Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,143.131tniAlim...s.IIMfolassa:.....111.stalmenuaarclan
DOCTRINELE
PARTIDELOR
POLITICE
CV1,TVR A NATIONALA
111.4,11..naggriazial
,
www.dacoromanica.ro
DOCTRINELE
PARTIDELOR
POLITICE
D. GUST! / N. IORGA / C. RADULESCU-MOTRU
V. MADGEARU / G. TASCA
I. G. DUCA AL. MARGHILOMAN / S. VOINEA
M. MANOILESCU / I. RADUCANU
N. IONESCU / N. PETRESCU / I. N. ANGHELESCU
A. TEODORESCU / G. KISS / H. 0. ROTH
19 PRELEGERI PUBLICE
OR 0 A NIZ A TE D
E
PAR
CVLTVR A
NATIONALA
BUCUREST I
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
.....
..... .
31
47
65
89
103
111
119
141
163
173
. 187
din Bucuresti
pLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC de I. N. ANGH.ELESCU,
profesor la."-Acadeinia de Inalte Studit Comerciale i Industriale 201
.OLIDARISMUI. JURIDIC de ANIBAL TEODORESCU, profesor
218
universitar
Debretin
267
www.dacoromanica.ro
281
letul uman, tot asa partidele politice si doctrinele politice imprima anumite
directive unui regim constitutional. Iat deci intima continuitate a ciclului de
prelegeri de acum cu cel precedent, studiul partidului politic si al doctiinelor
politice formand un necesar compliment cercetarii Constitutiei.
Dar poate ca unul ori altul dintre d-voastra se intreaba nedumerit, ce urmareste Institutul Social prm aceste cursuri? SA clarificam atunci, dela inceput,
rostul lor.
Aceste prelegeri ar putea sa parA la noi o mutate; in alte parti astfel de
manifestari au intrat de mult in obisnuinta publica. Cateva zile numai aupa
..dezastrul militar dela 1871, in Franta, Boutniy, un mare constitutionalist francez,
Imitand Franta, dupa catastrofa militara germana, cel dintai lucru la care
s'au gandit conducatorii culturali si politici ai Germaniei contimporane a fost
www.dacoromanica.ro
Raspunsul este simplu. Cultura politick nu se da la noi nicieri, nici la Universitate, nici in Mara de ea.
ad fim bine intelesi, nu poate fi vorba de a forma oameni de Stat providentiali, dci, este bine stint, geniul politic nu se produce dupa dorinta, ci se
naste
nascitur, non fit. Natura din nenorocire este zgarcita cu pro ducerea
unor astfel de exemplare rare. Se stie insa tot atat de bine, ca cel mai talentat
om politic nu poate improviza solujii mari, caci toate darurile naturale i empirismul afacerilor publice, Park' cultura politick, nu sunt suficiente pentru a forma
pe marele om de Stat modern Dar abstractie facand de aceste consideratii, aici
este vorba numai de a avea in jurul oamenilor de Stat superiori si en practica,
politick un grup util de colabontori, anume pe intermediarii i directorii de opinie
injghebat anul trecut, le-am organizat anul acesta i speram ca, le vom face
si in viitor ; prelegeri, care, imbratisand nit acelas complex de probleme, I ormeaza un tot complet asupra unei chestiuni; sunt actuale i contimporane, prin
subiectul lor ; orifice prin metoda lor, fiecare din ciolul de prelegeri fiind complimentul critic al unei alteia; i, insfarsit, accesibile tuturor.
2.
Dar s'ar putea intampla ca unii din d-voastrO s aiba ind o nedumerire.
Acum vorbesc pro domo. Faptul c cineva, care nu face parte dinteun partid
politic, cum este calul meu, intentioneazO s vorbeasc despre partidul politic,
ar putea provoca unui criticist sever un suras de simpaticA compOtimire. Acest
suras n'ar aveh insa, cred, nicio justificare. Cci altfel ar fi s credem ci cineva,
care n'a facut cel putin o revolutie, n'are dreptul sh" scrie despre revolucie ; ori
ek cineva care nu este gradmar nii poate sa fie botanist ; ofi ck cineva trebuie
sa, fie virtuos violonist ca s trateze despre fizica i fiziologia sunetelor. Deosebirea intre teorie i practica, intre cineva, de pilda, care nu face parte dintr'un
partid politic si totus vorbeste despre partide politice, i intre un om politic, nu
este asa de mare cum s'ar Ora, la prima vedere. Teoria i practica nu sunt
lueruri care se exclud: teoria este totdeauna o practid virtuaM, pe cand practica
www.dacoromanica.ro
este totdeauna o teorie latenta. Politica in mama lui Pericles a fost arta, pe and
in mana hi Aristoteles a fost stiint.
Evident ca' nu e vorba de a face stiinta politic normativa, adica politica
aceea care sa formuleze norme, si sa spunk: uite, tu, om de Stat, asa trebuie si
lucrezi in toate situatiile sau in anumite situatii date. Aceasta nu se poate. As
vreti s cunosc omul de stiinta, care in laboratoriul sau s fi facut vreo descoperire sensationala dupa aplicarea intocmai a regulelor metodologice, indicate de
vreun tratat de logica. Logica inregistreaza si explica metodele prin a caror
aplicare s'a rant o descoperire, ea nu a insa retete si directive metodologice
cum sa se fad, descoperirea. Politica stiintifica' nu-si asuma obligatia a da directive si imperative cum sa se conduca afacerile Statului, ea insh poate perfect
de bine si trebuie s explice, cum se condue aceste afaceri i dacti se condue
bine.
vatie de metoda. In cercetarea noastra ne vom margini la simple stabiliri impartiale de fapte, la analiza ci explicarea lor conform realitatii, fara a le aprecia
si valorifica.
www.dacoromanica.ro
Un partid este totdeauna parte dintr'un tot, cuvhntul pars (parte) indica,
aceasta etimologiceste ; partidul presupune in acelas timp i existenta unui partid
opus, care-i d. viea i fiinth, did un partid inceteazh de a mai fi, cnd existh
numai el, singur. Partid inseamn deci o parte dintr'o comunitate i opozitia
acestei phrti cu celelalte phliti din comunitate. Asa, se vorbeste de ode douh
partide ce se prezinth in fata instantelor judiciare, de partide filozofice, stiin-
meazh un partid fatri, de protivnicii teoriei sale si de dusmanii personali, ce alehtuiesc un alt partid. Noi nu vom vorbi despre particle in general, ci numai despre
www.dacoromanica.ro
partid politic, pentruca este intamplator adunath spre a rezolvi sau asculta
anumite desbateri i chestiuni, ea este marginith la un anumit spatiu i timp
si Se disolva imediat ce acest spatiu i timp nu mai sunt ; ei Ii lipseste deci cu
totul caracterul de permanenth.
In al treilea rand aceasth asociatie permanenta, de persoane libere, trebuie
sti fie o asociafie d eeteiteni.
Aceasta este iaras foarte important, pentruca, evident, in Statul roman putem
unpartid politic.
In al patrulea rand, asociatia liberti, de cetateni, en caracter permanent,
trebuie sci urmareascd a ajunge negmit la puterea de a guverneo.
e mult mai comod a captiva, dintre cele douti suveranitati, monarhie si Riveranitatea poporului, bunavointa monarhului. Ash se explica, de ce adesea se
creaza o camarila in jurul suveranului, sau chiar in jurul unor anumite persoane
influente si conducatoare, in special in jurul sefilor de partid. Astfel de grupe nu
sunt partide propriu zise, i nu sunt pentruca le lipseste caracterul de publicitate.
Nu sunt iaras pariide toate organizatiile secrete, care se formeaza in timpul
mini regim absolutist. N'an fost particle propriu zise nihilismul, In timpul tarismului; Turcii +Mai, in timpul lui Abdul Hamid; ori carbonarii in Italia, faimoasa organizare patriotica pentru a scapa Italia de dominatia stfaina napoleoniana si al carei suflet a fost Mazzini.
Tot ash de putin pot fi considerate ea particle politice societatile secrete, ca
franemasoneria, eamorra i mallia. Maffia, acea cunoscuta asociatie facut de
www.dacoromanica.ro
briganzi, din Sicilia; camorra, banda de ran facatori din Neapol; francmasoneria, asocitia secreta, indreptata la inceput impotriva iezuitilor si care a luat
mai thrziu formele cele mei variate, dela o asociFtie cu scopuri mistice, vagi
si de sentimentalism umanitar, cu obiceiuri foarte curioase, cabalistice, panala
asociatii cu scopul de a asigurh prosperitatea i propasirea membrior ce le alcatuiau, centrale pentru parvenirea ambitiosilor, grupari clandestine en scopuri
politice oculte. De aceste ultime forme ale francmasoneriei vorbeste fostul imparat german Wilhelm Il-a in memoriile sale; el crede cu toata seriozitatea, c
dezastrul german, si in special detronarea lui, se datoreste influentelor acestor
organizatii; este desigur o enorma exagerare a importantei acestor asociatii si
care dovedeste nurnai naivitatea i calitatea puterii de judecata politica a autorului. Dealtfel, eine a citit aceste memorii are impresia c fostul imparat le-a
scris mai mull pentru a ilustra spusele sententioase ale lui Voltaire: cu cat de
putin spirit se poate conduce o tara!
Partidul politic, reprezilit interese i idei generale,
WA, ultimul sari
element constitutiv, de o insemarate pe cat de hotaritoare, pe atat de discutata, ash, c suntem obligati sa ne oprim ceva mai mult in precizarea lui.
Un partid politic, pentru a merith.acest titlu, trebuie s reprezinte, credem
noi, idei i nterese generale. De aceea clica, in care membrii urmaresc numai
satisfacerea intereselor personale, nu este un partid politic.
Ofice partid politic este in primejdie s devina o elic, atunci and majoritatea membrilor lui urmareste specularea Statului, exploatarea acestuia ca o
mosie proprie, fticand din guvernare un mijloc de imbogtitire personala; mice
partid politic este in pericol sti fie degradat la forma de clica politica; propriu
zis ofice partid politic este mai mult sau mai putin click pentruca aproape nu
exista partid politic care sa flu numere arivisti i oameni de afaceri; in acest
caz fra7eologia politica seducatoare serveste.drept platforma ipocrita pentru
a masa, ambithle pur personale.
Par tidul politic nu este apoi o fracfiune, pentruca fractiunea este tocmai frag-
mentul dintr'un partid: sunt nemultumitii unui partid cad la un moment dat
fac partid in partid. Deosebit de fractiune este co:eria, care este fractiunea
din fractiune; ea reprezinta un maxiMum de personalism i arivism.
Partidul politic nu este prin urmare camarila, clica, coterie, ori fractiune,
pentruca toate aceste patru forme de manifestari, ash zise de partid, nu urmarese
interesul general, ci numai interese particulare.
Este timpul acum s ne intrebam, in ce sens se poate vorbi de: interese si
idei generale?
Adesea auzim locul comun, c. un partid politic trebuie sa fie conceput ca o
asociatie care sa aiba o baza sociala. Ce trebuie insa inteles prin: baza sociala?
Vieata politica nu este deck o lature, un aspect al vietii sociale. De obiceiu se
crede ca vieata politica, este opusul vietii sociale i Myers. Nimic mai fals, pentruca
vieata politica se sprijine totdeauna si in mod necesar pe categoriile economice
si sufletesti ale unei societati,
dupa cum
farti care vieata politica ar tL goala
categoriile economice i sufletesti ale unei societati, ce formeazil la un loc substratul vietii sociale, au totdeauna nevoie pentru a se mentil e i forma, de
institutii politice i juridice, fara care aces'L substrat ar aramanea suspendat si
inform. Politica nu este alteeva cleat tocmai una din funetiile organizatoare
www.dacoromanica.ro
ale acestor categorii economice si sufletesti. Tct ce este politic este social, i tot
ce e social este si politic.
Tot ce este politic este si social, pentruca nu poate fi conceputa o activitate
politica, care sa nu fie in functie de vieata sociala; si tot ce e social este in acela
timp si politic, pentruca orice manifestare sociala, fie de natura economica, fie de
natura sufleteasch', artistica, intelectuala, tiinIifici, religioasa, toate au insemnate consecinte politice, in sensul larg al cuvantului. Vieata sociala consta din
multiple si variate stari, care se interfereaza, incruciseaza si se ciocnese intre
,ele ; vieata politica' are tocmai menirea de a dirigui aceste stari sub forma de
curente, temperAndu-le ofi activandu-le. Vieata sociala este aluviunea, pe care
o depun curentele politice. In vastul sistem elaborat de vieata sociala, in totalitatea ei, vieata juridica produce un cod, vieata artistica, o estetica, vieata religioasa, o dogma, vieata tiiuMic, un sistem, iar vieata politica, o Constitutie
si un partid politic cu o doctrina politica. Un parfid politic are deci totdeauna
raclacini adanci, necesare, in vieata sociala, si anume atat in substratul ei economic, concentrate sub forma de interese, cat si in cel suiletese, cristalizate in
idei. Partidul politic este un indoit product ideologic si economic al unei stari
sociale intr'un moment istoric dat, fie crt atarna de ea, ori ia atitudine impotriva,
ei. Asa, dar, antagonismul partidelor, despre care se vorbeste atat de mult, ii
are ratiunea sociali in antagonismul intereselor i ideilor contradictorii ori
opuse sociale.
Deci, interese i idei. Fireste cii varietatea fenomenologicA a partidelor polii
tice nu inggkluie o schematizare abstracta a lor. Sunt partide care pun in evidenta
mai malt interesele economice, allele mai mult ideile politice, religioase ofi filozofice ; in realitate insa, ideea pentru a aveA putere este totdeauna intovarsita
de un interes, iar interesul nu se poate satisface fara ideie; interesele si ideile
crese si se impletesc strans impreuna, chiar atunci dad ideea pare numai fatada
imbracamintea seducatoare a intereselor, ori interesele, simple, brutale stanjeniri ale avantului ideilor. Aceasta este conceptia paralelista sociologica, ce
se apropie si se departeaza de ash numita conceptie marxista. Daca vieata sociala
este cleodata, viearta politicii si vieata economica si ideologica, evident ca
exista un paralelism intre aceste doug vieti, si nu o conditionare cauzala reciproca, en excluderea uneia din ele. Ca sa, intrebuintam o comparatie, am spune
ca vieata sociala este asemenea mini arbore, care are si frunze si flori si fructe ;
de sigur ca aparitia fructelor nu e datorita frunzelor si nici numai florilor toate
acestea sunt manifestatii ale unui aceluias lucru, care este aceeas seva a arborelui. Tot RA nu putem spune, cum afirma Marx, ca vieata politicii e numai un
reflex al vietii economice, care ar fi singura iniiaJi si reala, dar cii vieata sociala,
ca tot indivizibil, se manifesta sub forma categoriilor economice, politice si
ideologice.
Ceteam zilele trecute o alta comparatie, care este si mai sugestiva. Pentru
a se face clara deosebirea intre agens i accidens, se aminteA banala figura a bir-
pentru a merge poate fi lipsith de cal si birjar, tot asa, nu putem concepe, ch o
societate, ca sh existe, sh se desvolte si sh prophseasch, poate fi lipsith de elementul politic, cat 0 de cel ideologic 0 economic.
Interesele sunt personale cri generale, sociale. Despre interesele personale nu
mai vorbim, chci am spus eh atunci cand o grupa se preocuph.numai de interesele personale nu mai merith numele de partici, ci este clich on coterie. Trebuie
ins h. precizat intelesul de interese generale. Aid mtervine o importanth ches=
tiune: exisch oare panicle pure de clash, in sensul unet identiati intre notiunea
de partid si cea de clash? Conform metodei noastre de a nu afifina, nimic Ma a
apela la datele experientei, sh vedem ce ne ofeth ea .hi. aeest caz. Anume, vom
arializa structura sociaM a unui partid, care se pretinde prin excelenth partid
model de clash, a partidului comunist din Rusi.
Se stie eh Herriot, duph',chatoria recenth pe care a fheut-o in Rusia, constata,
eh a intalnit in acea tarh foarte multi comunisti, dar foarte putin comunism. Chiar
si acesti foarte numerosi comunisl se reduc propnu zis la foarte putini reprozentanti ai clasei lucatorilor, chci in Rusia azi o minoritate infimh din class
muncitorilor, a thranilor si lucratorilor (mei 1% din populatie), formeazh asa
zisul partid comunist. Morning Post intr'un ultim nunthr afirmh ch din 600.000
aderenti ai partidului comunist din Rusia, in timpul din urmh n'au rimas decat
200.000, dupil revizuirea cadrelor de chtre instantcle superioare politice ale
partidului comunist. Curktirea partidului devemse necesard, pentruch in timpul
din urmii nivelul partidului comunist scazuse prea jos, delicventii, betivii si
excrocii ajunseseth la o situatie preponderenth; 4A, de pildh, s'a constatat ch,
dela 15 Septemvrie 1920 la 1 Maiu 1921 au fost condarnnati pentru coruptie si
abuzuri 25.000 comunisti, ceeace face aproape 11% din totalul condamnhrior.
Partidul comunist este un partid de clash in sensul ca el azi nu cuprinde
intreaga clash a muncitorilor si thranilor, ci este numai, duph conceptia auto-rizata a fruntasilor, din partid, capul clasei, avantgarda proletariatului; el este
deci numai un fragment din aceasth clash, avand ca misiune esentiali a conduce
si comanda
a crea deci acea faimoash dictaturi de partid, si nu de clash!
si avand in acelas timp obligatia a face educatia acelora din clasa muncjtorilor
si thranilor, cari inch nu fac parte din partid, ea ih se inscrie in el. Este
instructiv a sti ch structura sociali a partidului comunist din Rusia se compune
cam in acest mod: la 100 membri ai partidului
duph o tabeli publicath de,
centrala partidului in ziarul oficial Prawdao, din 1 August 1921,
la 100
membri ai partidului, in 1920, lucritori erau 51; iar in 1921 erau 37%; meseriasi 8%, in 1920 ; iar in 1921, 5%; Omni in 1920, 5%; iar in 1921, 7%; functionari 12%, in 1920 ; iar in 1921, 16%; intelectuali in 1920, 24% : iar in 1921, 33%:
Ce reiese din acest tablou?
Aceste date foarte elocvente arath c...,,'4 elemental muneitoresc din partclul
www.dacoromanica.ro
Poate c ar fi mai interes i alte date privitoare la alchtuirea social apartidului comunist: la 100 membri 11 erau femei i 89 barbati. In privinta varstei,
sub 20 ani erau 6%, dela 20-30 de ani, 47% : peste 30 de ani, 47%. Duph preghtirea scolara, membrii cari au absolvit o scoalh medie i superioarh erau 12%
bhrbati, si 30% femei, cu o scoalh inferioarh 75% btirbati si 50% femei, autodidact erau 10% brbat si 14% femei, iar analfabetii, in tara clasich a analfabetismului !, se reduceau numai la 2% bhrbati 0 4% femei.
Ce dovedeste aceasta? Insemntatea mare ce se drt elementului intelectual
si elementului nemanual tocmai in partidul comunist.
Care sunt acum invhthmintele dare ce ni le a analiza de mai sus? Evident
mai intaiu i inainte de toate, ci nu se poate vorbi, nu putem i nu trebuie sa
vorbim, de o idenuitate intre un partid i intre o clash. Experienta politich de
pretutindeni ne arath, ch nu in mod necesar apartinerea de o clash atrage duph
sine apartinere de tin partid. Nate cineva s apartina unei clase sociale i totus
sh fie cu totul indiferent politicii, O.' nu fach parte din nici un partid; in al doilea
rand, poate cineva sh apartina unei clase sociale i s fach parte din alt partid
decat acela care spune chreprezinth interesele clasei sale, cum sunt lucrtorii cari
fac parte din partidul conservator sau din partidele catolice, i cari, prin faptul
ch fac parte din alt partid, nu si-au pierdut deloc insusirea ci fac parte dintr'o
anume clash. Apoi, in al treilea rand, sunt foarte multe elemente din alte elase
sociale care fac parte dintr'un partid i prin aceasta n'au Tlevenit deloc reprezertantele unei Clue, bunhoarh cand in partidul socialist avem aface cu atatea elemente neproletare (avocat, doctori, prcfesori, capitalisti; etc.), ceeace nu inseaninh ch de au devenit proletare. Partidul catolic, care este o forta politica
puternich in GermaMa, Italia, Austria, Elvetia i Olanda, ne oferh in aceasth
privinta un spectacol editicator ; partidul clerical catolic este alchtuit din mari
www.dacoromanica.ro
10
acum doi ani in Italia 1.000.000 de adepti din cari acum cateva luni nu mai
rhmhseserh deck 25.000, cu perspectiva desfiinthrii totale a acestui partid.
Va sh zich, avem partidul fascist, avem partidul catolic, avem partidele
nationale unde nu ghsim reprezentarea exclusivh a intereselor de clash; am
vAzut ch insesi partidele asa zise de clash nu sunt particle pure de clash, nefiind
particle care sh cuprindh o identificare a intereselor de partid cu interesele de
clash. Totus, pentru a inlAtura orice confuzie trebuie accentuat ch in general
majoritatea aderentilor unui partid se strang i sunt luati din aceleasi phturi
sociale ; afirmarea insh care se face si este astAzi atat de obisnuith, cA liniile
superioare ale partidelor, linia de demarcare a partidelor ar fi o lithe orizontalh,
adich ar corespunde straturilor orizontale suprapuse sociale i n'ar fi o lithe verticalh, perpendicularh care ar strabate toate aceste stiiaturi; ori afirmarea central% ch aceasth lithe de separare intro particle ar fi o linie perpendicularh, care
strhbate in adancime toate aceste straturi, iar nu una orizontali, toate aceste
afirmAri trebuiesc luate cu prudentA. lin partid politic poate sh se diferentieze
social de altul i printr'o lithe orizontali i printr'una verticalh. Afirmarile transante, apodictice, in politicA sunt primejdioase pentruch iau totdeauna caracterul unei postulhri, ce nu se poate sustine i mentine atunci cand ea este supusA
unei verifichri i confruntAri cu complexa i variata realitate a faptelor.
4.
Cu aceastA expunere, prin care am aratat care sunt elementele constitutive ale unui partid i intrucat partidul politic se deosebeste de celelalte unithti sociale, am incheiat o primh parte a prelegerii noastre, rhmanand acum sh
deschidem o parantezh necesari: dach am aritat ce este partidul politic, acum
-avem datoria sA vh aducem la cunostinth, o miscare foarte pronuntath i interesanth in gandirea politica contimporanh, care se striclueste sh dovedeasch ce
nu este un partid politic si de ce nu poate alma el legitimitate.
Partidele politice sunt astAzi discutate, disputate si contestate, in special de
urmAtoarele doctrine: sindicalism, socialismul de gildh si sovietism. Partidul
1) Vezi Programu i Statutul Partidului Fascist, in Athiva pentru Stiinta si Ref orma
Socialas, Anul IV, No. 4-5.
www.dacoromanica.ro
11
politic, afirma aceste doctrine, trebuie inlocuit complet si in locul lui s apara
sovietul, sindicatul, gilda
celulele viitoarei organizari a societatii.
Toate aceste curente si doctrine hotarit dusmane partidului politic, au doua
ganduri comune constructive: actiunea directa i suveranitatea muncii; actiunea
directa care trebuie sa inlocuiasca actiunea indirecta, cu alte cuvinte, partidul
suveranitatea muncii, care trebuie sa inlocuiasca, suveranitatea Statului.
Dintre aceste doctrine cea mai importanta este de sigur doctrina sindicalista,
care a avut norocul sa aiba inspiratori fericiti, ea are un foarte mare ascendent
asupra gandirii politice contimporane, influentand puternic atat socialismul de
pilda, cat si bolsevismul. Cine nu cunoaste doctrina sindicalista, nu poate intelege deloc, bunaoara, care sunt adevaratele cauze, si care este ideologia docrinei bolsevice.
Sindicalismul paraseste calea traditionala a teoriei politice democratice,
raportul dintre acesti doi factori formeaza baza democratiei i punctul central
(al filozofiei politice clasice), se afla un mare vid, ce dispare odata cu iterventia
lata dar ca producatorii, ca singurele elementele viabile si reale, sunt chemati sti se uneasca impreuna ca sa actioneze i s influenteze miscarea politica
sociala generala. Producatorii grupati in sindicate (membrii aceleeas profesii)
burse ale muncii (membrii diferitelor profesii din orase), federatii regionale (sindicatele din districte), federatie nationala (unirea federatiior regionale) i toate
la un loc unite intr'o confederatie generala a muncii
iota, dupa sindicalipti,
organizatiile menite a inlocui partidele politice, condamnate sa dispara. Actiunii
indirecte Ii va urma o actiune directa, o lupta de corp la corp, dela clash la clasa,
intre forte vii sociale.
Doctrina sindicalista incheiata de mult prin incetarea activitatii creatoare a
initiatorilor ei, Sorel (mort de curand), Berth (devenit regalist) i Lagardelle,
traieste azi in miscarea sindicalista i in ascendentul pe care4 exercita asupra
gandirii socialismului de gilda si a sovietismului. Socialismul de gilda, desi de
origine ceva mai recenta, s'a impus atentiei observatorului sociolog. Intre 1910
si 1914, in Anglia, in urma unei mafi i grele miscari politice si in urma unei
atmosfere foarte turburi, creata de diferite greve care luau din ce in ee proportii
mai ingrijitoare, atat in Scotia, in Irlanda cat si in Anglia propriu zisa, s'a format
acest socialism de gilda (national guilds movement), un compromis, sau, mai
bine zis, o sinteza intre socialism si sindicalism. Socialismul de gilda (asa cum
a fost formulat de Hobson, Go le, Penty, Orage, Tylor, sub influenta lui Ruskin),
este romantismul social de azi, ce preconizeaza reinvierea moderna a breslelor
medievale. Gilda este asociarea la un loc a tuturor elementelor ocupate intr'o
industrie, ori a celor ce formeaza o profesie. Lucratorii manuali calificati ori
necalificati, tehthcienii, inginerii, functionarii comerciali, functionarii administrativi si de biurou directia de intreprinderi, toti formeaza la unloc o comunitate
www.dacoromanica.ro
12
astfel incat, dupa aceasta teorie, guvernul central ar trebui s alba radacini
adanci in massele populare.
Acestea toate insa in teorie. In practica, ce se intampla? Tocmai contrariul
Aceasta este tragedia sistemului politic sovietic; caci, pe de o parte, el construeste, in mod teoretic, un maximum de democratie si de realizare a suveranitatii imediate si reale a poporului, nazuind a inlaturh complet i cu totul mice
manifestatie propriu zisa pur politica, iar, pe de alta parte, inaugureaza tocmai
cea mai salbatecti afirmare a puterii politice. Spectacolul hazliu pe care il prezinta aceasta experienfa sovietista este ea, pe de o parte, bolsevicii construese
www.dacoromanica.ro
13
teoretic aceA piramid a. a sovietelor de tot felul pentru a combate ideea partidului
politic, i, in realitate, ce fac?, introneaza suprematia, ne mai auzita 'Ana
scum in istoria partidelor politice, a unui singur partid, care prin despotismul
sau brutal, aminteste formula incisiva a lui Ludovic al XIV-lea: L'Etat c'est
moi ! Statul sunt Eu, Partidul Comunist.
Soviete, suveranitate imediata, actiune directa, suveranitatea muncii, toate
sunt simple fraze pompoase, ce ascunci de fapt imperialismul de partid. Iat
uncle ajunge negarea legitimitii partidului politic !
5.
Trecem repede asupra unei chestiuni, care ocupa un mare loc in analiza
partidelor politice, asupra RA zisei clasificari a lor.
Criteriile sigure pentru stabilirea unei demarcatii a partidelor politice, le
-yeti aflA din ciclul prelegerilor noastre. Dar, ca titlu de curiozitate, nu ma pot
opri sA v comunic o clasificare pe care a fcut-o un elvetian, F. Rohmer, acum
al de ani, pentruca are un mare ascendent si in constructia partidelor politice
in general, si este considerata de foarte multi autori cacea mai mare intelepciune politica. Rohmer Imparte partidele in patru tipuri deosebite, corespunzatoare fazelor principale ale varstei omenesti: partidul radical corespunde,
spune el, copilariei, caracterizata prin iluzii indrasnete, prin hotaHri precipitate
st schimbatoare, imprudente i neprevederi. Copilariei Ii urmeaza insa tineretea,
tineretea creatoare, intreprinzatoare; careia Ii corespunde partidul liberal.
Tineretei Ii urmeaza 'Mg., in desfasurarea fireasca a fazelor varstei omenesti,
maturitatea linitit, cuminte, chibzuita. Maturitatii Ii corespunde partidul conservator. Si in starsit maturitatii 1i urmeaza batrAnetea, cu toate slbiiuni1e ei
inerente, iritabila gata oricand au impune vointa farri, nici un rost, in mod cu
totul arbitrar si ridicol. Batrgnetei Ii corespund partidele absolutiste. Sistemul
lui Rohmer, oricat ar panA de seducator la prima vedere, este in realitate de o
naivita4 e sociologica, caracteris;dcA modului cum se discuta problemele de politica stiintifica. Caci, inteadevar, cea dintaiu usoara analiza a istoriei partidelor
politice ne arata sterilitatea i inaplicabiitatea acestui sistem. Fara indoiala eh'
In procesul de diferentiare a partidelor politico joaca un rol insemnat psihologia
naturii umane in general ; nu trebuie insa uitat, ca partidele politice sunt produse ale starilor sociale i curentelor politice ale timpurilor i c un partid radical
devine indata conservator, and are a apar bunurile politice realizate de el prin
aprige lupte, in timp ce,un partid conservator ii poate imprumut cu wrinta
metodele radicale de lupta politica, atunci cand urmareste, bunaoara, reintoarcerea unor forme ori institutii de Stat anterioare ; trebuie apoi amintit ca partidul democrat se numeA la inceput in Statele-Unite conservator (Tory), ca in
Anglia doctrinele pe care inteun timp le combateA partidul liberal (Whig) faceau
odata parte din programul ortodox al acestui partid.
Etichota unui partid nu indica totdeauna i sigur caracterul lui. Trecem peste
magazinul istoric bogat in clasificari de particle, dupa semne externe i simboluri
dupa culoare (negri-catolici, rosi-socialisti ori roza alba si roza rosie in Anglia,
www.dacoromanica.ro
14
locuinta partidului ori locul lor de intrunire, care toate sunt momente intamplatoare in formarea i vieata partidelor, pentru a mentiona unele clasifickri
vulgare, ciirente, ca partide de ordine si particle de libertate, partide conservatoare (statice) i partide evolutioniste on progresiste (clinamice), partide conservatoare, de autoritate, i liberale, de libertate, partide de ref orm i particle revolutionare, particle necesare i particle intampratoare, particle adevArate i partide neadevkrate, particle monarhiste i particle republicane, particle nationale
si internationale, partide mari i particle mici, particle de principii 0 particle ark
credinte politice, particle tenace i particle putin stabiite 0, in sfarsit, o impartiresimplistk, dar justa, pe care a face cu temeiu toatk lumea, pentruck de sigur ea
are un fundament foarte solid: particle de guvernkmant si de opozitie, partidul
detinktorilor puterii (dns, inlkuntru, stk la putere) i partidul aspirantilor la.
putere, (Outs, in afark, nu este la putere). Nu este in inteutia noastrk s facem
analiza acestor diviziuni, care nu merita o cliscutie mai intinsk; ne marginim a,
face douk observatii. Clasificarile. de mai sus sufkr de un dublu pAcat: ele sunt
mai intaiu artificiale (nu stim, bunkoark, de ce un partid conservator n'ar fi in
acelaS timp i evolutionist si pentru ce un pallid evolutionist n'ar fi cu necesitate si traditionalist, in sensul contMuarii operei anterioare,
ori intrucat un
partid de ordine si de autoritate nu poate fi totdeodata i un partid de libertate ?
etc.); in al doilea rand aceste clasifickri sunt normative (mari-mici, adevarateneadevArate) 1 i atunci ies din cadrul cercetkrilor sociologice, care au numai a.
aprecia realitatea politick; din punctul de vedere sociologic once partid, mare
on mic, primejdios on util, are o aceeas valoare de cunoastere, clack cuprind&
acele insusiri constitutive, sine qua non, de care am vorbit mai sus, adick daa
el existk.
Experienta politick ne d imbolduri de refl3xie mai fertile, decat diviziunile
mai mult ori mai putin capricioase, de care am vorbit. lath' un exemplu. Pank,
in 189 in Belgia erau numai douk particle, odatl insk cu reforma Constitutiei
belgiene i cu mkrirea cadrului tkrii legale, s'a ivit un al treilea partid; clack pank,
atunci erau numai partidul clerical catolic i partidul liberal, ce se succedau la
putere, dupk sistemul clasic al celor douk particle, a intervenit in urnik partidul
muncitoresc, care de atunci si-a spus cuvantul hotantor i a guvernat adesea.
Ei bine, ce invramant reiese oare din aceasta experientk? Pang, la 1892, Belgia
era una i aceeas, ca i astkzi, iar interesele vietii sociale erau aceleasi; cum se
face atunci ck in acelas timp cu mgrirea dreptului de vot 1i cu introducerea.
.
www.dacoromanica.ro
15
simple intruniri publice: ea trebuie aranjata in mod prealabil; trebuie pregatit dinainte, ca la teatru, tot ce este de facut, de stabilit eine va fi presedinte,
cari vor fi oratorii, de redactat motiunea ce se va propune, apoi de chibzuit
cum sa se procecleze daca un amendament s'ar propune la aceh motiune, ii ash
mai departe. Daca s'ar lash ca o intrunire politica sa-si aleaga singura prepdintele, oratorii, s redacteze ea motiunea, s'ar vedeh la ce rezultat s'ar ajunge ;
massa de cetateni ar ramaneh la discretia intamplarii, gata de a urmi pe oratorul cel mai seducator. Massa trebuie i cere sa fie condusa, chip ca o aceeas
intrunire care a votat azi o motiune, a doua zi, sub imperial altor impresii, cu
aceeas majoritate, sa hotarasca contrariul. Iata dar un adevar a la Palice: partidul politic, ca massa, trebuie compus din conducatori i condusi. Conducatorii
formeaza o ierarhie in partid, ei se gradueaza, dupa import anta sarcinelor speciale,
in linii descendente i ascendente, dela capul inventiv diriguitor pana la entuziastii (aeele secaturi entmiaste, dupa' termenul consacrat) i 'Ana la tehnicienii i practicienii mecanici ai partidului, cari organizeaza propaganda si fac
ca partidul sa aiba succes in alegeri. Toti la un loc alcatuesc clasa conducatorilor.
www.dacoromanica.ro
16
(le atractie, forta de unificare a partidului, el reprezinta simbolul unitatii partdului. Cu cat personalitatea sefului va fi mai ferrnecatoare si mai puternicil, cu
atat coeziunea In partid va fi mai mare si mai irezistiba
Increderea in sef formeaza o specie de idolatrie fetisista, de respect superstitios, asemilnatoare unui cult religios. Un foarte interesant fenomen sociologic
eSte functia sociala a sefului de partid! Partidul politic prezinta un cadru minunat de sugestiv, de ceeace se numeste in sociologie i psihologia sociala: servitudine Voluntara, aservire ii supunere resemriata. Seful corespunde unei necesitati duble psihice ; intaiu unei trebuinte profund umane de ascultare i subordonare, izvorita din inertia si comoditatea sufletului omenesc de a nu se prea
obosi cu cercetarea i studiarea problemelor vietii; ceeace presupune pierdere
de timp, cere incordare sufleteasch uneori dureroasa si mai ales impune sacrificii. Atunci fireste e mult mai usor ca acesteatoate sa fie solutionate de altcineva,
omul flind foarte fericit cand gaseste pe acest cineva care sa, faca astfel de
operatii in Tocul lui; este firesc apoi ca acestui binevenit ajutor s i se aduca
tot prinosul recunostintei.
Dar, mai malt, omul este prin firea sa las, el are groaza de raspundere. Raspunderea este o penibila povara in vieata po1itic, ca si In vieata privata,
atunci iaras e foarte fericit omul cand raspunderea trece de pe umerii stti pe
ai altuia.
Seful satisface cu prisosinta amandoua aceste trebuinte, ceeace a facia pe
Pope sa defineasca partidul politic, ca o nebunie a marelui numr in profitul
cat orva.
Dar seful mai corespunde unui deziderat scump sufletului omenesc, anume
necesitatii afective de a admira, trebuintei'inerente de a credo fanatic in cineva,
de a crede si nu cercetk Asa se explica num sefii au favoarea a fi admirati si
inconjurati de atmosfera unei entuziaste supuneri quasi amoroase, devenind
obiectul unui pathos liric, urmat de ingenunchieri si supuneri precipitate. Prin
aceasta se aduce supremul omagiu indrumatorior i salvatorior sociali, cari,
dupa timp i loc, Inflcreaz i stapanesc imaginatia populara' si se numesc
profeti, sefi de clan, vrajitori, prezicatori, mari generali, predicatori ori mari
oameni de Stat.
Conducerea unui partid mai prezinta i alt aspect foarte interesant pentru
-observatorul sociolog. eful este elementul monarhic al partidului. Lasalle a scris
pe vremurijubitei Sale, contesa de Hatzfeld c asteapta cu nerabdare momentul
sit intro in Berlin in fruntea unei armate de lucratori pentru a se proclama prep-
dintele Republicei germane; ambitia lui Lassalle 1-a facut pe- Bismarck sa
exclame in Parlamentul german: nu este adevarat c5 Lassalle este antidinastic,
Lassalle este inteadevar impotriva dinastiei Hohenzollern, el este insa foarte
dinastic, inflaciirat dinastic, insa pentru o dinastie Lassalle! Bismarck a prins
bine psihologia elementului monarhic in partid.
eful este inconjurat de o pletora de colaboratori, de diferiti conducatori, zei
minori: parlamentari, fosti minitri, jurnalisti, organizatori de intruniri, prepdinti de cluburi, cad formeazd, impreuna cu seful, regimul mOnarhic al conducerii partidului.
www.dacoromanica.ro
17
fireste, spre binele partidului si al Orli ! se poate insa oa seful, dupa modelul
monarhului constitutional, sa lucreze in colaborare cu conducktorii diferitelor
comitete i cOmiii. Ceeace este interesant i trebuie fixat este ca aceste elemente,
care formeaza regimul monarhic de partid, dau nastere oligarhiei de partid. Ce
inseamna oligarhie de partid?
Este vradnic de retinut c acei cari vorbese foarte mult impotriva oligarhiei
sunt ei insisi, din punctul de yedere al organizarii de partid, oligarhi. Oligarhia
partidului este inclispensabila partidului. Atunci cand este nevoie a organiz, a
duce o lupta electoralk fara discutie ca este nevoie de anumiti specialisti in
propaganda electorala (caci exist o competenta electorala, de care nu toata
lumea este capabira). Bryce, un foarte bun cunoscator al partidelor politice americane, a definit partidul politic din State le-Unite astfel: mice sectie de oameni
can propun candidati speciali pentru presedintie sau vicepresedintie.
In afara de acesti tehnicieni, orice partid numara foarte multi cunoscatori
ai chestiunilor politice, manuitori, i ghicitori de suflete, de suflete individuale
si colective, i atunci iese la iveard din partea acestora tendinta, dealtfel fireasca,
este ea intr'un moment dat; 2. 0 formulare a necesitatilor actuale si posibilitttilor de transformare ale societafi de astazi intr'una mai buna; 3. Mijloacele
cele mai nimerite pentru realizarea acestor necesitati, i tactica necesara pentru
a intrebuint la momentul oportun aceste mijloace, si 4. 0 doctrink care oricat
de imperfect, s dea ideea unei societati perfecte, deci oricat de fragmentar, sa
cuprinda un ideal-social; caei in definitiv la aceasta se reduc toate straduintele
si toate constructiile de program politic, de partid: a indica, idealul social de
realizat, adieu spiritul directiv ce inspira toate soluiile particulare ale nevoilor
timpului.
www.dacoromanica.ro
18
dea seama, ca i eroul lui Mcli6re, care nu stia ca face proza, and sena
scrisori.
Evident ca omul politic trebuie s aiba, totdeauna in vedere posibilul si realizabilul, in legatura cu nevoile curente ale prezentului, si nu solutii i. controNerse
afla in calatorie, i reapare numai cand situatia s'a clarificat in favoarea unui
anumit partid; atunci, evident, el revine pe orizontul politic pentru a ramanea
in panidul din care a facut parte, daca a triumfat, sau, daca n'a triumfat, atunci
foarte usor, sub diferite pretexte, avand in vedere necesitatile imperioase ale
tarii i anumite consideratii, trece imediat in celalalt yartid, care a repurtat
izbanda. Este concentrata multa dna de siretenie, de perfidie si de inteligenta
.politica in acest tip care sta foarte bine cu toate partidele, asa cii desi este inre-
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
un partid de program de doug ori doua fac patru; pentru un partid oportunist de dona ori clout% fac cMci, Mudd, partidul oportunist nu urmareste a
convinge, ci exclusiv succesul cu orice pre i prin orice mijloc. Sunt cinci metedele pe care oportunistii le intrebuinteaza cu toga, virtuozitatea pentru a-si
impune vointa: 1) arta de a seduce, a se insinua si a place ; 2) arta de a corupe;
3) arta de a calomnia, minti i mistifich; 4) arta de a intriga i, in sfarsit, 5)arta
de a teroriza. Cine stapaneste aceste cinci elemente ale propagandei oportuniste
este un desavarsit artist, este perfectul om politic.
Arta de a place se reduce in primul rand la elocventa. Oratorul ! iata marele
ipnotizator si fascinator al multimii; coloritul vocii, fluctuatiile vorbei, pinmInd puternici, prestanta, fraze pompoase asupra locurilor comune,
acestea
sunt calitati magnetiee; succesul este luat drept merit, iar oratorul aplaudat
este proclamat imediat om de Stat.
Daca oportunistul nu reuseste prin insinuare, atunci el recurge la o alt
metoda, mai sigura: arta de a corupe. Marele om de Stat Pitt a spus pe vremuri
in Parlamentul englez, c fiecare are pretul san. Inteadevar, fiindoa activitatea
electorala este o munca penibila i grea, se naste clasa profesionistilor politici,
compusa din cunoscatori ai oamenilor i lucrurilor,
adevarate competente
electorale, care pentru munca desfasurata cer sa fie recompensate i s Ii se dea
s recompenseze ! Atunci intervine ao, zisa moneda electorala, ce se extinde
dela simple distinctii onorifice i onoruri sociale,la cumpararea de constiinte
de functii publice cu bani, panh la traficarea de influente, la concesionari de
luerari publice, ori fauriri de legi in interes personal; aceasta este gama elasticl
a mijloacelor de a corupe.
Dar daca nici prin corupti-e, dupa cum nici prin insinuare, nu se ajunge la
rezultatul dorit, atunci se apeleaza la un mijloc mai drastic: la calomnie, de pe
urma careia totdeauna ramane ceva: calomniez, calomniez, il en reste toujours
quelque chose N. lath' parola. In interesul succesului partidului oportunist, nimic
nu este de dispretuit, orice mijloc este bun de intrebuintat, cu singura conditie,
ca el sa serveasca cauza: lipsa oricarei- delicatete morale, nici un scrupul, exagerarea in gigantese a color mai neinsemnate intamplari, svonuri sau colportari,
el are a se teme mai mult de asa ziii lui prieteni politici, decal de adversarii
naturali, tocmai din cauza curtezanilor intriganti ; el nu are decat o scapare, sa manuiasca, cu o abilitate mai mare decat coila1i colegi de partid, arta de a frecventa
cat mai des pe conducatori i anturajul lor j a-i curteni cu Ull cat mai mare zel !
www.dacoromanica.ro
21
a
hi
sociald.
Partidul politic formeag, cum am vazut, una dintre cele mai sugestive si
interesante personalitati colective, fiMd o unitate sociala originala, cu gAndire
proprie i vointa unitara.
Constitutiile mai noui ridica partidul politic, dintr'un simplu instrument de
realizare tehnica a alegerilor, la rangul de factor legitim al vietii publice (desi in
mod indirect prin introducerea votului proportional si a scrutinului de lista). De
fapt, partidul politic are misiunea s dea cuprins, sens i colorit formelor constitutionale. El are chemarea sociala s mijloceasca transformarea profunda a sta.rilor sociale i s provoace crearea institutiilor noui in sensul evolutiei ascendente Care un ideal social si etic. In sfarsit, partidul politic trebuie sa fie pedagogul politic al natiunii i sti devina una din cele mai importante institutii sociale
pentru educatia politica si sociala a individului ca cetatean, trezind interesul
fiecaruia pentru problemele sociale i politice ale timpulul i constiinta raspunderii. Prin partidul politic cetatenii sunt chemati a participa la realizarea, de
fapt a principiului; azi in inulte parti numai contingent si negativ, care este
suveranitatea nationala.
Constitutia din Persia atribuie, dupa cum se stie, sahului Persiei, titlul de
rege al tuturor regilor si se extinde, conform dispozitiilor ei formale, asupra
tuturor popoarelor. De fapt insa, se stie iaras de toatil lumea, ca guvernarea in
Persia este determinata de cele mai multe ori de interventia ministrului de ex-
www.dacoromanica.ro
22
terne din Londra, daea, nu de atitudinea hotarita a unui sef revolutionar. El bine,
poporul suveran, proclamat de toate Constitutiile moderne ca o suprema instanta, este un fel de sah al Persiei; poporul acesta suveran este azi inch' o mare
fictiune. Inteadevar, ce fel de ciudat suveran este acela care nu stie, nu pricepe
pi, de cele mai multe ori, nu voeste nimic A da democratiei i calitatea, pe
langa cantitatea, cuprinsa,' in suveranitatea nationalb, iata ce se asteapta dela
partidul politic de program.
Daca acestea sunt misiunile, pe care partidul politic are a le implini, ne
intrebam: poate fi o menire mai splendida?
Prelegerile Institutului Social Roman sunt consacrate intelegerii adancite a
rostului partidului politic de program. Ele se adreseaza in primal rand tineretului, caci este necesar ca mai ales tineretul, speranta naiunii, sa, fie initiat in
studiul problemelor politice. Marele Hyppolite Taine, inainte sit i exercite
functia de elector, s'a simtit obligat sit studieze adancit istoria Frantei moderne.
A deschide tineretului o cale noua de meditatie si de informatie, mai larga,
mai sigura si mai luminoasa; a-i stimula in materie politica si sociala o gandire
independent a si critich,
ADAUS LA PRELEGERE
10.
uncle chestiuni n'au putut fi atinse deloc, iar cele tratate n'au putut fi indeajuns desvoltate. Ar trebui prelucrata o monografie completa a chestiunii.
Cercetatea materiei este in general neglijatit de sociologia politicit. Totus,
literatura problemei cuprinde numeroase luerari, care merita a fi cunoscute pi
consultate de cetitorii dornici sit aibit informatii cat mai intinse.
Am crezut necesar i util sa dam aici, ca anexa, incliciile bibliografice, ce
urmeaza, insotite de scurte observatii critice, si din motivul c ele nu se aft
nicairi adunate la un loc. Bibliografia aceasta va servl, in sfarsit, si ea prim
inceput al nouei sectii de documentare asupra partidului politic, pe care Institutul Social Roman intentioneaza sit o creeze.
Iata' acum in ordine alf abetica luerarile principale, care s'au ocupat cu partidul politic in general ele trateaza problema numai incidental, cand au un caracter de stiinta politica generala, ori cu total insuficient, pur descriptiv si unilateral, dacit sunt speciale.
-
www.dacoromanica.ro
23
1918, The world of Labour, London 1919 si Chaos and Ordre in Industry,
London 1920.);
H. Cunow, Die Marxsche Geschichts-, Gesellschafts -und Staatstheorie, vol. II,
1921 p. 67 (autorul, actualul director al organului stihrtific socialist, Die neue
care fireste. dupa autor, va aduce dupri sine disparitia partidelor politico);
Guillaume de Greet, L'evolution des croyances et des doctrines politiques
Bruxelles et Paiis, 1895 (cursuil tinute la universitatea liberh din Bruxelles ;
titlul pompos si promitrttor flu corespunde in realitate deck unui istoric putin
sigur asupra teoriilor politice din Peru, Mexic si mai ales din Egipt 1);
D. Gusti, Probiema Natiunii in Arhiva pentru Stiinta si Ref orma socialh
an, I. rt. 2/3; Socialism, Comunism, Anarhism, Sindicalism i Bolsevism, iii Arhiva pentru tiin
i Reformh Socialri, an. II, n. 1/2 ; Individ, Societate si
Stat, in Nona Constitutie a Romaniei", 1922.
H. Herrfahrdt, Das Problem der berufstandigen Vertretung von der franzsischen Revolution bis zur Gegenwart, 1921 (o valoroash expunere a mersului
icleii reprezenthrii profesionale);
S. G. Hobson, National Guilds, London 1919 (luci are programatich);
G. Jellinek, Allgemeine Staatslehre, Berlin, 1095, P. 109, despre partide,
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
Statului de gilda, ale lui Cole, Penty i Plant; subtitlul brosurii lui Taylor
este caracteristic pentru intentiile autorului, el sung,: ideile conducatoare
posibilitatile sale);
F. Pinnies, Kritik der ffentlichen Meinung, Berlin, 1922, p. 108 si urin.
(in aceasta voluminoasa lucrare asupra opiniei publice, intr'un capitol special,
ninnies imparte partidele politice in partide de guvern i opozitie, conservative si reformativ-mutative, ortodoxe i heterodoxe);
H. v. Treitschke, Politik, I, Leipzig, 1899, p. 155 (autorul in aceste celebre
cursuri asupra politicii, tinute la universitatea din Berlin, atinge in cateva
pagini procesul de formare al partidelor);
E9nile Vandervelde, Le socialisme contre l'Etat, Paris si Nancy, 1918 (vezi
www.dacoromanica.ro
26
Petre Th. Missir, Partizie politice sub regimul reprezentativ, Iasi, 1880
(o expunere substantiala);
Gr..G. Peucescu, Despre partidele politice, Iasi, 1878 -(este prima lucrare
la noi asupra materiei, foarte documentata).
Asupra istoriei partidelor politice la noi, vezi:
C. V. Obedeanu, Partidele politice-in tara romaneasca pang, la 1848, Bucu-
rest, 1908;
T. Maiorescu, Prefetele la 4 vol. de Discursuri parlamentare (o brosura
de T. Maiorescu, Partide politice 1886, n'a putut fi gasita In bibliotecile din
Bucuresti, desi ea este trecuta in fisele bibliotecii Institutului Social Roman,
unde a fost chiar consultata de unii membri, de unde insa din nenorocire a
disparut, MI% urme);
minunata monografie a lui:
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, vol. I. Dela origine pana la 1848,
Bucuresti, 1911 si vol. II. Dela 1848 pana la 1866, Bucuresti, 1911.
Cine doreste a avea o larga si bogata documentare, unica in felul ei, asupra
istoriei universale a partidelor politice, va trebui s consulte cu folos In primal rand:
www.dacoromanica.ro
27
de
Tocgueville,
De la
democratic en Amrique,
Bruxelles,
www.dacoromanica.ro
28
Belloc and Chasterton, The party system, London, 1914, editia II-a (Be lloc
de intrebuintat cu prudenta);
A. V. Dicey, Lectures on the relations between law and public opinion in
Engrand, London, 1905 [Dicey da o splendida sinteza a evolutiei politice a
veacului al 19 sub trei aspecte; era conservatoare (Torysmul vechiu, 1800
1830), liberala (Benthanism sau Individualismul, 1830-1870) si colectivistasocialista, 1875-1900[;
K. Kautsky, Parlamentarismus und Demokratie, Stuttgart, 1920 (p. 95 si
urm., o expunere clara a raportului dintre partidele politice engleze i institutia parlamentului);
Mac Kedinie, The new democracy and the constitution, London, 1912
prezinta din punctul de vedere conservator acelas protest ca i Belloc and
Chasterton din acel liberal);
Sidney Low, The governance of England, 1914 (extrem de sugestive analize);
A. Lawrence Lowell, The government of England, New-York, 1920 (editia 4),
vezi in special vol. I, Part. II: The party system i vol. H, primul capitol
(daca cea mai buna, scriere politica asupra Statelor-Unite este datorita unui
englez, Bryce, cea mai reusit lucrare asupra vietii publice engleze este scrisa
de acest american, Lowell);
In sfarsit amintim opera suedezului ;
Gustav F. Steffen, Die Demokratie in England, Iena 1911, scrisa cu multa
vioiciune.
Kaufmann (p. 19), partidului centrului de Spahn (p. 73), evolutiei parti-
www.dacoromanica.ro
29
dari de Nana' amgnuntite asupra vietii partidului din timpul anului, care
procura .cercetatorului stiintific documente sigure, vezi, bungoara, darea de
seama a partidului socialist austriac, Bericht der Parteivertretung der sozialdemokratischen Arbeiterpartei Deutschtisterreichs an den Parteitag in Wien,
1922, Wien, 1922.
jnstitutia arhivei de partid, ca i obiceiul clgrilor de searna anuale, ar trebui
www.dacoromanica.ro
30
0 brosurk de o valoare exceptionalk pentru formarea adev&ratului propagandist politic este datoritk cunoscutului scriitot socialist Eduard David,
Referentenfarer, Berlin, 1919, editia a 3-a (cuprinde sfaturi cuminti despre ce
trebuie sli tie propagandistul politic, deci care sk-i fie cultura generalk, cultura special& politick, cum sk culeag i s ordoneze materialul politic curent,
cum sk-si pregkteasck un discurs, care sk-i fie tehnica vorbirii i ce s vor-
boas* etc.).
