivaje in
Firile din grupul Vi:;;egrad. Avind o mare importanta incepu-
turile democratizarii, clivajul Stat/societate civila cunoa:;;te
diverse forme. Acesta a disparut 1n Slovenia, in timp ce in
Slovacia controversata a lui Vladimir Meciar,
care polarizeaza partidele pro sau contra lui, a rastumat sistemul
de aliante. in Republica Ceha, Forumul Civic al pre:;;edintelui
Havel :;;i-a permis 1uxul de a declara comuni:;;tii gasin-
du-se situatia de a fi izolati :;;i in opozitie. Ungaria, MDF,
care, impreuna cu sociali:;;tii a fost artizanul tranzitiei democra-
tice :;;i care a pierdut in alegerile din 1994, se gase:;;te opozi-
tie fiind obligat sa se realinieze. Destinullui este probabil acela
de a prelua vechea flacara populista a partidului micilor proprie-
tari, mult prea invechit. Daca aceasl.a s-ar inti:mpla, Ungaria-
care de la Kadar ,sociahsmul gula'?ului" de!ine un mare avans
fata de alte ,tari din Est" - ar fi trebuit sa fie tratata in prima
parte imprem1a cu partidele celorlalte democratii occidentale.
145
Dhnpotriva, in Polonia, revenirea la putere a vechilor cmnu-
n'sti reciclati chiar aliati cu a cunoscut destule
intre _ _ _ dirnine_ actuala.
ciuda avansurilor pe care le fac hdern _ _ . .
,stingii dernocratice" -