2 Decemvrie 1922
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA NATIONALISTA
N. IORGA
IMI pare foarte rau ca. un necaz de familie impiedica pe d-1 Gusti sa fie
de fata la aceasta conferinta, pentru ca sa-i pot exprima marea mea recunostinta pentru deosebita onoare pe care mi-a facut-o de a ma aduce
inaintea d-v. ca sa explic ceeace nu este numai rostul unui partid ale carui origini
Doctrina nationalista, care a servit ca baza alcatuirii unui nou partid, acum
vreo douazeci de ani, nu este fara indoiala o doctrina nout. Cred ca in desvoltarea unei societati nici nu e prea bine ca noutriIi din cale afara de noi sa apart
in gall de nevoile traditionale de desvoltare seculara a poporului pentru care
se anunta o doctrina. Sa nu ne credem noi prea marii prea noi fafa de poporul
nostru, pe care sa-1 consideram ca prea putin nou i prea mic ; sit nu pretindem
a invata pe popor ceeace nu stie, ci sit ne apropiem, smeriti ucenici, de ceeace
poporul stie mai bine decal, noi. Sit nu ne luitm atituclini de pedanti cari scormo-
www.dacoromanica.ro
intelese bine 0 aplicate cum trebuie. Dar nimic din imprumut n'are valoare
decat atunci nand se altoete pe fond propriu. Cu un altoiu f Ara trunchiu ri
lana radacina se poate face o doetrina straluoitoare, dar care dureaza de astazi
pe mane, 0 niciodata aceasta doctrina nu va da altceva cleat un element veted,
in loc sa dea toata desvoltarea plantei sanatoase, capabila de inflorire.
Da, a existat, lath sa fi imprumutat de nicairi, un foarte vechiu nationalism
din mai multe natii prin forma de Stat care a contopit aceste natii impreuna
0 care a fticut-o capabila de o desvoltare unitara. La noi, Statul este o creatie
a natiunii. Sau anume Stat, eel mai vechiu, din 1300, cel dela Arge in Muntenia,
dela Baia in Moldova, Statul acesta este, nu creatiunea unei clase, ci creatiunea unui popor intreg care n'avea deosebiri de clase.
www.dacoromanica.ro
33
Aceasta este de o mare importantit 0 taxa creata, de o aristocratie rasboinick traeste totdeauna potrivit nevoilor acestei aristocratii rasboinice; o tara
creata de o clasa negustoreasch, consacrata, inainte de toate agonisirii
materiale, va avea totdcauna daracterul acestei clase. Priviti in parte Anglia
si, cu mult mai mult, State le-Unite, unde se adaug ins foarte multe
Ele an intemeiat Statul, 1-au aparat, 1-au mentinut impotriva tuturor primejdiilor.
Dar aici este o osebire de facut: clasa care a creat Statul, In legatura cu ideia
nationaM, prin mijlocirea democratiei, clasa care a creat cea dmtaiu Domnie in
muntii Ai gesului, clasa aceasta taraneasca era, fad Indoialk liberit Inca odata
spun: doctrina pe care a aparat-o cu foarte mult talent un tanar, a carui dispaifle inainte de vreme o regreta stiinta istorica a ROITIalliCi, C. Giurescu,
doctrina aceea cti Statul a fost inceput cu o Pranime nelibera, este neadmisibila: Cu oameni neliberi nu se intemeiaza o tara, cu oameni neliberi nu se
apara o tad si cu. oameni neliberi nu progreseaza o tark iar, daca s'a putut
intemeia cu clasele adanci ale poporului rornanesc o tara, acum vase sute de
ani, aceasta se datoreste faptului c aceasta clasa era liberA.
Dar se va zice: ce lucru frurnos ar fi, pentru anumite teorii, data', pentruca
la 1300 s'a intemeiat domnia dela Arges de tarani, i, sus, la Baia, de alti tarani,
domnia Moldovei, ar fi s no intoarcem la originea aceasta i sa spunem: Statul
actual apartine clasei care 1-a creat i apartine numai clasei care 1-a creat ! El
trebuie deci condus de acei cari au pretentia de a reprezenta exclusiv clasa
care a cl eat Statul. Ei bine, dati-mi voie, nu e tocmai asa: cand 1-am vazut noi
in mormant, la Arges, cand intr'un moment fericit d-1 Draghiceanu a descoperit
pe Basarab-Vocla intemeietorul, s'ar fi asteptat unii sa-1 vada purtand caciula,
suman, itari, opinci. INn. N'avea nici citciulit, nici suman, nici itari i nici opinca
era imbriticat domneste, absolut oligarhic, de cea mai infecta speta. Avuse, vit
rog ideia curioasa de a purta in cap o diadema, in diadema avea perle, ceeace
fnsemneaza exploatarea poporului, a clasei muncitoare; ramasiti de purpure
se prindeau Inca de oasele sale, ceeace nu inseamna altceva deck un intclerabil sentiment de trufie fata, de soldatii pe cari-i conducea si cari nu bene-
ficiau de aceeas purpura, pentru ca: ori purpura pentru toata lumea, ori
n'are voie nimeni s'o poarte. In sfarsit cred cit stramosul acesta al nostru,
care era incins cu aur, si capon cingatoarei sale infatiseaza un castelan si o
doamna din epoca feudalk
feudalismul se stie ca este cea mai mare neno-
www.dacoromanica.ro
31
rocire ce poate atinge o societate si cea mai mare greseala este sh se intoarca
cineva, fie si sub forma aceasta de admiratie pentru un juvaer, catre timpuri in care feudalismul juca un rol de cgpetenie
cred chiar cit era militarist, pentruca purta arme, desi nu se observa o sabie langa dtinsul, crici ei
fierul ii mannca vremea. Vremea manancit multe programe politice si constitutionale, mrinancri uneori si fier, chiar daca pe fierul acesta va fi fost scrisa
Constitutia dela 1350. i in cam] acesta paguba n'a lost as de mare, pentruca
am credinta cit natiunea romaneasca nu s'a fericit cu Constitutii i poate deaceea rid le observa niciodata: cum nu se fericeste cu Constitutia ce o are si nu se
va ferici cu aceea care se pregateste si pe care, poate, are ferma convingere sit
nu o observe mai mult deck cele trecute. Este un fel de omenie constitutionall
a noastra mai bunt cleat mice Constitutie Lira omenie.
Mi s'a parut chiar, desi nici o inscriptie nu era pe nformantul Domnului
si ar fi putut st fie in limba slavona, care era aici limba oarecum internationalt,
mi s'a parut cit Voda
cum limba latina era limba internationala din apus
Basarab n'a avut nicio data, in vieata lui tendinte constitutionale de ofice coloare :
caci in aceasta privinta,n'are cineva decat greutatea
albastra, rosie, verde
alegerii, ci cti avea aerul unui om darz care a aparut in l ume. pentru natia lui si
s'a ingropat in mormantul lui, dupa ce si-a in deplinit datoria fata de aceastanatie.
Dar mormantul unui om impodobit, al unui om care pe vremea lui a fost
sufiet si serveste Ora cu aceleasi mijloace luate din acelas fond adanc al natiunii,
si dact acesta si, deci acesta este loarte adanc, nu inseamna cit ar cuprinde
elemente fart niciun fel de legatura cu elementele mai de suprafata, care i
ele indeplinesc rostul firesc Inteo natiune ce este un organism.
www.dacoromanica.ro
35
dati-mi voie
omul la restriste alearga unde stie ci poate gasi mai bine sprijin. Respect ce nu
Oiu, i respectul mieu ma indritueste sa nu ma' amestec in lucruri pe care nu le
stiu indeajuns, cu atat mai mult, cu cat am convingerea c sunt atatia can le stiu
atat de bine, incat nu vad de ce m'as risca pe unteren pe care as putea aluneca.
In once caz, e mai bine sa, \Tad cum cad altii decat s vada altii cum cad eu.
A lost un moment cand din acest pretios instinct primitiv care a intemeiat
o tara pentru o natiune
i deaceea s'a numit Tara Romaneasca, iar Dommd
si-a zis,Domn a toata Tara Romaneaseah, pentru tot teritoriul, pentru nwia
natiunii care a intemeiat domnia a toatil Tara Romaneasca au rasarit carturari.
decat noi, in materie de cultura antica, in alte privinti n'avea orizontul atat
de larg care se deschide inaintea noastra, si mai ales n'avea marea experienta
Ogreutatilor i durerilor, capabila sa ne pazeasca de multe rele, pe care am
facut-o noi pe urma.
Dar, dupa boierii din acest secol al XVII-lea, in care s'a incercat a se injgheba
o doctrina nationalista doctrina pe care o urmarese deocamdata in afara de
gruparea pe care n'as zice: am onoarea de a o conduce, caci e banal, nici : meritul
prin straini fitrit stt fi avut ambitia de a descaleca decat in biblioteca Arad,
unde si-au istovit vieata ca sit arunce in chip cu totul desinteresat scanteia de
vieatil, in sufletul, Inca intunecat, al natiei lor.
Au avut frisk din punctul de vedere al doctrinei nationaliste i democrate,
un pacat: acela cit, desl s'au nascut in sate, au crescut in sate, avand rude satem,
www.dacoromanica.ro
Sti
cugetand taraneste, avand, cum e cazul pentru incai, un fel de duritate rurala,
sau, cum e cazul lui Petru Major, un fel de logica simplista, tot rurala, pe care
un taran e natural sa o alba, dar nu e bine sa o aiba tot simplista acei caci vorbesc
in numele laranilor, i avand, cum e cazul lui Samuil Micu sau Clain, un fel
de reminiscente de idila din lumea pastoreasca din care se ridicasera, ei n'au scris
pentru tarani.si n'au pornit in randul intaiu dela traditia nationala, in mare
parte taraneasca, a noastra, ci au plecat dela Roma Cesarilor de odinioarri, maiestoase figuri, dar putin cam departate de noi i reci ca marmura care infatiseaza
chipul lor. Din smerenia noastra n'au scos toata maretia care se cuprindea
inteinsa. Este foarte usor sa relevezi o maiestate pe care o stie toata lumea
dar e mult mai greu s &esti maretie in element ele umile care se ascund si
sui arati c5. toti Cesarii din lume, cari s'au perirdat in vatmul de stapanire din
Roma, nu platesc cat un an de adevrat i adanca, supraumana suferinta a
acestu, popor.
In fielul acesta, doctrina lor, foarte frumoasa pentru scold, pentru academi
s'a terminat In Dictionarul lui Massimu i Laurianu, infalisand olimba romaneascri pe care n'au vorbit-o niciodata Romanii i pe care n'ar fi inteles-o niciodata un Roman; pe cand, daca s'ar fi coborit dela filologie, dela arheologie
si istorie la ealendarele i cartile populare, ar fi fost mult mai bine.
Eu am tiparit multe calendare in vieata mea i redactez de multti vreme
o foaie pentru popor. Nu-mi mai fac corecturile la foaia mea pentru carturari, dar
corectura la foaia pentru tKrani o fac, fiindcri acolo eu am credinta crt este ras-
punderea cea mai mare, raspunderea pentru fiecare cuvant, pentru fiecare
Rent, caci s te adresezi catre sufletul mare, dar nou al poporului tau, este- cea
mai grea responsabilitate pe care o poate primi vineva. i felicit din toata inima
pe acei can arunca maculatura de cuvinte a democratiei apusene, crezand ca
in felul acesta dau hranri pentru sufletul taranului, care merita mai mult decfrt
atata.
IL
A venit, insa, onor. auclitoriu, prin anii 1840, un rand de oameni inaintea
ctirora sunt sigur ca ne inchinam cu totii, dar cu ma inchin en un sentiment de
recunostinta mai adanc, fiindea, neavand iluzia ca inovez, interzieandu-me
chiar pretentia de a inova, sunt foarte bucuros cand grisesc inaintasi.
Nimic mai simpatic decal omul, intre douazeci i patruzeci de ani, care
crede ca in fiecare din buzunarele sale se gaseste o doctrina i e de ajuns ca doctrina sa iasa. din buzunarul sau pentru a lumina ca lumina soarelui i, astfel
natia lui intreaga sa devina fericita. Eu nu pot sa gasesc cuvinte de urari destul
de calduroase pentru, n'as zice inocenta sa iluzie, ci pentru marea incredere
in inocenta sa iluzie. Eu sunt mult mai bucuros cand pot sa zic: cred ash, dar
au mai crezut si altii ash, si au trait o vieata intreaga pe baza credintei acesteia
0, dad, poate lor le-a mers ran, natiei i-a mers bine. Coin i eu stint dispus
sa-mi mearga ceva mai rau, dar natiei mele sa-i mearga bine, sunt foarte bucuros
ca gasese aceasta aprobare hi experienta altora, de pe urma crirora natia romaneasca n'a pagubit. Este frumos lucru sa faci experienta unei doctrine, este ceva
eroic, dar nu se potriveste nici cu varsta, nici cu ocupatiile mele.
www.dacoromanica.ro
37
Am fost, deci, foarte bucuros and am gasit baza doctrinei noastre in literatura epocii lui Mihail Kogalniceanu, care este, Vara Indoial, cea mai mare
minte pe cafe a produs-o natia romaneascit i bunatatea lui Dumnezeu a facut
ca ace mai mare minte sa fie unita cu cea mai calda inima. 0 mica' inima fiira
o mare. minte poate biiga in bucluc o natie, iar o mare minte fara o calda inirna
tine in loc o natie, care are nevoie de micare: o imobilizeaza in fel de fel de
consideratiuni si .paralizeaza dela picioare o natie care, inainte de toate, are
datoria de a merge.
Kogalniceanu a fixat principiul nationalismului-democrat in intregime;
noi n'am avut s facem altceva, acum vreo zece-donazeci de ani douilzeci
de ani, daca vorbim de cultura, zece ani, daca vorbim de organizatia noastra
politca,
deck sit inviem doctrina lui Mihail Kogalniceanu, mai mult cleat
a luii BilIcescu, fiinda cercul de cunostinti al lui Kogalniceanu i puterea lui
de intuitie erau incomparabil superioare celor ale liii Balcescu. N'am avut decal
sit scoatem din non la iveala aceasta doctrina, pe care o cred mantuitoare, de
sub gramada, deopotriva apasatoare, a unnr noi teorii falsificate si foarte daunittoare in practica Insei teoriei pe care Mihail Kogalniceanu o aruncase.
De doua lucruri trebuie sit te feresti, dar de unul mai mult deck de cela-
pe care trebuie st-1 infrunti mai fail crutare cleat acel care strict insas idea
careia i-ai consaerat vieata ta, caci preface o idee generoast in idei fatale, capabile de a darama o tara, care nici prin ura nu se sustine i nici prin ura flu
se 'avail.
www.dacoromanica.ro
38
se aduc i acum Inainte. Citez, dupa o foaie din Ardeal, din Orastie, a d-lui Aurel
Vlad, care apara foarte urite conceptii sub titlul de Ciocoii vechi si mita sa
arate cii. niciodata hrtre Ardeleni i cei de dincoace nu s'a putut ajunge la inte-
nu stim ca in noi zace istoria neamului nostru, noi insine nu putem da cleat
cecace poate da individualitatea noastra trecatoare. Cnd tim insa ca toate
acele generatii trtiesc In noi, le putem destepta prin cuvinte magice in constiinta
noastra, putem fi ceeace putem fiecare cu totalitatea tnsuiri1or, vtdite sau ascunse, ale fiintei noastre genealogice.
In aceasta foaie din Orastie, deci, se citeaza cateva cuvinte ale lui Barit,
care sunt foarte necesare pentru lamurirea subiectului nostru. WA cam ce zice
el despre curentul lui Kogalniceanu, hit a-1 cunoaste, caci, desi an fost din
aceeas generatie, Ardeleanul n'a strabatut In sufletul marelui Moldovean;
iata ce zice, in.fo carte tiparita mai tarziu, despre putinta sau neputinta de
intelegere a Romanilor din Ardeal cu Romanii de aci, in Pagini Alese:
Oamenii de dincoace de mimtd aveau o multime de calitati, dar nu i aceea
de a intelege ce e adevaratul nationalism, vitalitatea natiunii romane ca indi-vidualitate politica.
Nu zic ca Barit n'are dreptate in parte: anumite atitudini in timpul neutralitatii noastre, in timpul razboiului si dupa, arata cit sunt foarte multi oameni
si acum cari nu cred in vitalitatea natiunii romane ca individualitate politica.
Dact hist cei mai multi din clasa conducatoare ar avea aceasta pti-ere, pacat
si de lungul nostru trecut de sacrificii si pacat si de sangele varsat pe Omantul
acestei tari pentru a realiza o unitate care nu poate fi mentinuta decat prin
www.dacoromanica.ro
39
diplomatic si miitar al Europei. Asa s'a intemeiat Statul nostru modern. Statul
vechiu avea, temelii malt mai adanci si malt mai solide ; de aceea a putut trece
prin vremuri mult mai grele si a putut rezista, experientei seculare cu succes.
Dar Statul modern a fost intemeiat de idealisti, de unii ideologi crescuti aiurea,
taj sau un avantaj? De sigur ca, este un avantaj: daca poti face cu solidaritate nationala ceeace altii au facut cu. o dureroasa ruptura a solidaritatii
nationale, este un mare avantaj; daca poti face cu elemente organice ceeace
altii fac cu elemente abstracte, este un foarte mare avantaj, fiindca ceeace
este abstract trebuie sit devie organic, fara, de care n'are nici o valoare; dach
n'ai nevoie sa treci prin faza abstracta si de-a dreptul iei din vieata organica a
poporului elementele constitutive de Stat, cu atat mai bine: Lasi filozofilor
politici sarcina de a filozofa asupra rezultatelor.
Cand venia, Ardeleanul, crescut, ca in secolal al XVIII-lea, la scoli mai bune
!cleat noi, crescut la scoala umilintei si a durerii, care e foarte buna, dar cu o
conditie: cand vei trece ultimul examen, sa nu crezi ca, la randul tau, ai dreptul
sit impui altora umilinte i dureri acestea spuse in general, fail nici o aplicatiune la vreun caz particular, cand, deci, el venia, in nceste conditii, cunationalismul lui intransigent, afla, mai mult la Bucuresti, aceasta abstracta scoala
liberala, nationalista de steag i chiar de convingere, dar nu nationalista in
mijloace i in realizare, nu numai in proclamare. 0 proclamare poate sit acopere
orice: o_realitate gaseste totdeauna steagul ei, dar steagr.l.nu gaseste totdeauna
armata care trebuie sa, lupte sub dansa.
Evident ca, au fost uimiti cei de peste munti.
tica organic, ca istoric, ca om care a trai in toate realitatile tarii sale. A fost
si industrias, a avut o fabrica de hartie, kind un adevarat conducator de fabrica,
talist n'a fost, e foarte adevarat, si mai ales n'a fost capitalist politic, culegaud capitalul in alt domeniu, pentru ea, aducandu-1 in politica, sit transforme
www.dacoromanica.ro
40
Dar Koghlniceanu trecutul 11 cunostea, vieata Orli 6 cunostea, scoala o cunosouse, ca fost profesor, prin toate realittitile timpului shu trecuse. Ii era permis
sh, nu vadh, clase in prezent pentruch nu le vhzuse in trecut ; Ii era permis sti.
treach peste clase pentruch sufletul lui era destul de mare i inima lui destul
de largh ca sit cuprindh interesele tuturor acelor clase, intrucat ele contribuiau
la interesele solidare ale poporului roman Chci tot ceeace in interesul unei clase
este dincolo de interesele solidarithtii natiunii, este un element care trebuie
combhtut cu cea mai mare inviersunare. Pentruch nicio natie nu poate trhi
decat din si prin solidaritatea tuturor claselor, i nicio constiinth de clash nu
trebuie ridicath asa de sus brat sh nu se vadh elementul comun in care toate
celelalte interese se pot intruni i mnfr4i pentru a colabork
Pentruch tot m'am abAtut, mai pot spune un lucru: cand o natie are clase
asa de puternice incat una singurrt srt poath sustinea vieata natiunii, mg, invoiesc
si cu ideia de clash; dar nu cand natia este inch atat de putin desvQltath,
inca6nici o clash nu poate sustinea singurh greuthtile Statului, sarcinile viitorului,
cand toate abut sunt in stare sh sustinh greuthtlie acestea sdrobitoare ale unui
viitor mare pentru un popor inch mic, mic cultural, mic economic, chiar daa
ar fi mare prin num.hr.
AlAturi de Koghlniceanu, avand aceasth conceptie, erau, e drept, aceia pe cari-i
critica, Barit, desimentalitatea lor era foarte onorabih. Dar cum voiti sa fi cuno-
scut din odaia lor de studenti la Paris nevoile poporului roman ? Cum voiti
sit fi cunoscut din discursurile oratorilor partidului liberal din Franta nevoile
care sbuciumau deosebitele categorii ale societtitii romanesti dela 1840? Cum
voiri dintr'un studiu asupra lui Mirabeau, sau asupra lui Lafayette, ori a lui
Royer-Collard sit fi stiut ce doria inima noastrh care se sbtitet In realithtile tragice ale mediului? Nu critic, explic numai.
Dati-mi voie sit fixez inch o deosebire intro anume tendinte i doctrina pe
care, vorbind de Kogrdniceanu, o explic i in ceeace ne priveste pe noi, cari, in
absoluth modestie, numai am mviat si am acomodat, am organizat i. aprtrat
phrerile acelora cari, in fericita epoch de romantism srmatos i invietor, -au pint
sh puie bazele doctrinei pe care aoi am primit-o i o -tinem la curent cu nevoile
actuale ale societhtii nbastre.
Intre Ardeleni i Kogtilniceanu era o deosebire. Aceastrt deosebire exist&
cum existh deosebirea intro liberalii din Bucuresti inch dela 1840 si intro alchtuirea pe care o reprezint. Eu nu cred In reforme, eu cred in educatia poporului,
www.dacoromanica.ro
41
un superb ospat din care sa crape a doua zi; iar evolutie inseamna st-i dai
pe incetul ce-i trebuie lin pentru ca s elaboreze potrivit cu necesitatile lui organice, 0 In fiecare moment sa fie mai puternic cum fusese inainte.
Acestea sunt deosebiri fundamentale fata de orice doctrina liberala din orice
tara. Zic: mice tara, dar de fapt e numai una: Franta,:tara cu spirit matematic.
Noi nu suntem insa o tart cu tendinte abstracte; u suntem abstracti de loc.
Doctrina a trecut in Belgia apoi, i, intr'un fel de caricatura a libe7
la Germani i Austriaci, iar, 'inteo nebunie a liberalismului, la Rusi, plus, in fel
de fel de diformatii, prin elemente asimilate, la o multime de societtti orientale
printre care, fereasca Dumnezeu, nu ma gandesc sit numar societatea noastra.
sIt treact generatiei urmatoare, care, cu fetisismul omului pentru lucrul scris,
il mentine ca lucru bun pentru o societate ce n'are nevoie de dansul.
Dreptul se poate intelege in multe feluri si sensul cum 11 intelegeh Barit
0-1 Inteleg reprezentantii partidului national roman din Ardeal este gresit.
Dupa umila mea parere, national roman n'are nici un rest: nationali sunt em
toti, romani avem datoria iarit s fim toti. Dar dreptul, asa cum il inteleg
ei, nu vine dela dreptul din Franta i nici macar din epoca aceea care a fixat
dreptul francez pe ban romana. Dreptul poate fi impartit in foarte multe categorii, i dreptul cum II inteleg Ardelenii este dreptul pe care I-au elaborat universit5ti1e unguresti pe baza scolasticei, dreptul din evul mediu. Cit asA, este,
o spun ca istoric. Domniile lor pot fi de alta parere, dar numai pentruca n'au
facut studii istorice. E vorba de un drept cu totul special, elaborat, intr'un timp
foarte departat de noi, pentru o societate care nu este a noastra, pentru o natie
care nu este natia noastril.
Observati toat5, lupta pe care a dus-o partidul national din Ardeal i apropiaci-o de lupta partidului liberal dela noi si de lupta lui Kogalniceanu, de
lupta chiar pe care, dupa Kogalniceanu, am dus-o noi. Pe ce cale a indrumat
fiecare lupta, care evident pentru toti avea, ea tintti binele natiunii? Partidul
liberal a scos foi politice de propaganda si de agitatie, cerand Constitutie,
el a facut legislatii i astfel a mtemeiat un organism de Stat perfect, pe care
1-a sprijinit pe bazele foarte solide, pentru Statul intreg, ale unor organizatii
www.dacoromanica.ro
42
economice care si in timpul din urma ai adus foarte mari foloase, on daca se
intituleaza Banca Nationaliti, ori dad.' iau alta forma de colaborare economica a
totdeallna pe baza ideii de drept: este drept ca noi ni fim liberi, este drept ea
monarhia sa ne asigure nouti calitatea de oameni liberi. D-voastra, Austrieci
uniti cu Ungurii, sau d-voastra, Unguri fat% Austrieci, ati calcat dreptul nostru,
principiile de drept precise, si noi pretindem, de aceea, sa aveti fata de noi alta
atitudine. Iar dincoace liberalii ar fi spus: ideia de libertate cere ca d-voastra
sa aveti acele drepturi pe care vi le contesca Statul cc sta asupra d-voastra.
pate sa nu fie ash de frumos in
Ei bine, noi judecam altfel. Noi zicem
teorie
chiar in ciuda libertatii, chiar cu calcarea normelor de drept, poporul
aces ta are dreptul de a till, are menirea de a trai pe un pamant pe care s'a
nascut, pe care 1-a stropit cu sangele i cu sudoarea sa si care reprezinta agonisita lui, si nu numai un teritoriu. Da, noi am agonisit farama de farama
pamantid pe care traim; intre noi ca organism national si acest pamant este
o astfel de legatura', Meat toate scrupulele de libertate, toate scrupulele de
drept avem curajul sa le infruntam i s zicem: aici stam, aici ramanem,
pentruca avem menirea de a ramanea aici.
Dar ce-mi pasa mie de principiile dela 1520, ce-mi pasa de ius tripcvrtitum
din Ardeal, ce-mi pasa chiar de ideile Revolutiei man franceze, odata ce interesul
natiunii mele merge in randul intaiu? Ca nu-i frumos? Nicio natiune nu s'a
intemeiat deck a0, i inteligenta unei natiuni trebuie sa lucreze ca sa educe
poporul in asa fel incat sa gaseasca un termen de conciliatie intro aceasta
menire elementara a lui i cerintile superioare umane. Aceasta insa este o datorie
de cultura care vine dupa afirmarea nesguemita a principiului insust.
Dad, s'ar fi cugetat ash, in Ardeal, nu s'ar fi repetat greseala din secolul al
XVIII-lea a lui Petru Major, Micu i Sincai. In loc de atkea memorii i memarande, care n'au mins, nimic deck procese i inchisoare, on si declaratiuni platonice de simpatie din partea tuturor popoarelor sentirnentale, de care e piing
lumea, ceeace era esential era intarirea natiei cu o constiinta atat de profunda
incat nimic sa n'o poata. sgudul.
Veti zice: existd. Dar exista, azi, i anumite manifestatii fata de Veclnul
Regat care n'ar fi existat dach s'ar fi stiut ce a fost trecutul nostru i ce ne leaga
www.dacoromanica.ro
43
IV.
mai putin, dar care n'a lipsit cu totul nimhnui, a venit vremea combinatiilor
matematice i geometrice, de alchtuire a institutiilor Statului si de votare
a legilor, care si ele se tin de o anumith stiinth a numerelon, de anumite abstractii dupti care trebuie sh se conducti o societate. Dar partidul s'a mentinut conductitor, sub un singur nume sau mai multe. Fiindch, de fapt, nu exista un singur
www.dacoromanica.ro
rau, cu toate consecintile care decurg, fireste, din asemenea ruperi de echilibru.
Prin urmare, cand partidul liberal, care a incleplinit o opera atat de importanta sub neuitatul sau sef de odinioara, Ion Bratianu, a trecut dincolo de mi-
i cu aceasta
Atunci a fost necesara o reactdune. Reactiunea s'a infatisat
in trei forme. S'a infatisat sub forma unei desfaceri din cadrele trecutului, eu aceeas mentalitate ca i a trecutulni i cu scuza unui mare talent.
Nu trebuie sa spun mai mult ca sa se inteleaga ca incercarea, atat de onorabila
In intentii, n'a izbutit sa creeze un partid, nici pentru sine, nici pentru altul.
Incercarea gruptirii conservator-democrate n'a creat un partid nici pentru sine
ei nici macar pentru altul, fiindca trebuia, pentru aceasta, ceva mai radical:
trebuia o schimbare de mentalitate. Trebuik adecti, sa apara o grupare cu o
mentalitate deosebita de mentalitatea celorlalte. Ceeace nu inseamna ca ceiladi
Inchein
tare morala a societatii romanesti. Poate cit a fast rau ca acest partid s'a gasit
la guvern in momentul cand a inceput rasboiul. Un rasboiu cere doua lucruri :
o foarte buna organizare i o stare sufleteasca extraordinara in clasele de sus.
Organizarea, din nenorocire, n'a fost bunk desi putea sa fie bung., data find
chemarea insgs a celoT can l. au prezidat vieata tarii atunci; in ce priveste starea
de spirit care trebuia creata, ea nu se putea crea deck sub conducerea altei
(breech, in legatura cu vieata morala, in continua evolutie, a nafunii noastre.
Alaturi de incercarea de care vorbiam a rasaritLasand de o parte trecatorul
radicalism al lui Gheorghe Panu, care nu insemna, cleat o faza ceva_ mai noua
a P.beralismului apusean
doctrina socialista, care a incurajat, la ran dul ei, al a
and, nu se mentine nimeni. i erA, natural sa vie alta doctrina, tot asa de
abstracta, de matematica, tot asa sprijinita pe o singura clash', care se resimte
www.dacoromanica.ro
45
Ei bine, felul de conceptie organic al societatii romanesti pe care 1-am mostenit dela scoala cuituraI i idealista a lui Mihail Kogglniceanu, acest fel de
cugetare cu totul particular aveh si el dreptul de a intemeia in noua vieata a
societatii romanesti un partid care st se razime pe acest crez.
Natiunea este o fiinta naturala i organica; tot ce se gaseste intr'insa nu se
desparte de dansa, ci colaboreaza la vieata ei. In natiune este mai interesantiti
la plug ca sit pregatim hrana pentru anul viitor. Asa incat a sprijini, pe baza
solidaritatii nationale, clasa ttraMlor ieri era o datorie, a cultiva clasa ttrtneasca
potrivit cu misiunea i rolul ce-1 are, este datoria de astilzi; dar a ajuta nenorocita
clast a celor cafi nu pot face afaceri, cafi nu Bunt .deprinsi a lucra pilmantul
si cari reprezintiti totus cultura acestui popor este datoria primordiala asctzi.
Partid nationalist-democrat, in momentul de fao ai inaintea ta mizeria elementelor strace dela orase, fart, indoialt cele mai uenorocite din toate.
Vedeti, aceasta conceptie iie dit o elasticitate pe care partidul de chug, n'o
are. Daca te duci la functionari, d-ta taranist, ei ii pot spune: du-te in cercul
d-tale ! Dacli te duci la ei, d-ta socialist: Du-te de vorbeste la fabrica d-tale.
Pe cand un partid care conccpe societatea ca un tot organic si se indreaptil
dupt, principiul pe care 1-am spus, et inaintea oricui trece eine inseamnti mai
mult, dar i peste eine inseamna mai mult eine sufere mai mult si a carui saferintt poate sit strice mai mull organismului din care- face parte, partidul acela
poate st fie totdeanna la indemana necesitatilor organice ale tatiei.
Aceasta conceptie am marturisit-o si fart ascutisari de polemict impotriva
unei categorii din locuicorii acestei tari care trebuie adust, a cunoaste mai deplin
cli are datorii latt de tara in care s'a nascut si de natia care predomina in aceasta
tara, dar nici inteun chip nu poate fi consideratti ca dusmant naturala a unui
popor care ar don sit n'aibt niciun dusman natural, dar, dact-I are, st, fie in
darit de corpul stiu politic. S'a produs astfel o deosebire foarte esentialit care
a determinat anumite separatii pe care sunt mandru ca le-am facut, flindet,
daca nu le-as fi facut, in momentul de fata mi-ar fi rusine sit mit infatisez
inaintea d-voastrit In calitate de complice al unor actiuni care desonoreaza o
civilizatie. Astfel partidul nationalist chiamit la cultura pe cei de jos, sguduind
pant in fundul consthntei pe cei de sus, indeamna elementele neromanesti prin
sange st-si dea seama c aid nu e un ptmant oarecaie, ci este mosia unui neam,
ai aici nu este colaboratia cu eine stie eine, ci colaboratia cu stapanii indrituiti
ai acestui ptmant. Si din conceptia aceasta nu iesim cu niciun pret, oricat ar
spune chiar foi cumpatate ale Sasilor din Ardeal et. Rumanien ist kein Nationalstaat. Tin Slat national unde st nu se intalneasca niciun eetiitean de att.
www.dacoromanica.ro
46
limba, nu exista nicieri. Nici Germania n'a avut un Stat national in acest sens.
natii, ori clasa cea mai nu meroasa contra celorlalte, cea dintaiu datorie a noastra
ar Ii s disolvam mai curand gruparea noastra pentru a pastra intacta conceptia pe care altii ar lua-o dupa noi, decat Sli pastram gruparea noastra saeri-
10 Dccem,vrie 1922
www.dacoromanica.ro
CONCEPTIA CONSERVATOARE
* I
P.ROGRESUL
C. RADULESCU-MOTRU
IN vreme ce poporul englez, ajuns, dupa rasboiul mondial din ultimii aM,
la o treapta de marire, la care n'a lost el niciodata in trecut, desi in trecut
nu i se discutau suprematia marilur si intinderea peste cele mai bogate
taxi ale globului, in vreme ce poporul englez isi citi prin alegerile dela 15
Noembrie 1922 un parlament cu u majoritate mai impozanta de conservatori
decat aveh parlamentul trecut, parlamentul marelui rasboiu, si intareste astfel
la guvern pe reprezentantii conceptiei conservatuare; in vreme ce Germanii,
popor invins, ajuns in-Wu situatie grea, cum n'a fost el nici cand IAA, astlizi
este alta, cleat aceea care a triumfat la noi, si atunci trebuie sa examinam
cauza divergentei noastre de Apus, cauza care poate sa, ne dud, la diverge)*
si mai maxi Inca in viitor, sau condifile vietii politice in Romania stint de
asa natura, ca, ele zadarnicesc conceptiei conservatoare ori si ce influenta asupra
noastra si atunci cu atat mai mult trebuie sa ne drun seama, de partea cui este
www.dacoromanica.ro
18
pot fi diferite dela popor la popor. Negresit, activithtile politice ale partidelor
conservatoare din fiecare tarh depind de programele lor, dar nu mai putin programele trebuiesc s mentinh unitatea de conceptie, fiindch numai unitatea
de conceptie face sh' dureze rezultatele dobandite de fieeare partid conser-
gatit de crestinism, dar numai in parte. Crestinii wedicau inhltarea treptath a omului, nu insh pe pilmant, ci in ceruri; nu ea o inhltare spre necunoscut,
ci ea o apropiere de f Inca diviali, aceea care este in veci neschimbath in unul
Dumnezeu. Conceptia progresului infinit i neeonditionat se afirmh' numai
dupit Renastere, si este predicath cu insistenth in secolul al. XVIII-lea. Cu cat
credinta religioash descreste, en atat se afirmh misticismul progresului. Entusiasmul produs de descoperirile stiintifice moderne fu in tot timpul, prin-
Ce este literatura si arta veche fath de literatura si arta nouh? Nimic, sau aproape nimic, zic primii modernisti. Morala veehe deasemenea. Filozofia veche,
un abecedar al gandirii. Rebigia veche, un azil al ignorantei. Dreptul i orga-
nu este nevoie dealt de libertatea gandirii, caci gamirea liberh fatal se ridieiti ci en ea toata activitatea omeneasch. Bogritia materialh va urrn acestei
activithti. Perfectibiitatea este infinith. Din aceastrt perfectibilitate rezulth
egalitatea deshvarsith intre oameni i intre. natiuni. Chiar i constitutia fizich
a omului se va ameliora. Se va prelungi inshs vieata ca durath, chci totul urmeaza
www.dacoromanica.ro
49
XIX-lea ea fu inlocuita treptat cu conceptia evolutiei, scoash din cercetarile biologice, psihologiee i istorice. Astazi, and omul de stiinth intrebuinteaza cuvantul progres, el nu mai intelege prin progres deck evolutia. Cuvintele sunt, dealtfel, indiferente, intelesul lor este totul. Progresul alma, intelesul unei perfectii venite prin simplul fapt. al schimbarii in timp. Tot ce se
succede este o crestere in perfectie. Aceea ce este mai nou este si mai perfect. Evolutia are intelesul unei desfasurari Jn marginile puterilor date
om sta in desfasurarea aptitudinilor sale
de fondul originar. Evolu
mT
exf9erite7Difitr'un fond bun si bogat ies rezultate multumitoare. Dinteo sitmnh bunk reznitate bune; clinteo samanth rea, oricke schimbari am face
cu ea, rezultate rele. Evolutia nu desfasura deck aceea ce este dat in fondul
care se desfasurh. Evolutia universului, o explica Herbert Spencer, din legea
conservarii energiei. Evolutia animalelor, o explica Charles Darwin, din
creditate i selectie naturala. Evolutia omenirii, o explica Hegel, din liberarea constiintei de sine, adica din o mai buna cunoastere de sinea omului.
www.dacoromanica.ro
50
ne pot vorbi despre progres. Cine dintfacestia mai impthseste astAzi optimismul secolului al XVIH-lea ? Nici unul. Inmultirea populatiei globului
a suprimat ultima sansiti a vechei iluzii. Caci vechea iluzie se sprijinia pe
credirrta c omul va gitsi oricand, pe intinderile neexploatate ale piimantului, materia primrt a naturii, pe care industria s o transforme, i s adace
astfel o continua crestere de boggle materialk Inthiderie neexploatate ale
parnantului s'au sfarsit de mult. Ele nu mai traesc cleat ca ipotez in teoriile demo date ale liberalismului economic. Secolul nostru, in sfarsit, se deschide
Astfel ajungem la inevitabilul conflict dintre conceptia progresului i conceptia conservatoare. Revolutionarii au vazut, din primul moment, avantaild pe care il pot trage din conceptia progresului i deaceea si-au dat togii
osteneala sI o rispandeasca. In jurul ei au pAstrat o atmosferi misticA, asernitnatoare aceleia pe care o gnsim in jurul credintelor religioase. Credo quia
absurdum. Nu este propangandist revolutionar care sit' nu se inchine inaintea
progresului netarmurit si fatal. lin biolog contimporan, Ernest Haeckel, zicea
cii prostia unui om se poate cunoaste dupa gradul in care el intelege teoria
darwinisth. Tot asa am putea zice, cii spiritul revolutionar al cuiva, se poate
cunoaste dupa graclul in care el se supine conceptiei mistice a progresului.
Cu cat este mai fruit critica cineva cu atat este mai pregatit pentru a deveni
www.dacoromanica.ro
51
revolutionar. Stapani pe o arma asa de buna, revolutionarii au luptat s driMine cu ea pe adversarii lor, p in primal rand pe acei ireductibii, pe conservatori. Au avut multe succese, netagaduit. A lost chiar o vreme cand biruinta
lor se 'Area pentru totdeauna asigurata. Pe cand oamenii de piinta IulocuiserIl treptat intelesul mistic al progresului, cu intelesul bine definit aJ evolutiei, in vieata politicii, unde aveau sa lupte revolutionarii, conceptia
.
pagand5, samii P obiditii furi adup sti creada in progres ca inteo mana providenfala. Conpiinta acestor masse ineepe acum sh se clestepte; dar fannecul
magic al progresului subsista totus. Adevarul, s'a zis de unii, este totdeauna dureros. Dureros nu este el totdeauna adevarul, dar este totdeauna altminteri cleat pe pofta inimii. Asa este P adevarul despre progres.
II
Conceptia conservatoare, ca toate conceptiile politice, nu are o definitie
constanta in gandirea teoreticienilor. In gandirea oamenilor de acti-
une Inca p mai putin. In gandirea adversarilor ea ajunge chiar sa se confunda cu toate extravagantele. Pentru un revolutionar de strada, a fi conservator inseamna a fi aparatorul trecutului fara alegere, adica a fi aparitorul
drepturilor castigate, fie ori cum, p fie de ofi i eine. Proprietarii, capitalipii,
demnitarii Statului p ai bisenicii, concesionarii, monopoliza,orii, beneficiarii
de toate caegoriile, etc., acestia sunt conservatori, fiindca au interes sit
conserve drepturile apucate i sa se opuna progresului, adica schimbarilor.
Dupa revolutionar, conservatorii ar fi dar, in primul rand, imbuibatii cari odata
ce P-au pus la adilpost persoanele P averea lor, ca niste beati possidentes,
nu vor sa lase P pe aJii sa se infrupteze din bunurile lumesti. Conservatori,
cu un cuvant, simt aceia earl vor sa conserve, fiindca ei sunt multumiti asa
cum se gasesc. i, mit rog, uncle se gasese asemenea oameni? Peste tot pilmantol,
aiurea ca p la noi. Intre noi, sunt dar oameni multumiti, cari nu vor decai- sa.
conserve. Si de cand exista acepi oameni pe pamant? De cand lumea, ne explica binevoiLor revolutionarul. Cu cat ne ducem mai spre inceputul omenirii,
cu atata aeepi oameni erau mai puternici P mai st6pani pe destinele popoareIon Trecutul este al conservatorilor. Atunci, in trecut, lumea trebuie sa fi fost
foarte bogata in bunuri, pentru ea sa existe oameni conservatori p multumiti?
Dimpotriva, intervine acum revolutionarul, in trecut lumea era foarte saraca.
Lipseau de toate. Bunul traiu a inceput mai de curand. In timpul modern s'au
inmultit capitalurile i cu dc satisfactiile de toate felurile. Inainte lumea se
multumia cu putin. Chiar vanitatile erau modeste. Mange Cesar n'a cerut Senatului Romei nici o decoratie pentru cucerirea Galiei, pe eand astazi cel din
urma patriot pretinde sit aiba cel putin doua-trei. Ce deandoasele este p rostul lumii noastre ! Cand existau putine bunuri, toatit lumea era conservatoare,
P astazi cand sunt multe bunuri, toata lumea se leapada de conservatorism,
pentru a deveni revolutionara I
Cu toatit rispandirea pe care, netagaduit, o are aceasta conceptie despre
conservatori, eu nu o voiu discu. Mid este sa aleg intre rostul lumii si intre
www.dacoromanica.ro
52
aceea ce au, si cu toti revolutionari pentra aceea ce flu au. Tipul omului
multumit _cu aceea ce are, nu s'a ntscut Inca', i nici ct se va naste. Metal
bogatului este tot asa de doritor de schimbtri, ea si sufletul stracului; cel mai
inctrcat de bunuri are Inca, ambitii nesatisfacute. Dad, este sg. credem experientei, ar trebui sit zicem: dimpotriv1; cu cat mai multe satisfactii implinite, cu atat mai multe ferestre deschise spre pofte noui. Inovatorii in vieata
politict sunt totdeauna aceia cari au gustat din brinurile acestei vieti. Conservatorul nu este aptratorul unei stari cie fapt, dar, ne spun propagandistii
democratiei, el este aptrttorul principiior i traditiilor, care legitimeazt
o stare de fapt profitabilt unei minonitui4i cu drepturi castigate. Conservatorn! este pentru privilegiile minorit4ii, pe and democratul este pentru dreptulle poporului; conservatorul este reactionar, retrograd. Nici aceasta nu este
exact. Principiile, a ctror aptrare formeazt grija de cApetenie a politicii conservatoare, ca prineipiile de organizare ale familiei, ale propriettlii, ale religiei
si ale Statului, sunt departe de a fi ode mai potrivite mijloace pentru a perpetua
o stare de faltt in profitul unei clase de cettteni. In Anglia, in 1922, giwerneazt
partidul conservator, In Romania, in acela an, partidul conservator este exclus
din politica Orli. Uncle sunt mai bine guvernati cetttenii: in Anglia, san in
Romania,? Este destul a pune intrebarea, pentru a simtl absurditatea cornparatiei. In Virile cu sufragiul universal
i asa este mai poste tot in Europa de asttzi, nici un partid politic nu mai poate sit se fact apArttorul drepturilor unei minorittti, fart st, se condamne la inanitie. De aptrarea drepturior
celor putini contra odor multi, putea fi vorba in politica din trecut, pe vremea
popoarelor antice, .cand nu erau formate partidele politiee, in intelesul vietii
statelor constitutionale. Atunci, da; cei putini la nurntr, aristocratii, nobilii,
erau in luptt en cei multi, cu poporul. Dar politica acestor putini nu este aceeas
tajul conservatorior. Fart politica celor putini n'ar fi fost Atena care a fost,
nici Roma care a lost. Scoateti din istoria poporului elM activitatea aristocratiei ei, si, din istoria imperiului roman, scoateti politica Senatului:
en politica pe care ar fi dorit-o plebea, poporul acelor timpuri, i yeti vedea
atunci dad, ar mai fi nevoie de alta, justificare pentru politica inspiratt de conceptia conservatoare. Dar de ce sit ne anggim? Poporul de asttzi nu mai este,
www.dacoromanica.ro
53
sul timpului a fost, dupa Rohmer, Statul. Dar Statul fiind produsul spiritului
omenesc, el oglindeste in sine natura omului. Principiile i organizarea Statului trebuiesc cantate In alcatuirea i dispozifile spirit-11.M omenesc. Din organismul acestuia din urma se exp1ici i organismul celui dintaiu. Voim s cunoastem vieata politica a Statului, trebuie s incepem prin a cunoaste legile de
desvoltare ale spiritului omenesc. Aceste legi de desvoltare sunt Ina bine stabilite: ele sunt diferitele trepte ale varstei. Vieata omului se poate comparl
unei linii pe jumatate ascendent& i pe jumatate descendenta. In prima jumar
tate: activitate, miscare, innoire; in a doua jumatate: mama, staptinire, putere 1ini0ita. In linia ascendenta: copilaria i tinere-tea; in linie descendenta:
maturitatea i batranetea. Astfel avem patru trepte de desvoltare care decurg
din legea pe care natura a sadit-o in fiecare organism. Acestor patru trepte
corespund cele patru particle politice pe care le inttilnim in vieataStatului: partidul radical, corespunzator copilariei; partidul liberal, corespunzator tineretei;
partidul conservator, corespunztind maturitatii i partidul absolutist, batrtinetei. Rohmer completeaza aceasta clasificare cu ctiteva caracterizari psihologice. Copilul este la un cap al viefi, zice el, iar batrtinul la celalalt ; prim
urmare, in aparenta foarte distantati unul de altul. Cu toate acestea copilul
si batrtinul au intre dtinsii o mare asemanare, ambii au firea excitabila 0 pasiva, cele doua caractere ale firii femeii. Partidele corespunzatoare, deasemenea. Politica radicala este impulsiva; politica absolutista este pasiva. De
aceea aceste partide nu se pot mentine pe acelas plan cu liberalismul si conservatorismul, expresia tineretei si a maturitatii. La liberal, gasim curajul
si puterea de expansiune; la conservator, cumpathrea i intelepciunea organizarii. Bluntschli merge pe aceastiti cale mai departe. El imparte i popoarele
dupti aceleasi principii. In sufletul unor popoare ar fi innascute tendintele absolutiste i radicale; in sufletul altor popoare tendintele liberale i conservatoare. Politica ar fi dar oglindirea evolutiei spiritului omenesc. Politica radicala, kVA sa fie facuta de copii, se face in spirit copilaresc; politica liberal&
bra sa fie facuta de tineri, se face in spiritul aventuros al tineretei; politica conservatoare, in spiritul matur, si politica absolutista in spiritul ingust batrtinesc.
'Cat adevar este prins in aceasta clasificare si aceste caracterizari? Foarte
putin, negresit. Dar nu mai putin deck in multe alte teorii pe care le propaga,
ca pe niste cuvinte de evanghelie, multi publicisti din zilele noastre.
0 teorie mai bine sustinuta ne da Friederich Julius Stahl, dela care s'a inspirat multi vreme conservatorismul prusian. Partidele politice se impart in
doua categorii, dupa Stahl. Avem partide revolutionare i .partide legitimiste.
Cele dinttii considera autoritatea i legile ca un produs al vointei oamenior,
si deci ca subordonate interesului 9i drepturilor individuale, cele din a doua
categorie considera autoritatea i legile Statului, ca hind de natura supraomeneasca, i deci deasupra interesului i drepturior individuale. Din prima categorie fac parte toate partidele liberale, democrate i socialiste; din a doua
categoric: partidul tory englez, partidul legitimist (astazi regalist) francez,
si partidele conservatoare in genere. Stahl pune mult pret pe caracterul divin
www.dacoromanica.ro
54
sa arate fara invocarea divinitatii, ea sunt institutii silegi care depasesc ratiunea individului, c ele sunt izvorite din substratul &lane al sufletului social,
si ca. apararea lor constitue menirea conservatorilor. intr'un articol recent
din Bulletin Communist (16 Nov. 1922), bolsevicul G. Zinoviev incearca et
aleaga faptul nemuritor produs de revolutia rug, din ultimii ani, si el ajunge
tocmai s. aleaga. faptul direct contrariu de acela pe care 1.1 apara continuatorii
lui Stahl. Este interesant sa-1 cunoastem. Prin deductia .a contrario vom
afla aceea ce vor conservatorii, din aceea ce nu vor bolsevicii. Faptul nemuritor al revolutiei ruse, dupa.' Zinoviev, este acela de a fi ruinat fetisismul
Statului de pana acum. Catremurul acestei revolutii a risipit norii mistici
cad invaluiau, in ochii poporului, misterul puterii. Masse le populare din Rusia
au vazut, in sfarsit, cum se face un Stat, cum se creaza un guvern, l cu toate ca
au suferit in acesti din urma cinci anLebe n'au incetat totus un singur moment de a se simti creatoarele i mi supusele puterii. De circi ani niste neonnoscuti guverneaza a sasea parte a globuhd, numith Rusia. Niste lacatusi
pielari, detin puterea in fabrici, in uzina, in mina, la cane ferate, in provincii,
dintre care uncle sunt tot ash de intinse, ca i cele mai intinse tari ale Europei,
in loath Rusia! Cate comentarii rautacioase n'au urmat, in prima moment,
mesagiului lui Lenin, care prezicea, ca revolutia va invata pe fiecare bucatareasa sh participe la guvern. Dar toti necredinciosii au trebuit in cele din
urma sa vadA lucrurile ce le stau in fata ochilor. Ce, aceasta prezicere nu s'a rea-
lizat ? Nu sunt oare muncitori manuali aceia cad guverneaza astazi Rusia ?
Nu sunt constituite sovietele din muncitori manuali?
lath, tocmai eeea
ce nu vor 'conservatorii: Stabil pe maim tuturor ; Statul i institutiile min
schimbate, dupa o zi pe alta, dupil placul bucatareselor ! Conservatorii, od si
cat ar aveh incredere in ratiunea omeneasck cred totu cli aceasta ratiune
nu-si desvaluie planurile sale primului venit. Dupa danii, crearea Statului
nu este tocmai ash de usoara, precum si-o inchipuesc bolsevicii.
Dar nici invaluita in nod mistici, sau bazata pe ordinea divina, cum credea.
Stahl ! De sigur. Cu cat ne apropiem de zilele noastre, teoreticienii conservatori
renunta la amestecul divinitatii in organizarea lumii politice. Cu toate acestea
diferenta gasita de Stahl, intre aceea ce este scos de sub vointa individului
si ceeace este sub vointa individiilui, revine continnu, i dup.& dansul. Conservatorii nu se pot impach cu ideea ca suveranitatea unei natiuni se rezolva.
In majoritatea vointelor pe care le exprima, intr'un moment dat, cethtenii
natiunii: toria clasica a democratiei, izvorita din ipoteza contractului social
a lui Jean Jacques Rousseau. Suveranitatea unei natiuni are radacini mai
adanci, cleat vointa unei majoritati. Ea se intinde in trecut, i anticipa viitorul prin legaturi organice care scapa vointei odor mai constienti cetateni.
Prini contract pot sa se constitue societati comerciale, dar niciodata State suverane. Institutiile fundamentale ale Statului stint crescute in mod organic,
thn adancul instinctului s3cial, din traditii i presimtiri, adeseori in contrazicere cu interesele momentidui. Daca acordul vointelor este totul, in formarea
umn Stat, de ce atunci in vieata politica a Statului joaca un rol ash de mare sentmentele ? Sentimentele nu pot fi voile. Sentimentul national, bunanara, nu poate
www.dacoromanica.ro
55
fi rezultatul unui contract de vointe, afara bine inteles de cazul c ar fi un sentiment conventional, si atunci el ar fi fr influenta reala. Statul are o origina
mai adanca cleat individul, si are totdeodata si o menire mai inalt cleat apararea intereselor individului. Cetatenii unui Stat pot fi, inteun moment, en totii
rataciti;. de cath ori nu s'a intamplat sa fie generatii degradate de vicii, hi
cu toate acestea, daca Statul a fost solid, timpul a maturat gunoiul momentului
generatlile viitoare au fost salvate! Istoria ne spune Ct intenn trecut
foarte apropiat, vieata politica in Anglia a fost foarte depravata. Dar politicienii
neavand puterea s chimbe Statiil, depravarea a irecut, si Anglia a continuat
sa fie aceea ce trebuia, sa fie. Institutiile se apara astfel, ele singure, child
III
Aceasta conceptie conservatoare contimporana se gaseste arareori formulata, de publicistii conservatori ca doctrina unitara; pentru a o avea, suntem
siliti sti o reconstituim parte cu parte din programele i manifestarde partidelor conservatoare de peste tot locul. Conservatorii nu prezinta niv,airi conceptia drept o doctrina magica, din realizarea careia au avea s. rezulte fericirea
universala. Insus Stahl, cel mai rigid doctrinar conservator, intrevede posibilitatea cooperarii mai multor politici in vieata Statului modern. Exclusiviste,
hi chiar sectare, sunt partidele dernocratice. Toate aceste partide, dela cele
extreme socialiste, Tana la cele liberale, care sunt cele mai apropiate de conservatori, cultiva, pentru a intrebuinta cuvantul lui Zinoviev, fetisismul for:
mulelor politice. Socialistii, in ofi i ce tara se gasesc, fie ca in acea tara ar
.exista sau n'ar exista proletariat industrial, tin mortis la profefile lui Karl Marx,
iar liberalii vhd binefacerile capitalismului, chiar acolo unde capitalismul se
reduce la deplasarea bunurilor Statului in pungile particularion Conservatorii
nau fetisismul formulelor politice din doug cauze. Prima: ei n'au avut s atace,
ci sa, se apere contra celorlalte parrtide; secunda: ei n'au urmarit popularitatea
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
zenta, pe and conservatorii sunt convinsi cti experienta este baza care nu se
poate Inlocul. Intre doua legi creatoare de impozite, bunaoara, conservatorul
va prefer& totdeauna pe aceea care este clara i potrivita legilor vechi incercate.
In politica externrt, el va fi partizanul aliantelor consfintite de istorie i vrajmasul manifes'lrilor sentimentale. ln intelegerea functiilor Statului, el va
moment dat ar avea interese in contra kr. Toate conceptiile politice, dealtminteri, cuprind o asemenea recunoastere de principii, deosebirea este numai
ca in conceptia conservatoare principiile sunt luate din experienta trecutului, pe arid in celelalte conceptii, principiile izvorasc din asteptarile pe care
le pun reformatorii in experienta viitoare. Aa, i Lenin este intransigent asupra
perare a spiritului revolutionar. Daca experienta se va continua, dand aceleasi rezultate, partidele .conservatoare vor adauga in programul lor, pe langa
dreptul femeii, descentralizarea administrativa i drepful ad referendum pentru
3. Ca o trisatura caracteristica a conceptiei conservatoare era conpopor.
siderata mai inainte vreme ura contra progresului. Conservatorii n'ar fi voind
sii recunoasca binefacerile masinismului modern; ei sunt impotriva industriei
aburului si a electricitatii; vor sii ramana tot la plugul i caruta veche. Eu in-
www.dacoromanica.ro
b8
www.dacoromanica.ro
59
tari rurali3O este gata sa ruineze i pe aceea a micilor proprietari rurali;,entuziastul proroceste c numai dupa ce mizeria va tine Inca un secol, i poate doua,
capitalismul se va transforma din bancar in productiv industrial, care de sigur
apoi va aduce dupa sine fericirea generali i definitiva. Adic, daca intelegem
bine, majoritatea tarii noastre agricole trebuie s sufere un secol, doua, pana
ee tehnica economica va transforma capitalismul hraparet bancar in productie
industriala, iar pana atunci? Rana atunci aceia cari sufera, daca tipa, probeaza
ct sunt reactionari, conservatori i aranisti; aceia cari profita, sunt democrati, fiindca ei merg inaintea progresului, progres care desi nu este inca,
are sa vin negresit. Cum vedeti, Lenin n'are meritul de a fi inventat gluma
sinistra c noi oamenii de astazi nu ne putem pregati mai bine fericirea decat
liisandu-ne timp de un secol, douh, sub dictatura celui... care are bunktatea
sT experimenteze pe spinarea noastra.... Este arta tuturor revolutionarior de
profesie de a face sa apara organizatia sociala dorita de ei ca o fatalitate istorica. Altminteri, cum s'ar lash, sa fie condusi naivii, daca nu ii s'ar intiini sentimentul mistic, c timpul lucreaza pentru ei i numai pentru ei. Scriitorul
de care fa vorbeam, este un roman, cred ca nu va indoiati, d-1 St. Zeletin. Studliul sau Revolutia burgheza in Romania a aparut in Arhiva pentru giinta p; rejorrna sociala (An. III No. 2,3, 4; An. IVNo. 1). Ii recomand cu clinadinsul atentiei
acelora cari pastreaza o indoiala asupra scopurilor urmante, la noi, de burghezie.
Concluzia se impune dela sine. Dar lucru curios, cu toate ca se impune dela
sine, dupa 1914 ea devine din ce in ce mai suparatoare la auz. $i cand este
auzita, este insotita de lungi i adanci suspine: Da, as ar fi, daca n'ar fi fost
rsboiul... Dacalumea duparasboiu n'ar fi fost luata de valul lenei... Daca n'ar
vrol prea multi sa se imbogateasca, speculand fara sa munceasca, i dac a. muncitorii n'ar fi devenit prea pretentio0... Daca n'ar fi coruptia in care au cazut
politicianii... Dad, n'ar bate un vant de nebunie peste intreaga Europa, intre-
www.dacoromanica.ro
60
lizatia; ei flu voesc invfajmasirea claselor sociale asa, cum vor soc;alistii can
pretind c as cere succesul luptei politice, caci pentru conservatori nu exist&
succes acolo unde constiirta omului serveste drept instrument de lupth; ei
nu inchid ochii la inbogatirea prin ofi i ce mijloace, fiindch simplul fapt at
imbogatirii nu este pentru ei cum este pentru burghezii liberali, un factor al
prosperitatii i civilizatiei. Numai prin phzirea legii morale este imbogatirea,
pentru conservatori un semn al prosperitatii i eivilizatiei. Imbogatirea prin
mijloace imorale este, dimpotriva, un factor de slabiciune pentru un popor.
(lath, bunhoarh, imbogatirea pro dusg, la noi in tail, prin permisele de vagoane
si prin contrabandele favorizate de politica in timpul marelui rasboiu mondial
1914-1918. De aceasta imbogatire au beneficiat comerciantii improvizati
zarafii, recrutati in mare parte din elemente evreesti. In vreme ce acesteelemente evreesti benefician, marii proprietari rurali i clasa mijlocie a functionarilor romani saraceau; miii fiind expropriati in profitul taranilor, altii
exploatati prin scumpetea tralului.. Rezultatul. Panh ce noua patura a Varanimii romane ajutata de expropriere sh se riclice la locul ce i se cuvine, copiii
evreilor imboghtiti de rasboi au invadat colile secundare i Universitatile
luand locul copiilor de man agricultori sifunctionari. Timp de zece ani, cel putin,.
Dc aceste garantii are inane nevoie Europa de astazi lasata fArd, busola
in urma prabusirii misticismului democratic. Deaceea in Anglia si Belgia con-
servatorii sunt la guvern; in Italia si in Franta au schimbat orientarea politicii nationale; in Germania, unde au fost totdeauna puternici, ei stau neclin-
www.dacoromanica.ro
61
volutionara. Este antirevolutionara, cand revolutia este inteleasa ca rasturnarea orclinei sociale experimentate, pentru a face loc unei ordine sociale
plannita dupa o ideologie neexperimentata. Dar child revolutia este luteleasa ca o lupta de rasturnare a desordinei pentru a se reveni la ordine, atunci
conceptia conservatoare nu este din principiu antirevolutionara. 0 revolutie, in acest de al doilea inteles, s'a produs cu cateva mii de ani in urma in
viata inteligentei omenesti, atunci cand in locul visurior desordonate si al impulsivitAtii naturale a constiintei, s'a intronat ordinea logicii. Ori de cate ori
asemenea revolutii se intampla, in vieata sociala ca si in vieata intelectuala
conceptia conservatoare le aprobl Ea nu aproba exproprierea pe cale obisnuita revolutionara, dar exproprierea consimtita in folosul obstesc o aproba.
Mi se pare ca acest de al doilea fel de revolutie nu este tocmai de dispretuit.
Cea dintaiu este materiala, cea de a doua morala. A expropria pe altii cand tu
stai neatins, mi se pare cu mult mai usor cleat a te birui mai intaiu pe tine sufleteste, in aceea ce ai ca egoism, si apoi s faci din sacrificiul tau un bine obstesc. Are si conceptia conservatoare spiritul s urevolutionar. El nu se vede,
fiindca focul lui nu distruge casele i bunurile de pe pamant, ci curata in taina
sufleteasca deprinderile i pornirile oamenilor.
IV
Nu este tail, unde conditiile sa fi fost mai neprielnice conceptiei conservatoare, ca Romania. Principala parghie a conservatorismului de pretutindeni a fost prestigiul de care s'au bucurat institutiile i principiile iesite din
experienta trecutului. Omul politic din Apus, on i ce ideal ar fi avut, a trebait shi nii seama de conceptia conservatoare, fiindch cetatenii inaintea
camra el vorbia n'ar fi tolerat o injurie directa, necum un blestem contra credintelor politice ale inaintasilor bor. S'ar fi ridicat pietrele contra unui asa indraznet. La noi, th Romania, au stat lucrurile altfel. La noi trecutul a putut
fi batjocorit i blestemat de on i. eine. De ce? Trecutul nostru cel mai apropiat
a fost era fanariotilor. Aceasta explica totul. i inainte de fanarioti a fost oare
mai bine? Putini istorici au curajul s o afirme. Bunul plac a Voevozilor pare
sa fi tinut locul principilior i dreptatii. Rasboale, impilare, lupta pentru domnie, restaurari, intrigi, zavistie. Pe ce s'ar fi putut sprijini o conceptie conservatoare? Cand Europa a inceput sa se ocupe de 'Nile Romanesti, gasim pe
toti fiii Anii, pe top bunii patrioti, la un loc, inteo singura dorint i intr'un
singur gand: Toti vor s scape de straini; toti vor o tarfl unit i independenta.
Intre conceptia conservatoare i alte conceptii politice nu putea fi vreo lupta,
cat timp tara nu sta de sine. Si acum vine momentul hotAritor. Dorintele patriotilor se afirmara pe vremea and th Europa apuseana batea vantul liberalismuhd dela 1848. De ad asociarea facuta la noi intre liberalism si nationalism.
Patriotii romani aveau inima de nationalisti, dar vorbeau in fraze liberale.
Mai ales, cel mai talentat dintre ei, i daca nu cel mai luminat, cel mai cinstit:
www.dacoromanica.ro
62
mandru Mr a. sa-i piece capul la alt om, and umbra valor, plimantul ca si
aerul cerului era deavalma pentru toti. Vieata atunci se petrecea in cea mai deplina fericire, i and ajungeau pe om nevoile batranetelor i moartea, el se
ducea zicand: Mi-am trait zilele! i era sigur c vieata lui se va prelungi si
dupa moarte si c pe cealalta lume va intampina o fericire 0 mai mare. Asa:.
canta Nicolae Balcescu dorita lui libertate, copila billaioara a Romanului dMainte de epoca de asuprire ! Era oare libertatea lui libertatea liberalismului burghez venit mai in urma, sau era nationalism si numai nationalism? Va las sa
si acesta a vut grija sa pastreze frazeologia. S'a dus inima, 0 a ramas struna.
Si in struna aceasta au cantat din nefericire multi patrioti romani si mai tarziu,
fara sa-si dea seama cat de departe au fost intentiile lor de realitatea politica ce s'a creat !
Desamagirea produsa de guvernele liberale a marit cu toate acestea, numarul partizanilor conceptiei conservatoare, cam intre anii 1880-1885..
Intre acesti partizani sunt nemai cateva elemente recrutate din vecha c1as1
boiereasca; cele mai multe elemente sunt recrutate dintre intelectuali. Descendentii bogatasi, precum i acei cu titluri de printi gasesc o buna primire
In partidul liberal, unde aveau toate avantajele puterii. hisg conceptia conservatoare pe care aceste elemente o reprezentau nu este o coirtinuare a traditiilor vechiului partid boieresc, ci o importatie din gandirea Europei apusene, cum dealtminteri in mare parte fusese i conceptia liberal. In manifestele conservatorior romani gasim in mare parte principiile care calauzese .
si pe conservatorii apuseni. Dealtfel, cum popoarele Europei tind de mult
spre o vieata politica omogena, influenta conservatorismului european ar fi
sfarsit prin a se impune si in Romania, oricare ar fi fost originea partidului
conservator roman. Intre partidele politice din Europa exista o oarecare solidaritate. raffle cu institufi similare au si particle in proportie similara.
Acolo unde esta un regirn monarhic ereditar, exista i un partid conservator. Adica este normal & existe. Asa este in Anglia, asa in Spania, asa era
in Germania si Austro-Ungaria pana in 1918, asa in Suedia, asa in Belgia, in
Danemarca, in Italia si peste tot. Nu ca acolo unde exista monarhie ereditara,
monarhul favorizeaza pe conservatori. Aceasta nu se mai intampl in Europa
de astazi. Tara in care partidul conservator este cel mai puternic, are tocmai
pe monarhul cel mai constitutional. Explicarea este alta. Acolo unde este
monarh ereditar, acolo este o cumpana dreapta intre fortele politice care sunt
in lupta; acolo nu este permisa strivirea adversarilor. Din momentul ce lupta
.
www.dacoromanica.ro
63
politica este sub o cumpana dreapta, fiecare popor are destul bun simt ca sa
dea politicei conservatoare locul pe care ea 11 merita.
Si asa ar fi fost i la noi daca mama monarhului ar fi fost lasata libera. Dar
partidele noastre politice, destul de revolutionare altminteri, n'au avut puterea sa, faca, i marea revolutie rnorala, de a birui in ele vechile apucaturi
fanariote. Cu tot votul Divanurilor Tkrii de a se starpi zavistia pentru domnie,
ea a continuat, ca si mai inainte, cu singura deosebire, insemnatk este drept,
pentru cinstea nnastra, ca, ea nu a mai fost p-entru domnie cu coroank ci pentru
domnia bugetului, i cit firmanele in loc sa se dea dela Tarigrad au fost date
din Bucuresti.
Oratorul liberal acorda numai 50 ani, fiindch, probabil, peste 50 ani dansul
socoteste ca, burghezia liberala Ii va inghiti pe acesti t'arani, prorocire pe care
conservatorii insa o considera ea o simplit iluzie a liberalismului. Mai departe
zice oratorul liberal: Ei vor lumina taranimea noastra, ei o vor conduce, ei o vor
apara. Elemente de lupta, si de conservare, acesti fruntasi tarani, elita, a satelor,
vor fi i maine ceeace air fost 1 ieri: redutele inaintate, de care se vor sfarm .
toate curentele periculoase care vin din Rasaritul acela, de unde unii vad ca, vine
lumina, si de unde noi nu vedem ca vine deck barbaria i intunericul. (Aplauze
iirelungite). Dintre ace sti tarani fruntasi, propri et ari mijlocii, se vor ridica fortele
carevor primeni si de aci Inainte clasele noastre conducktoaro. Dar cei mai
interesati la taria conservatorilor sunt muncitorii intelectuali. Muncitorii ma-
www.dacoromanica.ro
64
care se ia dupa firma. Europa de dupa rasboiu vrea sa fie treaza. Trezirea incepe cu revizuirea conceptiilor rnistice de progres i de democratie.
Aceasta revizuire o numesc miii walul reactiei care se intinde peste toata
Europa. Nu este valul reactiei, ci este trezirea popoarelor europene. Cand
ziaritii nostri romani i vor reimprospata lecturile lor despre conservatorism,
si i1 vor face o cinste din a tine in curent pe cititorii lor cu ceeace se petrece
aiurea, vom avea o mare piatra ridicata din calea noastra. Conceptia comervatoare va fi atunci in fata adversarilor leali, iar nu ca pana acum in fata misticilor si a mistificatorilor.
17 Decemvrie 1922
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA TARANISTA
VIRGIL MAD GEARU
SA-MI ingaduiti mai intaiu doua precizari:
Scopul organizarii ciclului de conferinte asupra doctrinelor politice, de
Sociali No. 4/5) face deosebirea intre partide principiale (particle de program integral) ai partie
www.dacoromanica.ro
66
ere& alta nouh, devenind cu vremea partide programatice sau i numai oportuniste. Partidele muncitoresti insA a avut si au o ideologie proprie o conceptie asupra evolutiei sociale i un ideal social!
Dar toate partidele: oportuniste; programatice sau doctrinare, au ca baz
de existentA o anume structurA socialA, impArtirea societtitii in clase sociale.
Deaceea, pentru intelegerea fiintei lor este necesar sh, se precizeze care sunt raporturile intre clasele sociale i partidele politice.
Clasele sociale i partidele politice au conditii de existentA si de actiune deosebite. Clasele sociale sunt un produs al evolutiei economice; desvoltarea lor
are loc in sfera raporturior economice, partidele politice Ii gAsesc rostul lor
in sfera raporturior politice, a ordinei de Stat. Fiecare clash, ca sh-si realizeze
.
o organizatie poli1ic, un partid. Nici inteun caz insA partidul nu se va identifica cu clasa socialh. Necesitatea de a se valorifica politiceste impune oricarui
partid extinderea cadrelor sale, ca sA-si asigure o reprezentare in toate organele
Statului. Partidul devine astfel o grupare de elemente eterogene din punct de
vedere social, unite printr'o conceptie comun a. despre stArile sau i despre
evolutia societatii i printeun ideal social comun.
Un partid de clasA reprezintA interesele unei anume clase, dar nu numai
interesele acelei clase 1 cu cat mai putin este alcAtuit, exclusiv, din elemente
apartinand aceleas clase, aderentii sAi fiind partizanii unui program, care nu
contine niciodatA numai revendichri economice, ci i anume conceptii politice
filozofice si se reazimA pe un ideal social.
In acest inteles partidele muncitoresti socialiste sau tArAnestisunt partide de clash, ca i partidele liberale sau conservatoare, cu deosebire ch. cele
dintai reprezintA in primul rand interesele muncitorimii sau tArdnimii, cele
din urmA ale marior si mijlociior proprietari sau ale burgheziei.
Apoi, pe cand partidele socialiste i thranesti au un ideal social, urmAresc
transformarea ordinei sociale, partidele liberale i conservatoare luptA pentru
pAstrarea ordinei existente.
AceastA deosebire principif lii inraureste adhnc doctrinele politice.
Am amintit CA punctul de plecare al unei doctrine politice este o conceptie
asupra starilor sociale sau i asupra evolutiei sociale. Astfel liberalismul clasic
socotea cA din jocul liber al fortelor descAtusate prin prabusirea feudalisniului,
se clA,deste societatea nouti si se realizeazA armonia socialA cea mai desAvarsitA.
REVIZIONISMUL
SI POPORANISMUL RUS
www.dacoromanica.ro
67
Aceasta lege, pe care trebuie s o cercethin pentru a vedea daca este sau nu
exacta 0. dacti putem s o aezam la temelia doctrinei noastre, a fost desvoltata In preambulul programului social democrat dela Erfurth din 1891.
In acest document se precizeaza, care ar fi tendintele naturale de evolutie
a societatii.
Aceste tendinte sunt: in primul rand, .decaderea fatara a exploatarii mici,
birumta tot ma, de fatala a exploathrii mari in trate domeniile, despArtirea,
si
marilor proprietari. Para lel cu aceasta desvoltare are loc o sporire extraordinara
a productiei prin desvoltarea tehnicii, care atinge culmile cele mai inalte.
Rezultatul acestui proces de evolufie este ca, de o parte, avem clasa capitalistilor, cari acumuleaza averi din plus valoarea creath de munca, 0 de alta
www.dacoromanica.ro
68
rice din State le capitaliste, poate sa mai fie acceptata ca o prognoza sigura
a desvolthrii sociale a celorlalte popoare inapoiate?
Impotriva acestei generalizhri a legii marxiste de evolutie s'a ridicat, Inca'
dela mijlocul veacului trecut, Poporanismul rus 2). Poporanismul rus imphrVasa, idealul socialist, insa afirmh ca Rusia Ii are destinele ei socialiste, deosebite de acele ale Europei capitaliste, i anume se credea c Rusia va evolua
spre socialism, Mil sa mai treach prin faza capitalist/ Poporanismul rus Ii
intemei aceasth prognoza de evolutie sociala pe urmatoarele consideratii:
Mai intaiu, in Rusia nu exist& capitalism, nici o burghezie i nici un proletariat
puternic. Teoreticienii poporanismului au incercat a dovedi ch nici nu
erau posibilitati de desvoltare a capitalismului in Rusia. Apoi o imprejurare
specific rush, psihologia semicomunista a clasei thranesti ruse creata sub influenta educatoare a mirului, a comunithtii agrare, ingaduia credinta eh, Ora.nimea rush era intr'o situate prielnica asimilhrii idealului socialist, astfel incat
cu ajutorul operei de pro.pagandh.a intelectualilor socialisti, Rusia putea, trece
direct la socialism. In sfarsi-, in al treilea rand, poporanistii se bazau pe ura
www.dacoromanica.ro
69
Ceeace se poate, astazi, afirma, sciintifie este cri evolutia in agriculturti duce
agricultura tarineasa iiu s'a intensificat, atat timp cat taranul, muncitor al
ogorului su propriu, n'a lost impins de forte externe sa concentreze munea
sa in gospodtiria agricolti i sti producti mai mult. Aceasta s'a intamplat insti
1) Vezi articohil lui H. Dietzel: Agrar- und Industrkstaat (Handwrterbuch der
Staatswissensehaften, 1909), p. 226 i urm.
www.dacoromanica.ro
70
totu cit taranul ramane numai nominal independent, caci, in cele din urma,
ajunge fatal subjugat capitalului. S'a dovedit insa ca i aceasta asertitme este
exagerata, pentruch taranul, prin insusi procedeul rotatiei nu poate pune
in .fiecare an pe acelas loc aceeas samanta, ci trebuie sit alterneze, i asa, fiind,
cluar daca, thranul este dependent pentru o cultura din rotatia sa, de o introprindere industriala din vecinatate, pentru a-ri putea desface productia,
el este independent pentru restul culturilor pe care le 'Nate folosi cum socoate.
Este cel putin exagerat a se vorbi de subjugarea fatala a taranimii de catre
capitalismul industrial agricol si de pericolul transformarii exploatarilor taritneti in anexe ale capitalismului.
Exista fireste posibilitati de exploatare a clasei taranesti de catre capitalist. Astfel, cand se poate organiza un monopol al comertului de cereale, cand
taranul izolat se gaseste in fata unei organizatii financiare care exercita mo:
nopolul comertului de cereale, care are eheia fixitrii preturilor in maim sa ri
poate.isbuti a da taranului pentru produsul sau abut echivalentul salariului unui
muncltor agricol. Independenta sa ramane in acest caz, inteadevar, nominala.
www.dacoromanica.ro
71
Zhmislirea noului regim agrar din Rhshritul Europei, duph rasboiul mondial, s'a fault insh sub o egidh revolutionarh. Ea a produs aceasta este astazi
fapt no toriu taranizarea agriculturii.
In Rusia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia,
Romania, in TJngaria chiar si in Austria s'a format sau este in proces de formatie o nod, clash thrhneasch independenth.
Desvoltarea acestei clase thrhnesti, in Rhshritul Europei, n'are loc exact
in aceleasi conditii in care s'a produs acelas proces acum 100 ani in Apusul
Europei ca urmare a Marei Revolutii franceze, pentruch principiul fundamental
pe care-I introducea, Marea Revolutie francezh erh dreptul de proprietate privatil, sacrit i inviolabilh, absoluth i exclusiv. Acest principiu de drept, intruck a deschtusat fortele legate ale productiei, a avut o influentti binefhchtoare asupra omenirii si mai cu seamh oriunde i intrucat s'a manifestat ca un
drept de folosinth asupra muncii, incorporath in phmant, el a fost un element
de progres. Dar exercitarea liberh a dreptului de proprietate asupra phmantului
absolut i exclusiv*, a evidentiat, in cursul evolutiei, urmhri de natura con-
trarie, isvorite in special din imprejurarea cit suprafata phinantului e noneginita i ea urmare posesiunea lui poate luh un caracter de monopol 1 i poate
deveni un instrument de exploatare i dominatie.
Revolutia agrarh din Rhshritul Europei se petrece concomitent cu o
reformh integral& a dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate privath quiritafti a apus i tinde sh fie inlocuit cu
un alt drept, care purcede dela notiunea propriethtii, socotith ea o functiune
socialh, a proprietatii care nu conferh numai drepturi individuale, dar i datorii
sociale.
Aceasta idee noua strabate ca un fir ros intreaga legislatie agrarh de duph
rasboiul mondial si este chlhuza unor transformhri sociale adanci, care se manifesth in intreaga Europa si care vor avea, sit stabileasch o noua formh de echilibru social.
Aplicatia acestui nou drept de proprietate, in ce priveste phmantul se vhdeste in tendinta de inlocuire a propriethtii de exploatare prin proprietatea
thrhneasch de munch, manifestath in telurile revolutiei agrare, si se oglindeste
in toate masurile legislative pentru conservarea nouei structuri agrare intemeiate pe proprietatea de munch. Ca sh ne drim seama despre aceasta, n'avem
decat sh, cetim nouile legiuiri agrare afarh de cea romaneasch in care ten-
www.dacoromanica.ro
772
dinta de favorizare a reconstruirii unei proprietati mijlocii a precumpanit tendinta de precizare a notiunii de proprietate de munch.
Se gaseso acolo o serie intreagh de dispozitii care consacrh principiie con-
I CONSTIINTA DE CLASA
si din capital. Insa, produsul tras de taran din ctdtivarea propriului sau
paniant, cu munca sa si a familiei sale, fiMd un venit din munch si nu un
venit din exploatare, taranimea nu poate fi privita ca o clash intermediard,
decht intr'un singur sens, anume c nici nu exploateazh direct pe nimeni nici;
flu e exploatata direct.
Fireste, in shnul populatiei taranesti exista diferite categorii: t'drani mari,
muncesc ei cu
cari exploateazh i munca altora, tarani independenti, cari
farniliiie lotul Ion de pamhnt, tarani mici, cari au painant prea putin si nu
pot sasiplaseze complet munca pe proprietatea lor i insfhrsit proletariatul
agricol. In fiecare tanit, potrivit structurii*ei agrare, fiecare categorie poate
exista intr'o proportie mai mare sau mai mica. Dar acestea sunt numai etape
de tranzitie si,treptat cu organizarea dreptului de proprietate de munch', tipul
dominant va fi taranul independent, care si munceste el cu familia lotul
propriu de painhnt. CA vor mai ramhne prin jocul liber al necesithtilor economice
sociale tarani man i mici, este cent, dar acestia nu vor forma tipul reprezen-
www.dacoromanica.ro
73
vechi. Nitiodath n'a existat un contrast atht de acut intro interesul de valorificare maxima a productiei thrtinesti i tendintele capitalului de acaparare
speculare, ca in aceasth vreme de haussh a preturilor agricole. Thrhnimea a
avut si are inch' o conjecturh favorabilh, care i-a inlesnit si continua', a-i inlesni s realizeze preturi marl pentru pro dusele agricole. Deprecierea monedei
i-a folosit la un moment dat s strhngh bani, en care a fost in stare sh-si plhteasch dobhnzile, schpand de sarcini cu mare usurinth. Dar continuarea deprecierii banului i-a casunat rhu. La urcarea preturilor agricole, s'a rhspuns
cu o ridicare mai pronuntath a preturilor industriale, astfel ch procurarea utilajului economic necesar nouilor gospodhrii thanesti si a odor refcute duph
rhsboiu, precum i articolelor de intrebuintare i consum au micsorat pro dusul
muncii gospodhriilor thrhnesti. Aceasta n'a fost insh deajuns. In cele din urma,
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
ploatare rationalA i intensivh, a pAmantului si se creaza o clash de tArani independenti, cu interese specifice, este dela sine inteles c aceastO clash va ave
un rol determinant in luptele de clase.
Pentruch vorbesc de luptele de clash, este necesar sti. deschid o parantezh.
ai sO precizez care pot fi formele ei.
De obiceiu, burghezia prezintO, totdeauna, lupta de clash ca fiind identich'
cu actele de violenta, cu rebeliunile, rhsboaiele civile, cu revolutia sociata!
Nimic mai fals cleat aceasth conceptie. Ea nu rezultO din doctrina lui Marx.
Lupta de clash so poate da in presa, in parlament, prin greve, lockouturi sau
boicotare, dupa cum se poate petrece in stradk sub forma de rebeliune, eh'sboaie civile sau revolutii sociale. Dach se &A, in Parlament, in presa sau in
i de stradk sau prin revolte, aceasta atarnO de conditiile economice si de
prin lupta burgheziei, care asista, thrinimea, aceasta nu s'a mai ocupat de
p oliti
Marx are o formulA lapidafti, care este repro dush, de toti acei care combat
thrhnismul: Ktiranii sunt incapabili sa-si valorifice interesele de clash in nu-
mole lor propriu, fie intr'un Parlament, fie printr'un Convent. Ei nu se pot
reprezenta, ci trebuie sO fie reprezentati. Reprezentantul lor legal poate sO
apari in acelas timp ca stapanul lor, ca o autoritate peste ei, ca o putere absoluta, care-i apara in fata altor clase si le trimite de sus ploaie i soare !!...1)
De sigur ch asa s'au petrecut lucrurile duph, revolutia francezk, dar care
e cauza? Tarinimea dela sfarsitul veacului.al XVIII-lea avea raporturi de piath?
Aceasth tOrinime triia in gospodAria ei casnick nu era in raporturi frecvente
www.dacoromanica.ro
76
fatk de burg, i taranii apar din nou in politick manifestand o tendintk anticapitalistk.
ranii se gksesc de astk
Recunoscand acest fapt, socialitii constatk insk c
data, in tovArksia clericalismului, feudalismului si antisemitismului. Din nou
se neglijeazk a se cerceth cauza acestui fenomen. Concomitent cu exploatarea
capitalistk a Varkrimii in a doua jumtitate a secolului trecut, prin desvoltarea
industrialk a Statelor din Apusul i Centrul Europii, se petrece un fenomen
tesugarii i detailistii dela orase, can sufereau din pricina aceluias exploatator
ca i tkranul. Apoi clack' aceh dispoz4ie anti-capitalista a tkrtininiii a fost exploatatk ca instrumert al clericalismului i feudalismului impotriva liberalis-
mului burghez, si a hainit misctirile reactionare antisemite, aceasta se datoreste dominatiei politice in acea, vreme a stkpanilor feudali i regimului politic
absolutist.
Zadarnic se incearck deci a se prezenth tkrknimea in politick', ca o anex4" fireasck a curentelor reactionare, deoarece nu e cu nimic dovedit; c dack, dispozitia
cratice nu erau asigurate, nici muncitorimea n'a putut stt ajunga la un rol politic determinant i cu atat mai mult tiirknimea n'a fost in stare sa joace un rol
politic corespunzator situatiei ei sociale i economice.
Totus tkranimea a continual sa se manifesto politiceste inainte de rksbolul
mondial.
Teoreticienii socialisti inregistreaza chiar cii krinimea si-a schimbat atitudinea politick sub presiunea imprejurkrilor economice.
Concurenta americana a impus o intensificare a gospodkriilor agricole titirknesti din Centrul i Apusul Europei. Urcarea in urmk a pretului cerealelor
hind simultank cu sporirea rendementului a Mout ca sarcinile ipotecare sk fie
mai putin simtite. Propksirea creditului cooperativ a gonit Camktarii din sate.
1) Karl Kautsky : Die proletarische Revolution und ihr Programm. Berlin 1922, p. 75.
www.dacoromanica.ro
77
tudinea politica a intregii masse taranesti, descoperirea unei tenth* antiproletare hi mijlocul intregii clase taranesti este o generalizare lipsita de temeiu.
7. TARANISIVIUL IN BAVARIA
I DA1NEMARCA
Dar inainte de rasboiu a mai existat o miscare tarancasca inteo alta tara,
care s'a desvoltat in alta directie si care lasti sa se intrevada alto posibilitati
tendinte pentru miscarea ttiraneasca apAruta, dupa rasboiu in Rasaricul Europei.
www.dacoromanica.ro
78
la
1846,
1864
1849
pentru inthia oarh intelectualii atrasi tocmai de acest ideal inalt, omenesc si
social, au intrat in rhndurile partidului thrhnesc din Danemarca si apropiati
de thrhnism au luptat phnh child, in 1901, s'a dhrhmat acea, baricadh a reactiunii i s'a intronat democratia parlamentarh in Danemarca.
lath o alth infatisare a thrhnismului!
8.
www.dacoromanica.ro
79
a) Taranismta i liberalismul
Care poate sa fie caracteral i tendintele politieji arnesti? Ipotetic, poIiica Viraneasea s'ar putea desvolta in cadrul conceptiei liberal capitaliste, a
celei conservatoare sau a celei democratice muncitoresti.
Se poate desvolta, o politica ttirrineasca liberal capitalista?
Mai intaiu, vechiul liberalism a murit. Autonomia individului in vieata economica, sociala si de Stat a fost inlocuita cu inglobarea inclividului in sistemul
monopolurilor, care domina vieata sociala si de Stat pretutindeni in faza actuala
www.dacoromanica.ro
80
tail, care, mai toate, sunt bazate pe taxe de export asupra cerealelor, monopoluri, preturi maximale, rechiziii, impozite indirecte care cad mult mai mult
asupra claselor thranesti i muncitoare, va constath antagonismele adanci care
dominh raporturile intre trifanime i clasa capitalist.
In aceste conditii, dach caracterul politicii thrhnesti ar fi dat de ideologia
liberalh' capitalista, thrhnimea ar subscrie subjugarea- ei de chtre trusturile
financiare, care ar obtine astfel monopolul conducerii deslinelor
b) Tdrdnismu
i .conservatismul
www.dacoromanica.ro
81
mente din clasa mijlocie: mid detaiiti, cari se gasesc in-tr'un oarecare antagonism fath de miscarea cooperatisth trrI.easc i sunt subjugati de marele
capital bancar, i mestesugarii meniti dechderii prin procesul evolutiei industriei man sau, cand conditiile economice le inghduie s reziste, inglobati
In sistemul industriei man sau direct in sistemul financiar capitalist.
Acestia ar fi aliatii Prhnimii!
Care e idealul lor? Au ei un ideal comun, pot elemente sociale atat de disparate sh alba' un ideal comun? De sigur ch nu. Politica micii burghezii impotriva
www.dacoromanica.ro
82
democratia politica' intronata terkiimea poate s cucereasca puterea politicil. Intrebarea este dace,* o poate 'Astra 0 in ce sens va utilize ferenimea puterea politica?
Conceptia materialista' afirm c exista o perfecte, concordanta intre pu.
terea politica 0 cea economica, deci o dna' sociala nu poate s aibe, un rol po
litic mai insemnat decat fortele sale economice. Dar chiar Marxitii resph4
aceasta interpretare mecanica a materialismului i afirm c puterea politici
Odate,
Socialitii au raspuns totdeauna afirmativ. Postulatul principal al socialismului este socializarea. Pentru ce cer socialitii socializarea mijloacelor de
productie? Pentru done, motive: pentru dreptatea social i pentru asigurarea maximului de productivitate in societate. S'a dovedit ins c proprietkea
de munca corespunde in sfera agriculturii dreptkii sociale i interesului productivitkii maVme. Deci taranismul nu este in desacord cu idealul de progres
al omenirii.
Dar nici socialitii nu cer socializarea imediate, dupa experientele, care s'au
facut dela resboiu incoace. Iate, ce spune Kautski in aceasta privinta:
uModul de productie capitalist s'a desvoltat dela caderea feudalismului
numai treptat i nu in acela fel in toate domeniile vietii economice. G-esim
domenii, in care exploatarea private, s'a transformat.In monopol i reclama
socializarea, i allele in care nici nu se poate imagine desfiintarea imediata a
exploatarii private. In aceasta privinta toti socialiii, cari s'au ocupat in anii
din urma on problema socializarii,sunt de acord ca ea nu se poate face deck
treptat, ci Inca decenii inainte o insemnath parte a productiei va trebui se, fie
executata dupe, sistemul capitalist1).
www.dacoromanica.ro
83
c) Tdreinism i industrialism
d) Sate $i orqe
Ca un corolar al antitezei agrarianism-industrialism, s'a descoperit un antagonism intre sate 0 orap. Anumite manifestari ar putea indreptati o asemenea constatare. Astfel, se relateaza ca cu prilejul intemeierii Internationalei Verzi, la Congresul dela Passau in August 1920, ceeace a atras i deOeptat
mai mult interes a fost ideea sa se doboare odata pentru totdeauna ascenden-
tul intereselor oraene0i asupra celor ale satelon. Iar in programul minimal
al partidului Oranesc sarb se gasete un punct analog. Toate privilegiile posedate de orap asupra satelor trebuie sii dispara0).
Dar de ce natura sunt privilegiile, posedate de 'nap pe socoteala satelor?
Sunt de or dine fiscala. Atunci se pune intrebarea :interesele civilizatieireclama'
ca banii adunati in sate sa, se cheltueasca inteo proportie mai mare pentru
desvoltarea orgelor i sa, se mentina prapastia analfabetismului intro sate
0 ()rap?
Este oare astfel civiizatia capitalista amenintata de catre taranism?
Dar, mai intaiu, exista o civilizatie capitalista, i uncle se gase0e ea? Civilizatia
1) op. cit. p. 305/306.
2) Vezi: Literature of Agrarian Reconstruction by David Mitrany, in Reconstruction
in Europe (1923) Section XII (p. 762).
www.dacoromanica.ro
84
multe asemenea sunt patrimoniul general al umanitatii intregi, iar nu al eiyililatiei capitaliste. Apoi, eivi1izaia capitalista, acolo unde s'a desvoltat in Statele industriale, nu se gtiseste astazi la o mare raspantie, nu se pune tot mai acut
spre rezolvare- marea problemd:rcum sd se controleze izvoarele naturale i capitalul acumulat in interesul oamenilor, in loc sa, se ingdcluie ca oamenii sit fie
exploatati in interesul unui sistem mecanic si in folosul unui pumn de privilegiati?
Zilele trecute s'a petrecut un eveniment pe care presa englezd 11 numeste
epocal: Lordul Milner, a deschis o campanie in ziarul Observer impotriva
capitalismului nu dupd liniile socialiste, ci pe baza intrebdrii: care este serviciul
pe care eapitalismul Ii aduce astazi comunitdtii? Aceasta este intrebarea cardinalk dupd care se poate judeca un sistem economic.
teste, totus socialistii au afirmat, pand in timpul din urma, cti ar exista uli
antagonism ireconciliabil intre taranime i muncitorime. Dacti aceasta consta-
tare corespunde in parte realittii sociale din Statele din Apusul i Centrul
Europei, chiar Kautsky recunoaste c altminteri ,stau lucrurile in Rusia, in
Statele balcanice, in Caucaz
Inca saproape.
Dealtminteri, tendinta de a prezenta taranimea inteun antagonism oarecum natural fag de proletariat, izvordste din necesitatea de a nu turbura armonia liniilor marxiste asupra evolutiei sociale, reducerea luptelor de clas
la burghezie si proletariat si de a declara proletariatul ca depozitarul unic
al misiunii istorice de transformare a societatii.
De lapt, Mei in Statele industriale antagonismul (Entre tdranul producator
si muncitorul consumator nu este atat in firea lucrurilor, intrucat prin mijlocul cooperatiei se poate realiza o conciliere intre interesele producatorior
www.dacoromanica.ro
85
Ed. David: Agricultorul are un drept bun la preturi, care sa-i rasplateasca
munca plina de osteneli si de griji, astfel Inca sa poata tral si el ca un om civilizat. Muncitorimea industriala nu poate s refuze nimic taranului din ceeace
cere insas la vanzarea fortelor sale de munca 1).
Asemenea recunoasteri reciproce pot conduce chiar in State le industriale
la o colaborare intre muncitorime i taranime, iar in ce priveste State le agrare,
in care muncitorimea industrial'a este de origina recenta 0 este apropiata prin
interese i teluri comune de faranime, nimic nu poate zadarnici o cooperare
politicti intre aceste doua categorii sociale.
f) Taranismul i intelectualii
Rolul intelectualior se desprinde dela sine din elementele fundamentale
ale taranismului.
www.dacoromanica.ro
86
taliste, nu poate sa manifeste nici o tendinta de opresiune fata de minoritatile etnice conlocuitoare. Conceptia politica, a taranismului, asigurand desvoltarea maxima a fortelor de productie i desfasurarea deplina a bunei stari
rivalitatile
in massele munci.oare singura chezasie a progresului social
nationale dinlauntrul StatuIuiIi micsoreaza insemnatatea i inlesnesc aflarea
unei baze comune de conlucrare papier]. Astfel, chiar daca' miscarea politica
taraneasca din launtrul aceluias Stat, poate fi vremelnic impartita pe nationalitAti, ideologia ei sociala fiMd aceeas, conlucrarea diferitelor fractiuni taranesti etnice se impune dela sine si deschide perspective largi pentru cea mai
fericita deslegare a problemei minoritatior.
Exista astazi mai multe Internationale in lume cleat Ii poate inchipui
cineva. De buna seama c cea mai puternica este aceea, care n'are o fiinta formala Internationala marei finante. Apoi vin internationalele socialiste:
Intemationala doua, a- doua i jumatate, a treia, Internationalele sindicale,
dela Moscova si dela Amsterdam, Internationala ministerelor de externe,
Internationala. universitatilor, Internationala crucii roii, Societatea Natiunilor, Internationala verde si altele mulL-e.
De buna, seama, nici una din aceste Internationale nu poate sil suplineasca
rolul natiunii. Natiunea este un factor hotaritor in determinarea progresului
social, deci nici un partid politic nu poate sa, se creeze pe o baza internationala. Internationalele pot fi anexe in desvoltarea actiunii politice; ele nu pot
sit devie supranationale.
De aceea toate Internationalele-traese atata vreme cat servesc numai intregirea actiunii politice a partidelor nationale.
Daca Internationala a treia, In afara de partea ei doctrinara, care n'a fost
acceptata de toate partidele socialiste, n'a putut sit prinda terenul asteptat
de conducatorii ei, aceasta se datoreste faptului ca s'a manifestat dela inceputurile ei ca supranationalb, ca o instanta, ewe a voit sa, comande vietii
natiunilor.
Totus Internationala verde n'a luat Inca pana acum un colorit definit.
Avand i astazi centrul la Praga, ea apare pentru unii din intelectualii taranisti din Statele slave, ca o miscare de reinviere a panslavismului intelectual
si democratic, desi in sanul ei se gasesc astazi partidele taranesti din Austria
www.dacoromanica.ro
87
urma cleat in marginile intereselor fiearei natiuni; iar micri1e internatiomale, ori de ce natuth, nu pot fi privite cleat ca o complectare a anumitor functiuni, care n'ar putea, fi Iiideplinite, numai prin actiunea nationara izolall.
21 lanuarie 1923
www.dacoromanica.ro
LIBERALISMUL ECONOMIC
G. TA FA
I-11 perioadele turbuii, in vremurile de mari prefaceri sociale, oamenii isi prti-
ptidesc calmul: cea mai mare parte dintre ei, pierd increderea in fortele
proprii si apeleazti In descurajarea lor la sprijinul unei forte pe care o
cred ei superioarti lor si panaceu universal al tuturor relelor de care suftir: Statul.
Pricina este ea noi toti ne-am facut o idee gresitti despre ceeace este Statul.
Ce este, in adevAr, acest Stat cu puteri nebtinuite, dela care toti astepttim
ceva
ctiruia
Dacti aceasta este conceptia despre Stat, atunci este natural ca Statul
sti se amestece In toate
www.dacoromanica.ro
si e
90
www.dacoromanica.ro
91
face atatea variethti cate cer clientii. Vei face un singur fel de stoM, pentru economisirea muncii; o singurh, formh de ghete, una singurh de automobil.
Cum vedeti, nu este mare deosebire intre ceeace se pretindea atunci i ceeace
se cere asthzi.
chtorului de gram de a-si vinde graul aiurea decat in regiunea lui, si mai ales
interzis de a vinde in strhinhtate. (Nu zic Mrh permis, chci dach in toate privintele ne-am reintors la politica economich a Evului mediu, permisele sunt o
inventie cu totul modernh). Produchtorul, pentru a mentine pretul scazut al
graului, era obligat sh vie in zile anumite, cu graul, pe plata publich. (Nu
existau pe vremea aceea datele statistice care ne inghduie astAzi sh ne dispenshm de aceasth cerinth).
In vremurile noastre nu a lipsit iiici indemnul Statului de a culLiva graul,
nici obligatia de a mentine pretul schmt, nici aceea de a nu-I vinde cleat in
anumite regiuni, chci nu e mult de and prefectii nu Msau gran] sh lash dintr'un
judet pentru a trece in altul. Este, prin urmare, aceeas politica de aprovizionare,
care se practica la sfarsitul Evului mediu
ce se practich azi, la noi, duph,
rhsboiu
aproape In aceleasi cond4ii. Guvernul face cele mai mad sforthri
pentru a asigurh cultura graului i, cu cat se amestech, mai mult, cu atat se face
mai putin grau.
3. Un al treilea mijloc pentru a mild prosperitatea era aducerea aurului.
Pentru atingerea acestui scop, mijloacele erau simple: export de mhrfuri fabricate; oprirea importhrii de mhrfuri; aducerea de materii prime; oprirea in Ora,'
a pro duselor agricole si a materillor prime considerate drept boghtie nationalh;
,schderea salariil or pentru a vinde mhdurile mai ieftin si mai usor ; schderea
pretului alimentelor pentru compensarea schderii salariilor. Era aceea ce se chema
inteun cuvant, artificialismul economic, impotriva chruia s'a ridicat scoala economica, dela inceputul veacului al XVIII-lea, cunoscuth sub numele de Scoala
Economistii din aceasth scoalh plecau dela douh observatii foartei simple:
a) In societatile cu organizare economich inapoiath, toath lumea lucreazh.
Societhtile inapoiate realizeazh, visul utopistilor, cad vor suprimarea trantorilor,
a lenesilor. i, cu toate acestea, shrhcia i lipsa in aceasth societate este in stare
endemic i generalh.
Dimpotriva, in sociefatile inaintate, in Wile civilizate, existh, un numhr
de trantori alAturea cu muncitorii. Dach mill dispun de foarte multe mijloace
de traiu i altii de mai putine, lush este de observat ch, starea general i felul
www.dacoromanica.ro
92
de traiu al celui mai umil dintre muncitorii din aceasta societa(e Inaintata, este
cu mull superior felului de traiu al celui mai ridicat din societatea primitiva.
b) Mai este o a doua observatie de facut: in societatile 1napoiate, oamenii
muncesc din greu i variat. Omul dela tail Ii drege plugul, ii ascute fierul,
pune o speteaza la roack face doua restee, Ii &este mancarea i apoi pleaca la
camp; ara 2 ore, apoi paste boii, vine acasa, pune o furca la cash, adapa boii,
etc. Niciodata nu voiu uita figura mirata, a unui locuitor dela tara, din Moldova, and 1i spuneam ch, dupa expropriere, productia s'a imputinat. De
ce, Domnule, cd noi muncim din greu 0 mai mult ca inaimte ? Pentruca
dar totus se 1ncepuse
inainte, In agricultura, mai putin ea In industrie
se practich o oarecare diviziune de munca. La proprietar era un lemnar care
pregatia phtgurile; un fierar care batea fiarele; un om care tacea mancare la o
suth; unul care pasta, 100 boi. Cand se sculau oamenii dimineata, gaseau totul
gata i plecau la arat. Se castiga timpul; se intensifica munca.
In artificialismul economic este, dar, ceva primitiv. Dad, este asa, atund
este sigur, ch. starea aceasta nu mai putea dui* Economia trebuia sa fie
organizata altfel cleat in societatea primitiva. Odata cu progresul stiintific
si transformarea mijloacelor de productie, o noua era trebuia s apara, In productie si de ad Inainte toata miscarea economica nu se mai sprijina pe date
artificiale, ca 'Ana acuma, ci pe legile naturale 0 fatale ale productiei si ale
miscani bunurilor.
Este sigur c munca, mai ales dupa rasboiu, nu mai poate fi push
www.dacoromanica.ro
93
Zeii, in conceptia vechilor popoare, rezervau pentru ei cea mai frumoasti parte
i daca 1-au pedepsit atat de crunt pe Prometeu, sa-i fie
a vietii creatia
ficatul sfasiat de un vultur, iar pentru ca durerea i pedeapsa sag fie eterne,
ficatul crestea, peste noapte, asa, ca a doua zi sa-i fie din non mancat, este din
pricina ca el smulsese din mane, zeilor secretul creatiei, al industriei, al mesteugului; 11 invatase pe om s munceasck sh.creeze; Ii insuflase scanteia divin5.
, Cu toate acestea, omul nu munceste numai din plkerea de a munci, cum
credea Fourier. El nu munceste nici dintr'o nobilti datorie fata de societatea
din care face parte, cum credutopistii, constructori de noui organizatii sociale.
Omul munceste pentru a-si satisf ace trebuintele ori dorintele, pentruca privatiunea este pentru el o suferinta. Face Ur efort, peM,ru a evita o suferinta.
Acesta este singurul scop al activitatii. Acest rezultat Insa el se incearcti, sa-1
atinga cu cat mai putine sfortari posibile. Omul compark in mintea liii, plkerea
si suferinta, i numai And placerea ce-1 asteapta intrece suferinta, atunci se
decide salucreze. Aceste dorinte ofi trebuinte pot fi de ordin material, intelectual
ori moral.
Dad, munca s'ar face de placere, daca la baza ei nu ar fi alt imbold, in societate ar fi un vesnic desechilibru in productie, pentructi toata lurnea s'ar grtimadi sti munceasca numai in ramurie de activitate in care munca este placuta
.si ar ramanea nepracticate industriile in care munca este mai putin placuta.
groata lumea ar cultiva rozele, dar nimeni nu s'ar cobori in ming,. Asadar, la
baza muncii, ca i la baza intregii organizatii economice, rezida interesul
personal; el este imboldul oricarei activitati economice.
El Impinge la o productie din ce in ce mai puternica; el la perfectionarea
tot mai mare a utilajului industrial ; el la organizarea unei industni care dit
un maximum de rendement, cu cat mai putine cheltueli de mund, si de material ;
.el, in sfarsit, la intreaga produccie moderng,. Dar iatg, intrebarea care se pune
si pe care si-au i pus-o economistii din Germania din scoala interventionist A,:
Productia aceasta puternick nu va duce ea la sguduirea organismului economic?
Marfurile producandu-se, numai din necesitatea de a se produce, farg, nici o
grija de necesitatile de consumatie, pot sa ajunga sit astupe, inteo zi, caile
de circulatie ale marfurilor i, in acest moment, vom avea o criza, generalti,
cconomick care va sgudui bazele organizatiei sociale. Acest fapt i-a fkut
pe socialisti sa creada cit Societatea se va prgbusi din pricina unei crize generale.
Pe masura in care piata se umple de marfuri, pe aceeas masurti puterea de achizitie a celor chemati sti le consume a lucratorilor cafi sunt plittiti cu un salariu
cu mult mai mic decat salariul just, scade. Este unul din acele antagonisme,
fatale lumii economice capitaliste de asttizi.
Pe zi ce trece, cei doi poli se indeparteaza unul de altul, pentrucg, cu cat productia creste i cantitatea de marfuri aruncatg, pe piata, sporeste, cu atat mizeria
lueratorului creste i, deci, puterealui de achizitie scade. Aceasta teorie socialista
www.dacoromanica.ro
94
Dad, crizele provenite dintr'o productie anarhica, nu vor duce la prabusirea organizgrii sociale, cum credeau socialitii, ele, totus, arata indeajuns
ea pro ductia bazata pe interesul
ziceau criticii scoalei economice liberate
personal duce la anarhie i desechilibru social. Cand fiecare lucreazg, in vederea,
interesului su personal, ca s castige cat mai mult, fara grija daca, prin castigul
sau, nu ar putea, vatama, vecinului; cand unul vrea s5 distruga pe concurentul
lui, ca sa castige cat mai mult, lupta aceasta de fiecare minut i far a. rgaz nil
ne duce la lupta omului impotriva omului, homo homini lupus al lui
Hobbes?
S'ar putea, ca din aceastg, lupta s ias5 armonia? S'ar Ora ca, este imposibil.
Sh cu toate acestea, lucrul este posibil. V on Ihering a vazut aceasta posibilitate,
cand spuna:
Considercind intrebuintarea pe care interesul personal o gdsqte in organizatia
Universului, md intreb mixat, cum se poate ca o fowl, care nu viseazd deceit la in/I.,nitul mic, la mizerabilul eu,
sd realizeze totm i9nensul mare. Interesul personal
care nu vibreazd dealt pentru el, construe.ste o lume. (Ihering. Zweck im Recht.
T. I. p. 52).
Anarhia in productie, care apare la prima vedere, vine sa fie armonizata
cu necesitatea de consumatie, prin ajutorul unor legi economice, care deriva
din aceca a minimului de efort: este legea de cerere si de of ertd i aceea a concu-
www.dacoromanica.ro
95
aplidrii
Este, prin urmare, du totul eronata ideea care pretinde ca. doctrina liberala
ar fi in opuitie cu spiritul istoric si realist. Dimpotrivk ea se bazeaza pe acest
spirit ; si din aceast pullet de vedere este o miopie a doctrinarior economiei
nationale, cari bazandu-se pe aproape toate principiile scoalei liberale, critica
tutus aceastA scoalk nig, Ins s arate intrucat principiul de libertate este incompatibil cu economia nationan.
Na aceasta insti este adevArata conceptie despre Stat. Acum mai ales, in
urrna frAmanthrilor de principiu cu Jellinek in Germania si Duguit i Saleilles
www.dacoromanica.ro
96
vedere aceasth colectivitate, pentruch atat pretueste Statul, cat pretuesc iridivizii ce compun colectivktatea.
' sociald.
Institutia economich cca mai importanth i pe care se sprijinh cloctrina
individualisth este, de sigur, proprietatea privath.
Pe ce se intemeiaz h. dreptul de proprietate? S'au dat o sumh de explicatii cu privire la aceasth institutie Mai cu seamil la noi, cu ocazia
exproprierii, s'a pus inainte o teorie cu deshvarsire absurdh, i anume aceea
Ca dreptul la proprietatea individualh s'ar intemei pe mulled; de ac,i si for-
a fcut plugul i secera? Asupra unui sac de gran sunt acumulate un numk
mare de cantithti munch. i inch', in productia agricolh, diviziunea munch
fiMd putin aplicath, am putea, spune ch. graul a fost produs aproape prin munca
unui singur om. Dar in industrie, unde diviziunea muncii este dush foarte departe, sunt 20 de oameni ca-i iau parte la confectionarea unei perechi de ghete.
www.dacoromanica.ro
;37
Dar duph cum proprietatea este bazath pe utilitatea social, tot ash si capitalul este sprijinit pe utilitatea sociald.
Dach capitalul nik se socializeazh, cum cer comunistii, este pentruch sub
www.dacoromanica.ro
98
si, potrivit acestei aprecieri, vom putea lua, in schimb, din massa socialk o
cantitate mai mare, ofi mai mick de bunuri. Graul se cultivti mai greu deck
orzul; el prezintk o mai mare utilitate socialk Cel care culivk, grau, va putea
lua, in schimbul lui, o mai mare cantitate de bunuri, deck cel care cultivti orz.
Nu este dar nici o nevoie de legi de incurajare a cultivatorilor de grau, nici de
munca silitti pentru cultura graului; jocul liber si natural al legilor economice
va face sk se producti tocmai acea, mann, care prezintit mai mare utilitate pentru
societate.
Aceasta este regula de impkrtire formulatti de scoala liberaiit i de sigur crt
ea este si justrt i conforma cu interesul social. Aceasta scoala insit nu s'a ocupat
deice de aplicarea acestei regule. Ea a crezut ck este de ajuns sti se organizeze
productia, repartitia va veni dela sine. Dar, chipul cum s'a aplicat aceastti admi-
stadiu industrial in care concurenta mainii de him este cu mult mai mare
deck aceea a miirfurilor, salarille Von sctidea panti la punctul la care lucratorii
nu mor de foame. Faimoasa lege de arama a salariilor 41 face aparitia i starea
muncitorului din veacul al XIX-lea pare cti o confirma.
Cu cat se desvoltk industrialismul, cu atk masina inlocueste omul adult ;
femeile si copiii alungti din fabrick, pe btirbat ; acesta ingroase tot mai Inuit numkrul acelora ce nu gasesc de lucru; armata de rezeivk muncitoreascrt devine o
adevarata calamitate. Mizeria neagrti a lucratorului din aceastk vreme intrece
tot ce s'a putut vedea In trecut. Vina mare a scoalei liberale e de a nu fi bagat
de seamk cit industrialismul veacului al XIX-lea nu uza, ci abuza de principnle
acestei scoale; cit principiul de libertate, care forma dogmti pentru scoalk, era
incatusat si caleat in picioare chiar in numele libertatii.
Greseala mare a, acestei doctrine, sprijinitti pe Weea de libertate, este ck, nu a
biigat de seamk, cit insks libertatea uneia dintre pill-We in conflict
libertatea
muncii
era suprimata.
www.dacoromanica.ro
99
citorul firi lucru, ai chrui copii mureau de foame ; fr o bucath de paine, fIr
un bht de lemn pe vreme de iarnh,
i bhtand la toate portile uzinelor pentru a
ghsi de lucru. El era, pentru camarazii hi, un concurent, un dusman, nu tin
tovarhs. El era silit sh primeasch conditiile patronului oricat de grele, crick
de inumane. Muncia, 15 ori 16 ore din 24, cu un salariu de mizerie, in ateliere
rAu construiLe, rhu aerate ; lucru de zi ori de noapte, cum era interesul
patronului, ihrh nici o mhsurh de aphrare impotriva exploziei cazanelor ori
a otriivurilor degajate de materialul intramintat in industrie.
Contraetul incheiat de un astfel de muncitor era exact la fel cu obligatia
luata de individul prins de pirati i chnda i se impune sh-si dea semnatura,
cu cutitul la gat. Duph cum acest contract, smuls prin violenth, este considerat
ca nul, de legea civiki, tot astfel contractul incheiat de muncitorul In mizerie,
.nu putea fi un contract valabil.
Sphimantat de rigorile vechilor corporatii, legiuitorul revolutiei franceze
a crezut ch asigurh contractarea In libertate, dach interzice asociatia muncitorilor. Nu este permis cetatenilor de aceeq profesiune de a se asocia pentru preinsele lor scopuri comma zice legea Le Chapelier din 1791.
Legiuitorul revolutionar, ea si economistii dela inceputul veacului al XIX-lea,
lor, se puteau uni, in afarh de previziunile legii. In fata acestor asociatii paternice, mana de luau era neputincioash; muncitorul rhmanea izolat ; legea Ii
interzicea ofice mijloc de asociatie.
Era insh imprudent, injust si antisocial sh autorizi asociatia de capitaluri
si sh o interzici pe cea de forte. Interzicand lucritorilor, sub pedepse severe,
de a se asocia pentru actiune, legiuitorul Ii invith sA se uneasch pentru rezistentA.
www.dacoromanica.ro
100
Dietatura proletariath, insh, este interventia Statului proletar in toate raIiLr suprimarea propriethtii private, chci, deocamdath
murile de activitate,
intocmai duph cum interventia Staeel putin, s'a renuntat la suprimarea ei,
tului in sistemul germanic, este dictatura Statului burghez.
Sprijinit pe aceasta doctrinh de interventie de Stai , Statul german a realizat
acea frumoash oper a'. de asigurare muncitoreasch, care a avut un rhsunet hums
in lumea intreagh. Cu aceastit operh de asigurare s'a dat, fireste, prestigiu si
doctrinei sociale. Cu toath aceasth aureola, doctrina interventiei de Stat s'a
dovedit o doctrinh eu totul superficialh. In ramura productiei ea anihileazh cu
totul rolul individului i, astfel, scade productia, pe eand scoala liberara o inten-
sified spre eel mai mare bine social; iar in repartitie, seoala interventiei nu
%duce nici o regulh de imphrtire.
In afarh de aceasth lege a asigurhrilor muncitoresti, toate celelalte legi de
www.dacoromanica.ro
101
ca,
istoric, calla sa se sfasie intre ele; in care, sub pretext de lupta de clask se
asmut ehiriaii impotriva proprietarilor, cei dela tara impotriva celor dela
orase, lucratorii impotriva conducatorilor, consumatorii impotriva negustorilor,
functionarii impotriva Statului, adica a lordinsi-le, bellum omnium in onines,
28 lanuarie 1923
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA LIBERALA
I. G. DUCA
INSTITUTUL Social Roman a avut o fericita inspiratie cand a cerut reprezentantilor cliferitelor noastre injghebari politice sa va vorbeasca despre doc-
trinele lor. Este de mult un obiceiu la noi sa se spuna ca. intre partidele
politice sunt deosebiri de persoane, de ambitii, mi de conceptii si de doctrina.
M'am ridicat pururea impotriva acestor afirmari inexacte, cari porneau fie dela
cei ce nu indrazneau sa-si.desvalueasca adevaratele credinte de frica impopulari-
tatii lor, fie dela cei ce socoteau ca anume echivocuri sunt, din punct de yedere tactic, o suprema abilitate, fie in sfarsit dela cei ce gelosi de izbanzile tutor
anume-doctrine si ingrijiti de infrangerile propriilor lor doctrine, isi inchipuiau
ca proelamand lipsa de doctrina a tuturor, sau Mai bine zis confuzia generala
a doctrinelor, vor izbuti sa se salveze pe ei si sa discrediteze adversarii.
Aceasta calomnie ca toate calomniile a prins. Si e bine ca avem astazi
si unii si altii prilejul intr'o incinta stiintifica, deci obiectiva, sa ne aratarn limpede si. pe fata credintele in temeiul chrora cerem increderea tarii si. reven-
Inteadevar liberalismul considera ca societati1e omenesti se desvolta potrivit rotor anume legi, mai presus de vointa oamenilor si ca in aceasta vesnica
prefacere datoria organizatiunilor politice e sa adaptaze formele legale nevoilor
reale, impuse de diferitele faze ale evolutinnii popoarelor. Prin urmare, liberalismul reprezinta prin esenta lui ideea de progres.
Dar progresul mai e ceva: eI e dusmanul fortei de inertie care porneste dela
www.dacoromanica.ro
To 4
multimea asteaptt
Sunt cazuri in care democratia cere siti se opuie necesittitile realizilrii farmecului thgitdtiielilor si deaceea democratia liberalti cunoaste nedreptittile
trechtoare ale impopularitlitii, dar in schimb ceeace cladeste, cladeste pe temclii slinititoase, i operele ei supravietuiesc clevetirilor care se risipesc i patimilor care se sting.
Prin nationalism: Liberalismul mi crede posibil progresul, deck intemeiat pe desvoltarea fortelor nationale. Fiecare natiune este un to, fiecare
natiune a iesit din framanthrile ei istorice, cu insusirile, cu scaderile, cu trasaturile ei caracteristice.
A face politick adicti a guverna o asemenea natiune, facand abstractie de
toate aceste elemernte constitutive ale fiintei sale, e a incerck o contradictiune
logic& Fireste, nationalismul nu trebuie luat in intelesul stu resfrans, intran-
www.dacoromanica.ro
10)
tele, cu traditiile doctrinei liberale. Ceeace vrea, insa doctrina liberala e s opuna
ideea national& ideei internationale, fiindch nationalismul in intelesul sau larg
e conditia progresului, pe cand internationalismul, prin nesocotirea insusirilor
specifice ale fiecarei natiuni, prin nivelarea teoretial a unor rasse. en mentahalt i cu traditiuni deosebite, stanjeneste adevaratul progres.
Nu e vorba, nationalismul e de mai multe feluri. E nationalismul teoretic:
mai mult dragostea pentru cei de acelas singe si de aceeas credinta. E nationalismul cultural, adica, nevoia de a intensifica manifestatiunile eugetarii i
artei proprii fiecarei nationalitati in parte. E, in fine, nationalismul economic,
care la urma urmei nu e cleat un instinct de conservare, mijlocul de a salva
individualitatea materiala a fiecarei nationalitati, de a impiedica cotropirea
ei de catre elemente superioare prin puterea sau prin organizarea lor.
Nationalismul astfel inteles nu exclude colaborarea cu strainatatea. Dimpotriva, el o reclama ea o nevoie ii ca un stimulent. Nationalismul sentimental
stie c. nici un popor nu traieste izolat Iii spatiu. El are constiinta de toate con-
berala considera c vieata unei societati trebuie sa fie miscare, dar cit miscarea
nu trebuie asigurata prin ruperea echilibrului social, ci dimpotriva prin men-
intereselor unei clase decat a intereselor celorlalte clase, dar dach sustinerea
acestor interese si revendicari se face cu uraimpotriva unora, cu exclusivism impotriva altora, fara preocuparea neincetata a mentinerii unui echilibru intro toate
partile, actiunea socialti astfel intreprinsa i astfel condusa nu poate sa dual fatal
decat, sau la un progres relativ, fiindca va fi dobandit cu pretul unor reactiuni
violente si a anon resentimente primejdioase, sau la ruperea definitivil a eehilibrului social, adica la revolutie. Doctrina liberala e prea insetata de progres real
pentru a se multumi cu o stare de lucruri care nu asigua decat mm progres discutabil sau en o revolutie care in credinta ei adanca, e moartea oricarui progres.
www.dacoromanica.ro
1 OG
e o doctrind de progres. Una trage inainte, cealaltd inapoi. Asa incat fiecare
pas in desvoltarea sociata reprezinta o izband& pentru liberalism si o infrangere pentru conservatorism.
La drept vorbind, istoria vremurilor moderne nu este cleat un lung sir de .
capitulatiuni conservatoare. Nu trtgriduesc c& au fost particle conservatoare
mai dibace cleat altele, cii. unele au stiut sui. ascundri mai mult sau mai putin
bine infrangerile suferite, cd, altele au avut prudenta slt cedeze in extremis ca
s& evite catastrofa capitulatiunilor mArturisite. Dar acestea sunt manifestaPuni ale tacticei conservatoare. Doctrina in toate ocaziile a iesit invinsd. Nici
o manevril i nici un artificiu n'au putut s'o scape. Recunosc insd clt conservatismul subsistd i va subsista dezastrelor, pentrucd e firese cd, orice fort& de
progres sti provoace in chip mecanic i o fort& de rezistentd, asa incat atata
vreme cat va fi o doctrin& liberal& va trebui slt existe i una conservatoare.
Ele sunt nedespdrtit legate una de alta intocrnai ca tunbra de lumind. V cer
insd voie sri prefer lumina umbrei care se tardste dup.& ea.
Deosebirea intre doctrina liberal& i doctrina nationalist& e cit doctrina
liberala priveste vieata sociald sub toate multiplele ei aspecte, pe cand doctrina
naponalistd o priveste sub prisma specialti, fatal ingustri i exclusivistri a ideei
naponale. Ceeace pentru liberalism nu este cleat o parte dintr'un complex,
pentru nationalism este complexul insusi i yeti intelege usor cit alta e viziunea
ce poti s'o ai privind fenomenele sociale cu ferestrele larg deschise i alta viziunea ce poti s'o ai cand singur te osandesti s& le privesti prin crripatura
unui zid.
Deosebirea intre doctrina liberal& si doctrina tAffinistd strt in faptul cA tarinismul e bazat pe ideea luptei de clasd, pe and liberalismul pe armonia soTarrmismul imbrritiseazit interesele exclusive ale trtrinimii in luptd de
urd,' violentti cu toate celelalte categorii sociale. Liberalismul urmiireste infriptuirea sincerd i deplind a revendicarilor trtranesti, dar armonizandu-le cu
interesele legitime ale celorlalte clase.
Dealtminteri, trulnismul este o doctrinri care teoretic nu se poate suspne,
fancied, urindreste o imposibilitate logica. Intr'adevdr, lupta de clash', implied
www.dacoromanica.ro
107
ruperea echilibrului, adicti ideea revolutiei sociale si de aceea yeti observa, ch.
pretutindeni partidele bazate pe conceptia luptei de clash* sunt i partidele revolutionare, cum sunt partidele socialiste. Dar 0', pretinzi In acelas timp ch.
esti partid de evolutie i sti sustii totdeodatI i lupta de clasti, este cel putin
un pant impotriva bunului simt si al logicei, i atunci din dourt lucruri una:
sau ttirrmismul, din lipsa de pregatire teoretica, n'a ajuns inert la deplina desvoltare a doctrinei sale, sau el este constient ea, in realitate reprezina o doctrin4 revolutionarti, dar din consideratiuni tactice mentine o etichetA evolutionista' in flagranta contradictie logic cu lupta de clas, cu conceptia hotArit
cu pumnalul pe la spate.
De altfel socotesc ch, in ultimele vrernuri, lupta en socialismul a devenit
ceva mai wall. Socialismul benefica fata de doctrinele ash zise burgheze
de o mare superioritate: erh necuncscutul, i cunoasteti magia atotputernicii
a necunoscutului asupra tuturor mintilor omenesti. Oricine ii putea, spune:
dacit am incerch sit distrugem bazele organizririi sociale actuate, dach am reclidi din temelii o /Mgt organizatie flea proprietate individualui, cine stie,
poate cti ar fi mai bine, poate cit omenirea ar fi mai fericitti, poate cit mizeria
ar incet, poate cit belsugul si prop4sirea s'ar revarsh in fine peste multimea.
suferind4!
Ei bine, acum se stie, acum s'a v6zut. Revolutia ruseascil a 14sat s'a cad4
Valul ce incunjurh miragiul socialismului si in dosul shiu ni s'a desf4surat, in
sange, in foamete si in mizerie, o ash de insp4imantiltoare vedenie a acestei lurni
nouti, incat omenirea se reintoarce gr4bita eitre lumea veche, cu piicatele ei seculare, i, ironie a soartei, conducatorii revolutiei rusesti ei 140 reiau strabunele tipare ale societatii burgheze, mangaind pe ceilalti i poate mtingaindu-se c pe ei, cu eclesiastica formula: cA omenirea trebuie sa" mai tread', prin
purgatoriul burghez ca sh" poat4 nAzul a ajunge candva in paradisul socialist.
www.dacoromanica.ro
108
Liberalismul care n'a avut asemenea iluzii a fost scutit si de asemenea tragice desiluzii.
Dar imi veti zice, cum se face ca, in unele tari liberalismul a suferit in anii
din urma, netagaduite infrangeri. Da, e adevarat le-a suferit, dar infrangerile
acestea le-au inregistrat partidele liberale, nu doctrina liberala. Neprieeperea
slujitorilor nu schimba splendoarea credintei.
Liberalismul fiind, precum v'am aratat, prin esenta lui o doctrina de progres, nu este o formula rigida, un ce intangibil. Dimpotriva e ceva viu care trebuie mereu sa se adapteze nevoilor sociale, sa urmareasca neincetatele prefaceri ale vietii moderne, sa priceapa nouile curente, sa le atragii, sa le indrumeze.
Am fost adesea invinuiti citi facem socialism pentruca preconizam exprol)rierea. Ce confuzie in mintea acuzatorilor nostri! Cum putea sporirea numarului proprietarilor individuali siti fie socialism, cand socialismul proclaim), toe-
www.dacoromanica.ro
1( 9
Aici iaras partidul liberal roman nu s'a abatut dela principiile fundamentale ale doctrinei lui. El n'a cerut, ca socialitii, desfiintarea capitalului i nationalizarea mijloacelor de productie, El pastreaza intacta existenta capitalului ca factor de productie, i respinge cu hotarire introducerea comunismului,
dar potrivit nazuintelor lui de progres, de armonie sociala, vrea incetarea antagonismului fratricid dintre cei doi factori ai productiei, capitalul i munca,
inlocuirea acestei lupte de hiterese egoiste printr'o conlucrare ceruta, de drepthte.
In materie de economie politica liberalismul roman a plecat si el dela formula manche,steriana, laisSez faire, laissez passer, spre a ajunge la interventionismul care avail pe cel slab impotriva celui tare si care inclina capul trufas
al celui tare in fata interesulni obstesc reprezentat de Stat.
Si aici partidul liberal roman e credincios doctrinei lui. Libertatea absoluta
era o necesitate In vremurile de organizare economica a Statelor. Cu cat insa
organizarea s'a desavarsit, cu cat vieata moderna si raporturile internationale
au devenit mai complexe, cu atat a trebuit sa se tarmureasca si fortele in joc,
pentru ca, din ingradirea si a unora si a altora, sa se ajunga: la posibilitatea
desvoltarii normale a tuturora. Interventionismul a isvorit astfel din complexitatea economich moderna, nu numai ca o conditie a progresului, ci ca un mijloc de irdaturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei.
In sfarsit, in materie sociala liberalismul roman a ajmis dela individualismill atotputernic la tarmurirea treptat i crescanda a individului in fata nevoilor de clreptate si de echilibrare generala.
Partidul liberal roman ar fi nesocotit prescriptiile cele mai elementare ale
doctrinei lui, daca ar fi lasat pe cei slabi prada celor tafi. Individualismul nemaTinit i nestanjenit Ii avea ratiunea In epoca de creatiune a liberalismului.
Atunci menirea lui era sa, descatuseze, sa desrobeasca persoana omeneasca din
toate lanturile conceptiilor medievalice, sa dea fiecarii fiinte umane drepturile
cerute de trebuintele desvoltarii si ale demnitatii lui. Mai tarziu, insa, cand
aceste drepturi au fost asigurate oricui i cand stapan neturburat pe destinele
lui, fiecare era ispitit nu numai s. uzeze, dar adesea sii i abuzeze de aceste drep-
turi, oare datoria unui partid liberal constient de doctrina lui era sa priveasca
nepasator la aceast deslantuire distrugatoare, sau sa restabileasca echilibrul
social, stabilind limitele peste care drepturile omului nu se mai impaca cu nevoile obstesti?
Si oriunde m'as intoarce, oricare ar fi domeniul de activitate omeneasca
la care m'as gandi, intrucat bine inteles n'as trece peste hotarul conceptiei
de proprietate individual, nu vad, pe cale evolutiva, solutii care sa nu se impace cinstit, sincer i deplin cu cerintele doctrinei liberale.
Prevad i ultima obiectie. Am auzit-o adesea: titulatura nu se mai potriveste cu doctrina. Daca la afata se rezuma critica, o prirnesc, i recunosc fra
inconjur ca exista azi o antinomie intre formulele liberalismului clasic i intre
cele ale liberalismului modern, desi a putea s adaug ca intrucat liberalismul
e doctrina progresului nu prea vad cum progres ar putea sa fie cu formele intangibile. Dar incaodata antinomia exista. Libertatea nu e o ratiune destul
de larga, destul de cuprinzatoare ca sa imbratiseze tot ce reprezinta actuala
doctrina liberala.
www.dacoromanica.ro
110
pe urma ei s'au Miscut toate partidele progresiste i deci e foarte firesc ca ele
sit fi acloptat titulatura de partide liberale. Ele poarta astfel pecetea izvorului
dela care pureed.
Dar Inc . odata nu ad sta chestia. Sunt inteadevar tIri in care fart a schimbh
doctrina, patridele liberale si-au schimbat denumirea.
In Romania titulatura s'a pastrat si se va pastra fiindca n'avem a rosi de
numele de liberal. Acest nume e atat de strans legat de toata renasterea Romaniei Mici si atat de strans unit cu infaptuirea Romaniei Mari incat a devenit
pentru multi un simbol: pentru trecut o mandrie, pentru viitor speranta.
Precum coif al cu trei pene dela Crecy sau Honni soit qui mal y pense# al
lui Eduard III, Plantagenet, de pe stindardele britanice si precum perimatele
libert, galit, fraternit de pe pajera franceza, n'au impiedecat Anglia si
Pranta sa' intemeieze clout stralucite democratii moderne, tot astfel sub egida
neschimbata a titulaturii lor si in cadrul proprietatii individuale, cei ce cred
in doctrina liberalit, vor desavarsi prin ea opera de progres interneiat pe Ordine, pe democratic, pe nationalism i pe armonie sociala, pe care Romania intregita e indreptatitt s'o astepte dela generatille. de azi, dupa toate restrictiile
istoriei i dupa toate jertfele rasboiului.
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA CONSERVATOARE
AL. MARGHILOMAN
DEVOTATUL presedinte al Institutului Social mi-a cerut o conferinta
pentru a completa ciclul expunerii teoriilor politice ain tara. Trebuia
sa fac aceasta constatare, deoarece doresc sa, lipseasca, din mintea d-v.
ca un sentiment de oportunism m'a adus la aceasta catedra.
As fi voit sa' fac aceasta conferinta nu astazi, and doctrina conservatoare
se bucura in toata lumea de o florescenta si de o vigoare extraordinare, ci s'o
fi facut intr'alte zile, nu prea departate de noi, child, sub povara impirecatiunilor
si anatemelor, vorba de conservatorism, pentru biata opinie publica, insemna
invierea strigoilor.
Sunt un om politic si nu sunt cleat un om politic; cu toate acestca, voiu
cauta, sa fiu cat se poate de obiectiv. Dad, cumva as aluneca, si pe alaturi, rog
auditoriul men sa-si aminteasca de adagiul pe care l'a cizelat asa de bine un dramaturg francez: chassez le nature!, il revient au galop sau, cum am zice in romaneasca buna: de geaba iti alungi firea, ea se intoarce in fuga mare.
Sub lumla acestui adevar veti gasipoate, la nevoie, circumstante usurLtoare
pentru un cAlfaentiar ihiprovizat.
Dealtminteri, doamnele mele si domnii mei, n'am de gand sa va, vorbesc nici
de un partid conservator in Romania nici de partidele conservatoare de aim ea;
am sa va vorbesc cu totul de altceva: de o idee, de o doctrina conservatoare.
Titlul de Tat tid censervator si in opozit, in forma clasica, partid liberal
sau radical, nu sunt decat ctichete, etEhete care cateodata nu coiespund tocmai cu fondul. S'a constatat, in adevar, ca sub imperiul nccesitatilor politico si
www.dacoromanica.ro
112,
www.dacoromanica.ro
113
de Stat de la 2 Maiu 1864, s'a dat Romaniei, dea gata, fkcandu-se tabula rasa
20-25 de ani, domnii mei, in Romania n'au mai fost acte de stare civilk. S'a
luat dela preoti, singurii earturari de pe vremuri i cari, sub disciplina pe
.a,tunci de fier a chiriarcului, tineau registrele de botez cu foarte b-unk randuialk,
s'au luat actele de stare civilk pentru a fi date unui primar care nu stia carte.
Rezultatul: luck' pe vremurile cand eram in magistraturg, tribunalele, de dimineard 'Anti seara, erau ocupate s fabrice statul civil al oamenilor. i vorba de
fabricatiune nu este excesifti, fiindck la usa tribunalului, prin tolerantatuturor,
fiintau fabrici de martori cafi, aceiasi, depuneau pentru actul civil si al unui
Am mai afirmat, domnii mei, cti doctrina conservatoare tine in primul rand
seamk de invAtAmintele trecutului, de traclitiune. Un adevilr istoric: popoarele
.
..
Napoleon a trecut prin dour], restauratiuni monarhice, prin trei rksboaie civile,
prin trei insurectiuni carliste i prin catastrofa cea mai mare: pierderea imperiului ei colonial. Dar, taxa,' traditionalistk, a stat in picioare, s'a recules, are o
bunk structurk economick i astazi Spania este intro Virile de frunte din Occident.
Doctrinele politice
www.dacoromanica.ro
114
tau bacan ? poti s devii un savant, nu ti-e- rusine sa-ti zici ca esti fiu de
Mean. Si bacania continua.
In toate pOstile, traditiune. i, vedeti, Franta, in timp de 100 de ani, a
trecut i dansa prin framantarile cele mai extraordinare: rasboaie, cat vreti de
crancene, care au patruns foarte aproape de maduva WI Si tot atatea convulsiuni interne. SA nu se uite ca, spre pilda la 1848, teoreticienii, reformatorii eran
la putere ; ei bine, gratie fortei structurii sale, gratie cu deosebire legaturii de-
pamant a faranului francez, care tine la glia lui Inca si mai tare decat e raynitor de pamant taranul roman, gratie acestor elemente prezervative, Franta a
putut rezista i teoriilor lui Proudhon i experientelor lui Barthlemy Enfantin
iar mai tarziu Comunei; tot asemenea
si atelierelor nationale ale lui Albert
si teoriilor internationaliste de astazi. Gratie traditiunii Franta iese din toate
incercarile tot mai solid constituita si mai otralucitoare. Acolo, comunismul,
subiect de discutiune prin gazete, subiect de turburari in unele mari centre
industriale, n'a atins insa, intim nimic paturile adanci ale natiunii.
Cat pentru Anglia, doamne, aceea e tam traditiunii prin excelenta. Respectul
traditiunii merge asa de departe ca Englezii au pastrat pana i unele accesoril
desuete in costumul i infatisarea unor Matti magistrati. Noi, din continent,
mai tineri, radem cateodat de perucile acelea; Englezul, foarte intelept, le
pastreaza pentruca tocmai excentricitatile de costum sunt in ochiivulgului intruparea traditiunii de care este el mandru. Anglia traclitionalista in toate, Ii rezuma traditionalismul ei astazi mai mult.decat oricand in politica ei externO.
Ea poate iesi din bratele lui Palmerston ca sa intre in ale lui Salisbury, cu whigs
sau cu torys, este aceeasi, politica orientala a Angliei; ea poate iesi din mainile
lui Lloyd George ca sa incapa in ale lui Bonard Law, este aceeasi, politiga ei
continentala. Anglia n'are decat o singura politica.
Prin urmare, domnii mei, vedeti ce structura solida d natiunilor respectul
traditiunilor. Deaceea v'am ales doua exemple din latinitate: Republica Franceza i regalitatea spaniola, i unul din alta lume decat latinitatea: Anglia.
S'a ne uitam acum in partea opusa: la taHle fara traditiune.
Rusia: 170.000.000 de oameni, calare pe doua continente. Tara far a traditiune I
www.dacoromanica.ro
115
V'am facut, domnii mei, o paralela din care trebuie sa se degajeze invataminte.
bleta noastra. Noi am mai pastrat pomana. Ce este ea altceva decat ofrandele
pe care Romanii le aduceau pe mormintele scumpilor lor morti? Paganism, dar
tot religie ; da, am pastrat o uzanta, pagan& dar- tot religioasa este, desi
nu cresting, i s'o pastram pentruca asa, se Malta, Th irul anilor legaturile
noastre cu trecutul.
Am devenit un popor crestin i, odata ce am trecut la ortodoxie, am stat
fixati aci. Noi n'am cunoscut, din fericire, luptele religioase. Incercarile de Intoarcere la catolicism,- in secolul al XH-lea si al XIII-Iea, se petrec mai mult In
randul curtenilor, domnite favorizand eatolicismul Orli lor de origing; dar noi,
odata, alipi ortodoxiei, am stat neclintiti. Lupte sangeroase cum a fost Reforma,
noi n'am cunoscut si atunci traditiunea religioasa, a ramas In toata vigoarea ei.
Domnii nostri, and aveau prea multe pa'cate pe constiinta, clacleau cate-o biserica expiatorie ; marii nostri voevozi innaltau cate-o biserica votiva intru izbandirea proiectelor lor sau ate o manastire pentru consacrarea unei fapte mari.
Prin religie s'a pastrat in lumina cultura; prin secolul al XVI-lea cele dintai
tiparituri au fost religioase ; la manastiri au fost tiparnitele. Prin artile bisericesti s'a pastrat la poporul moldovenesc din Basarabia, limba; prin popii ei
Transilvania si-a pastrat cultura nationala si pang i structura economica.
Atunci, inva-tamantul: nu va atingeti de religie. Trebuie s o servesti cu decenta, pentruca este legatura cea mai temeinica, cea mai istoricit cu trecutul.
Dealtminteri, domnii mei, chiar daca, n'ar fi traditiunea care sa ne impung
aceasta discipliM, simpla ratiune de Stat ar trebui s ne-o indice. Firea omeneasca, este tesuta de instincte ; instinctele acelea le scliviseste civilizatia; dar
de cate ori civilizatia nu s'a dovedit neputincioasa fie in momento de cataclism,
fie chiar in vie* normala, in fata saraciei si a tentatiunii saraciei 1 i atunci,
cum nici un popor n'a ajuns in starea culturii platoniane, asa ca fiecare om sa-si
fad,' moralalui, ca fiecare cm sa. se Inv* ce este bun si frumos, salasam, domnii
mei, Inca foarte multg vreme s fiinteze In Romania morala cea mecanica pe
care cele zece porunci ale bisericii le infiltreaza de mici, mecaniceste, In urechea
copiilor: nu e bine sa, furi, sa nu ravnesti la bunul vecinului, nu e bine sa faci
juramant fals i ash, mai departe. Acele miscari ale constiintei revin, din cand
in cand, in crize morale, chiar i la cei mai inrautatiti.
Asa fiind, domnii mei, doctrina conservatoare e religioasd In sensul pe care
vi l'am argtat. Ea admite c trebuie s inconjuram pe reprezentantii cultului
www.dacoromanica.ro
11.6
Mai am nevoie s adaug c in doctrina conservatoare nu se admite nici caferisiri de mitropoliti, nici destitutiuni laice de episcopi odata ce au primit inve-
stitura? Acestea sunt mai mult cleat greseli politice: acestea sunt surpgri
pe care le aducem noi insine unuia din fundamentatele cele mai temeinice ale
statului roman. Cu latirea ideilor conservatoare, nadajduesc c greseli de felul
acesta ne vor fi crutate in viitor.
Am zis di a doua traditiune este traditiunea proprietatii.
odatg, cu omul intrat in stare sociali. Ea naste din vointa colectiva, din instinctul omenirei. Deaceea, domnii mei, traditiunea de proprietate trebuie sii
rimaie intreaga.
Se intampli ca, tot in interesul obstesc, proprietatea trebuie sii consimta la
sacrificii reale. Dead expropriatiunea. Foarte intelept a fost constituantul nostru
www.dacoromanica.ro
'117
i n'as sti s zic indestul legiuitorului de aiurea i cu deosebire celui dela noi: circumspectiune in manuirea acestei arme, pentruca viitorul va fi solid sau subred dupa cum yeti organiza proprietatea tare sau nu.
Deci, domnii mei, doctrina conservatoare este traditionalista, cum v'am
spus-o ; i traditionalismul ei o aduce sa. fie o politica religioath i o politica de
aparare a proprietalii.
Dar doctrina conservatoare nu se opreste ad: doctrina conservatoare e sociala pentruca este o politica reala. and, prinstudiul real al situatiunii actuale,
doctrina conservatoare s'a convins de inanitatea formulelor metafizice; dad s'a
convins ca nu poate fi fraternitate, cand asa de man l. sunt deosebirile de clash; ca
nu poate fi egalitate reala and nu este egalitate de situatiune, egalitate economica; ca nu poate fi libertate reala cand omul n'are un minimum de traiu
asigurat ; doctrina conservatoare a devenit sociala. i in toate virile initiativa
miscarii de asistenta a multimii producatoare revine doctrinei conservatoare.
Ea a pornit la inceputul secolului trecut, la 1830, cu Disraeli in Anglia. Disraeli
este cel care intaiu a fost izbit de framantarile teribile pe care in lumea muncitoreasca le-a adus introductiunea masinismului; Disraeli este cel dintaiu care
a luptat si care a promulgat legi de aSistenta si de higiena sociala, legi de regu-
opera legislativa in aceasta directiune a fast Legea Minelor a lui Petre Carp.
Pentru intaia data acolo se organizeaza asistenta, retragerea i pensionarea
lucratorului, indrumare care a continuat pe'urma prin legea de asiguran muncitoresti. i suntem departe de a crede c s'a facut tot 0 c s'a dat muncitorimii toata organizarea necesara pentru un traiu bun 0 pentru apamea intereselor ei profesionale.
Deci, domnii mei, doamnele mele, ati vazut ca doctrina conservatoare este
foarte lesne apropiat a. de trebuintele evolutiunii unui Stat ; doctrina conservatoare, prin faptul ca nu fagadueste utopic, ca' se fereste de a specula vorbele;
prin faptul c fiind partizana a evolutiunii iar nu a revolutiunii, nu raspunde
asteptarilor impacientilor, eari sunt multi in statele noui, nu este deseori apropiata de putere; mai mull este In afara, de putere. Atunci, un partid conservator,
mai ales la noi in tara, este ea colegiul flaminilor din vechea Roma, care tinea
nestinsa flacara sfanta pentru ea s'o gasesti vie si incalzitoarea in momentul
inf aptuiril or.
Acesta este rolul nostru, domnii mei, si suntem mandri sa-1 indeplinim.
Ideile conservatoare or avea ele darul sh se impuna odata poporului roman?
Sper c da, prin noi sau prin altii.
Dar inteinsele vedem garantia adevaratului progres i acesta este harul pe
www.dacoromanica.ro
SOCIALISMUL MARXIST
EVOLUTIA SOCIALA
*ERBAN VOINEA
IN ciclul de conferinte organizat anul acesta de Institutul Social Roman
vi s'au infatiat cele mai difeiite laturi ale gandirii politice: ati auzit
cuvantul liberalismului 0 al conservatorismului, ati vazut care sunt
ideile faranismului 0 cele ale nationalismului. Dar toate aceste conceptii
politice, oricat de mati ar fi deosebirile intre ele, oricat de diferite le-ar fi telurile 0 mijloacele de realizare, nu reprezinta in -fond cleat aspecte deosebite
ale aceleea ideologii care, nici in cele mai departate nazuinte ale ei, nu
trece dincolo de cadrul alcatuirii sociale existente. Socialismul tiintific, pe
care am cinstea sa vi-1 infatiez astazi in trasaturi generale, este o doctrina
care tinde spre prefacerea din temelii a societatii de Astazi 0 prin aceasta are
un caracter revolutionar, pe cata vreme toate celelalte doctrine, oricum 0.-ar
zice ele, liberale, democrate sau altfel, au, in raport cu socialismul, o trasatura
conservatoare. AO, hind, am gre1 daca am consideth socialismul ca un implu
mari grupuri: pe de o parte, acei cari fad in elemente imprumutate din viata
spiritual factorul determinant de desvoltare omeneasca 0 acei cariimprumuta
www.dacoromanica.ro
120
incep sh" cerceteze trecutul, nu ca pana ad, spre a-I dethima si a-I opune traditiei, ci pentru a-I intelege. 0 serie intreagO de ideologi din acea epoch., desiluzionati de societatea pe care o adusese cu sine victoria capitalismului si care
er departe de societatea armonia pe care o fAgOduiser h. enciclopedistii, se
refugiau i ei tot mai mult in trecutul cat mai indephrtat, care si-i facA sh, uite
ei grelele
www.dacoromanica.ro
121
telor omenesti trecute, se naste tot mai mult ideea, et' nu mai pot fi socotite
_atat de absurde institutiile trecutului, c ele trebuiese considerate dimpotriviti
ca elemente neaphrat necesare si rationale in perioada in care s'au ivit. Marea
revolatie francezt lucrase, prea adanc pentru ca cineva sh se poath gandi sit
reintroneze formele trecutului. Era firesc sh se nasch deci ideea evolutiei sociale.
Forme le sociale apar rationale pentru vremea lor, devin inst, la un moment
al desvoltarii, incompatibile cu alcttuirea socialt, care a progresat.
Astfel, din schimb area situatiei de clash a burgheziei, ve dem cum se schimbh
si ideologia
tarea Indiior rhstritene, a picilor rosii din America si se naste tot mai mult
din aceasta o cunoastere mai profunda g relafdlor in care Wiese populatiile asa numite naturale. In acea opoct ia nastere etnologia, fiologia cornparatt si mai ales preistoria. Osemintele vechi gtsite, armele vechilor popoare,
a ctror amintire se si stersese, ornamentele preistorice, nu mai sunt considerate caT simple curiozittti, ci tot mai nuilt, ca documente ale epocei ctrora
apart-in. Dupt cum un paleontolog poate sit recltdeasch structura unei intregi
specii disphrute, dupt cateva vertebre i un maxilar, tot ash preistoria ajunge
www.dacoromanica.ro
122
Marx g Engels s'ar fi nascut cu dotti veacuri inainte, ar fi putut tot asa de
usor s ajunga la conceptia marxist i s scuteasca lumea de dona secole
de desvoltare arbitrara. Asadar, numai in legatura stransa cu epoca in care
SG nage marxismul, trebuie s caufam a-1 intelege.
Acum, dupa ce am vazut modal cum se haste marxismul, sa cerceam ideile
sale fundamentale. In acest scop s ne adresam insus intemeietorului:conceptiei materialiste si s luam definitia pe care o d chiar el in prefata la
-Xritica econonziei politico>. lath' cum definege Karl Marx acolo conceptia so:
In productia sociala a vietii lor, oamenii intra in anumite relatti necesare, independente de vointa lor, in relatii de productie, care corespund ?mei
anumite trepte de desvoltare a fortelor lor materiale de productie. Totalitatea
acestor relatii de produrtie alcatuqte structura economica a societatii, baza
"Tara, deasupra careia se ridica o suprotstructura juridica qi politica qt eareia ii
corespund anumite forme sociale. Modul de producere al vietii materiale comlifioneaza proce3ul de viata social, politic i pe eel spiritual in general. Nu contiinta oamenilor este aceea, care conditioneaza existenta lor, ci dimpotriva existeilta lor sociala conditioneaai conftiinta bor. Pe o anumita treapta a desvoltdrei
lor fortele materiale de productie ajung in contrazicere ci relatiile de producere
.existente, sau, ceeace nu e deceit o expresie juridica pentru acearta, cu relatiile de
Din aceasta definitie a lui Marx, de sigur ca acei, cari nu sunt familiarizati cu terminologia marxista, nu vor fi inteles conceptia lui in toate amanuntele ei. Deaceea e bine sa recurgem la cateva pilde, confruntand conceptia
materialista cu istoria.
Daca cercetam pe om din clipa in care se desparte de restul lumii animale,
vom vedea ca elemental hotaritor in acest progres pe care-1 realizeaza, este
unealta, productia, pe care g Marx o arata ca izvor al tuturor desvoltarilor.
De sigur c g in lumea animala gsim anumite moduri de productie rudimentaril. titi cu totii ci si in lumea insectelor, a mamiferelor, exista inceputuri
-de pro ductie, exista o industrie foarte desvoltata a constructiei ; la maimute gamin chiar intrebuintarea de unelte: maimuta intrebuinteaza, crengi ca
sh se apere, pietre ca s sparga nuci spre a le scoate miezul ; dar numai in regnul
www.dacoromanica.ro
123
un rol foarte insemnat. In afara de aceasta, in jurul casei femeia cresta puii
fiarelor ucise de barbatul vanator i astfel lu nastere pastoritul. hicet, incet,
In jurul aceleias gospodarii, in care rolui hotaritor 11 joaca femeia, se naste si
agricultura.
Prin acest rol insemnat pe care-I joaca femeia in societatea primitiva, trebuie s ne explicam i situatia extrem de favorabila pe care o are ea in
societatile acelea, iar nu prin vreo insusire sau trasatura de caracter mai nobila
a salbaticului, care ar lipsi omului modern. Astfel asistam la prima diferentiere
sociala: pe de o parte barbatul vanator, pe de alta parte restul tribului, diferentierea intre sexe i. varste.
Celelalte diferentieri sociale, care urmeaza, sunt si ele un rezultat al desvoltarii economice. Pe data c6 procesul de producere, desvoltandu-se, ia forme
houi, el da nastere la noui diferentieri sociale, la noui clase sociale. Legatura
www.dacoromanica.ro
124
stransa intre toate aceste formatii sociale, intre grupdri si clue de o parte
si economia de alta, nu dispare nici in restul evolutiei omenesti. Alta va fi
societatea, care se bizuie pe plugul rudimentar, pus in functie de robi, alta
societatea care se bizuie pe masinism, pe o tehnica desvoltata Aceasta baza
determina relatiile dintre oameni i categoriile sociale din epocile corespunzatoare: proprietarul latifundiar si robul, mai tarziu serbul i marele feudal,
iar azi salariatii si capitalistul. Toate aceste categorii sociale, clase, grupari,
sunt urmarea fireasca a modului de productie din epocile corespunzatoare.
Dar nu numai clasele, gruparile sociale in general, ci i apetrile politice ale
oamenilor sunt strans legate cu modul lor de productie.
Astfel, dach luam triburile nomade ale vanatorilor de odinioara, pentru a
cerceta, care erau asezamintele lor politice, vom vedea cb", in starea aceea primi-
tiva, puterea toata era concentrata in adunarea populara, care era suverana
si detinea toate puterile: cea legiuitoare, cea executiva si cea judecatoreasca.
Barbatul vanator era totdeodat a. si rsboinic. Rasboiul in acea perioada era o
industrie foarte lucrativa, caci barbarul nomad intrebuinta una i aceea unealta,
sageata si palosul, pentru procesul de productie: vanatoarea, i pentru fa'sboiul in care prada, populatiile triburilor mai inaintate, care se fixaserii locului
si se indeletniceau cu plugaritul. Pe cand barbatul nomad, se all& in peregriRani neincetate dupa vanat, femeia sta acas i Ingrijia, de cele necesare
traiului. Barbatul avea, astfel deplina libertate si participe in mod cat mai
larg la viata publica, asistand la toate adunarile populare de care va vorbeam. La inceput participase sifemeia, in mod egal,la toate adunarile populare.
Insa din clipa in care industria casnica incepe sa retina tot mai mult pe femeie
In jurul casei, asistam la disparitia femeii in adunarea poporului. Cu
cat progreseaza agricultura, cu cat cere sfortari mai marl, cafi retin tot mai
mult si pe barbat pe ogorul ce-1 cultiva, asistam si la excluderea barbatului
din viata publica, la disparitia demOratiei.
Fixat locului, plugarul nu mai poate s participe atat de usor la adunarile
poporului. Prezenta lui la locul de productie este absolut indispensabila.
Lipsa lui, in vederea unui rasboiu mai indelungat, chiar i victorios, poate ame-
mei de spada. Dupa cum functia FAsboiului devine tot mai grea pentru
plugar, tot asemenea i participarea lui la adunarea poporului. Formele de
convietuire dintre oameni devin tot mai .complicate si tot mai mare pricepere
se cere celor chemati s hotarasca treburile publice. Participarea la viata
politica cere tot mai multa pregatire specia1 i un sacrificiu de timp pe care
plugarul nu-1 poate face. Astfel, dupa cum a cedat o parte din atributiile
sale in favoarea nobilior de spada, pentru ca
www.dacoromanica.ro
125
unitatea economica
In aceasta perioada, in care dispare tribul, ginta,
dc pana acum, intemeiatil pe baza inrudirii de sange, se pulverizeazil tot
mai mult procesul productiei i satul ajunge elemental care reprezinta baza
productiei. Fiecare sat este de sine stattor, Ii satisface mai toate necesita-tile, produce mai toate obiectele de care are nevoie si nu cunoaste decat in
foarte mica masura schimbul cu alte sate. In aceasta perioada se nasc marii
cuceritori. Statul pierde legatura organica pe care o avusese pang, atunci. Tribul,
cu inrudirile sale de sange, putuse sa fie izgonit sau distrus, dar flu Mramitat.
-Nouile state, care se ivesc ,acum, nu mai sunt deck simple conglomerate de
asemenea sate. N'are importantg, de acum inainte, dacA satul dintr'un Sta,
trece intealt Stat. Satul nu suferA economiceste cleat Larte putin win asemenea schimbari. Deaceea vedem mari cuceritori, ceri creaza,' state imense,
ingramadiri deasemenea sate autarce, imperii care dispar tot atat de repede
0 alta urrnare a acestei schimbari, dela trib la sat este si forma corespunzatoare politica a despotiei, care .se naste in aceasta epoca. In oarecare masura ea se intalneste in Europa in veacul de mijloc, in epoca feudalismului;
iar in forma sa cea mai caracteristica exist i astan in Asia. Despotia aceasta
este bazata pe pulverizarea tuturor fortelor sociale. Individul nu mai reprozint nimic. Infasurat in domeniul stramt al satului, el nu mai stie ce se petrece
in afara, nu mai exista. in Stat alta legatura organica decat organizatia clasei
dominante. Astfel, clasa dominanta fiind singura organizatie, nu i se poate
opune nimic. Arbitrarul, despotismul nu mai cunosc margini.
Vedeti cum toate aceste desfasurari sunt strans legate cu desvoltarea pe
care o ia economia. Fiecare prefacere in sanul procesului de productie are
ca urmare o prefacere nu numai in relatiile dintre oameni, dintre diferitele
clase i categorii sociale, ci, in legatura stransa cu aceasa economie, se schimbil
5i formele asezamintelor politice omenesti.
Legatura intre economic i partea materiala a vietii omenesti este aceea
pe care o putem intelege in deobste cel mai usor. Mai grea este intelegerea
determinarii dintre factorii spirituali, intre felul de gandire de o parte si irtre
elementele materiale ale societatii de alta.
Pentru a intelege aceasta legatura, s luam pilda unei mari desfasurari de
idei
a Renasterii,
i sla cercetam, care au fost elementele materiale,
care i-au dat nastere.
Daca ne intrebam, care a fost baza societatii feudale, vom ajunge la concluzia de care vorbeam adineauri, c productia taraneasca era baza economiei
in veacul de mijloc: un sat, sau mai multe marca alcatuia celula economica,
cele
www.dacoromanica.ro
126
infrangh.
streazh stiinta crtii, biserica este aceea care a dat statului in acea, epoch toti
arhitectii, pictorii, medicii, chrturarii in genere. Ea influenteazh toate manifesthrile omenesti din acea epoch: influenteaz a. individul si familia prin rolul
ce-1 joach la nastere, la chshtorii, la moarte; influenteazh Statul in deobste,
prin faptul ca-i imprumuth elementele de care are nevoie pentru conducerea
sa; ea nu-i dli numai stiutori de carte in general, ci i functionari, ambasadori
intr'un cuvant pe toti acei cari reprezinth functiile mari in Stat. In leghturh
stransh cu rolul economic pe care-I joach in aceh perioadh, intelegem i marea
inraurire pe care trebuia sIt o aibh biserica medievalh.
Mai mult: din clipa in care intreaga crestinhtate este amenintath prin nhvhlirea popoarelor barbare, singurul care pute sIt se opunh nhvhlirilor i sIt apere
crestinhtatea, era scaunul papal al Romei, singura vasth organizatie internationalh din acea epoch. Inteadevar, in lupta de aphrarea crestinhthtii impotriva navalirilor barbare, papalitatea atinge culmea puterii sale; ea este
organizatoarea i conduchtoarea luptelor impotriva nhvhlirilor din afarh; ea
reuseste sIt castige pe cei mai multi dintre barbari prin mijloacele cu care, duph,
pribusirea imperiului roman,. infransese i pe nhvalitorii germani: siind pe
barbari sIt treacIt dela viata lor nomad& la plughrie i crestinandu-i, biserica
romanh reuseste
supuie.
www.dacoromanica.ro
127
cari detin monopolul negotului tot mai intens cu rasafitul, in special crt
Constantinopolul i Egipetul,
devin purtatoarele unui nou mod de productie.
festari de Stat. Negustorul capitalist, atunci cand se duce sa, faca negot in
taxi departate, are interes sit tie ca la spatele sau sta o putere cat mai mare.
Micii principi feudali nu-i pot Ncla o autoritate suficienta pentru ca sit o poata
face cu folos negot in Orienttd departat. Deaceea vedem cum capitalul cornercial i nouile categorii sociale nascute printeinsul, sprijina tot mai mult centralizarea Statului i introducerea monarhiei absolute, ajutand la crearea Statului national de care aveau nevoie i pentru asigurarea unei piete interne.
Toate aceste schimbari se petrec in intima impreunare cu desvoltarea econo-
www.dacoromanica.ro
128
zentanta cea mai caracterisidca a acelei epoci. Inteadevar, in acea vreme asistarn la renasterea spiritului laic: preocupar.ile se indreapta tot mai mult spre
necesitatile pur omenesti; partea teologica a preocupkrilof se sterge si se inteteste lupta dintre biseric i universitktile hice. Lupta impotriva bisericii era
cu atat mai usoara, cu cat dead incolo orasul, Turtatorul capitalului cornercial, devine totdeodatil sipurtatorul progresului social; iar biSerica, care Ora
aci fusese un element de propsire, devine tot mai mult o piedica a acesteia.
Ea nu reprezinta, numai feudalismul, i deci un mod. de productie trecut, ci
inceteaza de-a mai juca i rolul de aparatoare a crestinatatii impotriva rasaritului pagan. Rolul acesta Ii joaca tot mai mult un alt factor: Habsburgii.
Dealtfel, crestinatatea nu mai este amenintata, in inima ei, in Europa centrala.
Papalitatea, in consecinta, nu mai este apratoarea impotriva navalirilor turcesti, care ameninta in primul rand tarile dunarene, Ungaria, Po Ionia i sudul
www.dacoromanica.ro
129
mill nu ajunge la o ruptura definitiva cu Roma. In lupta impotriva feudalismului, ei atac i institutiile bisericesti, dar numai in mhsura in care atach
vi
si ai domeniului lor italian, papii din acea epoch sunt sprijinitorii capitalismului italian nhscand, chei ei participh la toate beneficiile sale. Ei sunt aceia
cari, in Italia, beneficieazh de nouile forme capitaliste. Dar ei rhman totdeodath
reprezentanfii feudalismului in restul lumii. Dach in Italia ei sunt protectorii
capitalismului comercial, in restul lumii ei rhman mai departe beneficiarii
modului feudal de productie. ProprietAtilor lor funciare i rela4iile feudale
vor chuta sh le mentinh in restul crestinh'thtii, duph ce le-au phrhsit in Italia.
a Romei. Ea nu beneficiase numai de faptul ch. papii erau in Roma printi laici
ajutau acas h. la progresul economic capitalist, ci castiga 0 de pe urma papalitatii ca exploatatoare a crestinahtii feudale. Din sumele fabuloase care se
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
tanta acestor tendinte. Ignorarea sau gresita lor apreciere poate duce si a si
dus la concluzii gresite. Aceasta poate fi o gr*ala a marxistului dar nu a
marxismului, o greseala a cercetatorului, dar nu a metodei de cercetare. Caci
materialismul istdic este o minunata unealta pentru cercetarea i priceperea
realitatilor sociale inconjuratoare, dar el nu poate dispensa pe nimeni de studiul realitatii si nu trebuie privit ca o formula' magica, care prin ea insa's s dea
solutii definitive.
Dupa cum ni se obiecteaza, c opera'm cu tendinte i legi de desvoltare inexistente sau prea putin cunoscute, se mai spune ca, daca avem meritul de a fi
aratat insemnatatea factorilor economici, am neglijat factorii ideologici si nu
le-am acordat rolul pe care-1 au in realitate. Aceasta mi se pare gresit. Nu trebuie s uithm situatia in care a luat nastere marxismul i anume hipta pe
care a trebuit s o duca dela luceput impotriva conceptiei idealiste dominante.
In aceasta lupta impotriva hegelianismului este oarecum firesc i s ia nastere
o
www.dacoromanica.ro
132
inteo epoch in care feudalismul mai era un factor de progres, duph cum
Napoleon n'ar fi putut s ajungh un mare cuceritor, dach se nhstea in epoca
in care imperiul roman, saturat de cuceriri, nu mai clued, rhsboaie.
Asadar conceptia materialisth nu considerh ca inexistenta influenta
personalithtii, dar pe cath vreme conceptia traditionalisth vede in individ
www.dacoromanica.ro
133
contempleze lumea. In tezek sale asupra lui Feuerbach, Marx spune cii
filozofii de OM' la el n'au Mout cleat s interpreteze lumea in mod diferit,
pentru noi se pune Ins i problema de a o preface.
S'ar putea socoti c aceasta coborire a filozofiei in cadrul luptelor de toate
zilele este o dephsire a cadrului firese al conceptiei istorice; in realitate aceasta
este o dovada de consecventh. Chci daca istoria este rezultanta luptelor politice din trecut, nu e mai putin adevamt, c luptele politice prezente reprezinta istoria viitorului in devenire. Departe de a fi deci o schdere, coborirea
fiozofiei din lumea senina a ideilor in focul luptelor zilnice, unde se plhmhdeste istoria, este dovada suprema a trhiniciei ei. Numai acelea din conceptiile istorice, care in focul luptelor de clase se dovedese a fi un instrument
folositor, vor fi phstrate, celelalte vor fi aruncate in muzeul ideilor perimate,
precum arunci o spacla ruginith.
Dealtfel nici conceptia idealisth nu face altfel. Si ea coboara in mijlocul luptelor zilnice. Avand insa alta functie de indeplinit, aphrarea ordinei
sociale existente dandu-i un rol pasiv, ea .ii poate impune anumite forme de
www.dacoromanica.ro
134
unitate, de a scoate neincetat in relief telul final al acestei lupte, a carei victorie nu poate fi asigurata decal prin colaborarea proletariatului din toate
Acestea ar fi, pe scurt, tendintele pe care ni le infatipaza Marx ca legi de
desvoltare ale societatii capitaliste.
Vedem dead c socialismul nu ne este infatiat ca realizarea unui concept
etic, ca obiectivizarea unei idei abstracte de dreptate sau egalitate, ci ca un
rezultat necesar al desvoltarii economice. Economia este aceea care creeaza
elementele materiale, care fac posibila o sOcietate noua; ea da na0ere i claselor
care au interesul s realizeze aceasta transformare. Toate acestea se desrapara
cu puterea unei legi naturale. Veti intelege taria pe care a imprimat-o o astfel
de ideologie unei clase allata In lupta impotriva tuturor puterilor dominante.
Deaceea nu trebuie s ne miram daca mai toate tendintele
pe care le-ani
expus pe scurt au fost contestate de purtatorii de cuvant ai ideologiei burgheze.
Astfel s'a contestat, in primul rand, ca superioritatea marior intreprinderi
ar fi atat de covaritoare pe cat o afirmam noi. Daca adversarii marxismului
ar avea dreptate in acest punct, socialism]: s"ar dovecli irealizabil. Pentru ca
www.dacoromanica.ro
135
obiectie, dupa care procesul de concentrare nu are loc, ar Insemna sa admitem implicit ca socialismul, cel putin in forma preconizata de marxism,
este irealizabil.
De sigur, sunt t i ideologi, cafi vad posibiitatea unei emancipari pe calea
unei societati in care temelia s fie alcatuita de mica intreprindere. Nu numai
poporanistii, dar i unii socialisti socot aceasta cu putinta. Insa un asemenea
deziderat sta in complet contrazicere nu numai cu marxismul; ci i cu necesitat& omului modern in general. Inteadevar, in mod constient sau nu, din momentul ce se fac adeptii unei societati, care se sprijina pe mica intreprindere,
ideologii acestia, renunta la toate cuceririle socieatii moderne, la arta si stiinta.
Numai in cadrul unei societati, care se bizuie pe marea intreprindere, este posibil o forma' de convietuire superioara celei moderne. Daca s'ar dovedi ca
singur capitalismul poate sa se impace cu progresele tehnicii moderne, socialismul s'ar dovedi a fi o utopie. Socialismul se impaca insa cu marea exploa-
fi ajuns la un mare grad de diviziune a munch. Fiecare operatie trebuie s fi fost simplificata indeajuns, inainte ca ea sa, poata
fi indeplinita de masina. Acesta este cazul in cele mai multe ramuri de productie, dar nu in toate. Nimeni nu poate bizuindu-se pe aceasta s conteste superioritatea marei exploatari, ci cel mult se poate spune: in anumite
www.dacoromanica.ro
136
sular se mai mentin vestigii de proprietate feudalk tot astfel nu se poate contest& superioritatea marei exploatan asupra celei mici, pe baza faptului ca
in anumite ramuri de productie, de o insemnatate secundara, munca manual& i micile intreprinderi se mentin cu succes.
Deasemenea, se contesta exactitatea afirmatiilor marxiSte in privinta
crizelor. Din capul locului trebuie s facem o deosebire intre criza propriu zisa
de o pane, iar de alta caracterul ei de periodicitate i tendinta ei de a deveni
cronick Criza ca atare nu poate fi contestata; ea este un fenomen legat in mod
indisolubil de felul capitalist de productie. Caci ce este acest proces de productie alta, decat acoperirea necesitatilor sociale prin producatori privati,
independenti unii de altii, can ii reglementeaza productia dupa factori
de apreciere subiectivi i nu se intemeiaza pe nici o data certa. Din moment
ce productia capitalistului e mai mica decat necesitatile sociale, cresc preturile. El este astfel imboldit sa sporeasca productia, pentru a putea acoperi
cererea. Pe data ce productia este mai mare decat consumul, marfurile nu
incep sa scada preturile i astfel intervine criza. Legea
se mai pot desface,
pe care ne-o prezinta liberalismul economic ca regulator al societatii capitaliste, legea ofertei i a cererii, nu este altceva cleat criza de care vorbim noi.
Regulatorul acesta idilic inseamna in realitate faliment, lipsa de lucru i
mizerie pentru zeci de miioane de oameni. In zilele noastre bantuie cu furie
o crizaasemanatoare.i e greu sa se conteste realitatea unui fenomen, ale carui
manifestari se petrec sub ochii notri.
Fapt este ca in ultimele decenii s'au vadit anumite tendinte, care fac sa
nu mai putem afirma cu aceea -Carle caracterul periodicitatii crizelor i tendinta lor de-a deveni cronice. Dar aceasta nu schimba nimic din economia generala a marxismului. N'are important& dad, criza se ivete la 15, 18 sau 25
de ani, daca se repeta in mod periodic, sau daca izbucnete spontan. amblaile
ei sunt in toate cazurie aceleai. Aadar i in privinta crizelor putem mentine
concluziile la care a ajuns Marx i s repetam cu el, ca singurul regulator
al societatii capitaliste este catastrofa.
0 alta obiectie care ni se aduce foarte des, este i aceea in legatura cu a
numita teone a degenerarii, Nerelendungstheorie, nume pe care 1-au dat
adversani i nu noi acestei teorii.
Am vazut ca in programul din Erfurth se afirma ca societatea capitalista
are tendinta sa degradeze tot mai mult proletariatul. Ni s'a obiectat ins& de
catre adversari, ca in desvoltarea ultimelor decenii, proletariatul s'a ridicat
dintr'o situatie din cele mai grele a4a ajuns la un nivel de traiu cu mult superior celui de acum_trei sferturi de veac.
Data am cercet cartile albastre, anchetele oficiale facute pe la jumatatea
www.dacoromanica.ro
Dac a.
I 37-
Dar ni se obiecteaza: cum sa nu luam bolevismul drept doctrina marxista, and el insu ni se prezinta ca atare? Cand el Ills11 se afirma singurul
reprezentant al marxismului nefalsificat? i and se tie ca elementul deter-
www.dacoromanica.ro
138
minant al miscarii bolsevicii 1-au alcatuit, eel putin la inceput, muncitorii dela
orase, iar idealul lor a fost realizarea socialismului integral?
Totusi nimic mai firesc decat acest rol al proletariatului industrial rus si
travestirea ideologiei sale primitive in formele socialismului marxist. Dack
cercetam revolutiile burgheze din Anglia si Franta vom vedea e i acolo
pentru a rasturna feudalismul atrage pe primul plan nu numai imensa maj oritate a taranului infometat de pamant, ci i patura cea mai energick a populatiei orsenesti: proletariatul. Intr'adevar, dack, in veacul al 17-lea elementul
eel mai radical il reprezinta taraMmea mijlocask in veacul al 18-lea meStesugarii foburgurilor pariziene dau revolutiei franceze elanul pe care II cunoasteti, iar in revolutia burgheza rusk, petrecuta sub ochii nostri, in veacul al
20-lea, dupa ivirea marei industrii, nimic mai firese cleat inlocuirea yeomenryei engleze si a jacobinilor parizieni, prin proletariatul din Petrograd. Tat
dupk cum nu ne mirk ca elementul tafanesc din armatele lui Cromwell imbrack
Dar cei mai multi dintre aceia, cari nu partieipa direct la lupta proletariatului, se cutremurk de groaza la ideea comunismului de maine, pe care chiar
atunci and ajung sa-1 recunoasca, drept forma inevitabila a societatii viitoare,
ii considerk ca o intoarcere la aceea ce purtatorul de cuvant al liberalismului
economic a numit treapta cea mai de jos a omenirii, la inceputurile ei de salb atacie.
www.dacoromanica.ro
139
massele populare smulg din nou, una cate una, vechile libertati i drepturi. Si-
www.dacoromanica.ro
140
sute de robi s munceasca pentru ca din prisosul muncii lor A, se poata intretine i desvolta in ragaz, in afara de orice preocupAri i griji materiale, um
Aristotel. Zeci i sute de mii de serbi au trebuit s se istoveasca, pentru ca in
jurul castelului medieval trubadurul A gaseasca prilej i imbold pentru poemele sale, pentru ca in jurul curtilor regesti artele frumoase A poata progresh.
Zeci de miioane de proletari au trebuit s indure lanturile sclaviei moderne
ale salariatului, pentru ca societatea de astazi s ajunga la cuceririle minunate ale stiintei moderne. Fiecare dintre aceste etape a reprezentat un progres,.
fiecare (Entre ele a insemnat o largire a cadrului celor cari participau la cuceririle spiritului uman. Azi pro ductivitatea a ajuns atat de mare bat e dataputinta unei societati in care sa cada ultimul privilegiu i intreaga colectivisi
18 Februarie 1923
www.dacoromanica.ro
NEOLIBERALISMUL
MIHAIL MANOILESCU
este de sigur enigmacic: el constitue in
acela timp o evidenta anticipare.
Inteadevar, adaugarea la numele unei doctrine de mult cunoscute
a particulei: nou, nu se poate face in oricare faza a evolutiei sale.
De aceasta particula se leaga idea renaterii unei doctrine dupa o anumita
discontinuitate, dupa atingerea unui apogeu urmat de o criza' sau de o relativa
tpuizare.
Deaceea neoliberalismul pare ca se anunta ca o forma regenerata a liberaCUVANTUL neoliberalism
MA, de care n'ar pute sa urmeze deck thsparitia acescui sis tem politic 0 a
doctrinei care 11 reprezinta.
ta, in mersul omenirh spre mai bine, sa treaca' torta unui alt principiu
mai fecund?
Sau dimpotriv liberalismul are o semnificatie generalii i. permanentei pentru
I EVOLUTIA SA
www.dacoromanica.ro
142
Adeviifful e cd idea dd numai un criteriu fix ci dicteazd o atitudine sufleteased constant& Doctrina ia corp asupra realitatilor vieii sociale ci politice.
Aceasta constitue de altfel marea superioritate a liberalismului.
Liberalismul nu se bazeazh ca marmismul pe o anumith interpretare a
evolutiei istorice, i nici, tot ca aceasta, pe un anumit sistem de prevederi
asupra desvolthrii viitoare a societhtii.
Or, interpretarea trecutului ca i prognosa asupra viitorului sunt opere
ale inteligentii, tot atht de criticabile, ea toate creatiunile exclusiv intelectuale
fn teoria socialh.
www.dacoromanica.ro
143
Dach idea esentian, a liberalismului a ajuns s piardg din claritate in mintile contimporanilor, este datoria faptului c liberalismul, ca fenomen, a apArut
in forma unei critice i a unei reactiuni contra vechilor institutii, pe care
bolic 1789 odaa cu revolufia cea mare, astfel ea' putem consider acest an,
ca reprezenand pentru Europa continentaM polul politic liberal.
Chiar dela inceputurile liberalismului ins s'au Vadit o anumia antitea
continua In principiile trig ale revolutiunii liberale i. anume: antiteza intro.
libertate i. egalitate.
Libertatea de micare a oamenilor a adus intre danii concurenta extremA,
a Lasat sA se accentueze inegalitile sociale i. ca consecina a ridicat pretutin-
deni anumite clase minoritare la sapanirea Statului politic. Inegaliatile sociale, de origine economicA, au dus la o desvarith aservire a indivizior slabi.
Aceasa aservire fatalA a constituit cea mai gravA atingere a ideei liberatii;
realizarea idealului liberal a apeirut imposibild, fcirei o relativei egalitate economic&
intre indivizi.
Ca_ expresie a acestei antiteze intre libertate i. egalitate o idee, la mijlocul secolului al XIX-lea s'a impus atentiunii omenirii. Aceasa idee, care
a avut o imens`a influena inainte de a se traduce in fapt i care
s'ar putea,
zice
Ii pierde puterea, tocmai atunci and incepe s'a fie aplicaa realiatilor, este idea socialisa.
Socialismul pretinde s realizeze prin egalitatea economicd, egalitatea politic&
ssi-libertatea reald. Influenta sa a lost atilt de mare, Inc& de sigur liberalismul modern nu se poate infelege fdrci paralelismul situ cu idea socialistd.
In fata formidabilului curent al acestuia, liberalismul clasic a abdicat oare?
Nu, dar pAasind pe ferocele daissez faire economic i social s'a adaptat
atk de mult, incat asazi de multe ori e locul s ne intreham, ce mai amane
din liberalismul clasic i. unde trebuie s'5. se opreascA cedarile sale.
Iata ceeace vom cauth., sh" Otrundem in cursul acestei comuniari
0 ala subminare a ideii liberale, mai putin gravA totu ca cea dinai, este
recrudescenta extraordinaa" a imperialismului nationalist.
i mai
Este drept c idea nationara a aparut sub o forma", nou
ales sub forma egaliteifii intre naiuni odath cu liberalismul ins6, dar aceasa
ideie, din imprejuari istorice i geografice cunoscute, a degenerat in Europa
www.dacoromanica.ro
144
al 20-lea
Imperialismul inseamna Ins& Statul Moloch dominator, strivitor al individului, Statul centralist, autoritar, care pune inainte omului un singur ideal:
acel al datoriei (Pflichtidealismus) si care vrea s faca 'din individ un simplu
instrument in serviciul scopurilor sale.
Apogeul imperialismului european 11 putem consider& ca localizat in spatiu
in Germania iar In timp in anul 1914. Deaceea, un cugetator german, Plenge,
.a putut sa formuleze aceasta cuprinzatoare antitezA Intre 1789 si 1914:.anul
1789 reprezinta individualismul, liberalismul, expansiunea omului, anul 1914
colectivismul, organizatia sociala, supunerea omuluio.
0 a treia influenta', aceasta mai mica, care a jucat 1nsA un rol in evolutia
liberalismului, a fost de sigur critica, care s'a formulat de catre lugs cugetAtorii burghezi, contra rezultatelor la care a ajuns liberalismul.
Nu 1ntelegem prin aceasta critica prea cunoscuta, referitoare mai mult la
imperfectiunea mecanismului vieii publice in statele liberale cum e-- critica
parlamentarismului, ci critica de fond a rezultatelor liberalismului, cu evidentierea aspectului lor meschin, in raport cu nevoile Mai inalte ,ale sufletului
omenesc.
Cel mai reprezentativ i cel mai nou din acesti critici este de sigur Walther
Rathenau. DupA el liberalismul prin substratul sau economic: capitalismul,
-clevine din mijloc pentru riclicarea individului un scop in sine, care ajunge sA
o serveasca fiinta omeneascA i sA mecanizezo intreaga vieatA sociala urmand
un proces Myers decat cel urmat de naturA, care duce totdeauna in evolutiunea
sa dela forme inorganice care forme organice. Recunoscand doar ca liberaJismul misca destul de satisfAcAtor fortele inferioare din sufletul oamenilor,
,el Ii neaga Ins orice rezultat mai 'Malt. Gratie liberalismului economic, lumea
sustrasA de la orice preocupari superioare i devenita o imensA casa de comert
se inthua simoare in uriasa 1nchisoare materialA, pe care singurA si-a faurit-o*
www.dacoromanica.ro
145
Singurul raspuns logic si consecuent cu idea liberala, este di autoritatea statuZui nu poate vent deedt din consimteimantul indivizilor, care sunt singura realitate
Iata de ce, chiar in demoeratiile cele mai sincere, existei o vfoard antitezci
intre libertatea individului i democratie. Aceasta antiteza s'a accentuat din
cauza conclitiilor istorice si a luptelor grele pentru existenta, pe care au trebuit
Doctrinele politice
www.dacoromanica.ro
146
Astfel democratia sincera a apanit de multe on imposibil, iar statul, necesarmente centralist 0 puternic, aa, cum 11 cereau conditiunile grele ale vietii mo-
derne, a ajuns confiscat de aniumite clase minoritare ci a pierdut astfel autoritatea morald, pe care i-o presupuned teoria liberalo-democraticei.
Principiul democratic deviat a dus la o relativa tiranie i democratia, care
trebuia sa, fie un mijloc al liberalismului nu a mai indeplinit aceasta functiune a sa.
Aici stei marea crizei a liberalismului: pe de o parte in covrsitoarea influeng
pe care a ajuns sei o c4tige Statul, pe de altci parte in inichitatea bazei politice a
Statului, care a devenit prizonierul unei anumite clase.
Deaceea se poate spune, cum se exprima von Wiese cadiberalismul vechiu
s'a sfaramat in fata problemei puterii; el n'a putut pune intr'un raport just
idealul sa'ti cu nevoia de autoritato.
Iata de ce pentru doctrina liberal gdsirea unei noui baze morale in constituirea puterii statului reimdne o chestiune de existeuta i iata de ce inainte de
toate, in acest punct se simte nevoia revizuirii i renqterii liberalismului.
www.dacoromanica.ro
147
Care sunt aceste conditii? Sunt numai conditiile economice, singurele care
fac posibile progresele reale politice.
Deaceea neohberalismul nu susfine raporturile existente ale claselor sociale.
In conceptia neoliberala Statul trebuie aparat de acaparare, ori de unde
ar veni de sus 'mu de jos ; stapanirea Statului nu poate sg ajungg rezultatul
unei lupte in care invinge clasa cea mai puternica ci trebue sa fie rezultanta
unui echilibru intre fortele sociale i intre clasele sociale.
Conceptiunea neoliberala nu e atomista pang la absurd, ca liberalismul
clasic care considera numai individul ca unitate sociala; ea recunoaste realitatea claselor sociale j considera chiar c reprezentarea exacta a claselor sociale
in alceituirea puterii publice este necesarei pentru a se ajunge la formula unui echilibru social, sincer ci seindtos.
obiect de lupte si de cucerire din partea unor anumite clase, neoliberalismul tinde s constitue puterile politice pe consimtamantul cetatenesc In
adevar liber i pe echilibrul de interese intre diferitele clase din corpul
El intelege astfel set serveascd mai bine principiile originare ale liberalismului, peistrdnd din ele adevdratul lor spirit ci, dcindu-le int,elesul lor addnc
ci permanent.
social.
In ceia ce priveste politica sociala, desi aceasta constitue o chestiune importanta o tratam sumar, pentruca este relativ cunoscuta iar drepturile la interventie in chestiile sociale sunt consacrate de mult.
Nimeni nu mai crede azi, cum credea liberalismul clasic, ea in materie sociala Statul trebuie numai s ging' ringul, adica s pazeasca arena in care luptatorii boxeaza intre (Merl
Prima spartur in aceasta conceptie a facut-o protectia copiilor, caci primele
masuri de politica sociala au fost luate in favoarea copiilor i femeilor. Dealtfel
pe calea intervenirior de stat s'a urmarit totdeauna restabilirea echilibrului
social si asigurarea unui corectiv in excesele luptei dintre cei slabi i cei tari.
www.dacoromanica.ro
148
abstracte sunt cele care divid pe oameni, pe and realittile concrete Ii unesc.
III. LIBERTATEA ECONOMICA SI PROPRIETATEA
Sit considefirn acum libertatea economica; ea constitue un aspect central al ideei liberale.
Libertatea economica a f ant doar i gloria i decaderea liberalismului iar
a fost o atitucline trecatoare, dar destul de grava. In adevar debutul liberalismului economic a fost distrugerea formelor sociale organice, pe care le Lame
istoria: corporatille (desfiintate la 1791 in Franta si la 1811 in Prusia), pornind
www.dacoromanica.ro
149
dela ideia abstracta ca. in societate nu exista deck, sau interese generale, sau
individuale; interese comune ale membrilor unei corporatii nu exisfa.
Totu caracterul organic al societatii a triumfat i asociatiile profesion'ale
s'au refacut sub alte forme. Timpul a dovedit c asociatiile sunt admirabile
maini de ajustaren ale libertatii individuale pe care o marete pe de o parte,
dar pe de alta o micoreaza garantand-o i ca in sistemul capitalist sunt singurele Mstrumente, care permit rezistenta celor slabi in fata celor tan.
Neoliberalismul recunoscartalu-le acest caracter, sus?ine asociatiile muncitore,sti, fiindca lucreaza in senzul ideior sale favorizand independenta reala a unui
numgr cat mai mare de cetateni i marind astfel campul de aplicatie al principiilor liberale.
Mai mult decat atat, neoliberalismul intelege sa se ocupe chiar de apararea
libertatii individuale in cadrul asociatiunilor insa, pentruca ele sa. nu degenereze in tiranie cum s'a intamplat in Franta inainte de rasboiu i. s ajunga
ca Chronos care i-a devorat proprii si copii, s zdrobeasca pe individul
pe care voiese sa-1 apere.
Tot aa, in acela proces de diferentiere a intereselor sociale 0 de integrare
a lor in formatiuni omogene, s'a produs 1 fenomenul bine cunoscut al marilor
asociatii i sindicate de producatori. Aceste sindicate corecteaza imperfectiile
technice ale sistemului capitalist, cum este exagerarea diversit'atii produselor
in anumite industrii sau stiperfetatiunea comertului de detaliu; ele constitue
mijloace de coordonare i. simplificare a organizatiei economice. In fapt s'ar
putea zice c punctul culminant pe care ele 1-au atins pana astdzi a fost in
organizarea pe care Walther Rathenau a dat-o economiei germane in timpul
rasboiului.
www.dacoromanica.ro
150
in care ea a apamt?
In adefar pentru teoreticenii liberalismului, proprietatea individuala este
mijlpcul cel dintaiu al manifestarii puterior individului, este daca se. poate
spune astfel un coeficent cu care se multiplica mice forta individuala
In practica' insa, s'a doyeclit c proprietatea-capital duce la o aservire 0i
la o depreciere a fiintei omene0i iar vechiul liberalism, aparator al proprietatii, a aparut odata mai mult ca o tendinta de realizare a liberalismului partial, in opozitie cu idealul liberalismului generalizai la toti membrii comunitatii sociale.
Vechiul liberalism a fost prea rigid legat de proprietate: deaceea se gdseVe
acum inteo atat de gravd crizd. Astazi nu-i ramane s aleaga cleat doua cal:
sau si ramaie atapt de formele actuale ale proprietatii individuale i atunci
sa-0 fixeze singur de pe acum termenul disparitiei sale, sau sa se expuna contimm la grave inconsecvente, proclamand pe de o parte inviolabilitatea proprie-;
tatii, iar pe de alta parte admitand exproprierea, rechizitionarea, nationalizarea i toate celelalte atacuri categorice contra vechei conceptii a proprietatii.
Oamenii politici mediocri prefera de obiceiu calea de a doua. Aceastei inconliberalismului de astdzi orice autoritate morald; iar in
practicei face ea liberalismul sd nu mai (Libel' increderea
nici a apeirdtorilor ci niez a adversarilor propriettii individuale.
Mai este insa o alta cale i pe aceia o alege neoliberalismul.
In mice criza mare dupa'-cuvantullui Jaureso doctrina ca i un partid
seeventd rdpefte ns
www.dacoromanica.ro
151
ne oprim la douh"
exemple.
www.dacoromanica.ro
152
material, sau sunt legati de institutie prin ceeace numeste Walther Rathenau,
idealismul modern care face pe oameni sa, se devoteze pentru anumite institutii
mai mult cleat pentru interesele lor personale cele mai scumpe.
odata cu Walther Rathenau o ipotea S ne inchiSh facem atunci
puim c contrar prevederior codurilor de comert din toate rile, o societate
anonima, si-ar eascumpara, propriul ski capital. Ce s'ar intampla atunci Sorietatea ar farnane evident proprietatea nimanub. Ce scop ar mai urmari atunci
societatea? Desigur n'ar mai urmari dividende pentru niste actionari inexistenti ci ar cauth s realizeze succese economice obiective, prin investitiuni
noui, in fabrici i in mijloace de productie i prin inbunatatiri sociale.
Ar fi destul sa se mentina cointeresarea materiala a conducaorilor sociafatii la rezultatele sale, pentru ca nervul activit'atii productive sa nu pima, 0
pentru ca s ramana astfel in fiinta toti factorii care conditioneaza progresul
societatii.
Desigur este ceva paradoxal in acest exemplu, aruia i se pot aduce multe
obiectii.
Taus el ne arata, odata mai mult un lucru: Ca nu putem pretinde ca liberalismul vechiu, c proprietatea individualii este singura cheie a interesului personal 0 a progresului economic.
Tot atat de adevarat este insa eh' nu putem s anticipam, ca socialismul,
asupra viitoarelor forme ale proprietatii.
6i o atitudine si cealaltoi ar fi simplista. i neytiinfificd.
Tot ceeace am spus ne arata ca a lega, doctrina liberala de forma trecAtoare
a proprietatii individuale ar fi eel putin o imprudenta. Cum am fazut neoliberalismul a inteles acest lucru.
Ca orientare practic6 neoliberalismul recomanda," in toate actiunile de guvern menajarea interesului personal i stimularea energiilor creatoare. Astfel
in politica fiscala preconizeaza tendinta daca nu nivelatoare cel putin.compensatoare care reduce de o parte beneficiile exagerate ale unora i descatuseaza,' pe de alt`a parte energiie inlantuite ale altora.
Neoliberalismul si aceasta constitue un element caracteristic in politica
sa practica nu vine sa atace prin masuri de Stat conditiile pro ductiei, ci numai
taxeaza, rezultatele certe adica, beneficiie pe care le-au dat intreprinderile de
pro ductie ; printr'o fiscalitate inteligenta el aduce un corectiv exagerarilor la
care a nastere jocul liber al capitalismului, dar in acelas timp menajeaza inte-
www.dacoromanica.ro
153
in actele sale de devotament atre ideia de patrie omul rdmdne liber, tocmai
fiindc'd nu ascultg de factori externi, ci numai de indemnul intern si adnc al
firei sale.
Astfel liberalismul modern, neoliberalismul, care nu e o teorie rigidl
egoista,' i lipsita de suflet ci o doctrina, larg omeneasa, ingAdue ridicarea omului
a reintra in el insus.
www.dacoromanica.ro
154
Aceste
ci
in urma din Africa de Sud una din cele mai fidele tan ale imperiului
englez.
dela care putem ageptA poate mai mult cleat dela internationalele de fapt
dinainte de rasboiu: Internationala intereselor financiare, Internationala catolicismului sau Internationala rosie, care s'au dovedit deopotriva, de ineficace,
in a pune stavila tendintelor rasboinice.
Dar, pe de alta parte, cu cat sunt mai infante cleat inainte de rasbeiu sentimentele sovine i tendintele imperialiste ! Cu cat este mai intetita lupta apriga
intre diferitele natiuni !
Cine a avut oare naivitatea de visator, s creada c, dupa cum in fasboiul
de 30 aM s'a sfaramat ideia religioasa, tot asa din rasboiul actual va iesi sfaramata ideia nationala?
Ce crede neoliberalismul?
El nuli pvine un fel nou, ci si glisefte in fata idealului neimplinit al yechiului liberalism: libertatea tuturor natiunilor si egala indreptatire a natiunilor mari sau mici.
De aceia in toate rile neoliberalismul este inainte de orice, conciliant si
larg fata de minorittiti. Dupa, lord Acton <tel mai bun semn dupa care se judeca
intrucat o tara este in adev5i libera, este dupa cata siguranta au in ea mineritatile.
atunci, sau prizonierul unor interese de clasa sau al unor interese meschine de
coterii.
natiunile de aventuri si s le pastreze fortele pentru operile de constiuctie sociala san cum se spunea, in Anglia in timpul campaniei bol-
www.dacoromanica.ro
155
n'am schitat nici im program, care dealtfel n'ar putea fi decat in functie
de fiecare tara; am dat abia o expresie a tendintelor i caracterului general
gi o indicatie asupra spiritului in care intelege salt formuleze doctrina sa neer,
beralismul.
www.dacoromanica.ro
156
Dar nu numai sub prizma istorica, dar chiar si sub aspectul actual,
viata noastra ecoflomie i sociaM, ne arat c suntem individualisti,
incapabili de discipling, fgra spor la munch' comun'a si in toate Ma spirit de
organizatie.
www.dacoromanica.ro
157
Taranul de eri, neoiobag, consuma in parte productia sa iar partea dispoo valorifica prin boeri.
Astazi tar-anul vinde surplusul productiei lui i numai prin faptul c vinde
nibili
el devine o unitate economicd si este indemnat sd doreascd paradisul unittii economice, care este liberalismul.
Iata, atatea, motive pentru care putem considera taranimea ca cel mai
puternic sprijin al liberalismului vremii noastre: al neoliberalismului.
*) A se vedea in aceastl, privinfi: Mihail Manoilescu, Pianism i democratie. Buc. 1922.
www.dacoromanica.ro
158
,si
www.dacoromanica.ro
155
de partid.
In alte tah o asemenea chestiune nici nu s'ar pune; un autor englez de
exemplu, se exprima cu mult entuziasm ca nu se poate gasi o intruchipare
mai exacta, a ideilor neoliberale cleat in partidul liberal englez.
La noi insa nu este cazul de a face afirmari pripite sprijinite pe corelatii
pur nominale, ci e necesar s fim mai circumspecti in stabiirea caracterelor
reale ale diferitelor particle politice.
Inainte de orice, un partid neoliberal nu poate fi prizonierul unei clase, oricare ar fi ea.
Numai pastrand o stricta independenta, un partid are o autoritate morala
deasupra claselor, numai a se ridica la suprema inaltime de partid reprezentativ 1 Orli 0 al echilibrului politic intre fortele sociale.
Acest echilibru trebuie inteles, cum am mai aratat, nu prin consa-
Aceasta ar fi inteadevar cea mai mare erezie i cea mai mare indepartare
dela principiile neoliberalismului.
Deaceea, cu cat un partid politic este mai putin grefat pe anumite interese
materiale, chiar cu riscul de a fi prin aceasta mai putin initiat, mai novice,
Pentruca cele dona din urma n'au guvernat Inca voiu aminti cateva elemente numai din activitatea celui d'intaiu.
Improprietarirea, opera Parlamentului din 1921, a fost pornita de partidul
liberal 0 realizata efectiv de partidul poporului.
Dar improprietarirea este o opera prin excelenta, neoliberala. Ea constitue in adevar prin precedentul gray pe care-1 institue o lovitura care se
da," principiului rigid al proprietatii, aa cum era conceput de vechiul
liberalism.
www.dacoromanica.ro
160
Prestigiul pentru un Stat nu exista insa fell bad materiala ; iar noi in ceeace
privete baza materiala ne gasim in fata unei situatii extrem de ingrijitoare.
In adevar Romania veche pornind la inceputul vietii sale independente
fere, datorii i intr'o epoca in care un splendid avant capitalist uura soarta
tuturor Statelor sosite mai tarziu la banchetul lumii, a ispravit totu cu un
bilant de datorii de aproape doua miioane de lei aur 0 a epuizat o mare parte
din bogatiile nationale.
Romania veche, cum arata Gherea, producee, abia. 60 bath pe zi de fiecare
industria pro ducea
locuitor i chiar dad
dupa cum am demonstrat noi
de 21 ofi mai intens cleat agricultura, tau productia redusd era caracteristica
cea mai esentialci a economiei nationale romaneVi.
Ronuinia noud nu este, impotriva aparenfrlor, mai bogatli cleat cea veche.
totu, astazi avem atatea nevoi. Pe de o parte ne gasim in faza acumulexii
utilajului national fail de care nu putem cladi bazele civiizatiei noastre materiale ; pe de alta parte, incepem noua noastra vieace, grevati de o imensa, datorie
interne,' i externa.
Concluzia nu este decat una singura: ni se cere o valorificare maxima a
bogatiilor noastre, o incordare i o intensificare maxima a puterilor noastre.
www.dacoromanica.ro
161
Aceasta potenfializare maxima a energiilor nu este una din multiplele probleme ale viitorului; ea este problema viitorului nostru.
Tata de ce putem spune c, pentru ca sd trdeascd ca Stat civilizat, Romania
are nevoie de ace form& politica si sociald care potenfializeath la maximum energiile sale.
Nici noi n'avem mai multe cai: suntem in faza reconstructiei nationale,
al cdrei succes conditioneazd Ins existenta noastrd ca Stat i ca popor.
WA de ce, n'avem de ales dintre doctrinele politice i sociale: cu voie sau
frd voie irebuie s cream acea organik-are poltticd, care potentializeazd a
maximum puterile individuale i energia intregului, nostru popor.
Idealul nostru national de ieri a fost unul singur simplu i clar: a fost un ideal
de intregire.
Dar noi n'am voit Romania intreaga de astazi nici ca o ambifie, nici ca o
rasbunare: am voit-o ca un mijloc de manifestare deplina a geniului nostru
national, ca un mijloc de creare a unor valori culturale universale; am voit-o
ca o unealta a Domnului.
Am ajuns la ea si astazi suntem in faza pozitiva de contribufie la patrimoniul
general omenesc, contribufie a carol forina concreta este cultura nationald.
In afirmarea deplina a acestei culturi sta idealul cel nou, idealul generafiei
noastre.
Dar cultura ins`ds se grefeaza pe ridicarea personalitalii, pe libertate i pe
buna stare ; i gseste astfel forma sa optima de desvoltare in cadrul principiilor neoliberalismului.
si
opera culturala, pe care am putea cu drept sa le consideram ca aspecte ale aceloras tendinfe superioare .ale sufletului omenesc.
Iata de ce lozinca zilei trebuie sa fie: nici o excludere a energiilor, nici o
risipire a lor, nici o umbrire a valorilor reale.
Nici o excludere prin politica de partid sau de clasa, nici o excludere prin
regionalism, nici prin antiregionalism, care ca ialtime de idei, ca orizont si
ca viabilitate nu poate insemna mai mult deck regionalismul insas.
din toate?
Numai in numele acestui ideal, vom putea chema la mune& toate energiile
-Orli intr'o tovgrAsie nemarginita ca viega omeneasca i adanca ca nevoile
cmenesti.
25 Februarie 1923
11 Doetrinele politioe
www.dacoromanica.ro
SOCIALISMUL DE STAT
I. R ADUCANU
nilor de Stat, dela rasboiu si mai ales dupa rasboiu, in epoca de transitie,
in care Inca' traim, daca acest fenomen se poate denumi Socialism de Stat
sau altceva.
Prin urmare, din douu puncte de vedere, cred ca, incercarea noastra tre
buie facuta: intaiu,sa lamurim notiunea si apoi a cercetam faptele cari tree
pe dinaintea noastra.
*
Socialismul de Stat s'a spus ca este o incrucisare de drumuri a mai milltor doctrine. Obarsia Socialismului de Stat este de cercetat si de gasit in toate
acele curente, cari au cautat sit reactioneze in potriva doctrinei liberalismului clasic. Socialismul de Stat a luat arme si dela Socialismul Utopic dela inceputul veacului trecut si dela admirabilii socialisti crestini din Anglia, cari
au dat roade asa, de frumoase in politica sociala a Wei lor, si dela revizionistii
de mai tarziu si dela noua scoala istorica in drept i economie politica'. So-
www.dacoromanica.ro
164
sirul nesfarsit de crize economice, cari numai o armonie sociala sau o armonie
economica nu pot sa reprezinte i nici acea reactiune in domeniul literaturei
sociale si economice in potriva liberalismului. Reactiunea aceasta, este
unul din curentele, cad mai tArziu au dat nastere doctrinei Socialismului
de Stat.
In Anglia, fata de starile reale Robert Owen se ridica in potriva Liberalismului Economic: iVoi nu dati cleat o singura libertate: libertatea de
a muri de foame, lAsand pe lucrator singur in potriva patronului. Si este
interesant iar de stabilit, cum individualismul, care cere o desavarsire a personalitatii si o desavArsire a individului fata de amestecul statului, din veacul
XVII si XVIII, a cautat sub o forma noua sa incatuseze o mare parte din
poporatiunea mancitoreascA. Si este interesant, cum, lucru pe care mai
tArziu l'a observat Bismark scoala liberala nu ingaduie 'dreptul de asociaPune libera a lucratorilor, Ind, in acelas timp ocroteste dreptul de asociatiune
al patronilor. i atunci, nu fad temei, s'au glsit spirite in afara de economisti, cum au fost Carlyle i Ruskin, cari au patut spune de stiinta eco1) Astfel, H. Spencer (lacrarea Iran versus state) ataci doctrina din punct de vedere
individualist, iar Vanderlolde (in lucrarea de (Sociaiisme contre l'Etal din pima de vedere
social4t.
Fit schimb, Dupont-White,
www.dacoromanica.ro
165
zeaza anumite idei, cari au fost luate de Socialismul de Stat mai tarziu
Saint-Simon, intocmai ca si Robert Owen, insa sub alta prisma, nu concepe
libertatea economica ca un izvor de fericire si de armonie socialA. Sistemul
lui Saint-Simon, este sistemul Socialismului de Stat primitiv. Saint-Simon
nu este pentru inlaturarea proprietatei particulare ca socialitii, dar este
pentru organizarea societatei prin organul Statului. Se cunosc cerintele
-iar nu numai sa' fie un producator de siguranth interna sau externa, deci sa
nu fie socotit ca un fan necesar, cu un rol negativ, care sit lase libertatea luptelor economice intre indivizi sau intro clase.
Dela Saint-Simon, critica liberalismului sub prisma care ne intereseaza,
inregistreaza trei nume: Rodbertus, Lassalle, i Louis Blanc, acest al treilea
socialist de Stat. Toti trei printr'o fundamentala deosebire de Marx si
Engels, gasesc ca Statul este organizatiunea cea mai inalta a tuturor indivizilor intruniti intr'un popor. Rodbertus spune undeva: eu sunt aparatorul focului vestal al Statului impotriva barbariei moderne. Cuvinte ale
unui socialist, cari suna in stilul lui Ruskin sau al lui Carlyle. Rodbertus
fixeaza ca'teva puncte, cari au lost luate si de doctrina Socialismului de Stat,
anume, ca exista o anarhie sub aspectul liberthtei economice, ca productiunea
nu este organizata in vederea satisfacerei necesitAtilor sociale, ci a cererei
efective, a acelei cereri, care oscileaza si nu poate fi dinainte statorita.
In al doilea rand, Rodbertus constata, cA din venitul national al unei
1) Despre curentul catre interventionism in Anglia, vezi: Elie Halvy: Etat present de la
question sociale en Angleterre, in Revue Politique et Parlementaire, 10 juillet, 1922, No. 332, pag.
5, T. C. XII i Mendelsohn Charlotte: Wandlungen des liberalen England dumb die Kriegsapoi, cuprinzand parerile unor distini scritori din lumea stiintifia 5 politica,
wirtschaft,
The Limits o/ State Industrial Control a Angliei, editat de Huntly Carter (in 1919).
www.dacoromanica.ro
166
Socialismul de catedra nu trebuie confundat cu Socialismul de Stat. Socialismul de catedra reprezinta curentul ostil exagerarei liberalismului. Socialis-
mul de catedrh, numit astfel in deridere de care un docent dela Heidelberg, Oppenheim,' care nu putuse sa ajunga inch la o catedra, intrunea
la unloc spirite liberale ca Brentano, i spirite conservatoare, ca Schmoller
Wagner, cuprindea de asemenea oameni competenti din administratia publica,
toti ingrijorati de consecintele nefaste ale liberalismului economic si doritori
ca, in cadrul actual al societatei, avand ca pivot proprietatea individuala,
insa nu in sensul doctrinei economice liberale, i cu o libertate economica in
conformitate cu interesele generale, sa caute a realiza o politica sociala, adica
a imbunatati starea muncitorilor, a interveni in conflictele dintre capital si
munca, fie prin Stat, prin masuri legale, fie prin asociatiuni f acute de catre
cei interesati direct, de lucratori. Discursul program tinut de Schmoller
la Eisenach, poate fi socotit ca un inceput de reviriment nu numai in spiritul
public al Germaniei, dar i in politica economica a Statului german. Ei,
www.dacoromanica.ro
167
noasck 'Dank atunci in multe piiri, fixarea unui numrir de ore de lucru pe zi,
ocrotirea mai serioask a muncei copiilor si a femeior. Cu aceasta, liberalismul
www.dacoromanica.ro
168
Natural, exisa un interventionism, cum spuneam, care se poate denumi neomercantilism. Exista amestecal Statului in activitatea economick.
pentru a apAra, interesele claselor posedente. Deci trebuie sa se precizese,
de catedrite, aparuta in volumul publicat de d-I Prof. D. austi, cuprinzand lucrari din seminarul de sociologie dela Universitatea din Iasi.
2) De asemenea E. Faguet (Vezi: Le Socialisme en 1907, pag. 360 si urmatoarele), il denumeste Socialism limital Socialism practice Socialism realist,
menit s modifice, dar
nu O. inlature sistemul capitalist de azi.
3) Philip Snowden, unul dintre conducatorii acestui partid, a aratat in nenumarateranduri c partidul travalist nu e socialist in sensul continental al cuvantului (Vezi: Manchester
Guardian Commercial, No. 9, pag. 564 ; deasemenea Karl Diehl, Ueber Sozialismus, Komunismus
und Anarhismus, editia III-a, pag. 386-7). Labour-Party este mai mult un partid al
socialismului de Stat. Conceptia lui Philip Snowden, e cuprins si in lucrarea Labour anct
the New 'Worlds.
www.dacoromanica.ro
169,
i discreditul impotriva Statului in sensulsindicalitilor revolutionari, ci admite amestecul Statului, pe langh, marea micare de solidaritate, reprezentath prin cele douh mari forte ale muncitorimei engleze, sindicalismul i
cooperatismul, pentru a se ridica nivelul clasei muncitoare, pentru a-i aphra
interesele in conflictele cu patronii, pentru a dobandi salariu cat mai mareei conditiuni de munch cat mai bune.
Prin urmare nu putem vorbi de interventionismul Statului in chip uniform. Este neaphrath nevoe s ne dhm seama cu ce Stat avem de a face. Statul german n'a lucrat numai sub influenta Socialismului de Stat, dar i prin
traditiune, prin autoritatea politick pe care a motenit-o inch din veacul
XVIII Statul cameralist. El, intotdeauna, s'a inspirat 0 din doctrina liberalismului celui mai avansat, a suferit influenta covaritoare a smithianismului, a coalei engleze, dar s'a preocupat 0 de problemele muncitoreti,
astfel ci activitatea a Statului a fost mult mai largh decAt in Franta sau
in Anglia.
mult mai real deck in alte Rarti. Prin urmare, Socialismul de Stat nu este
impotriva formei de guvernhmant a monarhiei constitutionale, nu este, prin
esenta sa, republican; el admite o regalitate socialh. Wilhelm II se mandria
cu titlul de rege al lucrtorilor duph cum imphratul Louis Napoleon se
fhlea cu porecla de imphrat al lucatorilor, pentru anumite mhsuri
de ocrotire; i ajutoare directe pe cari a tinut s acorde muncitorilor.
Deci, ideea de regalitate nu este exclush in cadrul Socialismului de Stat.
De ce? Pentruch Socialismul de Stat nu este numai o doctrinli economich:
este in acela timp,o doctrinh morara i. nationalh. Moralh, pentruch are un
ideal etic, Fin care privete fenomenele economice. S'a adus critich cum ch
Socialismul de Stat, este o metodh de a face politica', iar nu de a face tiinth,,
privind fenomenele economice dintr'un anumit ideal politic i nu sub
prisma severh a realithtilor sociale. El are in acela timp o burl nationalh
pentruch Statul este reprezentantul natiunei i In conceptiunea socialitilor
de Stat, Statul este instrumental principal de progres 0 de echilibru social.
Ar fi inch de adhugat cateva obiectiuni cafi se aduc Socialismului de Stat.
-Una ar fi ch. acesta este antieconomic, ch nu tine seamh de principiul
economic de a lucra cu minimum de cheltuialh spre a produce maximum
de boghtie. Aceasta ne aduce s facem o comparatiune, i n'a dori sh fin
rau inteles, cu situatiunea thmi noastre dinainte i. de duph rhsboiu.
Inainte de rhsboiu exportam mult dar aveam o tar flamandh, literalmente
Hamann, sufeream de un pauperism cronic. Asthzi, duph ce exproprierea
www.dacoromanica.ro
170
interventionism, singurul care este in cadrul doctrinei noui, poate s lucreze cu o rentabilitate materialk mai redusk, insti cu un folos social mai
nu este o regulk generalk
mare si ash se intampiti in acele State
unde morala publick este mai ridicatti, unde avem un aparat de func-tionari destoinici, unde existti o autoritate nestirbia a Statului, o autoritate
nestirbitk prin fraude i printeo politick lipsita de cea mai elementark conceptiune. Este o mare deosebire intre interventionismul mud Stat civilizat,
unde in adefar se poate spune case face Socialism de Stat, atunci cand acest
interventionism este expresiunea vointei majorifatei poporului, si pseudo-socialism de Stat, semi barbar, care e dictat de ctitre o anumitk clask i pentru
interesul ei exclusiv, chiar and acea clash spune ctirface politica' de armonie
socialk dar in fond nu face cleat politick de dug,.
*
171
vedere mai mult interesele acelei grupki cari detineaatunci puterea Statului,
decat interesele generale ale Wei. Dupa% rasboiu, din cauza unui amestec
lucru explicabil, pentruca
extraordinar al Statului la noi ca si aiurea
dupa' rasboiu, eriza Statusuntem intr'o epoch de transitiune, de refacere
lui este un fapt real. Nu avem incredere in autoritatea Statului i putem
micsoreaza,
le sufoca.
lath, de ce adevkatul socialism de Stat poate sh fie impotriva neomercantilismului dela noi. Iata% de ce un coleg apreciat, care va vorbi in
curand dela aceasta, tribuna, spunea ca, este nevoie de un mare partid
politic, cu un program de socialism de Stat. Acel partid care pang,
astazi a facut politica spunand c etatismul este inscris ca prim pullet
in programul shu, acel partid n'a facut nimic altceva cleat s utilizeze
Statul ca un instrument pentru imboghtirea gruphrei sociale din care i
recruteaza aderentii, n'a fkut in Stat un instrument pentru a apiana conflictele sociale, pentruch Statul in regimul censitar, ca i In regimul votului
universal falsificat, nu este reprezentantul tuturor, ci este detinut de o anumita clash, care exploateaza% cealalt parte din populariune prin mijlocul
Statului. Deci, socialismul de Stat in Romania este de infaptuit de aici
inainte. Pana, astazi n'am avut decat un neomercantilism, care poate s fi
4 Martie 1923
www.dacoromanica.ro
INDICALISMUL
NAE IONESCU
actualei aezari sociale. De o prefacere nu poate fi deci vorba, decat inteun in-
Este astazi o parere indeajuns de raspandita, i s o spunem dela inceput poate nu tocmai pe drept, c sindicalismul acesta ar fi mai mult,
sau in once caz in primul rand, o teorie. Nu vreau s o contestez: de indata
ce miscarea propriu zisa a intrat astazi intr'o sincopa a carei iesire nu se
poate Inca prevedea, e natural ca interesul cercetatorilor sa se indrepte mai
mult spre samburele ei de ideologie, cumpanindu-i semnificatia i valoarea.
Dar a crede ca. intreg sindicalismul nu e decat o teorie, iar miscarea muncitoreasca ce-1 intofarAsete nu e deck o incercare de a realiza, in practica
aceasta teorie, insemneaza a rasturna lucrurile pe cap. In primul rand. Si
mai departe, a ignora insas structura intima a sindicalismului. Voin vedea,
in adevar, mai departe, ce deosebiri sunt intre marxismul propriu zis si sindicalism, si cat de adanci sunt deosebirile acestea, cari merg pana la o schimbare de ethos, si izvorasc din atitudini deosebite in fata problemelor existentei. Ei bine, singura explicare istorica a acestor deosebiri, pare a nu sta
decat in faptul ca departe de a fi o teorie, sindicalismul a crescut ca fapt si
ca formatie de lupta din framantarile muncitoresti ale veacului al XIX.
In afara de once consideratiuni cari ar putea sa para dialectice, a vrea sa,
amintesc in primul rand faptul c adevarata organizare a sindicalismului
s'a facut in si prin confederatia generala a muncii, asociatie de caracter eminamente practic, la injghebarea si la conducerea careia intelectualii au avut
intotdeauna un rost jalnic de redus. Marturisirea lui Sorel, cel mai de seama
www.dacoromanica.ro
174
atator capete de elita, intre care Sorel e probabil cel mai multilateral si
mai stralucit. bar una e a face teoria sindicalismului, i alta a crede ca sindicalismul nu e decat aceasta teorie, sau ca in once caz a Mat naster&
din ea.
www.dacoromanica.ro
175
program aceasth lupth de clash. Atacurile acestea mi-au provocat intotdeauna nedumerirea. Nu cred sh' existe nil partid politic, nu in tara romaneasch, dar in nici o parte a lumii, care sh inscrie in program lupta de clash.
In program se inscriu doar telurile de realizat. Dar pentru toath lumea care
pricepe sensul cuvintelor, lupta de clash nu este, nu poate i nici nu trebuie
sh fie un scop. Ea este o realitate, un fapt, i inch unul din cele mai putin
ale unui ideal de pace social. Este in primul rand cazul sindicalismului.
Dar deosebirea intre sindicalism i partidele pentru cari lupta de clash e inch
o sperietoare, este radical'. Acestea din urmh vor inIturarea luptei de clash,
dar phstrarea claselor sociale. Mai logic, mai realist 0 mai Ma prejudechti,
sindicalismul intelege ch. singura posibilitate de a se elimina lupta de clash
este suprimarea claselor sociale.
www.dacoromanica.ro
176
lesne de intrevazut: este nici mai mult nici mai putin deck refacerea totala,
i din nou a intregii structuri sociale ; refacere care e iluzorie, daca ea nu
se sprijina pe o noua mentalitate a omenirii.
Iata deci motivele pentru cari sindicalismul a pornit cu rasboiu impotriva
societatii actuale. Si in primul rand impotriva Statului; caci Statul in forma
lui de astazi este exponentul societatii, este inss organizarea fortelor ei.
Principial Statul este pentru sindicalism inacceptabil; pentruca Statul este
o organizatie din afara i deasupra indivizior ; i ca orice organizatie din afara,
exercita asupra individului o actiune opresiva. Si in afara de aceasta, Statul
e doara expresia societatii de azi: capitalist, militarist, democratic si national,
intocmai ca i societatea. Cu aceste elemente ins, sindicalismul nu poate
construi noua omenire. i e lesne de inteles de ce.
Cu ce mijloace si in ce
chip s'ar putea organiza noua societate, o s vedem mai departe. Deocamdata sa mi se ingaduie o digresiune in legatura cu Statul national. Multi
oameni de treaba se lasa speriati de atitudinea anti-nationala a sindicalismului;
i pe nedrept. A dori sa nu se uite .ch de obiceiu, dar mai ales in ultimul secol,
Sindicalismul cere omenirii o alit* mentalitate. Aceasta e idea fundamentala care strabate intreaga miscare, dela principiile ei, pant la cel din urma
amtnunt. 0 vom gasi deci si in metodele lui de lupta, si in inftptuirea instrumentelor acestei lupte. Astfel, sindicalismul refuza a face politica propriu
zisa. In termeni generali, poarta, de sigur, o lupta politict, pentruct
www.dacoromanica.ro
177
politica este orice mipare cu scop de a schimbA raporturile juridice dintr'o societate. Dar pohtica, in sensul restrans, este o micare, numai atunci candintra
In legatura cu institutiile constituite, child intervine in chip pozitiv, adica nu
din afara, ci dinguntru, ca sA provoace schimbarea sau imbunatatirea raporturilor juridice de care vorbeam. Concret, lupta pohtica, insemneaza in
regimul de astazi lupta parlamentara. 0 asemenea actiune este insa hofthit
tondamnata de sindicali0i. Motive le sunt pentru ei de ordin moral. Eu
le-as consider mai degraba tactice. Sindicalitii pricep ca in momentul in
care vor intfa in lupta parlamentara, prin contactul de fiecare zi cu partidele de mijloc sau de dreapta, vor ajunge la un fel de camaraderie, 0 se va
stabili nn inceput de nivelare. Rezultatul fatal al oricarei lupte de acest fel
este transactiunea i compromisul. Dar tocmai compromisul vrea sa-1 evite
cu orice pret sindicalismul; i
cu drept cuvant ;
eaci de indata ce intri in politica, 1 iei parte la legiferare, eti dela sine
Inteles complice la situatia intreaga. Dar atunci nu te mai poti considera,
ea in afara de societate i urmarind transformarea ei radical. Derogari dela
acest principiu nu exista in practica sindicalista. Opozitia hotarita pe care
sindicatele o fac partidelor socialiste 10 are in acest punct exprimarea cea
mai precig. Burghezificareao socialivtilor cari au intrat in lupta parlamentafa, este cea mai buna dovada de primejdia care ameninta mice colaborare cu ordinea stabilitg. Nu uitam c o anumita actiune politica' au intreprins sindicatele. Grevele, asupra carora vom reveni mai tarziu, 0 care
au urmarit s imbunatateasca vieata massei proletare, au avut, de sigur o
rasfrangere politick; daca nu in altfel, cel putM in noua legislatie a munch
pe care guvernele burgheze, sub presiunea sindicatelor au trebuit s o adopte.
Dar aceasta nu insemneaza, inch, o derogare dela principiul organizarii ala-
www.dacoromanica.ro
178
lor, este pricina pentru care intelectualii nu pot ava revendiari coinune
si nu pot constitui o clash-de sine statatoare. Cad, sa, nu 'se uite, idea nu se
poate analogh, cu un fabricat gata. Ea nu e in adevar gata deat atunci and
www.dacoromanica.ro
179
lectualii renunth la prezumfa lor de meserie superioara, daca admit principiul convertibilitatii, si se supun unei selectiuni individuale, conlucrarea
cu ei e asigurath. Dacg nu, sindicalismul se poate lipsi de ei.
Aceasta poate sa fie numai o pretentie a sindicalistior, dar poate sa"
fie si mai mult decat o simpla pretentie. Caci sa nu uitam: sindicalismul
a trait de fapt pang astazi mai mult farg intelectuali. Era de altfel i firesc:,
daca in adevar sindicalismul e Iii ordinea normala a lucrurilor, el se desfapath', oarecum dela sine. TJn proces natural nu poate fi oprit ; el poate fi in-
tarziat numai, sau poate fi chiar promovat, dupa imprejurari; dar oprit
pur i simplu, nu. Intelectualii au ceva de invatat dead.
Consideratiunile de pada ad lamuresc pada' la un punct structura sindicatului, i principiile cari prezidg la inchegarea acestei formatiuni care nu
e cleat instrumentul de actiune a sindicalismului. Sg-i vedem acum mijloacele. Doug lucruri sunt de retinut din cele de mai sus: intaiu, c sindi-
mulate sunt juste sau nu, Bunt oportune san nu, sunt realizabile sau nu.
Sindicatele au socotit odata aceasta la ele acastii si au hothrit. Ceeace trebuie
sg urmeze, e raspunsul Statului la cererile facute. Aceasta este asa nurnita
12*
www.dacoromanica.ro
180
e
actiune directg; ea consfa in pretentia de a.se satisf ace necondi tionat
rile odat4 formulate, sub amenintarea pentru Stat de a fi pus in imposibilitate s'a-si exercite mai departe functiunea. Mijloacele prin"care aceasta amenintare s'ar pita, realiz& sunt, dup imprejurAri, boicotul, sabotajul i greva.
Asupra lor nu e necesar s4" stkuim prea mult. Este totus o forma a grevei,
anume greva general4, care e de o deosebifa insemnAtate Importaata ei
este a poate opri la un moment dat intregul mecanism social. Toat4 organizatia societiltii este in asemenea momente la dispozitia celor cari fac greva.
Teoretic cel putin. Dar greva general4 nu este un instrument care s'a se poat4
aplica in fiecare zi. Greve generale au fost incercate si realizate i la noi in
tart gi aiurea. Dar nu in intentia de a opri activitatea Statului, si de a face
sib treacA puterea asupra grevistilor. La aceasta nu gandesc incA sindicalitii
serios, po,ntrucA socotesc ei nu e Incib vremea. Deocamdat4, greva gcneralA are mai mult o functiune educativg. Ea se proclam4 cu termene fixe,
mai drept, suspendare
si pentru perioade bine hotkite: grevA general4
de lucru la 1 Main, greva general4 cu prilejul impuscrii unui lucator,
acestea sunt fapte pe cari le-am -Wait. Dar ele erau mai mult manifestatii,
cleat actiuni ofensive. Dead i caracterul educativ de care vorbeam. 0
grevA general4 este educativA pentru lucrAtori; pe care ii face constienti de
forta lor, i educativh pentru cei1alti, carora le arat4 cu ce eventualitati
au sib conteze. Dar ea mai este educativA inc4 intr'un alt sens, pe care l-as
numl metafizio. Georges Sorel, unul din cei mai subtili 0 mai sugestivi
cuget4tori ai miscArii sindicaliste, numeste greva general6 un mit social.
Daea in adevAr aceastA grevA generalA la care lucratorii se exercitg, prin
foarte dese repetitii generale, va ave.& vreodat4 loc, se va proclam4 anume
cu scopul precis ca sib fastoarne ordinea stabilitg, nu se poate afirm'a cu
siguranca. Dar aceasta nici nu e asa, de important. Mei greva general4 pentru
care se preggtesc lucrgtorii nu e insemnafa prin ea insk, ci prin pregAtirea
ei. Ea sta intotdeauna inaintea constiintei lucrAtorului, ca un avertisment,
ca un ideal si ca un indemn; ea incheag4 energiile si incurajeaz4 in lupt6;
ea este obiectivarea tuturor dorintelor i nAdejdilor lucrAtorilor. Mit social
este greva general6, dup4 cum mit social a fost a doua venire a lui Cristos.
Apropierea aceasta poate sib ne ramureascg. 314rturisirea credintei care
anuntA a doua venire a lui Cristos, nu mai e inteleasg de nimeni astki literal.
Nu e mai putin adevArat insg, cib inceputurile crestinismului au crescut sub
amenintarea si sub nAdejdea acestei a doua veniri. Istoria bisericii crestine
poate Inir nenumkate termene cari se fixeazA venirii a doua. Anul o miie
este cel mai cunoscut din acestea. Anul o miie a trecut si el, fka" ca Cristos
A,' se arate. Dar in asteptarea lui omenirea se pregAtise. Inlhuntrul comunitAtilor crestine, vieata se schimbase, ca SA se adapteze judecatii anuntate;
0. se schimbase in as masurA, inat vechile raporturi juridice se gseali de
fapt inlocuite. Crestinismul crease forme noui de viaca. 0 altA mentalitate
stgpftni lumea european4; i dacg, anul o miie nu a fost in adevar anul reveninii lui Cristos i cel al judecatii celei mari, el a fost in orice caz incheierea
pAganismului. In acest sens poate fi i greva general4 un mit social; un termen fictiv de realizare a tuturor nadejdilor, in umbra cAruia muncitorimea
pregAteste transformarea totalh.
www.dacoromanica.ro
181
Cu aceasta insa intram in problema realizarilor practice pe care le urmareste sindicalismuL Ce a vrut sa rastoarne, V cum crede c poate si trebuie
sa rastoarne, am vazut. Ce vrea s. creeze insa, este mai putin clar. bespre
lucrurile acestea am mai vorbit la inceput. 0 miscare strict teoretica, pornit i construita din capul unuia sau a catorva, are intotdeauna un plan
precis de recladire. Daca acest plan se potriveste sau nu realitil, asta e altceva.-Vorba e c. 11 are intotdeauna; precis, frumos, armonic, p.ana in cele
mai mici amanunte, ca orice lucrare de cap. Spre deosebire, sindicalismul
care asteapta rasturnarea, nu Vie precis ce va face dupa aceasta revolutie.
La 1901, la amintitul Congres al Confederatiei Generale a muncii tinut la
Lyon, s'a pus la dispozitia sindicatelor i diferitelor burse a muncii un chestio-
structura sufleteasca din care s'a nascut teoria socialista e astazi depasita.
www.dacoromanica.ro
182
sufleteasca. Annnteam mai sus teoria minoritatii cmistiente si principiul diferentierii calitative in sindicalism. Este tot ce poate fi mai protivnic deizvorita
mocratiei. Pentru aceasta, societatea era o asociatie contractuala,
din vointa libera a indivizilor. 1\l'u pot spune dad forma contractuala garan-
www.dacoromanica.ro
183
este tocmai democratia: oamenii sunt toti egali, dar numeric deosebiti, dupa,
1+1+1+..
parte. Societatea este in acest caz suma indivizilor care o formeaza, iar vointa
colectiva egala cu suma vointelor individuale. De unde i criteriul majoritar
in stabilirea vointei colective.
Se poate obiecta c acesta este vechiul democratism a lui Rousseau.
De sigur! Dar as fi bucuros sa-mi spuna precis cum e democratismul care
nu mai e a lui Rousseau; as vrea s cetesc anume, sau s ascult undeva, o de,finitie a democratismului care sa nu fie a lui Rousseau si sa, fie totus democratism. fiu ca, dela o vreme se vorbeste in nouile democratii tie regionalism,
putin in teorie
www.dacoromanica.ro
184
in care este plasat, in care se simte mai la indemanh 0 in care poate lucr
mai din plin decat in oricare alt loc. In fata risipei democratice, vremea
noastrh ridich principiul ci fapta economiei conservatoare. Sh nu ne incelhm ci
sh nu ne incurchm in euvinte. Nici sindicalismul ci nici o nou'h formatie polltich intrucat e cu adevhrat nouh nu e democratich, in sensul demo-
www.dacoromanica.ro
185.
vid, excelenta in meserie, s. a., -elemente cu care se defineste astazi conservatismul, nu sunt cleat mijloace prin care se realizeaza acel maximum de
economic de care vorbeam. Incercarea mea de definitie este cel putin logiceste preferabila, pentruca ea defineste conservatismul prin elementele facturii lui, si nu prin instrumentele lui de realizare. i in afara de aceasta, ea
inglobeaza toate nouile miscari sociale, fara sa lase la o parte nimic din ceeace
era constitutiv in vechiul conservatism. Daca .e nevoie de o asemenea inglobare? Credem c da. Altfel nu am avea nici o explicare a recrudescentei pe
care o traeste astazi pretutindeni conservatismul.
Conservator este deci in factura lui intima si sindicalismul, pentruca tot
conservator este etosul vremii noastre din 'care sindicalismul se ridica. Profetii asupra viitorului lui, e greu de facut. Profe-tiile sunt de altfel apanajul
altora. Dupa rasboiu, miscarea sindicalista a suferit grave infrangeri. A suferit infrangeri poate si din pricina unei grabe pe care conceptia sindicalista
nu o indreptati si nu o recomand; graba provocata de cunoscute conjoncturi externe, cari pentru multi au fost motiv sa-si piarda masura si siguranta de actiune. Poate sa fie indoielnic daca sindicalismul se va realiza,
vreodata. Demn de tinut in seama e pentru mine faptul c aceasta miscare
inchide in ea cele mai caracteristice elemente ale facturii epocei noastre.
tocmai desprinderea acestor elemente i cumpanirea semnificatiei lor a lost
tinta cea mai insemnata a expunerii de fata. Iar dach aceasta expunere a
atras macar atentia asupra problemei, voiu socoti ca ea si-aindeplinit din
belsug rosturile.
11 Marlie 1923
www.dacoromanica.ro
A RHISMUL
NICOLAE PETRESCU
1. INTRODUCERE
S'A expus dela aceasth tribunh doctrinele diferitelor particle 0 curente
politice. Fiecare din aceste doctrine reprezinta fie interesele unei anu-
mite clase sociale, fie aspiratiunile unei intregi societhti, fie idealul
omenirii in timpul de fatti. Cu alte cuvinte, doctrina avea la bazh conceptiuni elaborate in conformitate cu nevoile care iau nastere din insh realitatea socialh.
In expunerea anarhismului, trebuie sh spunem dela inceput, nu vom
Intalni aceasta, conformitate cu realitatea. Mai intaiu anarhismul nu reprezinth
nici o clash socialh, fiindch desfiinteazh, cum vom vedea, orice diferentiere
socialh. Apoi anarhismul nu reprezinth nici aspiratiunile unei anumite societhti
incadrath intr'un Stat national, fiindch nu recunoate autoritatea Statului. In
.sfarit, anarhismul, dei pretinde a reprezinta binele omenirii, nu urinhrete un
ideal definit cu privire la progresul societatii.
sau a unui ideal social. Aceasta se explich, bine inteles, dach ne amintim ch.
(loctrina implich gandire organizath 0 oarecare traditie in aplicarea ref ormelor
sociale, doug puncte pe care anarhismul le neagh prin definitie.
In adevar, care este esenta anarhismului, ca doctring? 0 teorie care desiiinteazh Statul, aclich tocmai elementul organizator al societaitii; o teorie care
nu recunoate nici o autoritate in afarg de aceea a contiintei individuale ; o teorie
care neagh ordinea determinath de legi 0 conventiuni.
Exista, douh feluri de anarhism, dad, tinem seama de intelesul etimologic al
cuvantului1): anarhism ca atitudine individualk 0 anarhism ca doctrinhpolitich.
,Cel clintaiu este o pozitie pe care fiecare individ o ia din timp in timp, i o ia cu
atat mai des cu cat posedh o personalitate mai puternich. Reactiunea individului
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
In India si in China, cu trei ani inainte de era crestina, se &eau din timp in
timp oameni cari atatau massele la revolta in contra Statului sau a stapanitorului. Aceste fenomene erau dominate de aceeas conceptie, c omul e bine
sh scuture jugul autoritatii si al legii. La grecii din antichitate gasim chiar
un nueleu de conceptiuni anarhice. Se spune c Aristipp, intemeietorul scoalei
hedoniste, fiind odata intrebat &gni .elase apartine, clasei conducatoare sau
clasei conduse, ar fi raspuns ca nu apartine nici uneia, implicand prin aceasta
el e in afara de orice categorie social Zeno Stoicul propovadui comunitatea
fara, Stat ca un ideal al viitoruluirt). Diogene Cinicul se declar, pe fata, cum
-stim, ea inamic al Statului si al institufilor sociale. Nu este intamplator, ci
caracteristic ca toti cinicii antichitatii erau anarhisti, proclamand natura ea
singura stare fericita a omului i negand societatea in orice forma. Antiteza
intre natur i societate, pe care o relevam mai sus, iese in acest caz si mai
bine la iveala.
Nu este locul aid a urmari anarhismul in decursul veacurilor. Oricine cerceteaza institutiile unei epoci sau a unui Stat, descopera elemente de anarhism
mai mult sau mai putin pronuntate. Revolutiile sociale i politice pot fi considerate ca fenomene de natura anarhica. Cum spuneam la inceputul acestei
conferinte, tot ce se ridica in contra ordinei existente poate fi considerat ca
anarhie. Reformatorii re1igioi i politici sunt astfel elemente anarhice pentru
societate. Progreso! insus pare, din acest punet de vedere, a fi un proces anarhic.
www.dacoromanica.ro
190
de vedere al comunitatii. Ambele doctrine reprezinta doua extreme, iar aparitia lor concomitenta nu este decat reflectia corelatiunii care exista de fapt la
baza conceptiunilor.
Deasemenea confuziunea care se face intre socialism si anarhism, uneori cu
intentie de catre elemente reactionare, dar de cele mai mate on fuirii voie,
trebuie privita tot ca o dovada a relatiei corelative care exista intre ambele
doctrine-, care daca se exclud, se implica reciproc 1).
3) Godwin a avut o influentl i asupra marelui poet Shelley, care-ii era, ginere si a chef
poeme Prometheus Unbound, The Mask of Anarchy si The Revolt of Islam sunt inspirate
sub irnpresia teoriei enuntatii in Enquiry.
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
fie contractul liber. Cu toate acestea Proudhon nu rainane un anarhist consec-vent. Lucrarile sale de mai tarziu, in special aceea asupra principiului federatif
-(Du principe federatif, 1863), marturisesc nu numai imposibiitatea anarhiei,
dar propun chiar ref orme sociale pe principii care nu sunt departe de mentalitatea burgheza. Aceasta i se desvaluia ca o necesItate cand incerca s armoni..zeze principiile anarhiste cu principiile comuniste, caci calea mijlocie duce Intotdeauna la conceptia normaIa a societatii.
5. BAKUNIN I KROPOTKIN
i Para lege
in contra tuturor insitutiilor sociale existente. Alianta nu a avut insa o activitate de lunga durata, nefiind sustinuta de organizatiile socialiste, cu care incercase
sh se afiieze, faxa insa a izbuti.
Bakunin incerch' sa arate necesitatea unei revolutii universale i intronarea
dezordinei pentru binele omenirii. In constructiile sale el dovedete insa o
naivitate i o lipsa de cuno0inte economico-sociologice cum rareori se intalnete
.1a teoreticianii doctrinelor politice. Fara indoean renumele lui Bakunin, ca al
tuturor anarhitior rui, e datorit mai mult activitatii sale propagancliste decat
valoarei scrierior sale.
In lucrarea sa Dumnezeu i Statul, Bakunin pleaca dela conceptia mate.rialista a socialismului, pentru a explica atotputernicia religiei i a Statului in
societatile moderne. Daca poporul crede in astfel de absurditati, zice Bakunin,
este din cauza stani mizerabile economice in care e tinut de catre minoritatea
.acaparatoare de drepturi i libertati. Redus sub raportul intelectual i moral,
cat i sub cel material, zice el, la minimum de existenta omeneasca, inchis in
-vieata sa comuna ca un prizonier in temnita sa, Mc% orizont, fara scapare, fara
1) A mes Amis Russes e Polonais (Leipzig, 1862), P. 21.
www.dacoromanica.ro
193
chiar viitor,... poporul nu are cleat trei mijloace pentru a iesl: dona fantastice
si al treilea real. Cele dintai dona sunt cabaretul i biserica, desfraul corpului
sau desfraul spiritului; al treilea e revolutia socialb1).
Dupa. Bakunin, distrugerea oricarei institutii i oricarei autorit4i se impune
ca o conditie esentiala pentru traiul i desvoltarea individului. Ordinea actuala
sustinuta de traditie sau prejudecati tinde s sugrume i s degradeze pe om.
Chiar suveranitatea poporului, parlamentul i ofice forma democratica de guvernare sunt pentru Bakunin obstacole in contra adevaratei libertati. Singura
autoritate pe care Bakunin o recunoaste este aceea a stiintei pentruca e rational i conform a. libertatii omenesti, dar, adauga el, MA, infaiibilitatea pi
universalitatea savantu162). Incolo trebuie s dispara orice legislatie, ofice
autoritate i once influenta privilegiata, patentata, oficial i legala, chiar iesite
din sufragiul universal, pentruca astfel de mijloace devin intotdeauna o unealta
de specula in maim unei minoritati, care nu stie decat s exploateze majoritatea3).
Mai ponderat, mai cult si mai pozitiv cleat Bakunin este Kropotkin, a carui
scrieri au avut fasunet pe tot cuprinsul Europei. Ca mai toti anarhistii, Kropotkin pleaca dela interpretarea materialista a istoriei. Starea actuala a societatii se datoreste in primul rand clistribuirii neechitabile a bunurilor. Kropotkin crede mns c intronarea unei ordine sociale mai buna mt se poate infaptui decat pe baza de comunism. Anarhismul lui Bakunin era mai mult
colectivist, in sensul c lasa proprietatea individuala si reduce& societatea la
grupuri limitate de indivizi cu interese comune, pe cand anarhismul lui Kropotkin este comunist, privind posesia egal a bunurilor de catre toti membrii
societatii ca cea mai esentiall conditie a nouei ordine sociale. In aceasta privinta
Kropotkin striga: Totul e al tuturora !0). Solutia practica este, bine inteles,
exproprierea, dap), zice Kropotkin, pentru ca exproprierea s poata corespunde
Doctrine le politiee
www.dacoromanica.ro
194
6a"
www.dacoromanica.ro
195
Most, Ila,sselmann i alli anarhisti germani sunt mai mult produsele legior
foarte redus. Elementele recalcitrante care se ivesc din and in and printre
tradeunionisti, sunt intotdeanua reprimate de majoritate. In 1896 s'a intemeiat
organizatia numita dinarhistii asociati (The Associated Anarchists). 0 miscare
slaba anarcho-sindicalista exista printre muncitorime, cu un organ de publici-
www.dacoromanica.ro
196
am vazut, ci desfiintarea Statului si a oritarei autoritati duce la armonie sodata dar aceasta este numai o asumptie. Realitatea e alta. Omul pe care se
bazeaza anarhismul este un om ideal, bland si constient de toate drepturile si
datoriile fag de semenii si. Un astfel de om ramane insa numai o constructie
abstracta, cel mult o exceptie in multimea care face regula. Fara Stat sau fr
vreo constrangere juridica societatea ar cadea in acea stare de homo homini lupus
pe care ne-o indica Hobbes.
sale? Adevarul este ca baza oriCarei asociatii de oameni e posibila numai printr'o
limitare a 1ibert6tii individuale, care este de fapt pretul pe care fiecare din noi
Ii platim pentru serviciile de siguranta, ale societatii in care traim.
Anarhismul este o doctrina negativa in sensul c5 dupa cum am vazut nu
poate folos1 societatea in niciun chip, si nu o poate folosi tocmaipentruca nu
recunoaste societatea. A desfiinta realitatea printeo simpla afirmatie, a sustine
oh totul e individul, c lurnea care ma inconjoara nu exista deck pentruca eu
exist, este o teorie foarte interesanta, o teorie care in metafizica i are un rost,
dar care in realitatea de toate.zilele nu poate fi privita decal ca o aberatie.
Caracterul negativ al anarhismului mai consta si in faptul c aceasta doctrina nu construeste nimic, nu pune nimic in locul Statului si a altor institutil
sociale. Dar chiar admitand c idealul unui om bun, bland si constient de datoriile sale in vieata s'ar realiza pe pamant maitarziu, c toti oapaenii vor progresa in asa fel ca sa nu mai fie nevoie nici de legi i nici de alta constrangere,
si atunci cred cit doctrina anarhismului nu ar putea sa se aplice in intregime.
Caci
I PROBLEMA STATULUI
www.dacoromanica.ro
197
de mai sus: C ... whenever any Form of Government becomes destructive of these ends, it
is the Right of the People to alter or to abolish it.... ... when a long train of abuses and
usurpations pursuing invariably the same Object etvinces a design to reduce them under
absolute Despotism, it is their right, it is their duty, to throw off such Government,... s Aceste
pasagii au lost invocate de catre unii anarhiti ca un argument in favoarea teoriei lor de distru-
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
18 Martie 1923
www.dacoromanica.ro
SOLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC
I. N. ANGELESCU
care stau la baza programelor de partid, sunt trecute, astfel, in randul ideolo iilor, de care se pot dispensa luptele politice de partid.
aca' ar fi aa, ar trebui sa fim sceptici cu privire la rezultatele acestor confe-
rinte, pentruca, inteadevar, programele de partid, expuse de cei mai autorizati i mai tipici reprezentanti ai partidelor, ca revendican ale masselor partizanilor lot, ar constitui pentru cel mai select auditor un amalgam de fapte,
care ar sdruncina cele mai solide credinte politice i ar dispune
. la inactiune
politica'.
existente. In acest cadru, faptele fiecarui om sunt dictate. Daca, prin faptele
sale, omul satisface un interes individual sau unul general, aceasta n'o hotarate
el; nu face cleat sa se supuna unei ordini stabiite, pe care n'o analizeaza, motivandu-i atitudinea sa prin raspunsul: ca, nu face politica.
Acei cari participa insa
sub orice forma i denumire
la conducerea, la
www.dacoromanica.ro
202
odor vreo 25 de veacuri cunoscute mai bine in istorie, fa tg. de sutimile de milioane
de oameni, cari si-au condus vieata dupa, sistemele create de altii, sau au luptat
tot, o unitate, in care fiecare om sau clasa este un element, o parte. In istoria
omenirii, unitatea aceasta, care a dat echilibrul i armonia creclintelor i impulsiunilor sentimentale, deriva dinteo religie ,sau dinteo filozofie naturalistei, organicci, a societatii, care este conceputa ca un organism, cum e organismul
omului fizic.
Pe acest fel de concepfii sau sisteme sociale i economice s'au cThciit partide
politice durable i creatoare.
In afara de conceptiile, care inlantuie activitatea omului in societatea care-I
cuprinde, se afirma ca. omul se misca dupa, propriile lui interese i impulsiuni,
et societatea nu exista decat ca o creatie a fanteziei oamenior si nu face decal
sit instituie o tiranie asupra individului, pnin prejudecatile sale de ordin moral
sau prin legile sale facute de cativa, cari au vrut s domine i s exploateze
pe altii, fie pe cei mai destoinici in favoarea celor multi si slabi, fie pe cei mai
***
www.dacoromanica.ro
203
-care ajunge cu atat mai degrabk fericirea supremk, cu cat se leapkdk mai
repede de orice legaturi cu lumea ce-1 inconjoark, cum este cazul in filozofia
budistg.
Depinde de religia care concretizeag maxifestrtrile fortei supranaturale,
ca aceasta s devink creetoare cie leggturi sociale. Ideed unei diviniti, creatoarea
si protectoarea lumii, imprumutk organizati.ei existente autoritatea, la care se
supune fiecare ; dar aceastrt autoritate poate sk fie exercitatk prin cativa si in
folosul catorva. Religia, prin sine, nu exclude nici o organizatie sociaI i nici o
forma, de guvernare.
Crestinismul apare, singurul, dela inceput, ca o protestare impotriva ordinei
sociale i economice a vremii; deocamdat el este religia masselor sgxace ale popoarelor. Sub inraurirea ascetismului oriental, el ajunge s distrugg, tendinta
de posesie a bunurilor materiale i apare astfel, in infatisarea sa economich,
sub forma unui comunism asupra bunurilor destinate consumului, indiferent
de modul de dobandire a lor.
Cand crestinismul este adoptat ea religie de Stat, el se acomodeazA cu ordinea
socialk i economick existent i devine, cu fondul su filozofic, un instrument
oficial de dominare i conducere a masselor ; a rkmas tusk intotdeauna un izvor
sintk individualk a bunurilor. Societatea are proprietatea originark asupra tuturor bunurilor, pe care le distribuie membrilor ei, dupa' munca efectivri skvarsitk
de fiecare. Ceeace agoniseste omul in cursul vietii, lash societritii la moartea sa,
asti incat toti oamenii yin in lume, ark alt sprijin, in dark de capaci-
taLea lor. Printr'o reformk morala a omenirii, care aminteste idealul lui Platon,
St. Simon ajunge la o infrAtire a oamenilor, :inraturand lupta intre ei sau
luptele de clase.
www.dacoromanica.ro
204
Dela un timp, care se confundh cu epoca lui Karl Marx, socialismul imbrach
www.dacoromanica.ro
205
un despotism MO, de alte clase sociale ; un partid de clasa, etern, care sa arame
el cel dintaiu Marxismul, prin nimicirea materialului din care s'a constituit,
-adica a metodei istorice, din care s'ar putea trage ofice concluzii, cum s'a
-exprimat un reprezentant al unui partid tardnesc.
Cu metoda lui insa, Marx a reusit sa creieze un fel de religie noua pentru
masse, s puna temeliile unui partid, care are un ideal social nu in lupta eterna
Intre clase, ci in ceeace urmeaza dupa revolutia sociala, fatala la un anumit
stadiu ad desvoltarii vieii economice.
Marxismul era logic i omenesc.
Cu toga, factura logica a Marxismului, K. Marx n'a tras toate consecintele
din situatia descrisa. Aceste consecinte le-au tras altii, can i pun ate etichete
deck cele socialiste. E drept ca teoreticianii socialisti Isi ingradesc cmpul
vederilor lor, dar massele nu pot sa ramana in acest camp inchis, decat atata
vreme cat sunt impiedecate de a auzi predicile altor preoti.
Caci inteadevar, aproape nu putem percepe limita unde inceteaza socialismul
lui Marx si unde incepe anarhismul lui Proudhon. Faptul c Proudhon vede
Inselarea muncitorului de catre proprietar in impiedecarea de care acesta a
schimbului liber i drept, i nu in plus-valoarea lui Marx, n'are nici o importanta
practica, deoarece faptul in sine al inselarii se inlatura prin distrugerea proprietatii, urmanta de aman.doi. Mijloacele pentru ajungerea aceluias scop nu sunt
prea diferite, desi nu mijloacele intereseaza, ci scopul insus. Marx intrevede
o expropriere a capitalistior i o prabusire a intregii lor puten politice, cu toate
institutiile legate de ea. Proudhon vrea suprimarea oricarei autoritati, care sa,
Ordinea &villa, care s'ar oglindi in ordinea umana existenta, nu mai putea
crea, in urma popularizarii acestor conceptii, o autoritate in fata constiintei
transformate a masselor muncitoresti. Tar teoria organica a societatii, care
multumia pe unii ganditori, nu era potrivita pentru a cuceri spiritele mul-
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
ultimele lui ramasite. Iar revolutia socialista, care se astept, dupa profetiile
lui Karl Marx si ale altora mai precisi in aceasta privintk, avek sii puna in locul
Statului dictatura unei clase.
Impotriva acestui curent general, se produce reactiunea din a doua jumatate
a veacului al 19-lea,Icare tinde la restabilirea autoritatil Si la largirea activitatii
Statuluil este socialismul de Stat din Germania ; interventionismul din Franta;
eticismul sau crestinismul social in Anglia ; i alte diverse numiri in alte tari.
Socialismul de Stat in Germania este cea dintgiu miscare politick de reabilitare a rolului Statului. Prin infaptuirea unor marl reforme economice i sociale,
el s'a impus gndirii politice Prin programul sku, in cea mai mare parte din problemele sociale ale timpului, el urmeazk o cale de mijloc.
Nu atack, proprietatea individualk; taus, tinde la nationalizarea pkdurilor,
apelor, minelor, cailor ferate, canalurior, a o multime de servicii publice, a
bancilor de emisiune, etc.
Nu condamna profitul din intreprinderi, chiar cknd el nu deriva din munca
personala. Totus, legislatia trebuie s modereze ckstigul i pe ckt se poate sa-1
lase sa se clistribuie dupk, merit, intr'o mk.sura justa, facknd ask, ca salariile sa
asigure muncitorior o vieata omeneasca, iar prin impozite sk se efectueze o
schimbare in repartitia avutiilor, sk, se tinda spre o nivelare.
in mai toate problemele, care despartiau pe individualisti de socialisti
s]. comunisti, socialismul de Stat gaseste o cale (le mijloc. Dar, nici in congresul
dela Eisenach, din 1872, nici in scrierile i discutiile din V erein fr Sozialpolitik,
unde au luat parte cei mai de seama economisti ai vremii, nici in scrierile lui
Ad. Wagner, cel mai tipic reprezentant al socialismului de Stat, nu se gseste
o conceptie de ansamblu asupra organizarii economice i sociale, pe care socialistii de Stat ar don s o vada, clack ar avek putinta s o infaptuiasckin intregime.
www.dacoromanica.ro
208
ceaph vieata ca o lupth perpetua, sh vada un singur drept: al celui mai tare
www.dacoromanica.ro
2Q9
cresting. In randurile sale merg acum: mici burghezi, mici patroni, znici cornercianti, mici proprietari rurali, functionari, can, toti impreuna, au ajuns siI vada
ch exista o solidaritate socialh, o datorie sociala, o dreptate sociala.
Doctrine le politioe
www.dacoromanica.ro
210
Potrivit acestei noui judechti, este indiferent dach existh o inegalitate originarh, naturalh, intre oameni, cu toate urmhfile ei in ce priveste proprietatea
sau stApknirea bunurilor materiale, si deci cu toate urmkrile ei privitoare Ia
organizarea socia1 i economich. Solidaritatea socialh impune corectarea acestei
inegalit50, originare sau creath de vieata socialh trecuth, potrivit cu cerintele
dreptAtii sociale din fiecare moment.
Dreptul sacru i inviolabil al propriethtii, ca o formulh sacramentalh? E
bunh ca orice axiomh necesarh, linitirii spiritelor dffnice de a afla, cauzele tuturor
fenomenelor, ca ofice dogma necesark pentru conaucerea masselor. Dar in practica politick de azi, ea nu mai sperie si nu mai convinge. Pentruch nimeni nu-si
Una din corecturie mari aduse institutiei propriethtii, a fost aceea privitoare la impiedecarea aglornerhrii de bunuri materiale, inlesnith de unul din
marie principii ale Revolutiei franceze: ljbertatea individualh neinfrknatti, care
a fost de atunci imba ti0,0.' de liberalismul economic clasic. Capitalismul modern,
cu toate excesele i crizele lui, acest capitalism, care imbrac h. o epoch de sbucium
www.dacoromanica.ro
211
de mai bine de 15 ani, s'a infhptuit in cursul rhsboiului mondial. Cand s'a discutat
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
solidariste stint acele care inthresc puterea celui slab, pentru ca solidaritatea
sh se impun celui mai tare, in inshs raporturile dintre ei, cu ocaziunea activi-,
thtii lor profesionale. De ad rezulth asociatia lucatorilor, pentru a determina,
cu asociatia intreprinatorilor, conditiile contractului de munch, precum si
diferitele institutiuni menite s asigure executarea acestui contract, cum ar fi'
consiliile de conciliatie, tribunalele muncitoresti, etc.
Dar incorporarea cea mai tipich a doctrinii solidariste se vede in asigurhrile
sociale, inMptuite in ultimelo decenii in toate thrile din fume. Le revendich partidele conservatoare, se poate; dar fundamentul lor nit e plmhdit din genero-,
zitatea, mila i grija phHnteasch a celor bogati fath de cei shraci.
Nu ne intereseazh' insh revendich'rile partidelor conservatoare, duph cum nu
ne intereseazh rezerva fortath a socialistilor fath de opera reala, de progres in
organizatia sociaTh i economich a asigurgrilor sociale, o concretizare admirabilh
Cana se asigurh restul vieii 'celui infirm sau al urmasilor sai nevhrstnici,
nu poate fi vorba atunci de o milit si nimeni nu-si poate arogh dreptul de a dispune
de o simplit generozitate din averea garantatti lui de ordinea socialh i. valorificatit de sutimile de miioane de oameni, cari in fiecare moment, la locul lor modest,
Legislatiile moderne, ale chror principii esentiale le-am expus, creazh raporturi juridice, nepotrivite cu ordinea de drept existenth sau necuprinse in
codurile civile, care guverneazil societhtile moderne. Pentru a nu produce o
revolutie, nici in drept, duph cum nu s'a produs in organizarea economich si
socialh prin reformele infAptuite, L. Bourgeois clhdeste noua ordine juridich,
prin care se infhptueste solidarismul,, pe teoria quasi-contractului, din codul
civil, pe care o transpune in vieata socialh. Aci, in urma diviziunii muncii, fiecare
din noi suntem geranti fhlrh, mandat
atacerilor altora, fiecare ne putem im-
www.dacoromanica.ro
214
Aceasta este doctrina care mndrumeaz i dicteaza 'politica realh a democratiilor timpului nosfru. Dar daca,exista o solidaritate mora1 i economica' intre
oameni i intre clasele sociale i dad,' partidele politice as& zise ale armoniei
sociale se intemeiaza in actiunea, programele i legiuirile lor, pe aceasta' solidaritate, atunci se ziceci, ele tagaduesc existenta luptelor intre oameni si mai
ales a luptelor de clash. Daca ar fi ask doctrina ar fi falsh, iar partidele politice
corespunzatoare si-ar pierde ratiunea de a fi.
Cine poate tagadui existenta cliversitatii de aspiratii si de interese ale oamenilor ? Intreaga vieata, se deapan a. intr'o vesnica lupth de intrecere. Fericirea
visata de fiecare ar fi mult mai aproape si mai usor de atins, dao h. n'ar exist&
emulatia i daca nu s'ar pune in calea ei interesele protivnice ale altuia.
La o c1as, perceperea conflictelor de interese e nlai grea si mai complexa;
ca dovada e faptul c, constiinta de clash si de aci distinctia clara a intereselor
de classa, in opunere cu interesele altor clase, nu apare odata cu nasterea imei
clase. Dar nu exista conflicte mai profunde ca acelea (Entre interesele diverselor
clase sociale, si mai ales economice, cum ar fi intre interesele claselor posesoare
de capital i ale celor proletare, intre interesele claselor producatoare si ale celor
consumatoare, etc.
Dar, de aci nu se poate scoate indreptatirea unor particle politice individuale
sau a unor partide politice de clasci. Un Max Stirner da dreptul unui individ sau
unei asocieri temporale a egoistior, sti fad, un partid politic de conducere a
lumii, prin forta proprie a acelui individ saii a celor cativa egoisti asociati,
cum Ii numeste el. Un Bakunin sau Kropotkin, diti dreptul unei clase, chiar minoritare, sit formeze un partid politic, prin care sh dicteze vieata sociala i economica a lumii; aol Ii gasesc izvorul vietii iiartidele proaspete de azi: bolsevic
din Rusia, taranesc sau agrarian de prin alte tariedin Rasaritul Europei.
A, nimeni nu poate tagadui diversitatea de interese a oamenilor si a classelor,
gi nimeni nu-si inchipuie ca se pot suprima luptele de interese dintre oameni
dintre clase. Dar partidele politice nu sunt inlantuite exclusiv, nici de interesul
unui individ, nici de interesul unei clase. Ele sunt organisme sau institutii so-
ciale legate de existenta unei natiuni, sau mai larg cleat atat, sunt legate de
existenta i desvoltarea poporului, cuprines in granitele unei thri.
In diversitatea intereselor oamenilor si ale claselor, partidul politic cauta
legaturile de solidaritate, can face posibila vieata poporului intreg. In numele
justi-tiei sociale, potrivite cu conceptiile civilizatiei din fiecare moment, pune
granite precise deslimtuirii fortelor in lupta pentru apararea intereselor economice ale oamenilor sau ale claselor, fara a suprima aceste lupte. Prin idealul
sau social, infiltrat in constiinta masselitr aderentilor, gratie educatiei i propagandei politice, partidul politic leaga, aspiratiile multimilor i devine, astfel,
drapelul, dupa care se indreaptit popcpl in ridicarile sau coboririle lui.
Interesele de clasa pot sh fie aparaile in comun. Pentru aceasta sunt sindicatele muncitoresti, sindicatele industriasilor, asociatiile profesionale- ale agrarienilor mari sau mici, asociatiile profesionale ale diverselor bresle de mestesugari. Acestea nu sunt si nu pot fi partide politice.
In aceasta situatie, se pare ca vieata politica se intemeiazit pe o falsificare
a vietii sociale i economice reale, neputand &Friel sti scape de o contradictie
care este de esenta ei. De o parte, partide politice, reprezentand vieata armonica
.
www.dacoromanica.ro
215
a partidului rasare idealul social menit s satisfack media cea mai mare a
intereselor individuale.
Granitele partidelor fiind deschise bricui, i membrii nefiind recrutati prin
voturi, cu principiul majorifatii, alkturarea intereselor variate nu este evitath
dela inceput, i deci perceperea intereselor generale si comune, in mijlocul
diversitktii intereselor izolate, este posibilk.
Fireste, ck in formarea idealului sku social si in alcktuirea programului &am
de realizAH practice, partidul politic care triumfa, dovedeste c ii mnclin balanta spre clasa cea mai numeroask, tocmai pentru ck a atras clasa cea mai numeroasti. Programele de guvern5"mnt imediat sunt mijloace de sondare a constiintei publice ; i triumful uni4 partid, prin programul sku de guvernamknt,
Insemneazk realizarea maximum-ului de interese i aspiratiuni comune.
Partidul de clask urinkreste, prin esenta i principiul existentei lui insisi,
satisfacerea pknk la maxim a intereselor clasei ce reprezinth, i aceasta este posibil cndcelelalte clase, cu interese contrarii, sunt distruse.I n actuala ordine ecoi socialk, partidele de clask nu pot fi partide de guverri6mant ; dar
nomic
lor pozitivit. Acele care au fost refracpare acestei conceptii, au rkmas simple
anachronisme ale vietii politice, fiat *asunet in masse.
Cu aceste spuse, am dat elementele pentru. formarea. convingerilor politice,
si mai departe cu ingerintele de constiintk nu se poate merge inteo conferintk
stiintifiea. -
25 illaTtie 1923
www.dacoromanica.ro
SOLIDAR1SMUL JURIDIC
ANIBAL TEODORES CU
ce palpita sub ea. In adevrir, o anumith infatisare are dreptul unui popor
Inapoiat, cu o civilizatie rudimentara; o alta infAtisare are dreptul unui popor
inaintat, la care manifestarile vietii imbraca forme complexe. La acelas popor,
dreptul este supus ImprejurAhlor istorice, inraurit ca un adevArat termometru
al vietii sociale de faptele politice, economice, culturale, artistice ale poporului in chestiune.
Nu este eveniment mai insenmat in vieata unui popor, care sa nu influenteze dreptul, sa nu-I faca sa ia o infatisare sau alta. Traeste, de pilda, poporul
acela sub un regim despotic? Dreptul va fi absolutist. Reactioneaza el in mod
violent? Dreptul va devenl revolutionar si chiar terorist. Tree talazurile revolutiei? Dreptul se linisteste si el, adica se incheaga in formele, in cari res-
pirA un echiibru mai mult sau mai putin stabil al raporturilor dintre energiile vii ale acelui popor.
SA iau un singur exemplu: aspiratiile Marei Revolutii franceze s'au
cristalizat, in acel monument juridic, care se chiama Declaratia drepturilor
omului din 3 Septembrie 1791, si al cArui principiu de baza este continut,
fara indoeafa, in articolul sau 2: Scopul oricarei asociutii politice este conservarea drepturilor naturale 0 neprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt
libertatea, proprietatea, siguranta 0 rezistenta la asuprire. Pentru autorii re-
volutiei, Omul era pinta finala. Omul lui Rousseau era inzestrat de natura
chiar cu anumite drepturi, cari trebuiau afirmate, de vreme ce timp indelungat
fusesera ignorate, si pAzite ca pe comoara cea mai pretioasa a omenirii. Aceste
www.dacoromanica.ro
218
noui gandirii omenesti, a reusit sa determine un curent de idei, tot mai puternic. Doctrina solidarista s'a nscut i astazi ea este in plina maturitate.
Cuvantul solidaritate este pe buzele si in simturile tuturor; suntem solidari
in lupta vietii, in bucurie ca si n durere. Astazi aproape nu'este gand, nu
este gest al nostru, nu este manifestare a energiei umane, care s iu purceada
dintr'un simtimant de solidaritate. Ne sprijinim atat de mult i atat de des
pe acest cuvant, incat uneori suntem Impini s trecem de marginile licitului
moral si s abuzam de el. Preocuparile congreselor de sociologie o dovedesc.
De unul din aspectele solidaritatii sau interdependentei sociale, cum o
numeste profesorur Duguit, de aspectul sat juridic, voiu aye& cinstea s va
vorbesc.
zis: Lumea este alctituitti din mai multi morti deceit vii.
In aceasta privinta nu pot face mai bine decat sa citez una din cele mai
frumoase pagini din lucrarea, devenita azi clasica, a lui Bourgeois: de indata
ce copilul, dupti aldptare, se desparte definitiv de mama si devine o
deosebitd, primind din afard hrana trebuincioasd existentei lui, este un datornic; nu
va face un pas, un gest, nu-0 va satisface nici o nevoie, nu-ci va pune n lucrare
nici una din facultdtile lui niiscande, tarci a nu se folosi-de nesfdrfitul rezervoriu
de bunuri adunate de omenire.
Datorie, hrana lui; fiecare aliment ce va consumci este rodul unei culturi
indelungate care, de veacuri a reprodus, a immultit, a imbuntitdtit spetele vegetale
sau animale din care el ',10 va face carnea 8 i seingele situ. Datorie, vorbirea sa nesigurd incd; fiecare cuvdnt ce-i va nage pe buze, ciii va culege dupii buzele pdrintilor sau ale dascoililor lui care 0 ei l-au inaitat ca 0 el, 0; fiecare cuvdnt cuprinde i exprimei o mid de idei pe care nenumtirati strtimo0 le-au adunat pi
le-au hotdrit. Ctind va trebui nu numai s primeascd din mclinile altora tea dinteliu hrand a corpului lui 0 de pe buzelelor aceea a spiritului lui, cdnd va incepe
set' creeze i el prin sfortarea-i personald materialele vieii lui ulterioare, el Isi
va simp, datoria-i cresceind fatei de trecut. Datorii, i 'keit de ccitti valoare; cartea
i unealta pe care coala atelierul i le vor oferi; el nu va gi niciodata ceite sfortdri anterioare au reclamat aceste cloud obiecte, ce-i vor pared atat de simple ci
de ware; cdte mdini greoae si nedibace au tinut, au manuit, au ridicat, au pldmddit 0; adeseaori au lasat s cadet de oboseald ci de disperare aceastd forma a
www.dacoromanica.ro
219
uneltei mai inainte de a fi devenit instrumentul ?tor i puternic care ajutci sei invingd materia; cetti, ochi s'au deschis 0 au privit indelung lucrurile, ate buze au
murmurat, vette ganduri s'au trezit, silite, cdte suferinte au fost incercate, cette sacrificii primite, cdte. vieti oferite, ca sei i se punei la indemcind aceste litere de tipografie, aceste bucdti, mici de plumb care, in cdteva ore, reispcindesc in lume, in
milioane de exemplare, roiul nesfetr0t al ideilor, aceste 24 micute litere negre
in eari omu/ strange si reprezintet sistemul lumii! i cu cat va 00 mai mutt in
vieatei, cu atett el Ii va vedea datoria crescdnd, cdci pe fiecare zi un nou folos va
rezultd pentru el din intrebuintarea utilajului material 0 intelectual creat de ome-
niro.
Si mai departe: datorie fag de aceia a cdror minte a rdpit elementelor
tainele puterii lor i, prin chiar aceastei putere, le-au imbldnzit .0, le-au supus;
datorie fag de aceia al cdror geniu a putut sa desprindei din aparentele nenumdrate ale fiintelor i lucrurilor, forma 0, armonia lor; datorie fatd de aceia, a
-thror constiintei a scos rasa omeneascei din starea de violentd .,si de urd, 0, a indrumat-o putin cdte putin spre starea de pace 0 de intelegero.
Suntem datornicii panntilor, mosior P stramosior nopri, dupa cum suntem
datornicii contimporanilor noPri, datorie de care nu ne putem plati niciodata,
de vreme ce ne napem P traim cu ea. Solidaritatea omeneasca apare cu chipul
acesta ca o legatura naturala, tot astfel cum este legatura de familie sau cea
de nationalitate, numai c mult superioara acestora, caci. ea se intinde ca
o plash', care cuprinde In ochiurile ei intreaga omenire.
In asemenea imprejurari, nu mai putem vorbi de drepturile omului, ci de
datoriile lui, datorii catre societatea, in care el traeste p care-i dii intotdeauna
mai mult decat ceeace primepe ea In schimb.
Dupa cum vedeti, punctul de plecare al acestei teorii este foarte vechiu,
pentruca el dateaza deatunci de cand a aparut pe pamant primii oameni. Dar
constatarealui P mai ales consecintele ce s'au tras, au fost noui. Meritul intreg
revine lui Bourgeois, cu toate ca el nu se sfiepe s arate, conseevent cu pro-
pria lui teorie, imprumuturile, pe care P el le-a facut dela inaintaPi sad
imediati, Comte, Charles Gide P altii. Cartea sa a fost scanteia, care a aprins
focul p a facut ochii nopri s vada ceeace era evidenta Insas.
***
S'a simtit Inca din primul moment nevoia de a stabil o legatura P, dupa
cum vom vedea, _Inca din cele mai stranse, intre noua doctrin p &opt, nevoie
izvorita din doua consideratii: noua teorie trebuia sa fie legalizata, trebuia
sa i se dea o baza juridica, pentru a o deosebi de speculatiile pur filozofice
si a i se asigura vieata.
In al doilea rand, daca legea solidaritatii sociale era o adevarata lege in
intelesul curent al cuvantului, o regula de purtare opozabill tuturor, trebuia
i se gaseasca o sanctiune.
Acest fapt este atat de adevarat, bleat intalnim aceasta; preocupare nu numai
la autorul teoriei, la Bourgeois, ci p la toti aceia cari, ca eminentul profesor
ce ne-a vizitatziele trecute, Charles Bougle, au reluat ideia p au desvoltat-o.
www.dacoromanica.ro
220
Ce este in drept solidaritatea, adica acest raport de vesnica datorie a individului catre inaintas si catre contimporanii ai?
Bourgeois zice: ILA indoeala, c solidaritatea nu ascunde in ea un contract in intelesul, pe care il dau juristii acestei notiuni, adica o intalnire de
vointe asupra unui obiect determinat. Te nasti legat de ceilalti fara s4i fi
manifestat aceasta vointa niciodata, mai mult chiar, fara sa fi fost intrebat
cel putin. i totus este ceva contractual, o simtim cuto#i. Bourgeois, care este
si jurist, isi aduce aminte atunci c exista in sistemul dreptului privat cazuri
and, cu toate c individul nu si-a dat consimtimantul, se vede legat si obligat
la anumite indatoriri; astfel, atunci and, in lipsa ta, cineva se ocupa de administrarea averii tale, legea face sa nasca obliga#i si pentru acela, care
s'a amestecat in afacerile tale, si pentru tine, pentru care el s'a amestecat ;
tot asemeni, atunci cand primesti o plata, ce nu # se datoreaza, ramai obligat
a restitui ceeace ai primit. Acestea sunt quasi contractele, al caror numar nu
se margineste numai la gestiunea de afaceri i. la plata lucrului nedatorit, ci
poate fi cu mult mai mare.
Si in cazul nostru ne aflam in fata unui quasi contract. ti.Existit, zice Bourgeois, pentru fiecare om ce trdecte, o datorie fag de toti oamenii ce treiesc, dint cauza
ci in meisura serviciilor ce i-au fost aduse print sfortarea tuturor. Acest schiml)
de servicii este materia quasi-contractului de asociatie, care leaget pe toti oacenii
iar evaluarea echitabilei a serviciilor schimbate, adic repartizarea echitabilei a
foloaselor i sarcinilor, a activului i pasivului social face obiectul legitim al legii
sociale.
Dar mai existd, pentru fiecare om ce treiecte, o datorie fag de generatiile urmtoare, din .cauza serviciilor aduse de generatiile trecute. La obligatia de a
participa la sarcinile asociatiei actuate, pentru a o intretine ci a o peistrd, se
adaugei in adeveir obligatia de a o crecte, ci a fi peirtac in aceleaci conditii de
repartizare echitabilei, la sarcinile acestei cresteri. Cauza acestei obligatii este ci
ea, in natura lucrurilor. Capitalul comun al asociatiei omenecti este un depozit
incredingt oamenilor de astai, dar acest depozit nu este depozitul unui lucru
nemicator i mort, pe care ar trebui sei-1 peistreim in starea in care ne-a lost incredingt. El este o organizatie vie pe cale de necontenitei prefacere ci a ceirei evelutie nu poate aveet loc grit continuitatea sforgrii constante a tuturor.
www.dacoromanica.ro
221
pentru copilul ei, nici respectul i iubirea copilului pentru parintii lui i nici
dragostea de natiune, care ea singurk a fost atilt de mare si atat de puternica
*.
www.dacoromanica.ro
222
izolat, ci in societate, de care este prins printeo infinitate de legaturi. Libertatea lui reara este cu total relativ. Oare, cuget6ri1e i faptele lui, manifestarea,
Este un adevamt abis intre cunceptia individualista a dreptului i cea solidarista. Tot dreptul obiectiv se reazima pe aeeasta din urm'a,
iar dreptul su.
biectiv decurge din el direct 0 logio.
Vazut prin prisma acestei conceptii, intregul nostru sistem juridic apare
Sub o infkiare deosebita de aceea, cu care am fost deprin0 pana acum. Drepturile nu mai sunt pentru om prerogative, ce i-ar apartine in calitatea lui de
om, ele sunt puteri cari-i apartin pentrucd, fiind om social, are o datorie de indeplinit ci pentrucei are dreptul sdindeplineascd aceastd datorie. Drepturile omului
nu mai apar ca naturale, ci ca o urmare a rolului ce el are de indeplinit in societate, ci deci a datoriilor ce-i incumba in aceasta calitate.
Aceasta conceptie juridic'a este foarte fecund'a in consecinte, afirmare pe
care o voiu ilustra prin ateva exemple: libertatea i proprietatea, cei doi stalpi
sustinatori ai Drepturilor omului, nu sunt drepturi intrate in patrimoniul individului pentruch% el s'a nascut ca atare
Libertatea, acest cuv'ant magic care a facut 0 face sa curga atka Waage
in omenire, nu este dreptul individului de a-face ceeace voe0e cu singura conditie de a nu Vatlima, pe altii, ci de a face ceeace ajut i desvolta solida-
www.dacoromanica.ro
223
omul era vazut sub' infttisarea urn' de element distructiv in societate; regula de drept era creatt numai pentru a-1 opri de a vatama, pe a1tii. Dreptul
era cu chipul ace'sta un eau necesar numai_in masura in care era, nevoie de asemenea sanctiune.
roman! Proprietatea este un drept Intru atat, intrucat exercitarea lui se face
intr'un scop solidarist, social. Auzim zilnic spunandu-se ca proprietatea este
o functiune sociala i ca ea trebuie exploatata ca atare, in, sensul cit atunci cand
www.dacoromanica.ro
224
Desfasurand inaintea ochilor d-voastra teoria solidarista, asfi voit,fiira indoeala, sa, v arat care a fost inraurirea puternica, pe care aceasta teorie a exercitat-o asupra conceptului de drept in Statele civilizate din apus, ale caror stni
de lucruri am avut obiceiul sa le imitam de multe ori. Sunt silit insa sa phrasesc aceasta intreprindere, pe care nu mi-o ingadue cadrul restrans al conferintei mele; pentru a ma ocupa numai de stare& dreptului nostru romanesc.
Este neindoios c, daca dreptul nostru privat incepand din preajma anului
1864, de cand in materie de legislatie am incetatenit de voie sau fr voie,
atatea modele straine, a famas stationar sau aproape stationar, c daca si
astazi aplicain aceleasi texte de drept civil, pe care Franta le elabora acum 120
de ani, principiile dreptului nostru public au mers in acest rastimp evoluand
necontenit dela forme imprumutate.la inceput pe deaintregul de aiurea, pana
la forme ce ne sunt proprii, i cu care uneori ne putem
Este tendinta dreptului nostru public de a se lash sa fie inraurit de doctrina
solidarista,sau dimpotriva, ignorand preceptele acestei doctrine, calea pe care
In ultimii ani, can l. au incheiat veacul trecut si mai ales in patrarul neincheiat Inca al noului veac, legiuitorul nostril si-a manifestat o tending constanta: aceea de a se preocupa de individ considerat nu in chip abstract ca
o entitate metafizica, ci de individ ca membru al societatii, de omul social.
Nu este activitate cat de redusa, sau de neinsemnata a individului asupra chreia Statul nostru s nu-si opreasca privirile, care sa nu inceapa sa-1 intereseze,
si in care sa nu caute sa se amestece. Dandu-si seama c progresul nu poate
fi asigurat altfel, el se preocup g. nu de omul filozofic, ci de omul real,*membru
al societatii, intrucat desvoltarea activitatii acestuia poate folosi intregii asociatii. Cand gaSeste situatii juridice foarte legitime din punctul de vedere
individualist dar cari nu mai raspund scopului superior de a da satisfacere aso.ciatiei in sine, legiuitorul nu ovaie prea mult ca s le modifice in sensul acesta.
Voiu lila in aceasta privinta un singur exemplu, asupra caruia imi voiu
permite sa insist mai mult.
Priviti dreptul de proprietate ! Ce departe suntem astazi de acel concept
al proprietatii sacre i inviolabile pe care, dupa modelele sale, si-1 insusia 1i4
garanta Constituantul nostru la 1866 I La acea. data Constitutia abia daca admita, cele trei cazuri de expropriere pentru ash, zisa cauza de utiitate publica:
salubritatea, ale de comunicatie i lucrarile de aparare a tarii. Pentru rest
i. abstractie Maim' de perceperea impozitelor,oricat de reale si de adanci ar
fi fost nevoile generale, proprietatea ramanea intangibira
Mai tarziu insa, sub presiunea imprejurarilor de fapt, i atunci cand nu era
inca vorba de functiuni sociale, au inceput s apara primele restrangeri ale
acestui drept: lege impotriva trusturilor arendasesti, lege pentru mlirginirea
dreptului de a arena, at stabiimentelor publice i stabilimenteler de utilitate
publica. Peste sapte ani dela data acestor prime manifestari, in 1914, se pune
problema revizuirii Constitutiei, intre altele, i pe tema art. 19, problema rezolvata in 1917, prin modificarea acelui articol, in sensul, pe de o parte, ca
se immultesc cazurile de expropriere, adaugandu-se altele noui, iar pe de alta
ea se admite inscrierea unui nou caz, acela al exproprierii pentru cauza de utilitate nationala. Proprietatea pamanturilor arabile este trecuta intr'o foarte
www.dacoromanica.ro
22.5
largO mhsufa in mainile acelora, cafi au fost ocotiti c vor trage din ea cea
mai mare utilitate socialg.
Constitirtia, cu care tara a fost inzestratO acum cateva zile, se indreaptO
i mai mult pe aceastO cale i face i mai vhditO constatarea noastrh. Proprietatea nu mai este sacrh" i inviolabilA, ci numai garantatO, firete sub forma
si in conceptia actualei constitutii. Legea poate autoriza, autoritatea publich,
sO se foloseascO in interesul obtek de subsolul orichrei proprietAti.
Proprietarul nu mai are garantia de a vedea cazurile de expropriere pentru
utilitate publia determinate prin Constitutie, ci ele vor fi determinate de legea
ordinarh.
Boghtiile subsolului devin proprietatea Statului.
Ape le, ce pot produce forta motrich, sunt trecute in domeniul public.
Dreptul de expropriere se intinde i la pOduri.
Cu un cuvant, plecand dela conceptia propriefatii sacre inviolabile din
1866, ajungem in ceva mai mult de o jumatate de veac la conceptia unei propriethti.imobiliare expropriabile intr'o multime de cazuri, pe care nici macar
nu le cunoatem, i la aceea a unei proprietati mobiliare rechizitionabile, dupii
termenii legii din 1915, nu numai in timp de rhsboiu, ci i in timp de pace.
Ajungem adicO tocmai la conceptia solidaristO a proprietOtii, de as-Cal:lath nu
in mintea fiozofilor ci in litera limpede a legii i a Constitutiei.
Ceeace am constatat pe thramul propriethtii, constathm ipe acela al responsabilithtii. Solidaritatea socialO voete ca oricine este inzestrat cu puterea
de a lucra in numele patrimoniului public, sO faspunda in acela timp de ur-
mhrile actelor sale. Ei bine, atat timp cat dreptul a avut un fundament individualist, toti am vorbit de drepturi i nimeni nu s'a gandit la faspundere.
Cercethtorul evolutiei dreptului nostru administrativ constatO la tot
pasul tendinta agentilor notri publici de a acumula in mainile lor cat mai multe
drepturi, iar cand aceasta nu se mai poate, pe aceea de a abuza de drepturile,
ce le au; zadarnic ar cOuta Ina i o responsabilitate corespunzhtoare exercitiului acestor drepturi, chci, lucru curios, nu o intalnete nicOeri. Este adevOrat ch, avem totu o lege de data destul de veche, asupra responsabilitqii
ministeriale, dar ea nu servO decal ca ea fie citatO la cursurile acute studenOlor ca exemplu de lege Cazuta in desuetudine.
Astazi lucrurile par a lila cu totul o alta fatO. Statutul functionarior publici, astfel cum este anuntat prin anteproiectul sOu, se ocupO de chestiunea
responsabilithtii in articole speciale, iar Constitutia ea insh, ghsind c chestiunea meritO sO fie push in acela rand cu celelalte chestiuni constitutionale,
se ocuph de ea in mai multe locuri.
Ce inseamnO aceasta decal c conceptia nouO, solidaristh, a triumfat asupra
celei vechi, individualiste, triumf cu atat mai strlucitor cu cat inn unul din
autorii materiali ai anteproiectului de constitutie, un distins profesor universitar, care face astAzi solidarism, sena la 1916 inteo lucrare a sa intitulata:
Ce este Enciclopedia dreptului? qcoala solidaristei are desigur multe foloase, dar
are ci un neajuns mare i deaceea ma pronunt contra 6*. Evidenta a fost mai
puternicO!
Doctrine le politico
www.dacoromanica.ro
226
* * *
15 Aprilie 1923
www.dacoromanica.ro
IDEOLOGIA I TENDINTELE
MINORITATII MAGEII,ARE
GEZA KISS
-1r
www.dacoromanica.ro
228
1. Daca minoritatea etnica isi poate gasi locul in concepfa partidului politic?
2. i, daca da, lang a. care categoric de particle ii e locul? Sau formeaza ea
tm partid sui generis? Dar nici aici nu trebuie sa no oprim. Pentruca
3. pe baza concluziilor rezultate din roadele cercetarilor trebuie s recunoastem drept adevami stiintifice acele invataminte care zac ascunse in fenomene clasae conform legilor stiintei si a caror descoperire trage linia de conduita pe seama acelora can sunt chemati s influentete formarea cursului vietii
sociale.
tidul politic; Arhiva pentru tiinta i Reforma socialb, IV, pag. 427). Mi-a
usurat aceasta prima misiune a mea, pentruca nu mai am nimic de adaugat
in aceasta, directie, si pot sa-mi insusesc toate momentele exprimate de d-sa
i care ne dau esenta partidului politic. In sensul lor partidul politic este o
asociatie libera de cetateni uniti in mod permanent prin interese si idei comune, de caracter general, asociatie ce urmareste, in plina lumina publica, a
ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic, social*.
Dar cii atat mai grea devine gruparea partidelor politice.
Caci daca ne insiruim in memorie denumirile partidelor care au existat si
exista, trebuie s stabiim din capul locului c partidele din trecut sau si cele
care exista astazi s'au folosit de aceste denumiri ca de niste vignete, spre a indica insa, un continut de multe ori atat de diferit. i lucrul acesta e si firesc.
www.dacoromanica.ro
229
Iata cum privesc eu chestiunea din acest punct de vedere. Despre mice
partid politic ar fi vorba pe baza cuprinsuhd programului san, cert este ca
intreaga lui formatie depinde de felul de tratare a cloi factori fundamentali,
care joaca Un rol, hotaritor in toate.
Fiecare partid politic normal reprezinta, repetand cuvintele d-lui Gusti, interese i idei comune de caracter general, pe care doreste sa, le infaptuiasca.
Din punct de vedere programatic, asadar, fiecare partid politic doreste s aduca
fundamentala, a partidului se va alcatui dupa masura in care ele tin mai mult
de unul din aceste momente.
17n partid e condus de posibilitatea mentinerii situatiei date, punand prin
urmare ponderea principala asupra situatiei date 0 nu propovadueste reforme
decal numai pan& la granita cea mai strict necesara. Al doilea iaras ptuie pondere mai ales pe ref orm i e gata s modifice situatia data, Ora la cerintele
reformei celei mai radicale._
Din aceasta divergenta de ideologic rezulta acea grupare caracteristica a
tuturor partidelor din lume, chiar a celor mai diferentiate prin continut, care
ne ingaduie s vorbim de partid conservator 0 progresiv.
(Prin urmare nu este just sa opunem la clasificarea partidelor politice
care nu poate fi cleat una, cea amintita partidul liberal partidului conservator, de Jarece hi aceasta diferentiere intervin mai multe momente de continut programatic intrinsec).
Ar fi mare gresala sa se creada e partidului progresiv i-ar reveni singur dreptul
de existenta fata de partidul conservator, sau vice versa. E tocmai dimpotriva.
Fiecare din ele e-chemat ca la timpul san s aduca, servicii folositoare. Sau
mai bine ziS, ele sunt chemate s alterneze.
Dar i unul singur din ele, in mod exceptional i tranzitoriu, poate avea cate
odata rolul otravei care vinded, mai ales ranile cauzate de celalalt. Dar din
punctul de vedere al problemei ce o tratez, nu e nevoie sa mai continuu analiza
www.dacoromanica.ro
230
ungar. Aceasta majoritate s'a transformat in minoritate prin prabusirea monarhiei austro-ungare. Chestiunea minoritatilor in Ungaria se prezinta in conditii de care trebuie s tinera seama pentru a putea intelege situatia de aci,
Evenimentele din 1848-1849 s'au incheiat cu infra'ngerea jrii. Absolutismul austriac gi-a exercitat domnia, sugrumand cu totul libertatea nationalitaflor, pana nu s'a realizat ash numitul paot i 'Ana' nu s'a trecut in articolul XII al legii fundamentale din 1867 ca in afari de chegtiunea externa, a
rasboiului i cele financiare- in legatura eu ele, care impreuna, cu altele de interes
domun au fost specificate drept comune, sunt lasate sub autoritatea proprie
a jurisclictiei i guvernarii Ungariei. Intre acestea era i chestiunea nationalitatilor, pe care inteleptul creator al pactului*, Francisc D2a,k, a dorit
sa o reglementeze prin legea nationalitatilor dela 1868 (art. XLIV).
Principiul fundamental al acestei legi este enuntarea c toti" cetatenii Ungariei, fad% deosebire, alcatuese natiunea unitara maghiara si in acelas timp a
precizai acele dispozitii de mare importanta, care stabileau drepturile celor
cad nu apartineau nationalitatii maghiare, cu deosebire in privinta folosintei
limbei.
www.dacoromanica.ro
231
multe limbi, se vor era in colile medii i superioare catedre pentru fiecare
limba. La universitate se vor infiinta catedre pentru limbile vorbite in tara i
literatura bor.
In colile primare instructia se va face in limba materna a elevilor, daca ea
apartine limbilor vorbite in comuna.
In acele comune, unde locuesc in numar mai mare cetateni de limbi dife,rite, se vor utiliz invatatori supleanti de diferite limbi.
Nu pot si-mi innabu declaratia ca. a fost o grepla fatala, tocmai din punct
de vedere maghiar, realizarea intelegerii tacite ce s'a facut aa zicand pe neobservate, .0 care a unit in chip uimitor toate partidele politice maghiare, care
dealtfel se rsboiau pana la cutite intre olaJt, de a nu aplica legea citata.
Dela 1867 incoace, formarea partidelor politice in Ungaria a avut ca baze hotaritoare modal cum ele intelegeau executarealegaturii de drept public cu Austria.
Dar ofi cu cata inverunare se combateau unele pe altele aa numitele partide
dela 67 0. patruzeci-i-optiste, nu era intre ele nici un fel de deosebire asupra
conceptiei c Ungaria trebuie considerata ca un Stat national, care exclude
tocmai prin aceasta caracteristica a sa executarea drepturior cuprinse in legea
Mspre nationalitati, sau le ingradete cel putin intre granite foarte stramte.
drept consecinta, firete, hotarirea c aplicarea legii trebuie lasata in Orasire. Nici cautand cu tot clinadinsul n'ar fi putut gasi un mod mai nenorocit
de solutionare.
Dar chiar i ideologia lor era propriu zis o reproducere a principiului filozofic
de Stat al (Statului national*, care pe vremea aceea ajunsese s predomineze
en tottd.
Aceasta doctrina, pe care au propovaduit-o cei dintai cultivatori ai filozofiei
de Stat i intre ei In primal rand Prof. Victor Concha, care trebuie considgrat
drept intemeietorul adevarat al tiintei politice moderne in Ungaria, invata
eh', dei oamenii sunt la fel din punct de vedere anatomic i al functiilor vitale
fiziologice, totu poseda insuiri de tot deosebite, care Ii leaga laolalta pe cei
cari au aceste particularitati, deosebindu-i de ate grupuri ale omenirii.
Chiar natura-mama a creat asemenea deosebiri, prin irasaturile teluritelor
rase. Inlauntrul raselor se arat a. apoi acele insuiri comune mai intime, la care
trasaturile fetei joach un rol mai putin important, pentruca ele se exteriurizeaza
In deosebi prin manifestari spirituale i morale 0. sunt exprhnate mai afes
printeo sensibilitate asemanatoare, prin acela mod de a cugeta, prin conceptii
i traditii comune, in genere vorbind prin felul de valorificare al bunurilor morale iar In afard ele ayung sd-fi aibd expresia In limba comund. Acestea leaga
laolalta pe toti, cati le posed, ca membri ai unei natiuni 0 in ele zace vis-agens
al formarii de State. Natura-mama a sadit in toate gruparile legate prin astfel
de proprietati comune, dorinta netearsa ca salt valorifice propria individuaLtate prin alcatuirea unui Stat deosebit, i astfel chemarea asemanatoare a
statelor din pullet de vedere omenesc, de a reimplini 0 de a realiza in mod corespunzator geniul propriu national. lax natiunile, care jioseda forta materiala i
cea morala la natiuni e contopita cu cea dintaiu, de a-i indeplini chemarea
generala umana potrivit propriilor, conceptii deosebite, acelea vor putea alcatui
un Stat propriu pe care-I vor mentine pana vor avea i puterea de care am amintit.
Nu fiecare grupare nationala e in stare aladar de a crea, un Stat. De alta
www.dacoromanica.ro
23 2
parte cei cari apartin aceleeas grupki nationale, pot intemeia mai multe State,
Dar in cazul acesta se va produce o diferentiere constantel a conceptiei particulare.
a sentimentalitkii particulare, care reprezinta puterea creatoare de Stat, diferentiere capabila de a conservh i deosebirile de Stat (de exemplu Belgia,
Statele Unite ale Americei de Nord, Elvetia, America de Sud cu statele ei, etc.)
si prin desvoltarea acelei diferentieri s'a creat, cu toata unitatea de limbN
idei de Stat proprii i independente.
In acelas Stat pot tfai, Mine, mai multe feluri de grupuri nationale. Atunci
doctrina vorbeste de Statul poliglot,fata de Statul curat national. Dar mai invata in acela timp, c ad una din ele trebuieg. se reliefeze spre a da Statului
caracterul sdu national, spre a-i imprima pecetea individualitkii sale.
_
Si
n'au pornit din partea partidelor politice ca atare, ci in rastimpuri foarte distanfate dela cate unul din membrii izolati ai lor.
A venit apoi pierderea fasboiului. Gruparea care a incercat, sub conducerea
lui Oscar Iaszi, s lanseze cunoscuta noua ideologie, putem spune c era mica.
Iar vechile particle maghiare au trecut in fondalul scenei. A urmat apoi Alba
Julia! Ea reprezinta In anumite privinte si in chip ceva mai larg, punctul de
vedere al legii de nationalitki din 1868. A nymat apoi pieluarea puterii de Stat
ti prin aceasta ungurimea din Ardeal si Banat a devenit minoritatea maghiarli.
La urma, pacea dela Trianon.
Numai oamenii cu totul straini de psihologia populara mai pot sov`di cu recunoasca, ca este o desavarsita imposibilitate de a se gandi ebiar numai la posibilitatea cristalizunli unei ideologii noui i unitare, in cursul unor asemenea sguduiri sufletoti.
Nimeni n'a asteptat si nici nu putea, sa astepte, ca vechile legaturi sufletesti
ale ungurimii din Ardeal si Banat sa fie rupte deodata. Iar sufletele purtau
rditcinile vechei ideologii, ale carei principii fundamentale se intorceau acuma
www.dacoromanica.ro
233:
sa, 'mina radcini, de0 timpul i-a dat dreptate in foarte multe privinte (chestiunea functionarior cu juram'antul pe care-I refuzau, colile, etc.). Poate crt
din cauza situatiei neclarificate, dar probabil 0 din cauza tacticii nehotarite
gi lipsite de energie ce adoptase.
and in sfalit au trebuit sa fie recunoscute urmarile nenorocite ale pasiviatii, a invins incetul cu-incetul conceptia azi generala c ungurimea trebuia, sii
2. Privitor la folosirea limbii Ungurii pot sa ia parte la legislatie, administratie i justitie, uzand de limba maghiarah.
3. Cale ferate sa fie preluate de cele trei natiuni din Ardeal, care sa le administreze singure.
4. Statul sa nu intretie nicaeri coli maghiare, ci s predea autonomiei maghiare toate cOlile ungure0i.
5. Mentinerea ordimi deasemenea trebuie pusa" sub competinta maghiarilor
autonomi. 4adar in 1ocalit4i1e maghiare politia va fi organizata prin guvernul
autonom.
Desfiilitarea Serviciului de siguranta.
Dar acetia au stat pan`O acum i stau i astazi departe de framantarile maghiarilor, avand tocmai convingerea c reactionarii au ajuns sa. aiba conducerea.
www.dacoromanica.ro
i clarificata a
234
oscilatii cu tendinte tot mai accentuale de diminuare. Cert este insa, ca. extremitatile sunt chiar pe cale de a dispare.
dad, luam in vedere- toata maghiarimea insas putem stabil astazi
cit judecarea limpede i treaza a gituatiei a devenit general a. in cercurile rajnoritatii maghiare, in urmatoarele privinte:
1. Ele considera noua formatie ca fapt implinit.
2. Doresc sa ia parte activala vieata politica a Romaniei, i anume, conduse
de directive izvorite din sanul lor si nu venite din afara, impotriva canra majoritatea covarsitoare a 0 luat o atitudine hotarita.
3. Tendinta lor eulmineazd chiar de azi in realizarea acelor drepturi pe care
cred ca punctele dela Alba Iu lia i pacea dela Trianon le asigura in favoarea lor.
In jurul acestor puncte, ca factori de Lima, se poate distinge asa zicand o
cristalizare a unei unitati, cu toate oscilatiile mari i explicabile inca, de azi.
Dar cum se va iesvolta in cadrul intern al acelor puncte ideologia, este Inca
tot im Zeichen des Werdens (in stadiul devenirli) i poate va ramane Inch
b) dinteo astfel de cantarire a situatiei date, ce deductii fatale se impun din punctul de vedere al cunoasterii directivei juste, de care trebuie sti
tinem seama in interesul formatiei vlitoare?
Mai trebuie s observ, eh cele douh intrebari de mai sus (dela a 0 b) nu pot
fi de loc despartite, astfel incat sa putem vorbi intai numati despre una i apoi
inumai despm cealalth. Tratarea simultana a celor doua chestiuni,Inteo masura
oarecare, nu numai eh nu poate fi evitath, dar este chiar de dorit din punctul
de vedere al justetei rezultatelor.
*
Dar, de curand, ele au aparut In toate acele State, in care au fost i sunt
minoritati etnice de o importanta numerich mai mare.
Particularitatea lor consta in faptul oh programele lor amintese numai de
www.dacoromanica.ro
235
i ca decor superficial problemele care preocupa pe celelalte particle politice, trecand cu incliferenta peste ele, i pune greutatea hotaritoare asupra
propriei bor individualitati nationale si a afirmarii cat mai depline a acesteia
Thrm
in vieata de Stat.
tocmai de pastrarea caracterului national al lui, c prin urmare apararea acestuia poate fi obtinuta prin relief area cat mai perfecta a caracterului sau national,
eh' prin urmare bride concesie fag, de acest caracter Ii slabeste puterea de
vieata?
Ar fi o mare greseala a da dreptate hationalismului dus pang la extrem, care
ajunge sa-si gaseasci expresia in aceasta chestiune. i anume, pentruca nu
s'ar da atentie la doua imprejurari, care nu pot fi neglijate in judecarea dreapta
-a chestiunii.
Prima imprejurare consta in divergentele ce se arata In sanul minoritatilor
etnice si care exclud validarea unui factor dogmatic unic, la fel de potrivit pentru
sit,
to ti.
,culturale.
www.dacoromanica.ro
236
Anume, cliferentierea trebuie realizatg numai intre acele minorithti et nice, care-
este una din cele mai dificile probleme ale vietii de Stat practice. Sau poate.
este chiar cea mai grea.
Douh sunt chile ce se oferh:
Una este suprimarea prin forth,. LAsand la o parte grava cheltuialh, de fort&
cu care este impreunath aceasth metodh, forte care sunt chemate s indeplineasch
chemhri mai salutare
ea n'a dus inch niciodath la solutionarea crizei, 0 a asi-
gurat cel mult tthighnirea ei i clocotirea sub spud. Si sfar0tul a fost, cumspune un vechiu proverb maghiar: eine poate, much.
0eala1th e: calea concesiilor.
0 solutionare definitiva," nu putem avtepta, nici dela aceast h. modalitate. Ba
directiva concesiilor mereu mai avansate sg nu dud in cele din urma la.
deslipire.
Uncle sunt temeri c s'ar putea, intmpla, astfel, acolo singura po1itic5 justh,
poate fi numai intensificarea i cultivarea deosebifa a leghturilor economice,
preghtind i realizAnd pe cale amicalh o confederatie de Stat.
Dar pe noi nu ne intereseazh aceasth, chestiune, pentruch ne nteapth, solutionarea un-ei cauze care cade sub prevederile punctului
ad b) avnd a face cu o minoritate, etnic h. al drei -dracter national a 0
ajuns sh se validiteze prin crearea de Stat national.
Minoritatea etnich maghiara,' se recruteaz din populatia tinuturilor desprinse din teritoriul Ungariei in urma phcii dela Trianon.
Dach privim acest eveniment istoric cu ochii unui naturalist, trebuie s ne
gandim involuntar la analogia ce ne-o prezinta, un arbore sau un tufi smuls:
din phmantul original 0 replantat in pamant nou.
ft arborele sau tufipl trebuie s prindh radacini noui, ceeace e o chestiune de
timp mai indelungat 0 care nu poate fi favorizath, deck prin preghtirea corespundtoare 'a noului phmant. Si la o minoritate etnica desprinsh, din trunchiul
www.dacoromanica.ro
237
elementelor minoritatii etnice maghiare, conditii economice cat mai corespunzatoare i satisfacerea cat mai completa a necesitkilor culturale in conformitate cu caracterul sau individual i, acestea sa fie obiectivul unei lupte
.sincere si bine cumpanite.
Acestea insa nu le putem astept deck numai dela elementele progresive
gi intr'adevar democratice ale ungurimii. Doar i in partidul national maghiar,
cu toata, unitatea relativa a programului, sau mai bine zis chiar impotriva acestui
lucru, putem gasi sub acelas acoperamant conservatori (sau mai bine zis re-actionari) i progresivi.
Situatia este cu atat mai gravg cu cat in Ungaria, precum se stie, s'a
moitinut pgng in zilele noastre si pare ca, va mai dainui incg, un partid politic
pentru care in sensul clasificarii de mai sus se potriveste numai atributul de
,aeactionark E explicabil in asemenea imprejurgri cI. timpul ce s'a scurs dela
preluarea imperiului a fost cu mult prea scurt ca sI. fi putut ajunge in ma'na
elementelor progresive rolul de conducere in sanul minoritatii etnice maghiare,
adica in sgnul partidului politic in formatie.
Dar nu e nevoie de un talent profetic spre a puteg spune de pe acum ca, mai
curand sau mai tarziu, va inceta rolul conducator al elementelor reactionare.
probabil mai curnd deck mai tarziu. Ceeace fie-mi inggduit de a face in
paranteza aceasta observatie personal& va fi deopotriva de norocos pentru
minoritatea maghiara ca i pentru Romania i pentru Ungaria.
Dar guvernul emanat .din orice partid, care va detine puterea executiva, in
Romania, trebuie sg intelegem ca nu va puteg asigurg tarii situatia care i se cade
in concertul tarilor mondiale, deck numai dacg va sti sa-si ataseze minoritatea
etnicg maghiara i celelalte minoritki, prin garantarea asezarii lor economice i
culturale, i anume nu prin metodele rigide i superficiale ale dispozitiilor mecanice de drept, ci prin legaturi morale mult mai puternice i indistructibile.
www.dacoromanica.ro
238
Cele ce s'au spus in aceasta privinta, in acest Mica curat al 0iintei, ne Imbic
In Wile tocmai in care sunt minoritati etnice, numai recunogterea drepturilor lor depline concorda cu cerintele i cu traditiile doctrinei liberalo, prim
care indica, un principiu angular af doctrinei liberale, 0 care indrumeaza deasemenea spre recunonterea dreptatii neconditionate a metodei desvoltate mai
sus 0 bazata pe inlesnirea aezarii ecenomice a minoritatilor etnice i satis-
facerea cat mai deplina cu putinta a cerintelor culturale ale acestora: atunci
cu incredintare ma simt indreptatit sa accentuez: in hoc signo vinces*.
Aceasta mentalitate este i consecinta fireasca a desvoltarilor istorice,
luand ca baza principiul fundamental ce s'a aplicat de catre stramo0i poporului
roman, de catre romani, cari pe de o parte au priceput foarte bine a apara integritatea ideii Statului contra tuturor tendintelor distrugatoare, dar pe de alta
parte au inteles tot ga, de bine a pretui i ocroti acele elementele de origina
straina Statului, care s'au pus lntr'un mod sincer in serviciul lui, recunoscancl,
existenta i suveranitatea Statului Roman,
Parcere subiectis et debellare superbos
Tu regere imperio populos, Romane, memento.
13 3faiu 1923
www.dacoromanica.ro
IDEOLOGIA
I TENDINTELE
bine inchegata ca saii, nici nu dispun ina de o organizatie cu atatea ramificatii gingase. Cu toate acestea fi ei stau intr'o desvoltare repede cu tendinta de urcare, care va mari mult insemnatatea lor politica intr'un viitor apropiat. Sasii din Transilvania au fost chemati in Ora in secolul al doisprezecelea
de atre regele Ungariei Geza al doilea si au fost asezati aici dupa dreptul
colonistilor germani, jus flandrense. Pozitia lor de drept a fost foarte precis,
definit in asa, numita bula Andreana din anul 1224. Pang, la uniunea Transilvaniei cu Ungaria, adica pada la 1848 si 1867, sasii din Transilvania s'au .
bucurat de o deg:Ad-sag, autonomie teritorialk de administratia i justitia
lor proprie si au fost in toga puterea cuvOntului 'un popor care Ilia parte la
formarea Statului si care aveh, un rol in conducerea lui. Privilegii au.
avut numai in ash, masura, cum corespundea, cu stgrile sociale din timpurile
de desvoltare istorica de la secolul al XII-lea pana in secolul al XVIII-lea. Legea
www.dacoromanica.ro
240
uniunii en Ungaria, legea 43 din anul 1868, constitue violarea cea mai adanca
si cea mai gray simtita a pozitiei de drept a poporului sasesc. Ea intrerupe
desvoltarea istorica a sasilor din Transilvania i insemneaza un punct decisiv
Iii istoria lor. Caci afar a. de autonomia bisericii noastre i afara d dreptul de
autodeterminare foarte mult restrans al asa numitei Universitati a Natiunii
sasesti ca proprietara de averi, s'au suprimat toate drepturile acelea mandre
ale poporului, pe care sasii de pe pamantul regesc le medasera de secole ca o
aceasta s'a facut la aceeas adunare nationala din 1890, in care creasem
In noul program politic al poporului nostru bazele politicei noastre in Statul
ungar. In fiecare sat mic s'an format comitete politice, care in comitetele cercuale si in fine in comitetul central din Sibiiu si-au gasit Intruparea ca organizatie a poporului. Astfel, poporul nostru si-a creat o noua forma de organizare care dada, unei politici condusa din constiinta scopului i in mod unitar,
posibilitatea de a 'Astra influenta politica' a poporului sasesc in esenta ei.
Legea nationalitatilor din anal 1868 a format baza de drept a intregii
noastre lupte nationale in Ungaria. Ea, fata de noi, a fost aplicata in parte, insti
legislatia din cursul anilor Ohba tot mai mult din drepturile garantate in ea.
Cand intoarcem azi privirile inapoi, in primul loc trebuie s constatam e legea
nationalitatilor a stabilit intaiasdata in forma de lege acea teorie primejdioasa
a natiunii unitare ungare, care pe urma a starnit atatea neintelegeri in toatit
politica ungara de mai tarziu fafa de nationalitati. E vorba de acea teorie dup
care fiecare roman, german, sarb i slovac, care era cetatean ungar, constituia
un membru al natiunii unitare ungare. Prin aceasta notiunea mssei maghiare
s'a identificat cu notiunea de drept a cetateanului ungur si f.4'a produs acel
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
242
a nationalitatilor din anul 1868. Conceptia Constitutiei in chestiunea minoritatilor este cu totul negativ i lash rezolvirea problemei celei mari a minoritatilor in seama unor legi speciale. Prin aceasta chestiunea minorittitilor
este despuiata de insemnatatea care i se cuvine in realitate, in politica
Statului. In mod consecvent desvoltarea ulterioara va pute duce la grele
lupte pe terenul politicii nationale. Noi putem afirmh ca nu le-am dorit si flu
le vom clod. Din contra, toata speranta noastra a fost indreptata catre hotaririle dela Alba-Julia, garantate de rege i guvern,si pentru realizarea carora noi
vom lupth si in viitor din rasputeri. Unul din drepturile cele mai importante
ale poporului nostru pe care 1-am mentinut in tot timpul domniei ungare si
de care s'au bucurat i concetatenii nostri romani din Ungaria, ne-a i lost
rapit prin noua Constittrtie: dreptul bisericii noastre de a impune &an pentru
scopurile ei. Dach nu reusim s dam bisericii posibilitatea de a-si procura dela
credinciosii ei mijloacele pentru mentinerea scolilor cu ajutorul aparatului administrativ al Statului, poporul sasesc va trece printr'o cried culturala cum istoria noastra n'a cunoscut-o timp de opt secole. Acest exemplu
arunca o lumina vie asupra importantei problemelor care s'au creat prin noua
Constitutie pentru minoritatile etnice. Constitutiile tuturor celorlalte State succesorale ale fostei monarhii austro-ungare au dat chestiei minoritatilor o solutie
mai pozitiva decat aceea a trii noastre. In Romania, pentru moment, totul
depinde de legile speciale. Dat fiind ea in acest timp stam tocmai Iii toiul luptei
pentru asigurarea drepturilor poporului nostru, este de importanta de a se
stabili precis bazele programului lui politic.
Ca autor al noului program politic al poporului nostru cum a fost hotarit in Noemvrie 1919 de adunarea nationala a sasilor din Sighisoara, erect
a fi in stare sa definesc mai bine ideea fundamentala a principiilor noastre
politice. Se intelege ca de o chestiune a minoritatilor ea o problema politica
nu se poate vorbi serios cleat atunci dad poporul minoritar insus e recunoscut
www.dacoromanica.ro
deosebite o implineste poporul german din Romania in mod absolut. Luptele sale conduse pentru a se pastr ca popor In cursul unei istorii bogate in
evenimente mari si pline de schimban timp de opt secole, ca i situatia dupa
dreptul constitutional a poporului sasesc in Transilvania autonoma dovedesc
in mod neindoelnic cti constiinta proprie a poporului a existat timp de secole
neschimbata i intr'o masura remarcabila, i e inainte de toate o activitate
istoria aeestui popor ca o forta creatoare. Cine strabate ea un calator Transilvania, eine viziteaza orasele i comunole sasesti, eine vede fabricile i gospodariile agricole ale sasilor si in fine toti aceia cari cunosc mai de aproape vtiinta,
e
Sasii din Transilvania reprezinth
o personalitate de popor in sine bine mnehegat i c vicata lor ca popor este
inteadevar o vieata social frumos oranduita i bine ingrijita, a carei lege de
vieata e determinata printr'un caracter etnic deosebit. Asadar, e numai firese
ca ideea fundamentalti a programului politic al germanilor din Romania Mare
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
grtsim hotaririle dela Alba-Iulia in fel de fel de variatii. In programul partidului national roman insd, care a fost stabilit in anul 1905 la Sibiiu, hot5,ririle dela Alba-Iulia, cat priveste chestiunile minoritatilor etnice, sunt continute aproape textual. Ele constitue, asadar, in realitate nu numai recunoasterea propriului trecut politic din partea romanilor din Transilvania, 6 ele
sunt chiar cea mai subliinii expresie a experientei lor politice. Hotgririle dela
Alba-Tuba fac insd inainte de toate i parte din sirul nouilor idei mondiale despre dreptul de autodeterminare a popoarelor i despre protectia minoritgtilor, care; la urma urmei, au contribuit i ele la intemeierea Romaniei Mari
intregite. Dealtfel e interesant de a constata, cg idei asemgratoare cu acelea
cuprinse in hotdririle dela Alba-Iulia n'au fest necunoscute nici politicii vechiului regat. Asa, de exemplu, in documentul No. 2 din cartea verde romaneascd, despre evenimentele din anul 1913 din timpul lui Titu Maiorescu, gil-
romanilor din Pind, intre Samarina i Metzovo, care vor fi incorporate la Albania, marile puteri vor interveni s scrie nu munai in tratatul international
care va inlocui tratatul de Berlin, dar si in Constitutiasau Statutul organic al
Albaniei principiul ca in administratia tutnror loca1itiliIor unde majoritatea
va fi romand, ca si in toate bisericile i coble romanesti, limba intrebuintatil
sd fie cea romang.
www.dacoromanica.ro
246
0 la ideea fundamentala a propriului nostru program politic, adica la recunomterea prin Constitutie a minoritatii etnice ca individualitate nationala.
Daca aceasta chestie Ii gasete prin Constitutie o solutie irepropbila, atunci
nu va fi greu de a stabili in amanunte raporturile minoritii4ii cu Statul inteun
mod muttumitor.
Pentru a lamuri pozitia n9astra fava de Stat este necesar de a ne opri un
moment la aA, numita teorie a Statului national. In Ungaria timp de secole
Intregi am stat sub greaua povara a teoriei sfintei coroane, Myelin% cu un bogat
misticism. Din ea se deriv a. apoi foarte uor i teoria Statului national al matiunii unitare ungare. Suntem siliti s constathm cu mirare, Ca' 0 In Romania
polonii i cehii, erau oarecum egal de tari. Acum insa majoritatea Statelor
din centrul Europei nu face la drept vorbind parte nici din categoria Statelor
nationale, nici din aceea a Statelor poliglote. Dimpotriva, ele constitue un
amestec intre amndou i prin urmare. au 0 fizionomia deosebita din punctul
de vedere al politicii nationale. Caracteristica Statelor poliglote, dupa conceptia
mea, ar fi echilibrul numeric 0 politic al diferitelor popoare din acela Stat,
indiferent daca un singur popor sau mai multe popoare la un loc stau in fata
poporului conducator. Exemplul cel mai tipic al Statului poliglot cred ca este
astazi republica eeho-slovaca, in care cehii formeaza numai majoritatea relativit populatiei i in care slovacii, care sunt de aceea rassa cu ei, i inainte
primejdii, astazi, dupa ce care sftir0tul rsboiului mondial s'au trezit peste
tot ideile lumii noui, au ajuns, firete, i mai mafi 0 de neinvins. Opunerea
brutala a majoritatii i minoritatii nu poate decide niciodath jocul fortelor
politice in Statele cu o populatie mixta din punctul de vedere national, 0
trebuie sI invenineze lupta. Deasemenea, pentru dreptul la existenta al unui
popor care reprezinta o minoritate etnica din cuprinsul unui Stat cu populatia mixta, nu poate fi hothritor niciodata numarul absolut 0 mai putin
www.dacoromanica.ro
populatie a tkrii. Avandu-se in vedere aceasta, proportie a fortelor i Mramitarea populatiei minoritare intre diferitele popoare, fireste, nu poate fi nici
.o indoealk, c poporului roman i se cuvine rolul conducktor. Totus, Romania
nu se poate numi un Stat national in intelesul propriu al cuvantului. Din contra,
si in intreaga constructie politick a tarii si in toatk legislatia trebuie sh se tie
ti
seama, de minoriatile care cuprind cinci milioane de oameni. Aceste minoriins& nu sunt indivizi izolati cu o limbh materna, strain& rark legaturk
interioark nationalk i culturalk, ci dimpotrivk, ele formeazk niste personaliati etnice bine inchegate cu vointe hotadte de vieata. Deaceea este foarte regretabil c noua Constitutie, nu numai in definitia natiunilor, ci si in toatk
ideologia si in dispozitiie ei izolate acceptk pe deplin teoria Statului National. Experientele ultimultti secol in centrul Europei i desvoltarea cea nout
a istoriei ar fi trebuit sk arate primejdiile acestei ideologii. Noun flu ne este cu
putinta, de a clkdi politica noastrk pe temeiul acestei teorii de Stat, ()rick de
malt suntem dispusi de a tine& seama, de rolul conducator care i se cuvine necontestat poporului roman in politica tkrii noastre.
In aceastk ordine de idei, vreau si faspund la intrebarea, pana, unde poate
sit mearga, politica minoritktilor, fkra, a intra in conflict cu interesele Statului.
Aceasta, fireste, depinde de imprejurarea dach e vorba do un Stat poliglot, sau
tatilor in chestiuni scolare si in chestiunile referitoare la infiintarea altor institutii culturale, ci i dreptul nestirbit de a intrebuinta liber limba materna, in administratie, in justitie si in toate celelalte ramuri ale servicidor Statului. Realizarea acestei autonomii presupune insk la randul ei, recunoasterea
minoritatii ca individualitate etnica. Aceasta, pretentie, care este si ideea fun-
www.dacoromanica.ro
248
intr'o organizatie bine alcatuita. Acestui partid nu-i lipsete nici unul clintre
criteriile, care Bunt necesare pentru caracterizarea unui partid politic. Partidul nostru este din acele partide, care, ca a numitele particle nationale si
clericale nu s'au nascut in primul rand pe baza unei selectii sociale. Puterea
de activitate a unor astfel de partide nu este pentru aceasta mai mica. Ganditi-va la organizatiile otelite ale partidelor catolice in Germania 0 Austria,
ma numitul Centru i partidul cretinilor-sociali, care au supravietuit fara
nici chiar cea mai mica pierdere de forta trecerii dela imperiu la republica radical/. Apoi ganditi-va 0 la puternica concentrare de forte pe care o constituiau partidele nationale in vechea Austrie. Cu toata nuantarea in diferite
fractiuni cu caracter social, totm toate partidele polone pan i socialitii,
au fost unite in ma numitul club polonez 0 tot ma diferitele partide cehe in
uniunea nationala cella. 0 minoritate numerica ma de mica cum sunt germanii
in Romania, care numara aproape 800.000 de suflete 0 nu prezinta deosebiri
sociale prea pronuntate,n'are, fireste, nici o nevoie de a mai intretine i fractiuni
sociale deosebite. Un program social cat de succint, care tine aproximativ
locul de mijloc intre extremele i exagerarile capitaliste i socialiste 0 care poate
reprezinth i pentru poporul roman tocmai justa linie de desvoltare politica,
multumete in aceasta privinta, in trasaturi generale, cerintele tuturor straturilor populatiei noastre. 0 caracteristica din cele mai importante a unui
partid politic este tendinta catre putere cu scopul de a realiza propriile lui
idei politice. E firesc, ca aceasta tendinca sa fie mai putin pronuntata in partidul nostru. Vointa dtre puterea politica se marginete la noi in primul rand
numai la administratia locala, la reprezentantele alese ale comunelor, oraFlor 0 la ocuparea functiunilor conducatoare, in aceste unitati administrative.
Dar in desvoltarea ipotezei ne putem inchipui foarte bine ca partidul nostru,
oricat de mic i restrans s'ar prezenta el in parlament ca numar, ar putea lu
parte la un guvern de coalitie. Ganditi-va numai la exemplul partidului nationalist german din Austria, care in parlament n'are mai multi membri decal
partidul german din Romania in parlamentul nostru, 0 care totm in comun
cu partidul cretinilor-sociali detine puterea politica' in Austria intr'un guvern de coalitie i ocupa chiar postul vice-cancelarului Statului austriac. Evident ca intre exemplul aratat i imprejurarile dela noi este deosebirea hotaritoare, c partidul nationalist german in Austria provine din poporul conducator al Statului, noi insa apartinem unei minoritati etnice. Constelatii ca
in Austria sunt in alta parte exceptii i deocamdata, in Romania, mi
ne putem mtepta la ele. Insa in realitate ele Bunt cu putint i, ea
www.dacoromanica.ro
.
.
actuala forma democratica de guvernare, in alte State se intampla chiar relativ des. Partea decisiva pentru intrebarea, daca' tendinta catre putere o are
i partidul nostru politic, nu este consideratia, daca aceasta tendinta, mai
de vreme sau mai tarziu, se va realiza, ci din contra, numai i numai intrebarea,
daca in general vorbind, poate fi o dorinta politica a noastra i daca in realitate intr'un moment dat, pare a fi posibila. La amandoua intrebarile putem
da un raspuns afirmativ cu anumite condiii. Prin aceasta dispare i ultima
stitutia cea noua, spre a avea partea lor de mandrie, dar si de raspundere
in Statul roman care este acum i Statul lor. Iar in ziva cand minoritatile,
aparate i respeetate in individualitatea lor, vor participa proportional la opera
de legidatie, de administratie i guvernamant din Romania, ele vor incet de a mai fi fata de Stat simple minoritati in atitudine de dusma'nie sau
www.dacoromanica.ro
250
24 Maiu 1923
www.dacoromanica.ro
SOLIDARISMUL POLITIC
MIHAI POPOVICI
AceastA mica pildA aratA cd ofi catA trudA au inchinat pe altarul impar-
www.dacoromanica.ro
252
politice insa, nu sunt simple birouri de inregistrare, ci sunt in continua micare, cu tendinte voluntariste de a mentine ce este bun, de a schimba ce este
rau, de a indrepta, a indruma, a perfectiona.
Pentru scopul acesta partidele trebuie sa fie calauzite de o concentie
superioara, de un ideal social, politic, economic, cultural. La baza lui nu poate
stapani numai ce este ci i ceeace ar trebui sa fie.
Este evident deci, c ori cata obiectivitate 0.-ar impune cineva, apostolia ideei pe care o reprezinta, curge ca sangele cald in intreg organismul
activitatii sale, fie curat teoretica, fie practica. Deaici i elanul, deaici avantul
i pasiunea cu care se apail o doctrina sau alta. De aici violenta cu care se
combate. Din aceasta ciocnire strAlucete adevarata scanteie, indrumatoare
de fapte mafi i nobile.
Tot in cadrul unei obiectivitati cade i aceasta slaba incercare de a arata,
www.dacoromanica.ro
253
Solidarismul este tot atat de vechiu ca si.omenimea. Ori uncle s'au gilsit
oameni impreuna si au fost amenintati de vreun pericol, si-au unit fortele,
pentru ca sa se apere, s cucereasca, s izbuteasca mai usor. Solidarismul
-este, intr'o masura, identic cu insas asociabilitatea speciei umane.
Incepand dela hordele primitive, cu solidarismul lor mecanic cum
zice Durkheim,
sau de turma, apoi trecand prin toate fazele solidarismtilui organic ale asociatiilor sociale, ca familie, cast, clash, natiune, omenimea in toate manifesta idea interdependentei sau a solidaritatii.
Solidaritatea o vedem manifestandu-se real in spatiu: apararea tuturora
fag de ciumatii din Bombay; sau In solidaritatea interesului economic, de
pilda al tinuturilor cafi produc bumbac, cu tinuturile noastre.
Vedem apoi idea solidaritatii manifestandu-se in timp. Toate comorile
Toati mintea practica prin care s'a robit natura. Totul a ramas mostenire din trecut,geueratiilor de astazi si se sfinteste printr'o evolutie permanenta. Iat solidarismul in timp.
Solidarismul a crescut i creste, cum se inalta o planta In padure, de
sine, fara contributia nimanui, inconstient, necristalizat intr'un indemn su-
www.dacoromanica.ro
254
Solidarismul poate s lumineze i s incalzeasca numai in largul conceptHlor etice, ca principiu de vieata, prin constrangeri de ordin moral. Nici
crestinismul, nici budismul, nici socialismul, nici nationalismul, n'au avut
nevoie sa se restranga in formule juridice, ci au 'limas in conceptia universalitatilor etice, din care ,9i dreptul este numai o p'articica.
Noi, din acest punct de vedere vom privi solidarismul si nu ne vorn las
ademeniti s privim datoriile noastre sociale prin prisma quasi-contractului,.
prin care nici nu se poate ajunge la o constrangere de drept. Constrangerea
nu s'ar putea stabili decat numai pe baza niei legi i atunci nu quasi-con-tractul, ci legea ar fi temeiul constrangerii.
Solidarismul social, asa cum Pam vtizut, este o siinp1 realitate, o constatare de ten dinte i indemnuri. Dar solidarismul izbuteste s. sparga starea
amorfa i sa imbrace o forma concreta.
Astfel: solidarismul social creaza familia, natiunea, omenimea.
Solidarismul economic: clasa, sindicatul, mutualismul, cooperatia; iar
solidarismul politic creeaza comuna, provincia, Statul.
Nu ne vom opri asupra felului indeobste cunoscut cum, din forma solidaritatii sociale, intemeiata pe descendenta familia cu timpull, dupli
cc prin immultire cadrele an devenit prea largi pentru o familia, s'a creat o
organizatiune politica comuna, iar familia initiala prin ramifictin s'a divizat
In cadrul acestei organizatii politice, in mai multe familii. Esential este ca
organizatia exterioara menita sa pastreze ordinea i linistea este rezultatut
www.dacoromanica.ro
255
cu vointa socialh drept causa movens a procesului de nationalizare si cu manifesthrile creatoare pe thrhmul sufletesc, economic, juridic si politic al vietii
nationale, care formeazh cultura nationalh.
Exemplul il avem in trecutul nostru apropiat, and rupti i sfilrarnati
In patru phrti, indiferent de stpanitori, solidaritatea nationala se manifest-
in tainh intotdeauna, la luminh de Cate ori putek
Romhnii din Ardeal incepAnd dela Supplex Libel lus Valachorum, dela
discursul lui Bhrnutiu din 1848 dela Desteapth-te Romhne, la 1877 rhsboiul pentru neathrnare, apoi in tot decursul luptelor politice mai noui, In
timpul rhsboiului mondial i, in urmh, in grandioasa manifestare de unitate
dela 1 Decemvrie 1918, constient i inconstient, cu mic cu mare, fhrh, deosebire de clash sau ocupatiune, an manifestat alhturi de solidaritatea nationalh. Flamura era unitatea culturalro.
Solidaritatea, acolo, ca si in vechiul regal, unde s'a topit in cel mai inhlttitor avant al sacrificiului de sine ca si in Bucovina si Basarabia, patrunsese in mintea i inima intregii natiuni.
Spengler in cartea sa extrem de interesanth Der Untergang des Abendlandes sfarmh, cultura omenimei i o imparte in diverse culturi care trhesc
o vieath izolatk se nasc, cresc, degenereazh, in civilizatie i mor.
Pesimismul stiu a urzit un vifor de proteste.
Dack urmAnd felul shu de judecath, culturile pe care le stabileste el in mod
artificial le subdividem: in culturi nationale, intr'o nouh simbolick vedem
cum pesimismul universal se poate transforma, usor in optimism national,
deschizAndu-se larg calea orichrei culturi nationale ca sh, urce initimi ademenitoare pentru ca apoi, mai thrziu, odat i odath, eine stie, s scoboare
din nou in intuneric.
On iiidividualit4ile acestea culturale a-tat de distincte numite natiuni,
product al solidarithtii sociale, fatal au lost menite sh-si dea o organizatie
proprie c i s incununeze solidaritatea socialh cu o solidaritate politick crehnd
duph mult sbucium,_multh risipire de forte, dar si multh perseverenth fireasck
Statul national, cea mai frumoash manifestatie de solidarism politic al
secolului XIX si XX.
Rhsboiul mondial n'a fost altceva pentru noi decht lupta pentru deshvhrsirea politich a ideii nationale. Solidarismul social creeazh natiunea
care. la randul ei, ii creeazh organizatia politick: Statul national.
'Inca Herder spune ch: Natiunile sunt organele naturale, Statele organele artificiale ale omenimei.
Solidarismul social, cu substratul unitar de culturh, creeazil natiunea,
www.dacoromanica.ro
256
nifesth el in Stat.
Statul nu-si poate implini misiunea, decht dach fortele vii, cari trilese
in societate, participh activ la realizarea acestei misiuni.
Chnd intr'un Stat domneste forta i and aspiratiunile cethtenior sunt
allele decht cele reprezentate prin puterea de Stat, organizatia este artificial si nu traeste decht phnh atunci phnh, cnd aspiratitinile contrare se organizeazh si pot opune o forth identich sau mai mare puterei de Stat.
JIlinek zice:
Solidaritatea socialh este si temelia Statului; solidaritatea artificialA
creath prin constrngerea Statului nu are durabilitate.
Fhrh indoeal ci multe State au trait si au trait mult, intemeiate pe
teroarea i pe adoratiunea fortei. Dar, ca la toate evolutiunile, in natur sau
in societate, principiul care s'a realizat incet, insh cu perseverenta continua,
a fost acela de a se elimina tot ce este artificial, dusman firii, dusman inchnArilor omenesti, dusman conditiilor bio-psichologice ale societatii.
Farit indoealh ca individul nu are indreptatire sa stea cu bratele incru-
Credinta cti numai ce este material este real, n'a ademenit omenimea
gilnditioare cleat numai putine clipe.
Ideile au fost, sunt i vor fi uriaii indrunarilor man i nobile ale omenimii, cari au realizat i vor realiza opere gigantice.
Pe temelia acestui substrat de fond moral, de idei mArete, de conceptii
piltrunzhtoare se clAdeste viitorul unei natiuni.
Pentru vremurile pe cari le trhim asthzi, ideia care s'a dovedit mai mult
cleat oricare alth ideie menith sit formeze substratul moral al popoarelor
culte, a fost tocmai idea nationala.
www.dacoromanica.ro
257
Ce ne intereseaza pe noi mai mult este sg. arattim eh, in idea nationala
se cuprinde complet idea solidarismului politic.
Solidarismul precizeaza mai bine una dinlaturile ideei nationale: felul
cum se armonizeaza diversele curente sociale in sanul natiunei. 0 natiune
cuprinde in sine toate elementele chemate s asigure prograul colectivitatii.
Natiunea se compune urmand o sectie verticala din: grani, mestesugad, industriasi, comercianti, preoti, miitari, advocati, medici, etc. etc.
In sectie orizontala: capitalisti, proletari, burghezi, bartUrari, bogati,
Doctrincle politioe
www.dacoromanica.ro
258
perare.
www.dacoromanica.ro
259
Prin solidaritate individul primeste noui valori, increderea, curajul, sentimentul de sacrificiu toate se miresc.
Prin aceste elemente prielnice, valoarea individului ILU numai ch nu
scade, ci constiinta liberthtii si a autonomiei morale impreunath cu constiinta
solidarismului si a rhspunderii, dii o amploare nebhnuith personalititii individuale. Avantul nobil al individului impreunat cu altruismul generos,
creeag superioritatea lui etich fath de alte forme.
Solidarismul cere ca fiecare individ sh fie un factor folositor al societatii;
el este potrivnic risipirii usuratice a fortelor i, astfel, accepth categoricul
imperativ al energeticei, (iNu risipi energiilek
Aceste an fi ideile conducatoare ale partidelor nationale, cad sub aspectul solidarismului politic cuprind:
17*
www.dacoromanica.ro
260
si ideia democratiei
ideia liberatilor
ei ideia justitiei sociale
ei ideia ordinei de drept,
adevAratele temelii ale unei conceptii moderne i sAnAtoase. Desvoltarea lor nu se poate face in timpul restrAns fixat pentru o conferintA.
PARTIDELE POLITICE
In alergArile far`a de odihnA a nAzuintelor, in conflictele vcsnice de interes, in insAsi fortele cari au lucrat in trecut, in caliatile de rasti, in mediul
social 0 natural, in individualitAti puternice, sunt adunate atAtea forte vii,
neobosite, creatoare si distrugatoare.
Toate, laoladtit, formeazA vieata cu sliuciumul i lupta perpetuA i intensti.
Din ole se desprind curente, unele admirAnd materia, altele energia.
-Uncle inchinAndu-se staticei, altele dinamicei.
Unele practice, altele ideologice.
Curentele acestea amorfe la inceput, cn vremea prind forme concrete.
Sinteza stabileste un principiu,-o doctrinti, in care se nAdAjdueste ca intr'un
salvator. Se creeazA instrumente de executie, i, lath cit acele curente timide
la inceput, intrA in plinti actiune, organizate, gata de a da soluii noi problemelor nerezolvate.
Astfel, se erceazA partidele politice.
Diviziunea lor s'a facut dupA diverse criterii, mai mult exterioare decAt
de esentti.
Domnul profesor Gusti. in admirabila d-sale conferintli, aratti artificialitatea tuturor clasifictirilo*i. Cu loate acestea, avem curajul sit propunem
o nouA clasificare.
www.dacoromanica.ro
261
Fitra indoealli ch" toate partidele tin seam& atilt de individ cat si de societate, dar pe arid partidele individualiste sau desconsiderA societatea sau
o aseazA pe planul al doilea, partidele. colectiviste, sau desconsidera" sau
Ofi esenta principiului proprietatii individuale este tocmai s aperi proprietatea individual, i nici de cum sA o iei.
Exproprierea se poate justifich cu nenumttrate motive, dar nu se poate
sustine ch ea face parte din doctrina liberal.
Bougle1) rezumg, mai credincios principiile liberalismului in trei factori:
1. Libertatea;
2. Proprietatea;
3. Autonomia contractuaTh.
noastre.
Partidul Conservator.
www.dacoromanica.ro
262
La mijloc yin partidele nationale sau nationaliste, cari incearck sk restabileasck un echilibru intre individ i societate,. in cadrele solidarismului
politic national.
Partidul nat,ionalist democrat.
Toatk conceptia politick a partidului national se intemeiazI i s'a intemeiat pe principiul solidaritktii nationale.
Solidaritatea nationalk 'pentru partidul national nu este o artificialitate
abstractk izvoritk dintr'o teorie politick metafizick.
Nu eruditul, in biblioteca sa, a creeat doctrina pentru care s'a Olergat
cu marele aparat al reclamei, ca s i-se inventeze un partid,
ci doctrina s'a
creat invers. In luptk nestarsith, vieata serpuind prin vkile realitatilor, ai-a
ros o albie, ca i apa, distrugknd obstacolele din fatk, gkurind pkmantul,
sMrdmand, cu rAbdarea pe care numai apa o are, stancile i dandu-si dupk
multk si istovitoare incordarc asezarea maximului de stabilitate.
Votul obstesc, pe care partidul national l'a cerut de zeci de ani, 1a dat
imediat.
www.dacoromanica.ro
263
Partidul tdrdnese.
Greutatea cuprinderii partidului Vaxinesc, p1M de elan, in schema aceasta
Doamnelor i Domnilor,
lui politic, intra'nd poate mai bine in intentiile pe cad le-a avut Institutul
Social atunci and mi-a fixat subiectul: Solidarismul politic.
Recapitulez:
Ca formh externrt intocmirea omeniniei se hazeazrt pe doi factori:
individul,
societatea.
La bazA strt individul pentru care si prin care se duce toatti mistuitoarea
www.dacoromanica.ro
264
strduint
www.dacoromanica.ro
265.
Din toate aceste elemente, rupte din vieatt, fart o armonie prestabilitt
din paralelogramul fortelor, izbucneste rezultanta fireasct a echilibrului.
Toate partidele la olaltti dau icoana adevtratt a fiintei sociale si politice.
Din intregirea lor reciproct iese simfoniaigrandioast a vietii.
Lipsa organizatiei unui curent real intr'un partid ar altera, armonia realitAtilor. Un tablou are si umbre i lumini, dar toate laolaltt dan suflul
superior al creatiunii geniului.
Aici residt marea importantA a partidelor politice cAltuzite de idei si
nu de interese personale, pentru clAdirea durabilt a edificiului social si politic.
A nega importanta lor si a te aseza pe un punct de vedere ingust, al egoismului de partid, insemneazt a nu recunoaste realitatea.
3 lunie 1923.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIE
I REVOLUTIE
MIRCEA DJUVARA
pe care Institutul Social a organizat-o anul acesta despre partidele politice. Sarcina imi este cu atat mai grea cu cat ati avut ocazia
zenta mai mult concluziuni cleat mijloace de convingere ori expuneri detaliate: ideile pe cad le vom propune presupun in realitate o intreagA conceptiune filozoficA, cu ecouri adanci, complexe i foarte depArtate in felul
nostru de -a cugeta.
Dac
despre partidele politice, de sigur cA nu vA veti .putea impiedeca sA resimtiti o impresiune ciudatA. Expunerile facute dovedesc spre surprinderea multora, uneori ftr voie, cit partidele politice, si in special doctrinele lor, nu sunt
ceva, fix. DacA dupA titulatura partidelor politico am incerca sA caracterizAm ideile care stau la baza acestor partide politice, desigur cA ne-am Tapia.
Dupa, imprejurArile locului i timpului aceleasi partide politice, aceleasi titulaturi ascund conceptiuni si tendinte cu totul deosebite. Dupa Imprejurnile locului i timpului, chiar aceleasi programe ascund realiati sociale cu
desavarsire deosebite in partidele politice. Pot sA fie douA partide cu acelas
program si totusi, in realizarea IM, in modul de luptA, sit prezinte diverginte,
deosebiri fundamentale. Ba chiar mai mult: ca o consecuenta a acestei instabilitati, insusi peraonalul partidelor politice variaza. Una i aceeas per-
sonalitate poate sa, fie aici intr'un partid, ad intr'altul, dupA loc, timp, si
ImprejurAri. Nimic nu famane prin urmare stabil in tablourile cad s'au
frtcut aci despre partidele politice: titulatura lor desigur nu ramane neschimbatA, ideatiunea propriu zisa, variaza, chiar i oamenii lor se schimbit si-i
vedem deseori trecand cu usurintA de o parte sau de alta, &TA imprejurari.
www.dacoromanica.ro
268
vieata de toate zilele atht pe idei, cat pe tendintele generale variabile dela om
la om si dela grup la grup ale tempeyamentului omenesc. De altfel ideile politice nu sunt care ele credinte i ca atare strAns legate de ce avem mai
intins In temperamentul nostru? Fiecare intelege deci altfel realitatile sociale
care si ele se schimb a. fara, incetare cu timpul i locul. IJnul i. acelas partici
politic, cu aceleasi conceptiuni generale i pur teoretice intfo Ora ar putei
da o anumita solutiune, dar intealta tara, ar dh cu totul alta solutiune. Realitkile trecute prin prisma temperamentelor, determina astfel programele si
ideologia partidelor politice. In felul acesta am puteh spune ca ceeace carat-
La lumina acestei idei, cum putem privi particiele politice? Caci lupta
intro ele nu este altcevh, deck realizarea idealurilor pe can, precum am
www.dacoromanica.ro
269
unui
sn-i zicem asa,
cu toate consecintele acestei schimbgri de perspectivg.
Pentruliberalismul care concepe drepturileindivizilor astfel intelese, mai
neoliberalism
presus de cat mice altd_realitate moralk intrucdt insdsi personalitatea constituie un scop al activit'atei,-o -tintsa suprema morald,
cum se va face progresul? Progresul nu poate s'd fie indrumat cleat pe calea unei intelegeri
nitre titularii drepturilor. De ad democratia modernk democratia spre care
tindem cu totii i pe care asd de greu reusim sit o realizdm. Ei bine, aceastil
intelegere implicit, asd cum o concepern noi, intreg aparatul juridic care constituie ,Statul modern.
Dacd observdm mecanismul activiVatei acestui aparat juridic vom remared
Cit el prezintd in timp fie continuitAti, fie discontinuiati. Realitatea juridica,
aceea 'care se suprapune realiatilor sociale, tinde anume a constitui in timp
o continuitate fa0 de evolutiunea lentk mereu schimbatd a realitgilor sociale. Din acest punct de vedere continuitatea de drept nu trebuie ruptd,
zice liberalismul in principiu; din acest punct de'vedere ref ormele toate care
trebuiesc filcute, atunci cdnd sunt cerute de necesitati sociale si morale, trebuie sit cadreze cu situatiunea juridicd care existd in momentul and acele
ref orme se realizeaza.
www.dacoromanica.ro
270
socotind insas realitatile juridice desteptAtoare de realitati sociale, el credein eficacitatea.modificarilor juridice pe cale de reforme de drept.
Fava de aceasta conceptiune, o aIti conceptiune, care obisnuit se numesteconservatism, cere ca realitAtile juridice sa urmeze intotdeauna si nu sit
preceada prefacerile sociale care ii stan la lona. Conservatismul, din acest
punct de vedere, ar avea poate o mai mica incredere in eficacitatea ideitor
in puterea de realizare a idealurior etico-morale cuprinse in institutiunile
juridice ca atari. Conscrvatismul, in acest inteles, presupune ca reformele,
juridice yin numai ca un fruct copt la sfarsitul evolutiunei sociale, la sfarsitul evolutiunei acelor realitati care totdeauna trebuie sa stea la baza dreptului. Este o atitudine care corespunde cu anume aprecieri in plus sau in minus cu aceea a liberalismului, *Turn 1-am aratat.
Liberalismul, printr'o extensiune a intelesului lui primitiv, imbratisaza
doctrine care par la prima vedere cu totul strAine lui. Socialismul marxist,.
dacg-1 1i-tam in tendintele lui fundamentale, se asociaza cu liberalismul astfel inteles prirl aceea cala baza socialismului marxist sta ideea unei societati
viitoare, in care, dupa cum observa Kautsky, democracia trebuie sa ajunga
la plenitudinea ei realizandu-se si din punct de vedere economic.Cu alte cuvinte socialismul incearca sa realizeze drepturile titularilor de drepturi as&
zise naturale, a acelor persoane etico- juridice, numite si morale, de cari se.
preocupa tocmai liberalismul; el tinde sa le realizeze in intregime asa Meat
demnitatea si perfectiunea morala a persoanelor sa se poata afirma din cein ce mai tare. In conceptia socialista acesta este tocmai idealul: atingerea
unei organizatiuni sociale in care, poate, morala e alta deck cea de astazi,
dar in care, in orice caz, demnitatea persona1 i fericirea fiecArui, sa fie o
realitate inteleasa dupa cele mai inalte spirite socialiste, nu numai na o fericire bestiala, anirnalica; dar cn o fericire morala, de natura cea mai inaltk.
Din acest punct de vedere asa dar, nu cred ca s'ar putea face o opozitiuneintre liberalism i socialism.
Dar un alt punct de vedere podte sa intervie in aceasta materie.
Spuneam c liberalismul concepe ordinea de drept ca neintrerupta in timp.
La un moment dat se poate insa intampla ca acea ordine de drept, in continuitatea ei juridick, sa se rupa. Ei bine, actiunea prin care se rupe o asemenea continuitate juridica nu mai este o actiune conforma principiilor clasice ale liberalismului, decat numai daca o socotim ca o rasvratire dreaptit
a titularilor drepturilor ash zise naturale impotriva unor incalcari abuzive.
Este cu alte cuvinte o rupere a ordinei de drept i in acest caz ne afltim in
www.dacoromanica.ro
271
tionar. Cci, partidele, chiar cele mai asa zise de ordine, fac acte de revolutiune, atunci and rup ordinea de drept, dupa ce au recunOscut necesitatea
ruperei ordinei de drept pentru a se instaura o ordine de drept nouti. Aceasta
necesitate poate sa rezulte fie dinteo schimbare a conceptiunilor, fie dintr'o schimbare a realitatilor zilei-, a realitatilor sociale.
Dar, ca sa fac o aplicatiune: noi am avut o continuitate de drept dela
nu se poate concepe ca realizare sociala: Din acest punct de vedere asa, dar
violenta nu este o caracteristica a revolutiunei; violenta este intrebuintata
0 In cursul unei evolutiuni, a unei continuitati. Revolutiunea dimpotriva
ramane caracterizata din punct de vedere stiintific, asa cum v'am Mcut-o
numai ca o rupere, o schimbare a echilibrului valorilor existente la un moment
dat. De asemenea, nici rapiditatea schimbarei nu poate sa fie o caracteristica a actiunei revolutionare. Se poate intampla ca o actiune de
schimbare a echilibrului existent al valorilor sa se intample pe un timp de des-
www.dacoromanica.ro
272
loacele, fie i violenta, pentru a trezi sufletele. Dintfo clipg intr'alta; con-
mai multi. Deck, de cele mai multe on in asemenea imprejurgri, este vorba
de o c4tigare a majoritiltei mai repede, dariariV de o catigare a contiintei
majorit
In acest din urmg caz, evident violenta, care de multe on poate fi fecund,'
oi
sg, le realizeze, atunci intelegem cg in identitatea mai niult sau mai putin
pronuntatg a acestor valori stg ceeace intmim unitatea grupului social.
Indatg ce valorile morale se deosebesc la anumite pArti din Corpul social,
se intampla ruperea fundamentalii, pe baza careia, incepe lupta politica care
poate sit ducg pang la revolutiune.
Cand corpul social este astfel descompus in bucgti, atune..4, unitatea lui
organica fiind desfiiirtatg, nu se mai poate produce o nouti, ordine decat sau
printr'un compromis, cum presupune intreaga actiune sindicalista, spre pilda,
sau printeo nimicire a vechilor valori i inlocuirea lor cu altele noui. Acest
fel de lupte-sunt fie revolutiuni interne, fie rtisboaie intre state_
Can sunt tendintele mari care se pot recunoaste in acest fel de frgmantitri?
Jellinek incearca sa le imparta in trei pot fi inai multe, vi le dau cu
titlu de exemplu.
Intaiu ar fi deosebirile religioase.
In materie religioasa e vorba de ideahiri ait de strans legate de insgi
fiinta intirna moralg a omului, incat ele pot provoca de sigur o mipare
www.dacoromanica.ro
273
politict profunda, &1st pant la cele mai mari sacrificii, tinzancl la schimbarea ordinei de drept fie chiar i prin violentt.
Tot asemenea atunci can4 antagonismul se intemeiazt pe elementul national. Atunci intelegerea nu poate sit existe, fuind vorba de fiinta morala
intimt a omului. Duct aceste antagonisme erese, ele duo in mod fatal la ruperea ordinei de drept. De aceea intro altele este totdeauna de recomandat
intr'o bunt organizatiune, ca Statul st nu caute st provoace antagonisme
nationale in interiorul stu, ci din contitt st le evite pe cat aceasta este cu
putintA. In legtturt CU aceasta, un intreg regim de tolerantt i drepturi
ale minoriatitor etnice se poate bineinteles deduce.
Dar, intrucat e vorba de valorde ceie nmi inalte, de partea aceea intirnt
care constituie resortul insusi al activitttei omenesti, intruat poate intra
in joc elementul moral din om, mai este un caz caracteristic in care st se
poatt produce divergente din acelea puternice care duo la conflictele mari
politice: este cazul marilor antagonisme sociale.
teriale.
Duct enunfam i concepem asifel intreaga evolutiune politick se intelege et la baza ei stt Ideea, nu stt Materia.
Ei bine o intreagt conceptiune care a fteut 6 mare valvt si a cucerit
pe multi cu aparenta ei stiintifick combate acest fel de a vedea. Ea e Caracterizatt in teoriile pe care le cunoasteti, in socialismill ctiintific al lui Karl
Marx.
Teoria lui Marx trebnie privitit in mediul i vremea in care s'a ntscut
ea s'o intelegem i s'o putem aprecia in directivele ei generale. Sit nn uitam
mod strtlueit, asupra caruia n'am sit revin ad. 0 intreagt atmosfert de reforme sociale se impunea, pe vremea aceea i aceasta, atmosfert a fost prielMet unui temperament ca acel al lui Marx, avand, desigur, un mare aport
38 Doctrine le Politice
www.dacoromanica.ro
274
inT
idee Marx, incat la el, de multe ori se trensforma intr'un fel de fatalism;
caci stiti bine cA in conceptiunea lui evolutiunea:se face intr'un anume sens,
este necesar sa se fac5, in acel sons ii nimic in lume nu o poate intoarce din
directiunea incotro ea se indreapta.
Pe de alta parte, in afara de determinismul acesta care sta la baza conceptiunei marxiste ea ince/tare de tiintifizare a sociologiei, 'ea euprinde de
sigur o asemanare prin modul cum incearea s interpreteze fenomenele sociale si cu modul cum omul de stiinta exacta interpreteaza fnomenele de
cari se ocupa, el. Omul de stiinta- exacta in genere ia principii de mecanica,
stiinta sigurA 0 rigida, i inceard, din ele sa, traga concluziuni formand ipoteze care eiman do verificat apoi prin experienta. Aceasta este mecanisinuf
stiintific, in stiinta exacta a fenomenelor externe eel putin. Ei bine, tot asemenea In materie de -evolutiune soeiala, Marx cata sa gaseasca, i o gaseste,
o tiii
'care sa joace rolul pe care mecanica Ii joaca in stiintele exacte, o
stiinta care sa dea begi sigure de care A', se poafa lega intfeaga construqiune
tiintificit, i acea stiinta_ar fi economia pQhtic. Prin legile economice,
anume legand de ele fenomenele sociale in evolutiunea lor, putem s ujungem ea interpretam in mod strict riguros-si iinific, cu o prevedere ssigurit,
fenomenele sociale ; reproducem atunci operatiunea pe care omul de `stiinta
o face, in fizic spre pild, unde am vazut ca, nu ajunge sa prevada de cat
printr'o legare pe care o face a fenomenelOr pe cari le stutliaza cu begiemecancei.
Si mai departe, in afara de aceste douA tendinte: determinismul i mecanismul, Marx mai are inci o a treia: materialismul. Imbratisand dialectic&
lui Hegel el paraseste conceptia fundamentala a lui Hegel care era realizarea-Ideei, a spiritului, prin dialectia, in formatiuni istorice din ce in ce mai inaltc,
0-0 intoarce intreaga conceptiune in spre materie 0 nu in-spre spirit. Pentru
Marx, care reduce intreaga evolutiune la fenomene economice, interpretarea
care trebuie data mersului istoriei nu er. o interpretare prin idei, ci prin materie
0 in special prin factorii de productiune cari stau la baza eyolutiunei socie-
www.dacoromanica.ro
275
Lupta de clase, asi cum o concepe Marx, nu e un lucru nou. SaintSimon a expus-o. De asemenea se gaseste la Hegel. Conceptiunea nu e in
realitate decat aplicarea dialecticei hegeliane la mersul evolutiunei sociale.
Dar aceasta aplicare, in loc sa se fad, prin realizarea Ideii, dupit cum va spuneam odinioara, se face numai printr'o raportare le fenomenul economic care
ar sta la baza ei. Prin lupta de clasa, astfel inteleasa, prin stabilirea regimului
capitalist in timpurile noastre, prin concentrarea capitalurilor in maini cat
mai restranse, ajunge un moment zice Marx cand un numar foarte restalls de capitalisti concentreaza in mainile lor intreaga putinta de dominare a celorlalti i speculeaza munca marei majoritati a oamenilor. Clasa proletara, creste in asa fel incat incetul cu incetul cuprinde aproape intreaga societate_; clasa capitalistilor, a odor cari Ii speculeaza pe proletari, se reduce
pe masura ce concentrarea capitalului se face in maim bor. Pe calea aceasta
ajungem la'un moment and capitalistii nu mai pot nici cel putin sit intretie
pe proletari, caci in sistemul actual capitalist, capitalistul tine legat pe proletar prin foame, II tine inlantuit prin mijloacele ce are de a-i di putinta. sit
tralasca. Tn urma crizelor succesive de supraproductiune si a concentrarei
capitalului in mainile catorva, va veni in mod fatal momentul and capitalistul nu va mai putea, sit hraneasca marea masa a proletarilor. In clipa
aceea revolutiunea sociala va veni dela sine ca un fruct copt care se desprinde
tate inehictabilit fatai de care nimeni nu se poate opune; ea va veni cu puterea i ursita fatala a fortelor naturale in actiune.
www.dacoromanica.ro
276
marxista
intrucat, pentru bolseviki, revolutiunea se poate face oricand, chiar astrizi in Rusia cu organizatiunea sa capitalista foarte redusa. Prin aceasta
intreg acel fatalism care sta la baza conceptiunei marxiste este contrazis.
Revolutdunea pentru bolseviki nu este rezultatul unei evolutiuni asa cum
a conceput-o Marx..
Dar deosebirea intre ei este mare si dintr'alt punct de vedere. Caci, bolsevikii ar putea fi socotiti mai consecuenti cleat marxistii. Asa cum se pre-
i anume in
www.dacoromanica.ro
277
i exemple care sA arate exact contrariul, eh' marile schimbAri, evolutiunea omenirei, nu se produc prin transformgri materiale i anume din cauza
intamplarilor economice, ci din cauza nouilor idei care se plkmdesc, cAci
stiut este ch" ideea, cultura omeneascA este creatoare; ea aduce elemente noui
cari, Infptuindu-se, produc schimbAri mari in istorie. Usor, foarte usor, ne-ar
veni oricui s inceram exemplificarea in evenimentele mari istoriee, a acestei
idei esenpale.
In realitate ceeace conduce activitatea omeneased- este nevoia unei
sA d'am
www.dacoromanica.ro
278
care aduc revolutiunea, sunt precedate de cele mai multe ori de evolutiuni
de multe ofi foarte indelungate.
este
Dar, problema care se pune
i aceasta este foarte interesant
aceia de a se sti daca aceasta evolutiune explica in intregime aparifunea
ideilor noui ? S'ar parea, dupa ultimele directive pe care cugetarea filozofica o ia din anumite puncte de vedere, cit evolutiunea e creatrice. S'a
facut mult uz de socialisti de teoriile bergsoniene spre a explica conceptiunea
lor. Si inteadevar, daca privim de aproape modul cum se produce evolutiunea.
socialt, evolutiunea istorica in genere, nu putem sit nu ne oprim a constata
et, fiMd vorba de realitati psihice, aceste realiati _evolueaza prin creatiuni
succesive, prin salturi necontenite. In materie sufletpasca, avantul care constituie existenta in conceptiunea bergsoniana, este in realitate un avant creator. Fiecare clipti care vine este explicata prin clipele care preced, dar ea este
www.dacoromanica.ro
279
de valori noui si mai inalte. Nu se 'pate vorbi asa dar in istorie, in evolutia generala, de o evolutie continua care s'a, explice fiecare moment. De
sigur c de-klungul evolutiunei istorice avem a face cu creatiuni, unele mai
mici altele mai marl, creatiuni care dau coloratura lor intregei evolutiuni
specifice a omenirei. Aceste creatiuni, aceste valori care se creaza pe masura
ce se desfasoara astfel realitatile sociale, i pe masura ce se incorporeaza, in
i creaza.
Ei bine, daca asa stau lucrurie, atunci ne ailsam in orice elip in fata unei
revolutiuni. Fiecare moment al evolutiei istorice este o revolutiune si deosebirea care se face de obiceiu intre revolutie i evolutie cade i ramane numai ca o deosebire de grad, iar nu una de natura.
0 aplicatiune foarte interesanta a acestei idei in legatura cu teza pe care
o desvoltam acuma aid, se poate face la drept. Realitatea sociala, in desfasurarea ei neincetata, care este o continua actiune, o continua lupta, se cristalizeaza in anumite conceptiuni formale care sunt conceptiunile juridice.
Acestea reprezinta rationalizarea, transformarea in elemente logice a ceeace
este element creator si deci de neprevazut in realitatile sociale. Dreptul pozitiv scris are in totdeauna acest caracter. Dar dreptul scris este unul i drep-
tul viu este cu totuI altceva. Aceasta se vede si In materie de drept privat,
uncle interpretarea i realizarea zilnica a textelor legislative se schimba dupa
epoci i dupa nouile nevoi sociale. Dovada codul Napoleon care astazi se interpreteaza altfel cleat acum 100 de ani. Dar Mai ales este vizibil in materie
de drept public. In materie de drept privat exista anumite institutiuni,
curte de casatie, la nevoie parlament care sa constrnga instantele judocatoresti, sa judece intr'un anume fel, dar in materie de drept public nu exista
asemenea constrngere, nu exista asemenea sanctiuni. Ceeace fac partidele
politice, ceeace realizeaza vieata politica in fapt, aceea este dreptul pozitiv
public al unei epoci, nu ceeace e scris in legi i constitutiune. Dar atunci
vedem cum si in materie de drept nu putem avea a face cu rupturi caracteristice i contrarii ordinei juridice la un moment dat, ci ne aflam in
fata unei continue actiuni a vietei creatoare care nu vre s tie de forme
fixe, de cadrele rigide i artificiale cari i se pun in cale. In materie de drept
public
i dreptul public sta la baza dreptului intreg, pentru cii pe el se
razima intreg dreptul privat ceeace se impune ca drept pozitiv e lugs
vieata politic i sociala.
Concluziunea este ea' acei ce invinuesc vieata politica de lipsa de in:a-time etica sau juridica, s dea cei dintai exemplu pentru c i ei sunt creatorii
dreptului in aceasta privinta. Toate partidele politice la olalta, ele, in lupta
lor politica de toate zilele, creazaintregul organism juridic al momentului.
Aceasta organizatiune juridica, variaza dela clipa la clipa, ea nu sta incadrata
in formulele artificiale i fixe ale vre-unui text de lege. Din acest punct de
vedere textul are o valoare care se apropie de aceea a unei pure doctrine.
Din acest punct de vedere este de sigur adevamt c prin creatiunea continua de valori noui etice i juridice, care se intampl de-alungul istoriei, la
tin moment dat se poate intAmpl si se intAmpla mereu, ea valorile cele noui
www.dacoromanica.ro
280
14 /unie 1923
www.dacoromanica.ro
LUPT-A DE CL ASA I
TRANSFORMAREA SOCIALA
ILIE MOSCOVICI
de Institutul Social Roman, care este o contributie serioash la clarificarea conceptiilor si luptelor politice dela noi, este in acelas timp o afirmare de ordin international, o afirmare ch trAim, ca toate statele si toate
popoarele, vieata internationalk supunandu-ne regulelor ei, luand ideologia
ei, luptele ei politice si chiar terminologia ei.
Incepand cu conferenta de introducere a savantului si meritosului director
al Institutului Social, care defineste doctrinele politice, le explich si le clasi-
Duph aceasth constatare putem porni mai usor la dezvoltarea subiectului nostru.
Romania, ca toate statele, face parte dintr'un organism social international, care-si are legile sale de nastere, de dezvoltare, de transformare, de pieirc.
www.dacoromanica.ro
728 2
Romania, ca f i toate Wile, a trecut prin diferite faze, prin anumite transformari sociale, ca s ajungk la situatia econemica, pohtico-sociala de astazi.
ca acum cateva mii de ani cand a inceput istoria sa scrisa, ca pe vremea civiliaaliei egiptiene f i grecesti, ca pe vremea cand s'au nascut mosaismul
crestinismul, ca pe vremea civi1izaei romane, ca pe vremea decaderei acestei
civilizatiiT ca in evul mediu, sau chiar ca acum 150 de ani and se pregatia
si
www.dacoromanica.ro
283
omul se bucurh, de mai multa sigurantk traiul lui devenia, mai usor. Ftira,
unealtti trebuia sti se multumeascti cu plante i fructe, cu animalele mai slabe
pe cari putea sti le prindti cu mana i stile doboare cu forta sa. Cand a pus
mana pe-b crach prefticutti in ciomag, putea sti se lupte deacuma cu-n animal
mai voinic si mai ager la fugti; cand a reusit sti-si facti unealt din piatrti, puterealui a crescut inzecit i insutit fa o de animalul dezarmat i fara de naturk
impotriva ctireia putea sti-si facti acuma scorburi i adtiposturi mai adaptabile nevoilor sale, care sti-1 fereasck de intemperii si de dusmani; cand a
pus mana pe foc a putut sti-si procure aldurti, sti-si facti hranti mai gustoasa
gi mai variat6. Unealta 1-a fticut pe om mai tare, mai ager, 1-a %cut sthpanul animalelor i apoi al ptimantului pe care, prin agriculturti 1-a sups
apoi i pe dansul nevoior sale unea1ta i-a adus intreaga sa desvoltare.
Chad omul a inceput s descopere metalele i, cu ajutorul uneltelor de
piatrti si al focului, a inceput sti le extragti, sti le topiasc i sti-si facti unelte
noui, el a ptirtisit epoca batbariei si a intrat in epoca civiizatiei, In epoca
din tineri, lasandu-i cu grija aptirtirii tribului si a avutiei sale fatti de alte
triburi mai stirace, pe cad bogtitia i prada Ii atrtigea. Unealta i diviziunea
muncii au impus incetarea uciderei prizonierilor, incetarea canibalismului,
pentructi prizonierul, prefticut in sclav, putea sa, foloseascti mai mult prin
munca sa decat prin carnea si sangele situ.
Perfectionarea uneltelor, care a adus Aucrarea campului, agricultura,
diviziunea muncii, a adus dup.& sine si proprietatea individualii.
Proprietatea individualti incepe sti schimbe cu tOtul structura, grupelor
i triburilor omenesti. Deacum inainte omenirea incepe sti se imparta pe
clase. efii de triburi, sefii militari, fasboinicii mai clibaci, se intorc din rtisboaie cu prtizi numeroase, cu sclavi, sau, ocupand teritorii, imptirtiau ptimanfurile mai bogate oamenilor din tribal lor, retinand pentru dansii terenuri
mai mari, mai multe turme si mai multi sclavi. Din functionari ai tribului,
din judectitori, reprezentanti re1igioi, aptirtitori impotriva dusmanului din
afark tori acestia, crescand in autoritate, in putere, in bogtitie, se dec1arti
deasupra multimilor pe cari le conduc, sttipanii acestor multimi, ii intind
puterea i asupra uymasilor lor i formeazti prima clasti de nobili.
Intrarea in epoca civilizatiei, in istoria scrisk omenirea o face imptircita
In clase.
www.dacoromanica.ro
284
Unealta, care 1-a fault pe om mai tare deck animalele cele mai puternice, mai tare decat ursul, mai tare deck zimbrul, rinocerul, mamutul, care
1-a Mout pe om regele animalelor, care i-a dat putinta sa-si faca imbracaminte..
adapost, case, ca sa, se apere de intemperii, care i-a dat posibiitatea si prinda
si sh domesticeasca animalele, s domesticeasca pamantul, s stranga
bogatii i sa se puna la adhpostul capriciilor naturii, aceeas unealta, desro-
bindu-1 din ce in ce mai mult de sub jugul naturei, 1-a impartit mai tarziu
pe om in clase, a fault stapani i servi, exploatatori i exploatati, 1-a robit
unor forte noui, fortelor sociale dusmanoase.
Luptele can inainte se dadeau individual sau In grupe impotriva animalelor si a naturii, can se dadeau intre indivizi i 'ntre grupe pentru prada,
sau pentru a MO femeile frumoase, incep sa se dea acuma inauntrul grupei,
inauntrul tribului, inauntrul triburilor unite, aclica- inauntrul natiunei si a
Statului. Desi luptele din afara, pentru noi bogkii, sari pentru aparare, nu
inceteaza, luptele dinhauntru, pentru monopolul bogatiilor, pentru monopolul puterii, pentru un traiu cat mai usor, bazat pe munca altora, sau lupta
pentru apararea impotriva stapanitorilor, formeaza continutul istoriei omenesti.
www.dacoromanica.ro
285
,cu clase diferentiate, cu lupte mai dare intre clase; putem urnittri mai usor
-transformhrile sociale, putem recunoaste legile can an condus aceste traitsformari.
Sclhvia a adus aceste societti la o desvoltare uriash, a Mcut in special_
din imperiul roman stapanul lumii. Dar tot sclAvia a pus capht i existentii
imperiului roman.
ordinar, trebuia sh intretinh o armath extraordinarh de militari si de functioinari civili. Munca sclavilor, care la inceput insemna, un folos imens pentru
trib, pentru ch-i dhdea, noui forte de munch, care a dat posibiitate de formare
funei aristocratii care se -ocupa, cu fasbohil, cu cultura, cu literele i cu artele,
incepea sh' devinh o munch insuficientti pentru mentinerea socientii. Sc lavul agricultor producea mult mai putin i mult mai mist deck thnnul
liber; nefiind supraveghiat direct de stapanul aristocrat care era ocupat cu
petreceri, ajungea sh nu mai produch deloc, tarinele rhmanean in prasire,
www.dacoromanica.ro
286
curtii regale, fastul dela curtile regale i ale nobililor, dan un imbold deosebit
www.dacoromanica.ro
287
desvoltarii negotului i ajneseriilor, in capitala si in orasele man, si imbogitteen pe unii din membrii acestor clase.
www.dacoromanica.ro
288
pe care-I are, inconjurati de simpatia tuturor piturilor nedreptatite i exploatate, ajutati de toti acei earl, din cauza inferioritatii economice i cul-turale, nu puteau inch' juca un rol propiu, ea desfisoara stindardul revolutiei,
si I nvinge.
Burghezia si-a inceput existenta in regim feudal prin schimbarea mijloacelor de productie, prin revolutie economick a venit apoi la putere prin
,revolutie poltick a continuat i continua inci si revolutioneze totul in
ealea ei.
tulle diverse care legal' pe omul feudal de superiorii sad naturali, ea le-a
sfiramat fara miii, ne mai liisand si existe intre om alte legituri decat aceTea ale interesului gol si a neinduratorului ban pe yin. Ea a inecat extazul
religios, entuziasmul cavaleresc, sentimentalitatea micului burghez, in apele
reci ea ghiata ale calculului egoist. Burghezia a ficut din denmitatea personala o simpli valoare de schimb;.... ea a despuiat de aureola lor toate profesiunile recunoscute pani atunci venerabile. Ea a taut din medic, jurist,
preot, poet ci savant, niVe muncitort, salariat,i . . . a rupt valul sentimentalitatii ce acoperea relatiile de familie, reducandu-le la simple relatiuni bit-
neti. ..
sa nu revolutioneze instrumentele de
www.dacoromanica.ro
289
national devin pe zi c trece tot mai cu neputintn; din numeroasele literaturi nationale si locale se formeazh, o literaturn universaln.
.Burghezia a supus satul oraplui. Ea a creat orase uriase ; a mnrit
enorm populatia oraselor in dauna satelor i prin aceasta a ferit o mare parte
din populatie de indobitocirea vietei dela tarn. Dupn cum a Mcut sh, athrne
satul de oras, tot ash natiile barbare sau semi barbare de cele civiizate, popoarole agricole de cele industriale, fasnritul de apus.
Burghezia opreste tot mai mult descentralizarea mijloacelor de productie, a propietntii si a populatiunei. Ea a aglomerat populatiaT, a centralizat
mijloacele de productie si.a concentrat propietatea in mhinile chtorva thdivizi. Urmarea fataln a acestor schimbnri a fost centralizarea politicn. Pro-vincii indephrtate, unite intre dansele prin legnturi federale, dar avnd
interese, legi, guvernnminte si tarife vamale diferite, an fost reunite intr'o
singurn natiune, sub un singur guverramAnt, sub aceiasi lege, sub un singut tuff vamal 0 sub acelas interes national de clash.
Dar burghezia n'a revolutionat numai, n'a sfArmat, distrus, alcat in
pieioare drepturi vechi, sfinte, forme politice, culturale, religioase, nationale, familiare, Ci ea, indeplinind aceastn revolutie pentru interesul ei de
clash, a creat, a dat omenirii ceva positiv, i-a dat ceeace niciodatn omenirea
www.dacoromanica.ro
290
nariile, aplicarea chimiei la industrie si agicultura, navigatia cu aburi, drumurile de fier, telegrafele electrice, destelenirea de continente intregi, canalizarea raurilor, populatiuni intregi iesite ca din pamant, care secol de
mai inainte a banuit macar, c astfel de forte productive dormitau Ii Ana
muncii sociale?
Am dat inteadins acest lung pasaj din Manifestul scfis de parintii socialismului stiintific in 1847, pentruca nici o pagina din literatura sociologic&
international& nu egaleaza in genialitate accasta, descriptie, aceasta disc-
leaga alte patru; ei n'au vazut internationalele natrunilor, ale parlamentarilor, ale bancherilor, ale studentior, intelectualior, ziaritilor, internationala politiei; ei n'au vault toate acestea si multe altele, dar cu privirea
bOr genialar, i inarmati cu toga, stiinta epocei, ei au analizat societatea burgheza In desvoltare, i-au patruns tainele, i-au vazut tendinfele, i-au descoperit legile cari au adus-o la putere, care i-au adus desfasurarea extraordinar i care-i vor aduce pieirea.
*
www.dacoromanica.ro
291
pe cari dansa sa, le poata, exploata.' In fiecare zi, cu ajutorul savantilor shi,
ea revolutioneaza modul de productie, aduce raporturi noui intre oameni,
intretine o vesnica agitatie, arunca o vecinica nesiguranta.
- Cand in alte societati se aducek odata la sute, la mii sau zeci de mii
de ani, o perfectionare a instrumentelor de munch, omenirea era uuratk
10*
www.dacoromanica.ro
292
de care vom vorbi mai la vale, intreaga rassh omeneasch erh amenintath
cu degenerarea-si disparitia din cauza poftei nestioase de as-fig a clasei
capitaliste.
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
294
sele din salmi societatii, desi au de multe ori interese contrare cu burghezia
si duc lupte, nejucand insa un rol precumpanitor in productia progresiva,
care dii forma si caracteristica unei societati, ele nu-si pot avea ideologia
lor speciala, revolutionara, ci adopta ideologia factorului inteadevar stapanitor, a burgheziei. Deaceea i proletariatulda inceputurile sale, e condus
de ideologia stapanilor, de ideologia burgheza; deaceea vedem chiar proletariatul luand parte la diversele revolutii burgheze, ca ajutator al ei i nu ca
factor independent. Este adevarat ca in unele din revolutiile burgheze au fost
si incercari separate de-ale proletariatului, dar acestea au fost facute mai
mult instinctiv, far& constiinta de clasa, farg o conceptie clara, pentruca si
situatia proletariatului Inca nu era clarg, rolul sau economic Inca era sters.
Cu cat MA' btlrghezia se desvolth, proletariatul creste alaturi de dansa,
rolul sau economic devine din ce in ce mai mare, interesele sale hicep sa is
delimiteze, sa se clarifice, incepe sa-si formeze o ideologie, aparte de clasg,
internationala.
Strangerea laolalta a muncitorilor in atelierele i fabricile mari, Meath
de burghezie, asocierea lor in productie, le aduce mai usor asocierea in lupta,
le da mai hmlt curaj, le da constiinta fortei lor, curaj i constiinta pe
cafi nu le pot avea alte clase: meseriasul, taranul, functionarul, cari traiesc
si muncesc izolat, sau in grupuri mici.
De aceea in secolul al XIX-lea, child exista masse mari de proletariat,
avem* in permanenta o lupta de clasa bine definit'a-, constienta, permanent
revolutionara, cu caracter international.
Dar lupta aceasta de clasa a proletariatului se deosebeste de toate luptele anterioare de clasa, de toate luptele claselor existente astazi,prin faptul
cii pentru prima data In istoria omenirei clasa aceasta nu duce lupta nu-
www.dacoromanica.ro
295
a fost primul care a desCoperit legile de transformare ale omenirii, tendin-tele de desvoltare ale clasei capitaliste, atunci cand aceasta era deabia in
Sash, la inceputul desvolthrii sale, tot aa dansul a fost primul care a phtfuns
intre clasa sapanitoare i produchtorul sclav sau iobag, ci intre clasele suprapuse, libere, intre burghezi i nobii, intre nobii i cler, intre nobii, cler,
burghezi i monarhii cu coteriile lor, burghezia, prin revolutia sa, a adus la
www.dacoromanica.ro
296
Iaolaltii dandu-le constiinta forteyor, le-a dat drepturi politice egale cu ale
sale, iar socialismul, Partidul Socialist,"partidul de crash al proletariatulbi,.
i-a dat acestuia un tel, i-a arhtat rolul shu social, i-a dat mandria misiunei
sale istorice.
Partidul Socialist este un partid al clasei muncitoare, constient de menirea istorich a proletariatului. Partidul Socialist nu se confundh cu clasa
muncitoare; dansul e partea constienth a clasei, care, pricepand evolutih,
mersul offienirei, interesele permanente ale clasei, cauth s impace interesele
ei imediate uneori in contradictie cu interesele societhtii, de ex. introducerea unei masini noui cu interesele ei viitoare, adich cu interesele generale
ale societhtii. Partidul Socialist nu reprezinth interesele lucrhtorilor izolati,
ceeace este individual, ceeace este al unei phrti din clash, al unei bresle, ci
ceeace este comun intreg-ei clase, ceeace este permanent, ceeace uneste pe
muncitori intre dansii si-i uneste cu interesele superioar i viitoare ale omenirei. Socialismnl, reprezentat i predicat de Partidul Socialist, este ultimul
scop al luptei de clash proletar i acest ultim scop este transformarea societhtii de astzi, burghezo-capitalistu, bazath: pe proprietatea individualu
mijloacelor de productie si de schimb, in societatea socialistd, bazath pe proprietatea comunu a acestOr mijloace.
Desi partid de clash, Partidul Socialist nu este format numai din elemente din proletariat. Este adevhrat ch primele elemente cari aderh la miscarea socialist& sunt elemente proletare
desi. fituritorii ideei socialiste n'au
fost deloc proletari si mai ales din proletariatul manual, din proletariatul
din fabrici. Munca in comun in ateliere i fabrici, cu masini mari, (IA munci-
torilor intaiu idea si posibilitatea solidarithtii de clash, le d'a mai usorposibilitatea su priceaph idea socializhrii, a posedrii in comun a mijloacelor
de productie. Dar curand miscarea proletarh, prin cresterea fortei ei, prin
desvoltarea ideologiei sale, impune i desteapth constiinta de clash a functionarilor i inteleetualilor proletari din intreprinderile capitaliste, atrage pe
lucrhtorii i functionarii din mica industrie si din comert, pe functionarii
particulari i dela Stat, pe thranii salariati i apoi chiar, prin ref ormele cu
caracter general pe cari le cere, pe taranii, meseriasii i comerciantii shraci,
nemultumiti de regimul de azi. Mentalitatea proletariatulth manual, ideologia sa, incepe in curand sh stapaneasch toate celelalte puturi i clase produchtoare, nedreptutite de regimul de asthzi. Dar nu numai aceste phturi
din proletariat neproduchtoare direct de plusvaloare, iiu numai elemente
din mica burghezie i intelectuali shraci yin in miscarea politick a' muncitorilor, dar yin chiar i intelectuali bogati, elemente cari fac direct parte din
clasa burghezu. DupAcum in toate revolutiile i transformArile sociale anterioare, elemente din clasele suprapuse i. intelectuali, dandu-si seama, in
epoca de descompunere a secietatii lor, de pericolul pe care-1 ccnstitue pentru.
www.dacoromanica.ro
297
burghezie, dela intelectuali, sunt mai culte, si au mai mult a. experienta iii
luptele politice, ele reusesc chiar s ocupe pretatindeni primele locuri in lupta
proletariatului de a pune mama pe puterea politica pentru infaptuirea idea-vorbim .numai de incercarile facute de and-. exista socialismul
stiintific, de and lupta de clasa a proletariatului este constienta, are un tel
cum au fost: Comuna din Paris dela 1870, revolutia ungara, revolutia bavareza, revolutia rug, au dovedit c'a proletariatul nu are ce s fad, cu puterea
politica', in ofice caz n'o poate Iservi pentru scopurile sale de transformare
sociala, daca in societate nu exista' conditiile obiective i subjective pentru
aceasta transformare. Cat timp capitalismul nu si-a indeplinit complect rolul
lului suiu
sail social, cat timp industria nu este desvoltat i concentrata, cat timp
ea nu formeaza baza principala a avutiei nationale, cat timp massa proletara este Inca inconstienta si nu are de partea sa elementele tehnice i intelectuale necesate pentru conducerea unei societati, puterea politica in manile
capitalista., este suficienta sfortarea unei minoritati mai puternice i curajoase ea sa puna mana pe puterea politica. Dar Partidul Socialist, partidul
de clash,' al clasei muncitoare, nu este o secta' de conspiratori, o clica care
pune main, pe putere c(a s'o intrebuinteze in folosul su sau in folosul membrilor sai; dansul, ea reprezentant al clasei muncitoare, ca avangarda a ti,
nu poate si nu trebuie sa. se joace cu vieata clasei muncitoare i s faca experiente pe spinarea ei; dansul nu are dreptul sapericliteze cuceririle economice
si politice pe can i. aceast clasi le-a obtinut in lupte de decenii, en sacrificii
grele..
.
www.dacoromanica.ro
298
organizath
,(sau o elitd care sit poatit trage dupg dansa majoritatea, adich o minoritate
foarte importantit, foarte puternich, loarte popular i foarte prudentd).
3. Imensa majoritate a natiunii trebuie sh fie detasath de regimul actual
ne mai sperdnd nimie dela dansul i gteptlind totul dela- o sehimbare.
tariatului asupra unuia din cele mai mari imperii. Conceptia gresith a conduchtorilor proletariatului rus, care au crezut ch puterea politich e suficienth
ca s fach dinteo tarh inapoiath, feudalit, cu o burghezie in fasit inch, cu o
,populatie de analfabeti, care n'a trecut niciodath. prin educatia cethteneasch
a democratiei, o anii socialisth, a 'fost plktith scump de poporul rus. Revenirile lor de asthzi, duph ce aproape au distrus o tarh de 140 miioane de oameni, sforthrile lor disperate de a crea, ei, revolutionarii socialiti, o clash
burghezh, dovedesc chlegile sociale sunt mai puternice cleat vointa oamenilor
.al societatii duph bunul lor plac. Socialismul nu poate veil decat din maximumul de civilizatie capitalisth, el nu poate esi deadreptul din barbaria feudalh asiatico-tarista.
In societktile capitaliste inaintate, acolo unde burghezia a dat maxipnin contrazicerile create de dansa
www.dacoromanica.ro
299
i OM la
infaptuirea societtitii socialiste, omenirea va trece printr'o perioadd de transit,ie, in care timp clasa conduatoare, proletariatul, exercitnd dietatura majoritii impotriva minorit4ii, dictatura democratica's, va realia o serie de
reforme indrunatoare spre socializarea rnijloacelor de productie, reforme
fixate de Kautsky in urmaoarele puncte: 1) Crearea de socieati de productie
creditate de Stat, 2) Intrarea Statului in intreprinderile existente, 3) Socializarea cu despAgubiri a unei ramuri de industrie, 4) Desfiintarea mostanirilor
zate, democratizate, iar statul prefAcut dintr'un stat poliist, intr'un stat
industrial, o cooperativA mare de productie i consum.
Deabia, atunci, dupA trecerea epocei de transitie, vom fi intrat in soCietarea socialisfa, transformarea .sociaa, al arei agent constient a fost proletariatul, va fi inMptuitA.
Dar atunci proletariatul inceteazA de a mai fi proletariat, aci desfiinfand clasele se desfiinteaa i pe d'ansul ; proletariatul, dup5, vorba lui Jaurs,
nu va mai tal dupA isbnda sa: el va pieri inlumea nota cldit a. de dansub.
Atunci. progresul, care inseamn6 desrobirea omului de sub jugul naturii
pi a fortelor sociale dumnoase, va fi o realitate frumoaa, atunci, evolutia
sociald,- dula cum a spus regretatul Raicu-Rion, se va face in mod conftient.
De atunci va incepe adevArata libertate a individului, omenirea va ultra in
societatea istoria constientb.
*
kSi
300
nith in apus.
Noua clash', care dAdeA acum tonul in omenire, nu putea permite mnsit
state izolate, inchise, inapoiate, cari sA nu se spun`a legion sale i care sa nu-i
aduch cagig.
Rrin repedea desvoltare a instrumentelor de producere i a cAilor decomunicatie spune Manifestul Comunist al lui Marx i Engels
burghezia
tarAge in vAltoarea civilizatiei phiar natiunile cele mai barbare. EftinAtatea,
productelor ei, este artileria puternicA cu care rAstoarnA la pAm'Ont toate
zidurile chinezeti, i cu care face sit i se inchine cMar i barbarii cei rnai
epui civilizatiei. Sub pedeapsA 'de moarte ea silete toate Atiunile sa-si
insuiascA .modul de producere burghez. Intr'un cuvant, ea modeleazA lumea dupA chipul i asemAnarea sa. ,
Iar marele nostru, Dobrogeanu-Gherea, unul din cei mai buni cunoseititori a evolutiei tarilor inapoiate, serb in Xuvinte uitate:
Mile rAmase in unnA intrA in orbita tArior capitaliste inaintate ; ele
se micA in orbita acestgr tAri, i. intreaga lor vieatA, desvoltare i mipare
socialk e determinatA de epoca istorica in care trAim, de epoca burghezocapitalistA. i aceasta determinatiune a vietii i. mieirii sociale a tArilor
inapoiate prin cele inaintate le este insks conditia de vieatA.
Si astfel, burghezia europeank dupA tratatul dela Adrianopol, din 1829,
care face Marea Neap% liberA pentru comertul european, ne tarkte in v'altoarea civilizatiei sale, ne silete sA devenim o tart producAtoare de mArfuri,
ne impune, prin nouile necesitAti bAneti ale boierilor, liberafea Mranilor
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
poate pricepe nimic din civilizatia modernh. Dhnsul mai poate fi asthzi un
factor de progres pe terenul politic si administrativ, luptnd pentru egalitatea cethteneasch i autonomia administrativh, mai poate fi un factor de
progres economic ca consumator, deschizhnd industriei piata satelor, dar nu
poate fi un factor de progres ca producdtor, nu poate da metode noui de productie, nu mai poate Imboghti societatea. Thrhnimea nu are nici un interes
imediat in schimbarea formei sociale, ea, prin proprietatea sa individualh,
si prin munca sa izolath, prin orizontul shu ingust, formeazh un element
conservator, aproape eel mai conservator in societatea de azi. Thritnimea.
nu mai poate juch astazi nichieri Un rol revolutionar.
La orase lupta de clash nu sta malt mai bine. Un proletariat, incii
mele obtinute siti impieclice intruchtva degenerarea sa, dar cea mai mare
parte din reforme le-a chphtat fdrh, lupte serioase, fie date de burghezie prin
imitatie, fiind smulse dela dhnsa intr'un moment de dezorganizare i anarhie,
cum a fost duph rasboiu.
Neavhnd factorii obiectivi, concentrarea capitalului, desvoltarea suficienth a industriei, massh mare proletara, neexistnd factorii subiectivi, educatia i constiinth de clash a proletariatului, Romania suferh, toate contrazicerile regimului capitalist, frill s aibh factorii necesari pentru transformarea social.
Dar Romania nu mai trhieste izolath in univers, zidurile chinezesti an
chzut odat i trebuie s participhm la toath vieata internationalh, trebuiesh ne supunem tuturor legilor ei.
Legea de desvoltare a societafilor inapoiate, care prezideazd la transformarea lor in fdri.capitaliste, va prezidd 0 la transformarea lor in rari socialiste,.
spune Dobrogeanu - Gherea.
Ccind ri1e inaintate capitaliste, cari domineazd epoca noastrd de desvoltare a societWor omene0i, earl, dau confinut.
ii caracter insAs acestei epoci, determind evolutia omenirei i catd st prefacci
yirile reimase in urmd dupd chipul i asemdnarea lor, and aceste societd4.
se vor preface in societd0 socialiste, atunci i societcifile inapoiate, semicapicaliste, cari nu-0, vor /1 desvoltat Wei toate condiffile necesare de vieayi pentru,
o societate socialistd ca cele dintdiu, Ii vor adaptct i ele i ii se va impune vi
lor forma de organizatie socialista a societqii....
www.dacoromanica.ro
303.
1. Pentru inlaturarea tuturor piedicilor puse de oligarhie in calea desvoltarii industriale a tarii, desvoltare care singur d posibiitatea unui
progres real;
2. Pentru cucerirea de cat mai inulte reforme pentru clasa muncitoare,
ca aceasta industrializare sa nu se faca numai pe spinarea clasei muncitoare,
amenintandu-i vieata i ducand-o la degenerare;
3. Pentru ridicarea nivelului cultural al masselor, ca sa se poata bucura
www.dacoromanica.ro
AN UL V
A NUL V
atmersonm+.....
ARHIVA
PENTRU STIINTA SI
REFORMA SOCIALA
ORGAN AL
INSTItUTULUI
SOCIAL
ROMAN
DIRECTOR D. GUSTI
I. STUD II. II. ARHIVA LEG-ISLATIVA. III. ARHIVA DOCUMENTARA
MOO
EDITORI
CVL TV R A NATIONAL A.
STRADA PARIS No.
va
BU CURESTI
www.dacoromanica.ro
NOUA
CONSTITUTIE
ROMANILI
23 DE PRELEGERI PUBLICE
OR G
A NIZ ATE
VINTILA I. BRATIANU /
C. DISSESCU
/ V. MADGEARU / C. PARTHENIU
D. XENOPOL / M. MANOILESCU
A. RADULESCU / I. IONESCU-DOLJ / AL. C0ST1N
EM.'MICLESCU / A. TEODORESCU
M. DJUVARA
P. GREC1ANU /
M. SANIELEVICI
R, CANDEA
CU 0 ANEXA CUPRINZAND
NOUILE CONSTITUTII
EUROPENE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro