I.Subiectul:Obiectul de studiu al politologiei.

1.Identificai obiectul de studiu al politologiei.

Ca obiect de studiu al politologiei este considerat politica ca subsistem al sistemului
social global. Politica o putem urmri ca mod de organizare i conducere a
comunitilor umane globale, ca aciune politic manifestat n relaiile ntre clasele i
categoriile sociale, ntre acestea i instituiile politice, relaii care se pot manifesta n
direcia luptei pentru obinerea puterii politice.Obiectul politologiei l constituie sfera
politic a vieii sociale.ntr-un sens larg,obiectul politologiei l reprezint cerecetrile
politicii ca un fenomen public integru,ca manifestare a legturilor i relaiilor lor
interne i externe,ca determinare a legitilor de baz a dezvoltrii politice.ntr-un sens
restrns ,obiectul politologiei l constituie legitile de formare i dezvoltarea a puterii
politice,formele i metodele funcionrii ei ntr-o societate de stat organizat.n linii
generale putem afirma, c obiectul politologiei sunt faptele, fenomenele, procesele
care n integritatea lor formeaz realitatea politic.Obiectul politologiei este totalitatea
fenomenelor, evenimentelor, proceselor, organizaiilor care pot fi supuse observrii n
sfera economic, social, spiritual a societii i care sunt nemijlocit antrenate n
relaiile politice sau au vreo atitudine fa de domeniul politicului.
2.Determinai etapele constituirii i evoluiei politologiei ca tiin.
Politologia ca tiin a aprut i s-a dezvoltat pe msura evidenierii tot ma iaccentuate
a politicului n viaa social i a dezvoltrii celorlalte tiine despre societate.
1. perioada antichitii- apariia elementelor constituiente ale gndirii politice
2. perioada feudal- dominaia fenomenului religios asupra celui politic
3. perioada Renaterii punerea bazelor politologiei ca tiin politic modern,
prin lucrarea elaborat de Nicollo Machiavelli Principele 1513.
4. epoca Modern se lrgete sfera de cuprindere a cunotinelor politice
5. perioada contemporan- politologia cunoate o larg dezvoltare i se contureaz
ca tiin socio-uman distinct.
Individualizarea politologiei ca tiin a nceput la mij sec XIX.
Emanciparea tiinei politice a avut loc n 2 etape:
I. mij sec XIX, vizeaz separarea politologiei mpreun cu sociologia de restul
tiinelor socio-umane
II. sf sec XIX separarea tiinei politice de sociologie, formarea ca tiin n
sensul actual cu domeniul de interes i de studiu marcat.
Politologia, ca stiinta, a aparut si s-a dezvoltat pe masura evidentierii tot mai pregnante
a politicului n viata sociala si a dezvoltarii celorlalte stiinte despre societate. Aceste
mprejurari au facut ca politologia sa nu apara de la nceput ca o stiinta distincta n

raport cu alte stiinte sociale si, n mod deosebit, cu alte stiinte politice. De aceea, o
perioada ndelungata de timp, politologia se regaseste sub denumirea de stiinta politicii
sau ca parti ale altor stiinte.
3.Estimai rolul politologiei n Republica Moldova.
Este evident faptul c n Republica Moldova tiina politic este destul de tnr, se
afl la etapa de constituire a ei.i evident putem evidenia direciile principale ce
confirm ncetenirea statutului social n comunitatea tiinific a politologiei n
Republica Moldova dup proclamarea independenei sale la 27 august 1991.n aspect
intelectual, instituional, cultural putem spune, c politologia n Republica Moldova
este recunoscut ca disciplin tiinific i de studiu cu obiectul i problematica sa. i-a
ocupat locul su destoinic n comunitatea tiinific a rii. Este inclus n programele
de studii n coala superioar ce contribuie la rspndirea cunotinelor politice,
socializarea politic a cetenilor, formarea culturii democratice politice, dezvoltarea
activismului politic etc. Au fost create dou centre tiinifice de cercetare n domeniul
tiinei politice n cadrul Istitutului de Filozofie, Sociologie i tiine Politice al
Academiei de tiine a Moldovei i al Universitaii de Stat din Moldova. n Moldova s-a
constituit o structur eficient de pregtire a cadrelor n domeniul politologiei,
relaiilor internaionale i administraiei publice. n Republica Moldova se editeaz
literatur divers ce ine de domeniul disciplinei.Datorit celor relatate anterior,se
evideniaz rolul politologiei n Republica Moldova,care este extrem de esenia i care
justific ideea unui viitor mai bun.
2.Subiectul:Fuciile politologiei:
1.Determinai funciile de baz ale politologiei
tiina politic ndeplinete n societate un ir de funcii sociale importante.Realizarea
eficace a acestor funcii contribuie la dezvoltarea stabil a societii,la stabilirea pcii
civile i a consensului social.
tiina politic realizeaz o serie de funcii.
Cognitiv- cunoaterea i interpretarea realitii politice n mod obiectiv
Normativ-aplicativ cile, mijloacele privind organizarea i conducerea politic ct
mai eficient a societii
Axiologic crearea unor noi valori politice care vor crea i fundamenta cultura
politic
Funcia prospectiv materializeaz funciile explicative i cognitive ale st. Politic,
previziunea constituie baza pentru orientarea eficient a activitii politice
Funcia praxiologic ofer soluii (aplicative) pentru mbuntirea sistemului
politic,
modele
alternative
de
dezvoltare
social-politic
pentru
reformarea/transformarea radical a s.p.
Funcia educativ-civic i patriotic.

Politologia se afl n relaii de comunitate i interaciune cu alte tiine sociale: istoria,

filosofia, economia, relaie ce decurge din faptul c toate aceste tiine au drept obiect
de studiu societatea.
2.Comparai funcia teoretico-prospectiv cu cea normativ-axiologic
Funciateoretico-prospectivexprim capacitatea tiinei politice de a
prevedea posibilele evoluii ale p roc e se l o r p ol i t i c e . E a e st e v a l a b i l
p e n t ru
i nt e rv a l e sc u rt e d e t i m p , d e mi c a m p l i t u d i n e i d e p i n d e d e c a l i
tatea analizelor teoretice i de performanele ei explic
ative.
P e c n d f u n c i a n o r m a t i v - axiologicderiv din necesitatea
raportrii la o tabl de valori, a realizrii unei analize critice i c h i a r a
propunerii unor noi valori. Prognoza politic se face n
n u m e l e u n u i s i s t e m d e valori, implic formularea unor judeci de
valoare i o anumit ierarhizare a faptelor politice,se formuleaz reguli i
principii pentru comportamentul politic, pentru aciunea politic, anumite
propoziii ale tiinei politice se convertesc n norme.
3.Proiectai prin funcia de pronosticare dezvoltarea procesului politic din Republica
Moldova.
Efectund o proiectare prin funcia de pronosticare referitor la dezvoltarea procesului
politic din Republica Moldova,n opinia mea dezvoltarea proces politic trebuie s fie
bazat pe concursul ideilor i a capacitilor oamenilor, nu s fie substituit prin
bani,deoarece cu toii ne dorim s avem un proces politic bazat pe concursul ideilor i a
capacitilor oamenilor, nu s fie substituit prin bani. Atunci cnd procesul politic are la
baz banii sau oricare alt tip de influene, sigur lucrul sta nu doar trebuie s fie
constatat, dar trebuie s fie i remediat. Un proces politic autentic ntr-o societate
democratic are la baz implicarea a tot ce nseamn capacitate i valoare.Astfel n R.M
procesul politic va evolua i progresa considerabil,vizualiznd calea prosper a marilor
realizri att din punct de vedere spiritual ct i material.
3.Subiectul:Concepiile principale n definirea politologiei:
1.Expunei domeniul tiinei politice
Definirea obiectului unei stiinte in general si, in mod deosebit, al unei stiinte sociale este
o problema complexa care impune precizarea mai multor elemente, precum: domeniul
distinct pe care il studiaza si din ce unghi de vedere; categoriile, procesele sociale si
legile specifice; locul stiintei respective in sistemul stiintelor sociale, in general, si in
cadrul sistemului stiintelor din domeniul de activitate respectiv.
Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global.

2.Deosebii concepia ,,Politologia-tiina despre putere,, de concepia ,,Politologiatiina despre sistemul politic
-Comparnd aceste dou concepii constatm c n esen se aseamn,ns vizavi de
aceasta ntre ele exist i cteva deosebiri.Pornind de la concepia ,,Politologia-tiina
despre putere,, rezult c politologia este tiina despre structura,distribuirea i
realizarea puterii n societatea politic,realizat prin interaciunea instituiilor puterii
publice,a societii i a indivizilor.Este o orientare destul de raspandita in cadrul
gandirii politice contemporane, atat nord americane George Catalin, Harold Lasswel cat
si din Europa apuseana M. Duverger, R. dAron etc. Argumentul fundamental in cazul
acestei orientari este acela ca puterea constituie obiectivul oricarei actiuni politice, ca
aceasta se afla in centrul politicii. Si fata de aceasta orientare marea majoritate a
cercetatorilor si politologilor aduc contra argumente. Ca si statul si puterea politica este
doar o componenta a sistemului politic si nu politicul ca atare. In nici un caz, ea nu este
in masura sa acopere sistemul politic.
-Ceea ce privete de concepia ,,Politologia-tiina despre sistemul politic,,aici
Domeniul politic se prezint sub trei aspecte: sistem politic, aciune politic i gndire
politic, ntre acestea existnd o strns interdependen.Politologia este o stiinta de
sinteza, de analiza in ansamblu a politicului si politicii, a genezei, esentei proceselor,
legitatilor si relatiilor specifice acestuia. Sintetizand, politologia studiaza si explica
natura si esenta politicului, geneza si dinamica lui, precum si rolul pe care il are in
realitatea complexa. Ea nu este nici o pseudostiinta, asa cum o prezinta ideologul
francez Gaston Bouthaul sau un capitol teoretic al sociologiei ca la R. Aron. Evident ca
nici politologia nu este in masura sa epuizeze intreaga cercetare a politicului, dar ea
este singura care o face de la nivel de ansamblu, de sinteza si din acest punct de vedere
este unica stiiinta din cadrul stiintelor politice capabila prin studiul ei, sa acopere
intreaga sfera de cercetare a politicului.
3.Evideniai prile negative ale concepiei ,,Politologia-tiina statului,,
Concepia ,,Politologia tiina statului,,este o orientare mai veche, ea fiind prezenta
inca dinainte de Montesquieu ea aducand in sustinerea sa urmatoarele argumente: insasi etimologia termenului de politologie polis-stat si logos-stiinta, adica stiinta care
are ca obiect de studiu statul, puterea si institutiile sale; - statul ar fi cea mai veche si
mai importanta institutie politica a societatii, cu un rol central in sistemul politic, fapt
ce ar presupune de asemenea studiul acestuia de politologie.
O asemenea orientare nu este acceptata de cei mai multi politologi care la randul lor
aduc contra argumente:
- termenul initial de politologie nu avea in vedere sensul, continutul actual, ci el se
referea la politica, putere, conducere in general, iar statul era conceput si ca o

comunitate sociala, nu numai ca o institutie politica; - asa cum o dovedesc ultimele

cercetari statul nu este cea mai veche institutie politica a societatii, ea a fost precedata
de altele. Chiar daca este cea mai importanta institutie a sistemului politic, dar nu
unica, importanta ei decurge tocmai din existenta celorlalte si interactiunea cu
acestea; - statul este studiat si de alte stiinte cum ar fi cele economice, juridice,
filosofice fapt ce ne poate conduce la ideea ca si aceste stiinte ar trebui sa aiba ca
obiect de studiu statul; - politologie-stiinta a statului inseamna o ingustare nejustificata
a obiectului acestei discipline. Importante elemente ale sistemului politic ca partidele
politice, puterea, spiritualitatea politica, norma, conduita si activitatea politica ar
ramane in afara obiectului sau de studiu.Astfel aceast concepie nu poate fi
considerat una aproape de adevr n ceea ce privete studiul i apariia politologiei.
4.Subiectul:Politica ca fenomen social
1.Interpretai conceptul de politic ca fenomen social.
Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii politice a societatii, impus de
aceasta din necesitatea conducerii si administrarii rationale a activitatilor sociale, a
satisfacerii aspiratiilor si intereselor umane, n contextul unui sistem social aflat n
permanenta miscare, schimbare si transformare.
2.Determinai funciile,structura i nivelul de organizare a politicii.
Functiile politicii:#exprimarea ceor mai imp
interese ale tuturor grupurilor si paturilor
sociale#integrarea diverselor paturi sociale,realizarea,
sustinerea integritatii sociale#socializarea politica a
fiecarui individ in parte,dezvoltarea acestuia
a spirtului de activism social politic #dirijarea,
reglementarea proceselor sociale,asigurarea dialogului
civilizat dintre cetatean-stat,grup social-gr social etc.
#asigurarea dezv societatii in ansamblu si a fiecarui
individ in parte.
Structura politica:detine forma,continut si
process.Forma politica e structura organizational
(statull,partidele politice),precum si norme,legi,
ce confera stabilitate si ii permit sa regleze
comportamentul politic al cetatenilor.Continutul politic
se exprima in obiectivele si valorile ei,in motivatia
si mecanismele de adoptare a deciziilor politice,in

problemele ce le solutioneaza.La ransul sau,procesul politic

isi gaseste reflectare in caracterul complex,multivectoral
si conflictual al activitatii politice,de manifestare si
realizare a relatiilor diferitor grupuri sociale,organizatii si indivizi.
Nivelul de organizare.Politica poate fi realizata la cateva
nivele: nivelul inferior-presupune solutionarea probelemelor
locale(conditiile de trai,transportul public,scoala,
universitate).Activitatea politica la acest nivel se
realizeaza in principal de indivizi,desi,o parte poate
fi realizata si de asociatii locale;nivelul regional-necesita
interventia din partea statului.Cel mai active politica
la acest nivel se realizeaza de grupuri si asociatii,
cointeresate in dezvoltarea economica a regiunii;
nivelul national-ocupa locul central in teoria politica,
fiind determinat de situatia statului ca fiind principa
l institutie de reprezentare a diversitatii resurselor
existente;nivelul international-principalii subiecti ai
activitatii politice se prezinta a fi statele suverane.
3.Evoluai rolul politicii n dezvoltarea societii moldoveneti.
n 1905 se nfiineaz Societatea Moldoveneasc din Basarabia printre membrii
fondatori numrndu-se protopopii I.Baltag, N.Lacu, consilierul de stat C.Soare,
avocatul C.Kiriac, Al.Krupenskii . a.De-a lungul anilor societatea moldoveneasc s-a
dezvoltat considerabil prin intermediul politicii i nu numai.Rolul politicii pentru
societate moldoveneasc este motivat prin respectarea,orientarea, conducerea si
pstrarea n stare de functionare a societatii pentru ndeplinirea anumitor scopuri de
interes general;apararea societatii mpotriva unor agresiuni posibile sau desfasurarea de
relatii politice, economice, culturale etc. reciproc avantajoase cu alte societati,etc... O
condiie important a dezvoltrii societii este concilierea civil i cooperarea
diferitelor fore social-politice, dar i consolidarea societii n ansamblu. Aceast
conciliere este posibil numai n baza unui consens larg n societate, dar i a ideilor i
valorilor primordiale. Iar s genereze aceste sau alte interese, valori i norme snt n
stare numai actorii socio-politici maturizai i/sau instituiile politice de origine
moldoveneasc, create de ei.n primul rnd, astfel de subiecte snt partidele politice i
organizaiile, puterea politic n general i instituiile puterii de stat. Anume de voina
lor politic, dar i de dorina lor n mare msur depinde eficiena reformelor propuse i
realizate, sntatea social a populaiei i reacia lor la orice aciuni ale statului.Pentru
ca politica de stat s fie realizat n interesul poporului este nevoie s se creeze condiii
necesare pentru ca cetenii s aib posibilitatea s se exprime, s transmit doleanele
i propunerile sale inclusiv pn la nivelul conducerii rii, s participe la elaborarea i
realizarea celor mai importante proiecte naionale. De aceea, dezvoltarea progresiv a

Republicii Moldova necesit formarea unor sisteme de contact ale statului cu societatea
civil i, mai ales, cu partea lui cea mai politizat, n mare parte cu partidele politice. n
procesul de dezvoltare politic, partidul n acelai timp, se prezint ca o asociaie
voluntar a societii civile, o structur a societii civile, dar i ca subiect al relaiilor
cu puterea.
5.Subiectul:Puterea politic
1.Determinai esena puterii politice
Puterea politic constituie un subsistem al puterii sociale cu rol
determinant n reglarea i funcionarea vieii sociale, ea reprezentnd capacitatea
unor grupuri de oameni de a-i impune voina n organizarea i conducerea de
ansamblu a societii.Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii politice
a societatii, impus de aceasta din necesitatea conducerii si administrarii rationale a
activitatilor sociale, a satisfacerii aspiratiilor si intereselor umane, in contextul unui
sistem social aflat in permanenta miscare, schimbare si transformare. In acest scop,
puterea politica a creat un sistem de institutii statale si ne-statale, politice si ne-politice
cu
rolul
de
a
asigura
functionalitatea
sistemului
social.
Puterea politica are rolul de a ordona si orienta evolutia sociala in raport cu directiile
miscarii sociale sau cu diverse momente de discontinuitate (revolutii, stari de tranzitie,
reforme). Puterea este proprie oricrei societati, fund o proprietate a relaiilor sociale,
rezultat al conflictelor i tensiunilor cu care se confrunt societatea uman, necesitnd
gsirea unor metode i forme de rezolvare a lor. Totodat puterii i se mai adaog i o
necesitate extern, dat fund faptul, c societatea are nevoie de a se proteja de
pericolele externe, reale sau poteniate. Puterea se instituionalizeaz n cele mai
diverse domenii, de aici i o diversitate de expresii, care o identified putere politic,
legislative, economic, judectoreasc etc. Puterea politic constituie capacitatea de ai obliga pe actorii unui sistem social dat s-i Tndeplineasc obligaiunile pe care le
impun obiectivele colective.
2.Comparai manifestarea funciilor puterii politice
Pentru realizarea rolului su n societate puterea politic ndeplinete mai multe
funcii.Acestea au un rol i mod de manifestare diferit.
Prin urmare prin funcia decizional este definit pr i n c i p a l a a c t i v i t a t e a u n e i
a u t o r i t i p o l i t i ce ,c a r e c o n s t n l u a r e a d e d e c i z i i . A c e s t e a s e t r a d u c
n mo d o f i c i a l p r i n l e g i , d e c r e t e s a u r e g l e me n t r i . E l a b o r n d i aplicnd
asemenea hotrri puterea politic i manifest capacitatea de a arbitra ntre interese
antagoniste i de a coordona multiplele dimensiuni ale vieii n societate.
Funcia organizatoric const n capacitatea puterii de a stabili formele
organizatorice cele mai adecvate i de a mobiliza grupurile sociale pentru a
aciona n conformitate cu programul adoptat.

Prin funcia ideologic se efectueaz propagarea valorilor programatice n

scopul atragerii de noi adepi.
Funcia coercitiv ,const n aplicarea diferitor mijloace de constrngere pentru a
determina pe ceteni s acioneze n conformitate cu deciziile adoptate.
Funcia de control se urmrete modul n care linia stabilit este respectat i a msurilor
cese impun, conform legii.
i funcia de pregtire a specialitilor este atribuit pentru organizarea vieii
sociale n conformitate cuvoina puterii politice.
Prin intermediul acestor funcii are loc manifestarea puterii politice,care dei
difer,scopul este acelai de a se afirma n societate.
3.Evoluai legitimarea puterii politice,raportnd-o la situaia politic din R.Moldova.
Legitimarea puterii politice n Republica Moldova nu este nici pe departe una ideeal,nu
din considerentul c nu este corect elaborat,ci din motivul c societatea nu ine cont de
respectarea strict a ei i uneori i exprim neglijena de a contibui la vre-o
schimbare.Cu toii cunoatem cum ar trebui s fie de fapt elaborat i respectat i ce
urmrete de fapt puterea politic.momentul actual puterea politic n R.M puterea
politica este axat pe :1. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea
politica o are de a-si subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de
a le constitui drept instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.
2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o
societate. In aceasta calitate ea este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul
de a lua si aplica decizii, de a exercita controlul fara amestecul sau influenta unei alte
puteri din interior, cat mai ales din exterior. Altfel spus puterea politica este suverana,
unica, indivizibila, exclusiva si inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,
obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme
particulare ale puterii sociale. Tocmai aceste calitati-imperativitatea si obligativitatea ii
asigura impunerea, randamentul si eficienta, elemente necesare oricarui act de
conducere a societatii. Puterea politica se prezinta sub forma unor centre si nuclee ale
puterii.
4. Puterea politica in exercitarea atributiilor sale are un caracter relational si
asimetric.Infaptuirea puterii este o relatie sociala care impune cu necesitate cel putin doi
parteneri: conducatorii sau conducerea si condusii si supunerea, adica aceia asupra
carora sa se impuna, sa se realizeze in interiorul ei.Relatia conducere-supunere, care
formeaza cele doua loturi ale puterii, se realizeaza: "intre cei care exercita puterea si
ceilalti membri ai grupului se stabileste o relatie specifica; ea consta in comunicarea si
executarea hotararilor a comunica o hotarare pentru executare inseamna a conduce. A

raspunde acestei comunicari, efectuand actiunile curente prin hotarare, inseamna a te

supune"
6.Subiectul:Puterea ca fenomen
1.Relatai particularitile caracteristice ale puterii
Privita prin prisma rolului pe care il detine in ansamblu vietiisociale,puterea constituie
un atribut social in afara caruia nu poate existaactivitate umana ordonata.Puterea eate
un fenomen social fundamental,care organizeaza sireglementeaza viata
sociala,fixand scopul activitatilor umane ,mijloacele pentru realizarea lor ,strategia
dupa care se actioneaza in acest sens.Trebuie mentionat ca puterea este in principal
un fenomen politic,fiindcea mai importanta componenta a institutiilor politice,fiind
folosita pentrumentinerea si consolidarea unei anumite ordinii sociale,pentru
aigurareafunctionarii unor institutii sociale
2.Stabilii deosebirile ntre izvoarele i resursele puterii
Izvoarele i resursele puterii nfieaz o serie de asemnri,ns pe lng acest fapt
exist ntre ele i deosebiri.Resursele puterii const n acei oameni care ai dezvluit i
cerectat esena lor .Resurse ale puterii se refer nu numai la organele de stat, dar i la
ali subieci care acioneaz n afara
structurilor statale, i care evolueaz ca purttori ai puterii politice n aria competenei
lor. De aceea n compartimentul dat ne vom referi pe alocuri i la forele politice
neguvernamentale, care n activitatea lor politic uziteaz diverse resurse politice
conform legislaiei n vigoare. Menionm, de asemenea, c n paralel cu sintagma
resurse ale puterii este folosit sintagma prghii ale puterii, pe care unii autori o
consider sinonim cu prima, ceea ce ni se pare incorect.De menionat c n politologie
i sociologie s-au conturat cteva clasificri ale resurselor puterii care nu numai difer
ntre ele, dar i converg pe unele poziii. Conform celei mai rspndite abordri
divizarea resurselor puterii apare n felul
urmtor: utilitare, coercitive i normative
1)Resursele utilitare includ bunuri materiale i sociale necesare pentru viaa de toate
zilele. Acest gen de resurse este utilizat nu numai de forele politice aflate la putere, dar
i de cele care aspir la ea: i unele i altele tind s vin sau s se menin la putere prin
cumprarea nu numai a unor politicieni aparte, dar i a diverselor pturi ale populaiei
2)Resursele coercitive reprezint mijloace foarte importante de asigurare a
securitii naionale, ordinii publice, drepturilor i libertilor ceteneti.
3)Resursele normative includ mijloacele de influen asupra lumii interne, orientrilor
valorice, convingerilor, contiinei i comportamentului omului. Subiectul puterii aplic
aceste mijloace pentru a-l predetermina pe obiectul puterii s-i accepte revendicrile i
s-i
realizeze obiectivele trasate.
4)Resursele economice presupun disponibilitatea mijloacelor materiale i
financiare necesare pentru dezvoltarea economic i asigurarea bunstrii poporului.

Izvoarele sunt acele surse din care se extrage informaia,esena

puterii,textele,documentele,manualele...iar resursele sunt acei oameni care au contribuit
la acest proces....etc.
3.Analizai mijloacele de nfptuire a puterii n Republica Moldova.
Puterea n R.M In raport cu celelalte forme ale puterii sociale, puterea politica are
urmatoarele trasaturi:
1. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea politica o are de a-si
subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de a le constitui drept
instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.
2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o
societate. Altfel spus puterea politica este suverana, unica, indivizibila, exclusiva si
inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,
obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme
particulare ale puterii sociale. .
4. In societatile democratice, puterea politica se intemeiaza pe lege, pe drept. Ea
exprima si promoveaza vointa, aspiratiile interesele majoritatii cetatenilor. In societatile
totalitariste, fundamentarea pe lege este doar teoretica, in realitate ea este o incalcare a
legii sub toate formele si aspectele ei.
7.Subiectul: Legitimitatea i autoritatea puterii
1.Explicati categoriile de legitimitate i de autoritate a puterii.
Max Weber distinge trei tipuri-ideale
ale dominaiei legitime (sau trei tipuri
de legitimitate): legitimitate tradiional,
charismatic i raional-legal.
Dominaia legitim tradiional Liderul
politic (monarhul, conductorul, stpnul)
este desemnat n acord cu regulile
tradiionale (ritualurile tradiionale) i
este urmat datorit statutului su tradiional.
Supunerea este fa de persoana liderului.
Aciunile liderului, legile promulgate sunt
percepute
drept legitime n msura n care respect
prescripiile tradiiei.
Legitimitatea charismatic: se bazeaz pe
devoiunea fa de capacitile excepionale
ale unei persoane (liderul) n virtutea
crora acesta este perceput ca un personaj

extraordinar dotat cu puteri i caliti

supra-naturale, supra-umane sau cel
puin excepionale. n cazul legitimitii
charismatice, liderul trebuietrebuie s
dovedeasc n mod regulat aceste caliti,
puteri etc
Legitimitatea raional-legal se bazeaz
pe credina n legalitatea i raionalitatea legilor
promulgate ca i pe ndreptirea celor
ce dein poziii de autoritate de a emite acte
legislative, norme, reguli (o ordine juridicopolitic). Supunerea nu este datorat
persoanelor din funciile conductoare (liderilor)
ci unei ordini impersonale, o ordine
configurat de un sistem consistent
(necontradictoriu) de legi i reguli abstracte
i impersonale elaborate ntr-un proces
colectiv de luare a deciziei
Autoritatea politic este modalitatea concret de manifestare a puterii politice,
capacitatea acesteia de a-i impune voina n societate.
Autoritatea trebuie vzut sub dou aspecte: al legitimitii (ndreptirii) i al
efectivitii (existenei de fapt).
Autoritatea este o relaie care poate fi analizat cel puin din dou perspective:
a celui care emite un ordin sau o comand (persoan sau instituie)
a celui ce recepteaz acest ordin.
Operaionalizarea conceptului de putere introduce dou noi concepte
corelative: autoritatea ilegitimitatea. Din perspectiv analitic, autoritatea se prezint
ca o relaie difereniat ce presupune un raport ntre posesorul autoritii, subiectul
autoritii i domeniul autoritii. Dac posesorul autoritii este specializat ntr-un
domeniu anume, el deine o autoritate epistemic.

2.Demonstrai deosebirile dintre legitimitatea i autoritatea puterii i interaciunea

dintre ele
ntre legitimitate politic i autoritate politic exist o srns legtur: cu ct o putere
politic este mai legitim, cu att autoritatea sa politic este mai mare.Legitimitatea
reflect modul n care o societate definete legalitatea unei guvernri i dreptul sau
autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transform puterea n autoritate.
Legitimitatea politica constituie un principiu conform caruia un sistem de guvernare, o

putere politica se exercita pe baza unui drept conferit de guvernati, de cetateni, pe baza
unor intelegeri legiferate. Prin aceasta cetatenii recunosc dreptul de guvernare al puterii
politice.Legitimitatea unui regim nu poate fi recunoscuta odata pentru totdeauna, ea
trebuie supusa mereu unei revizuiri deoarece trebuie sa existe mereu o concordanta intre
valorile proclamate initial si realizarile sale ulterioare.Iar autoritatea politica este
modalitatea concreta de manifestare a puterii politice, capacitatea acesteia de a-si
impune vointa in societate. Este caacitatea de a obine ascultarea n absena
constrngerii.Autoritatea este o putere bazat pe prestigiu, pe respect. Autoritatea
presupune existena legitimitii. Autoritatea implic dreptul de a comanda, dar rmne
dependent de recunoaterea sa.
Autoritatea este o relaie care poate fi analizat cel puin din dou perspective:
a celui care emite un ordin sau o comand (persoan sau instituie)
a celui ce recepteaz acest ordin.
. Legitimitatea este convingerea c ordinea dat este ntemeiat, iar autoritatea apare ca
o exercitare a dominaiei legitime ntr-un grup de dominaie.

3.Analizai autoritatea puterii politice din Republica Moldova.

Autoritatea puterii n R.M se manifest prin dreptul de a comanda,ns a rmne
dependent de recunoaterea sa. Guvernul Republicii Moldova reprezint autoritatea
executiv a statulu.
Autoritatea politica este o ipostaza a puterii politice; ea reprezinta modalitatea
concreta de manifestare a puterii.
Forta puterii politice este cu att mai mare cu ct autoritatea politica se realizeaza
mai ales prin convingere, prin adeziunea membrilor societatii la activitatea puterii
politice. Cea mai simpla definitie a autoritatii ar putea fi: capacitatea puterii de a obtine
ascultare fara constrngere. Stabilitatea societatii este legata n mod direct de forta
puterii ca autoritate politica. Altfel spus,autoritatea politica este ipostaza puterii cnd se
bazeaza pe forta argumentelor si nu pe argumentul fortei.Autoritatea politica,
fiind un drept recunoscut al puterii, este expresia unor relatii sociale si se distinge de
celelalte forme de autoritate prin:
27 modalitatile sale de constituire;
28 cauzele aparitiei;
29 functia speciala;
30 aria de manifestare (societatea globala).
Experienta istorica arata ca autoritatea politica nu estenelimitata. Ea se schimba daca
vine n conflict cu vointa majoritatii, caci autoritatea care nabuse personalitatea

omului nu poate duce dect la declinul societatii.n concluzie, autoritatea politica

apare ca vointa a grupurilor sociale aflate la conducere, vointa extinsa la scara
societatii globale si prezentata ca vointa a tuturor si deci legitima.
8.Subiectul:Partidele politice
1.Identificai factorii care au contribuit apariia i evoluia partidelor politice
n apariia i evoluia partidelor politice au contribuit urmtorii factori:
- Lupta antifeudal. n cadrul acestei lupte burghezia avea nevoie de sprijinul
maselor populare care ns trebuiau contientizate, organizate i conduse.
Partidele politice au constituit tocmai
acele instrumente prin care burghezia a organizat i condus lupta general antifeudal.
La rndul ei, vechea clas feudal, pentru a-i apra privilegiile i interesele n lupta cu
burghezia, i-a creat i ea propriile sale partide politice;
- Noul sistem de constituire i exercitare a puterii impus de burghezie bazat pe
noi valori i principii, ca cel al reprezentativitii, al eligibilitii, al democratismului au
impus necesitatea constituirii partidelor politice moderne.
Partidele politice se interpun ntre
marea mas a alegtorilor i organismele i instituiile reprezentative democratice. Tot
partidele sunt cele care creeaz prin reprezentanii lor alei instituiile politice
(parlamentul, guvenul, instituia efului statului) i tot ele, prin aceiai reprezentani, le
asigur funcionalitatea;
- n multe ri, partidele politice s-au nscut din cerina realizrii unor sarcini i
obiective ale luptei de eliberare naional, de constituire sau desvrire a statului
naional. n aceste situaii, partidele politice au fost singurele care au avut identitate
proprie, cu o unitate de scopuri, interese i idei, toate grupate pe un fundament
politico-ideologic acceptat i nsuit de membrii si.
2.Determinai tipurile de partide politice

Tipuri de partide politice Partidele se difereniaz n funcie de doctrin i de program,

de modul lor de organizare intern i dup tipurile de conflicte pe care le
exprim.Principalele criterii de divizare,n bara crora vor fi identificate tipurile de
partide sunt urmtoarele:
*Conform genezei(Maurice Duverger) :1)Partide de creaie intern(n interiorul corpului
reprezentativ/parlamentul)
2)partide de creaie extern(n afara corpului reprezentativ/parlamentul)
*Conform criteriului organizaional(Maurice Duverger):1)Partide de cadre.Sunt
formaiuni politice formate dintr-un numr relativ mic de membri activi,dar care
exceleaz prin prestigiu,carism,posibilitli financiare i aptitudini manageriale
2)partide de mas.Organizaii social-politice ce se bazez pe numrul mare de membri
activi
*Conform doctrinei(ideologiei)mprtite:1)Partide liberale.Sunt formaiuni politice de
dreapta ce au aprut n rezultatul modernizrii politice i a dezvoltrii capitaliste a
societii(sec XVIII-XIX)...2)Partide conservatoare,care se afl la baza evoluiei
ideologice a organizaiilor social politice contemporane...3)Partide cretindemocreate.Sunt formaiuni de natur conservatorist,care la moment nu au nimic n
comun cu Biserica,ns progreamul lor politic conine anumite valori ale eticii
cretine:personalitatea,solidaritatea,familia,tradiia.
4)partide social-democrate.Sunt partide socialiste de natur reformist care au aprul la
sfritul sec al XIX,prin desprinderea de la ideile socialiste marxiste...5)Partide
comuniste.Sunt partide politice ale cror program politic au la baz nvturile lui
Marx i Engels,formulate n a 2 jum.a sec XIX-lea...6)partide ecologiste.Sunt partidele
politice tinere,care au aprut n a 2 jumtatea a sec.XX,pentru a face fa problemelor de
natur ecologic ce se fac simite n societile postindustriale...7)Partide ,,aga-totul,,
desemneaz formaiunile politice care nu se orienteaz n mod strict spre o anumit
doctrin politic sau spre un anume segment social .
*Conform reprezentrii parlamentare...1)Partide parlamentare.Sunt partidele care n
rezultatul alegerilor parlamentare reuesc s obin un anumit numr de mandate
parlamentare....2)partide extraparlamentare.Sunt formaiuni care nu se bucur de
reprezentare parlamentar.
*Potrivit criteriului exercitrii funciilor de conducere:...1)Partide de guvernare.Sunt
partidele care exercit sau particip la exercitatea puterii politice ...2)partide de
opoziie.Partidele care nu particip i nici nu susin guvernarea.
*Potrivit criteriului teritorial administrativ : 1)partide de reprezentare naional.Sunt
partide care dispun de organizaii teritoriale i sprijin electoral pe ntreg cuprinsul
rii...2)partide regionale.Sunt partidele care acioneaz doar ntr-o anumit regiune a
rii.
3.Evoluai funcionalitatea partidelor politice n societatea moldoveneasc
contemporan.

n Republica Moldova sunt 30 de partide politice, nregistrate la Ministerul Justiiei.

Numrul total de membri este de peste 300 de mii. Partidele cu cei mai muli votani,
care, de altfel, au intrat n Parlament sunt: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal,
Partidul Democrat, Aliana Moldova Noastr i Partidul Comunitilor.
Partidul Politic serveste interesele unor clase, grupuri sociale, comunitati umane.
Aceasta inseamnaca el serveste intereselor unor anumite categorii sociale, dar aceste
interse sunt aceleasi cu aleintregii comunitati. Tocmai aceasta este problema
fundamentala, faptul ca partidul exprima vointapolitica a cetatenilor. Clasa, grupul
social sunt acelea din care este alcatuit partidul. Este normal caacest grup sa urmareasca
anumite interese si obiective, dar aceste obiective vor fi unele generalevalabile pentru
intreaga populatie.Obiectivele partidelor politice sunt acelea de a dobandi si de a
mentine puterea politica. Definireapartidului nu poate fi conceput fara nominalizarea
scopului acestuia. Din cele mai vechi timpuripartidele au urmarit castigarea puterii
politice pentru a putea astfel conduce, influenta, pentru a-siputea impune propriul
program, propria viziune despre conducerea societatii (materializata in legivotate in
Parlament, in cazul in care partidul reprezenta majoritatea parlamantara). Doar
simpladobandire a puterii nu este suficienta fara o anumita continuitate (este nevoie de
timp pentru a-tiputea impune propriile convingeri). Totusi acest lucru nu trebuie
sa devina permanent pentru a nucadea in extrema partidului unic, nemaifiind asigurata
alternanta la guvernare, periclitandu-se insusiconceptul de democratie reprezentativa.Alt
scop al partidului politic este acela al organizarii si conducerii societatii. Dupa obtinerea
voturilorelectoratului, devenind partid de guvernamant va dispune de parghii
eficiente prin care va putea sa-si institutionalizeze platforma, politica lui devenind
politica de stat, astfel va impune ca vointaobligatorie societatii legile votate (in
conformitate cu Consitutia actuala, evident).
9.Subiectul:Particularitile eseniale i funciile partidelor politice:
1.Explicai particularitile aseniale ale partidelor politice
Un partid politic nu este o comunitate ci o asociaie de comuniti
Un partid politic este o uniune de grupuri mici dispersate pe ntreg teritoriul unei
ri (asociaii locale, organizaii teritoriale, comitete locale, etc.)

Aceste organizaii sunt legate ntre ele prin instituii centrale sau regionale cu rol
coordonator.

2.Determinai funciile partidelor n companiile electorale

Partidele nu i conduc campaniile electorale mereu ... n virtutea respectrii conceptului
de "cetean responsabil". Ele sunt permanent supuse tentaiei de a se adapta
necesitilor. Deseori, acestea prefer s "boteze" informaiile livrate cetenilor cu
promisiuni populare, renunnd s "umple paharul" cetenilor cu "un vin de calitate".n
schimb, partidele se adreseaz de multe ori laturii emoionale. Prin comercializarea
campaniei electorale - precum i prin unele slogane parial neserioase i simplificri

grobiene - exist, pe de o parte, pericolul unei depolitizri generale, iar pe de alt parte,
campaniile negative conduse de partidele democratice desfiineaz principiul att de
necesar al toleranei. Chiar dac ncercarea partidelor de a se "vinde" ct mai bine este
de neles, ele nu ar trebui s uite nici pe perioada alegerilor ideea de fair-play. Ceea ce
nu nseamn n nici un caz s se team de confruntri. Alternana partidelor la guvernare
este legitim i chiar necesar (...). Ea nu trebuie s nsemne ns neaprat i un "schimb
de putere". A accepta acest lucru, indiferent de partidul pentru care am votat, face parte
din regulile de joc indispensabile ale democraiei.
3.Evideniai funciile partidului n sistemul politic totalitar
Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane
sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut
sau dictatur, n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat,
n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa
particular a fiecrui cetaean. Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate
deschis.
10.Subiectul:Sistemele de partide
1.Expunei principiile relaiilor reciproce ale partidelor n sistemele partinice
democratice.
Gradul sporit de participare a unui segment al populatiei (in principal persoane cu un
nivel de educatie peste medie) s-a regasit inca de la inceputul anilor saptezeci in
cresterea numarului de initiative civile la nivel local si regional (de exemplu impotriva
construirii de centrale atomice), care aveau si continua sa aiba ca scop evitarea
situatiilor conflictuale si a planificarilor defectuoase. Cu ajutorul opiniei publice urmau
a fi astfel influentate deciziile luate de partide si de parlamente. Initiativele civile
stimuleaza, pe de o parte, cresterea angajamentului politic, avand asadar un aport
considerabil la inlaturarea apatiei care caracterizeaza unii cetateni. Ele sunt expresia
unei constiinte cetatenesti sporite, care nu se lasa transformata intr-un obiect din mana
statului sau a administratiei. Pe de alta parte, majoritatea initiativelor civile au cate o
singura sfera de preocupare - iar acest lucru este cat se poate de firesc, dat fiind faptul ca
acestea nu au primit un mandat din partea populatiei, asa cum se intampla in cazul
partidelor. Ele urmaresc niste obiective relativ delimitate in spatiu si timp. Rolul
initiativelor civile intr-o democratie, relatiile acestora cu partidele sunt diferite. Ele pot
juca un rol strict neutru, de colaborare cu toate partidele, ele se pot sprijini pe sustinerea
unui singur partid, unele dintre ele respingand chiar si ideea de sistem de partide in
general
2.Clasificai sistemele de partide dup numrul de partidelor,care lupt pentru putere
sau care influeneaz puterea .

Pana acum ne-am intrebat care sunt elementele definitorii pentru un partid ce
tipuri de partide distingem si care sunt functiile indeplinite de partide in cadrul
sistemului politic. Am presupus astfel ca exista mai multe partide, unsistem de partide.
Pentru ca doar astfel definitiile, tipologiile si functiile descrise au un sens. Doar in
societatile pluraliste, libere si democratice pot exista partide ca cele pe care le-am
descris. 'Partidele de stat' din dictaturi sau partidele marxist-leniniste, partidele unice,
din statele socialiste sunt construite pe un cu totul alt model, acestea netrebuind sa
faca fata concurentei nici unui alt partid. Are sens sa vorbim despre partide doar daca
acestea functioneaza in cadrul unui sistem de partide concurente. Atunci cand un
partid monopolizeaza procesul de formare a vointei politice sau cand nu exista decat
un singur partid, concurenta nu poate exista. Conceptul de sistem monopartidist este
in fond o contradictie in termeni. In genere, stiinta deosebeste intre sistemul
bipartidist si cel multipartitidist. Sistemul bipartidist nu presupune insa existenta doar
a doua partide; prin acest concept intelegem ca in sistemul politic al unui stat alte
partide nu joaca nici un rol: nici la guvernare si nici in opozitie. Faptul ca intr-un stat se
cristalizeaza un sistem bipartidist sau multipartidist depinde de traditie, de aspecte
socio-culturale, institutionale, socio-economice si confesionale. Sistemele bipartidiste
sunt considerate a fi 'sisteme concurentiale', iar cele multipartidiste, 'sisteme
consensualiste'. Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide distinge: partidul
unic, bipartitismul si mutipartitismul.
3.Proiectai un sistem partinic n .R.M. dup carcterul relaiilor dintre partide
PartinicCare reprezint i apr interesele partidului pe care l reprezint, care corespundecu spi
ritul, ideologia, programul acestui partid.
SISTEMUL BIPARTIDIST
Este sistemul in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catre
doua partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturi de
acestea, exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative. Un asemenea
sistem a fost traditional in Romania din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pana in
1948 ( mai intai si -au disputat optiunile electoratului, Partidul Conservator si Partidul
National-Liberal, apoi, dupa iesirea de pe scena politica a Partidului Conservator, in
variantele sale organizatorice, Partidul National-Taranesc si Partidul National-Liberal ).
5.4 PLURIPARTIDISMUL
Se numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu forta
aproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul de

partid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este deci conferit de simpla existenta

a mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel de puternice.
Alaturi de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice mai mici
reprezentate sau nu in parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitarea puterii
deoarece nu au o baza sociala larga.
11.Subiectul:Pluripartitismul
1.Determinai esena Pluripartitismul
Se numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu forta
aproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul de
partid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este deci conferit de simpla existenta
a mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel de puternice.
Alaturi de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice mai mici
reprezentate sau nu in parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitarea puterii
deoarece nu au o baza sociala larga.
2.Stabilii prile pozitive i negative ale pluripartitismului
Pluralismul Oamenii sunt diferii , au nevoi, interese , valori, opinii i aspiraii diferite.
Ei nu au aceeai identitate i nu triesc aceleai experiene sociale.
Pluralismul presupune :
- recunoaterea diferenelor socio-culturale ;
- condiii pentru meninerea i afirmarea acestor diferene ;
- reprezentarea diferenelor la nivelul factorilor de decizie..
De cele mai multe ori exist pluralism de : opinie ;
- valori ;
- organizaii.

Avantajele pluripartidismului
- posibilitatea de a alege ntre
diferite opinii ;
- critica celor aflai la conducere ;
- alegeri libere;
- mpiedicarea apariiei dictaturii;
- diferen la nivelul factorilor
de decizie.

Dezavantajele pluripartidismului
- rivaliti i tensiuni generate de
competiia politic ;
- bani cheltuii i timp consumat;
- confuzie;
- intrig i ur;
- lipsa de unitate la nivelu societii.

3.Evoluai rolul pluripartitismul n societatea moldoveneasc contemporan

sistemul pluripartidist contribuie la amplificarea funciilor de conducere i organizare

social, de participare a cetenilor la viaa politic, de influena contient a evoluiei
ntregii societi. Partidele urmresc s soluioneze principalele probleme cu care se
confrunta ara, mbinnd metodele de guvernare specifice democraiei reprezentative cu
mijloacele de coerciie conforme actelor normative n vigoare, s dirijeze i s
controleze dinamica societii n spiritul anumitor valori i idealuri proprii ntregii
naiuni sau doar unor fore i grupri sociale din interiorul acesteia.
Trecerea de la un sistem unic de partid la unul pluripartidism a avut totui un efect
benefic pentru ntreaga societate moldoveneasc. Primul articol despre apariia
pluripartidismului n Moldova Nu confruntare ci colaborare a fost publicat n
Literatura i Arta la 15 septembrie 1988
Semnificativ este c n etapa iniial de constituire a pluripartidismului, extremele
spectrului politic, dreapta i stnga, se realizeaz, iar centrul intr-o msur mic sau
deloc.
n perioada incipient a formrii multipartidismului n Republica Moldova, orientrile
n domeniul politicii externe nu puteau servi dect tangenial drept criteriu de clasificare
a partidelor politice.
n Moldova procesul formrii pluripartidismului a avut un caracter expluativ, impulsiv.
Numai pe o perioad de timp foarte scurt n republic s-a format un numr mare de
organizaii politice.
Motivul principal al apariiei lor const n urmtoarele: n condiiile publicitii,
democratizrii vieii sociale, nempcarea maselor cu tradiionala etatizare a
organizaiilor social-politice care s-a petrecut, politizarea n cea mai mare parte a
societii, ce a i adus la naterea multor partide politice i organizaii social-politice. n
acesta i const esena sistemului pluripartidist, care a atins un nivel anumit al
standardului european.
12.Subectul:Monopartitismul
1.Determinai esena monopartitismului
Actual, sistemul de partid este structurat i evaluat funcie de 2 criterii substaniale:
numrul de partide
(monopartidiste, bipartidiste, pluripartidiste)
Monopartidismulfundamentarea vieii politice pe un singur partid politic.Exist dou situaii n care n
cadrul statului este format un singur partid politic:
Perioada istoric n lupta antifeudal, burghezii s-au grupat ntr-un singur partid,
liberal
Lupta pentru clauza naional, pentru a asigura articularea de interese
c t ma i e f i c i e n t , d a r i o luciditate n viaa politic.Monopartidismul poate fi
atesta i n perioade de criz. Acest sistem este caracteristic regimului
fascistgerman i italian, precum i regimurilor comuniste din Europa de est Asia i

America Latin.
2.Stabilii prile pozitive i negative ale monopartitismului
Sisteme monopartidiste
Monopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate pe
existenta si functionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste
in imprejurari diferite, fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:
-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial al
aparitiei partidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresiste de esenta
burgheza s-au grupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;
-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor
obiective ale luptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea
subdezvoltarii, etc.). In aceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate
programatica coerenta s-au grupat intr-un singur partid politic.
Aceste situatii au fost momentane, de circumstanta si pentru perioada respectiva au fost
chiar necesare, ele totusi nu au constituit caracteristica determinanta a vietii politice.
Important este ca aceste stari sa nu se permanentizeze, intrucat pot conduce usor la
instaurarea unor regimuri dictatoriale;
-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionare
pentru a-si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist. Asa a fost
cazul in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Germania si Italia.
Unipartidismul a fost de asemenea caracteristica majora, determinanta a regimurilor
comuniste din Europa rasariteana, Asia si America Latina.
Sistemul monopartidist a fost prezent si in Romania in cel putin doua momente istorice.
Primul in 1938, cand regele Carol al II-lea a interzis partidele politice, creand Frontul
Renasterii Nationale, ca partid unic si pentru o scurta perioada de timp in 1940, in
timpul asocierii la guvernare, de catre generalul Antonescu, a legionarilor.
Al doilea moment si cel mai lung si greu este cel din perioada regimului comunist 19481989.
Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri
nedemocratice, dictatoriale.
3.Evoluai rolul monopartitismului ntr-un regim politic totalitar
Sisteme monopartidiste:
Monopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate pe
existenta si functionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste
in imprejurari diferite, fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:
-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial al
aparitiei partidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresiste de esenta
burgheza s-au grupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;

-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor

obiective ale luptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea
subdezvoltarii, etc.). In aceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate
programatica coerenta s-au grupat intr-un singur partid politic.
Aceste situatii au fost momentane, de circumstanta si pentru perioada respectiva au fost
chiar necesare, ele totusi nu au constituit caracteristica determinanta a vietii politice.
Important este ca aceste stari sa nu se permanentizeze, intrucat pot conduce usor la
instaurarea unor regimuri dictatoriale;
-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionare
pentru a-si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist. Asa a fost
cazul in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Germania si Italia.
Unipartidismul a fost de asemenea caracteristica majora, determinanta a regimurilor
comuniste din Europa rasariteana, Asia si America Latina.
Sistemul monopartidist a fost prezent si in Romania in cel putin doua momente istorice.
Primul in 1938, cand regele Carol al II-lea a interzis partidele politice, creand Frontul
Renasterii Nationale, ca partid unic si pentru o scurta perioada de timp in 1940, in
timpul asocierii la guvernare, de catre generalul Antonescu, a legionarilor.
Al doilea moment si cel mai lung si greu este cel din perioada regimului comunist 19481989.
Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri
nedemocratice, dictatoriale.
13.Subiectul:Cultura politic
1.Relatai despre esena conceptului de cultur politic
Cultura politica=totalitatea faptelor concrete
ale omului referitor la institutiile politice,
oranduirea politica a societatii,procesele si
evenimentele politice;e gradul de intelegere,ce
constituie formele si metodele de realizare de catre
oameni in viata de toate zilele a unor anumite
teorii si conceptii politice(iscusinta omului de a
folosi cunostintele politice accumulate de el).

2.Analizai structura culturii politice

Cultura poitica e rezultatul unei experiente istorice
a societatii,care are 3 dimensiuni conform

autorilor Almond si Verba:cognitive(un ansamblu

de cunostinte despre sistemul politic si
fenomenele politice),afectiva(stari psihice ce
insotesc atitudinile,independent de orice judecata
rationala aupra politicii),evaluative(aprecierea
fenomenelor politice prin referiri la un system
de valori). Componentele evalutive-axiologice
ale culturii politice:valorile politice(Valoarea
este cea care da posibilitate individului sa
transforme necesitatea obiectiva in necessitate
subiectiva, facand astfel legatura intre planul
obiectiv al necesitatii si cel subiectiv al vietii
interioare a individului. Asimiland necesitatea,
realitatea sociala, valoarea il ajuta pe om nu
numai sa cunoasca aceasta realitate, sa si-o
interiorizeze, ci prin mijlocirea ei si-o transforma
in fapte de constiinta si o obiectivizeaza in
practica prin actiune si comportament. Prin urmare,
orice actiune umana individuala sau colectiva,
orice comportament este determinat de un
sistem de valori. Structurand intreaga viata sociala
a oamenilor, valorile se constituie ca element
declansator si director al activitatii umane,
iar prin incorporarea lor in actiunea
umana devine scop si tel al oricarei activitati.

3.Evoluai tipurile de cultur politic existente n societatea

Exista 3 forme de culture politice :
cultura parohiala[provincial,locala](e caracteristica
unei societati care in care nu se poate vorbi,in
sens propriu,de o cultura politica nationala.
In cadrul acesteia nu exista o constientizare
a politicii nationale si nici un interes p
t sistemul politic.Cunostintele,sentimentele,
evaluarile-s orientate spre anumite etitati
locale[cultura politica ale societatilor tribal
africane]);cultura de supunere[de sobordonare]

contemporan.

(e o cultura la nivel national.In acest caz oamenii

sunt constienti de existent sistemului politic,
dar raman pasivi,deoarece ei nu cred,ca
pot sau ar trebui sa influenteze deciziile politice)
;cultura de participare(membrii societatii tind
sa fie in mod explicit orientate catre system
ca intreg si catre ambele structuri si pocese,
politic si administrative.Cu alte cuvinte,catre
aspectele input-autput ale sist politic.Membrii
individuali tind sa fie orientate catre un rol activist
al sinelui in organismul politic.)

14.Subiectul:Structura culturii politice

1.Descriei structura culturii politice
Cultura politicare o structur complex, nglobnd mai multe elemente, precum
valori,norme, simboluri, convingeri politice. Ea ndeplinete n societate mai multe
funcii importante,existnd semne specifice ale caracteristicii funcionale ale culturii
politice n perioada de tranziie.
2.Caracterizai subculturile politicii dup V.Amelin
Subculturile politice pot avea ca suport o clas social, o etnie, o grupare religioas etc.
care, prin reacie la procesul de omologare i generalizare a valorilor politice oficiale, i
edific propriile lor sisteme de valori care reprezint o sublimare a nevoilor, atitudinilor
i stilului lor de via la nivelul vieii comunitare. Subculturile politice rezum concepia
despre lume i via a unor colectiviti nchise. Dup cum arat V. Mgureanu, ele nu
se opun valorilor oficiale, nu le contest, dar instituie un fel de paralelism ntre valorile
grupului, practicate i recunoscute de membrii si, i valorile oficiale, de stat, care au
relevan pentru comunitile respective doar n cazurile care privesc interesul general
sau naional. n orice caz, o subcultur politic are o matrice, un tipar care confer
colectivitii i organizaiei ei politice o identitate, o personalitate. Identitatea unei
subculturi politice se poate baza pe motenirea sa etnic (cultura promovat de Partidul
Romilor, de U.D.M.R. etc.), pe condiia sa economic (cultura politic a aristocraiei, a
sracilor din ghetou, cea promovat de partidul clasei de mijloc etc.), pe apartenena la o
provincie (cultura politic promovat de Partidul Moldovenilor, cultura politic
transilvan din secolul al XVIII-lea, a rii Bascilor etc.) i la o istorie (invocat
frecvent n discursul liderilor mai ales).
Subcultura politic posed o limb distinct, o simbolistic specific (sigle, steaguri,
steme, ceremonii, portrete ale liderilor, culori, imnuri, uniforme, mituri, lozinci, formule

de salut, forme distincte de comunicare menite s ntreasc sentimentele de identitate i

s protejeze aceast comunicare de persoanele din afara organizaiei i comunitii
politice respective).
3.Evideniai rolul culturii politice n democratizarea societii
Rolul culturii politice n societate este inestimabil. Acest rol este dublu:
comunitii i ofer o structur sistematic de valori, norme, idealuri i
simboluri, care asigur funcionalitatea i coerena instituiilor sale, n timp ce
individului i pune la dispoziie cteva linii directoare pentru comportamentul
su n sfera public i cea politic. Cultura politic poate s accelereze sau s
frneze procesul democratizrii societii. Dar i procesul formrii culturii
politice civice este, la rndul su, influenat de mai muli factori din societate.
Cultura politic influeneaz mediul social n care se afl i, firete, ea nsi
este afectat de acest mediu. Formarea, funcionarea i dezvoltarea culturii
politice depinde att de factori politici, ct i de unii factori extrapolitici. ntre
factorii, care influeneaz, ntr-o anumit msur, cultura politic se pot
evidenia: poziia geopolitic a rii, caracterul relaiilor sociale, structura
social i politic a societii, specificul culturii naionale, particularitile
psihologiei naionale. Un aspect important al culturii politice este stilul
corelaiilor dintre societate i stat, ce se exprim att n atitudinea ceteanului
fa de stat, ct i a statului fa de cetean. Existenta si functionalitatea unei
culturi politice, constituie o conditie esentiala in fiintarea si functionalitatea
unui regim politic democratic. O adevarata si autentica cultura politica nu poate
exista si functiona decat intr-un regim fundamendat pe principii si valori
democratice. Numai intr-un asemenea regim, ea poate sa-si puna in valoare
continutul si esenta sa democratica, utilitatea si eficienta sociala. Numai o
asemenea cultura si constiinta politica este in masura sa asigure o participare
activa, in cunostinta de cauza si responsabila a cetatenilor la viata politica, in
crearea si dezvoltarea unui pluralism politic si ideologic, in aparitia si
impunerea unor noi paradigme doctrinare si programatice, in realizarea unei
confruntari de opinii, idei si conceptii. Ca forma de guvernare, regimul politic
democratic nu se poate realiza fara o solida cultura politica. Ea se implica atat in
fundamentarea si structurarea sistemului politic, cat si in functionalitatea
componentelor sale. Eficienta functionarii unui sistem politic democratic este
indisolubil legata de modul cum membrii societatii isi insusesc normele si

valorile politice, cum le transpun in practica. Gradul participarii al membrilor

societatii la viata politica, eficienta si responsabilitatea acestora este in mod
direct legata si de nivelul lor de cultura politica. In ultima instanta, cultura
politica se materializeaza in participare, in actiune si comportament politic.

15.Subiectul:Sistemul politic
1.Distingei conceptul de sistem politic
Sistem politic=ansamblu complex,ramificat al
institutiilor politice,comunitatilor social-politice,
a formelor de interactiune si relatii intre ele pentru
realizarea puterii politice.
Observam ca conceptual de sist politic e rezultatul
a 2 tendinte:*tendinta diferentierii structural si
specializarii institutionale;*tendinta de integraree,de
organizare a comunitatii politice intr-o unitate centraliozata

2.Determinai elementele structurale ale sistemului politic

Elementele structural ale sist politic:institutii politice
de guvernamant(indica gradul de organizare a
societatii la un anumit moment.Principala institutie i
n jurul careia se grupeaza si celelalte e statul.Un loc
important il ocupa si partidele.Nu orice organizatie
sau institutie din societate este si una politica,ci
numai acelea care se implica in problema puterii politice);
relatiile politice(acele legaturi care se stabilesc intre
diferite categorii si grupuri sociale si care asigura
actiuni vizand satisfacerea lor in raport cu
puterea politica.Relatiile-s raporturi intre grupuri
de indivizi,intre parrtide si organizatii politice,intre
acestea si puterea politica.De asemenea,sunt
relatii politice legaturile dintre natiune si nationalitati,

respective relatii interetnice.Toate aceste legaturi

desfasurandu-se pe plan intern,se regasesc sub
denumirea de relatii nationale,spre deosebire
de relatii interstatale care-s relatii politice
international.);conceptiile politice(reflecta modul
de organizare si administrare a societatii)
3.Evoluai sistemul politic din R.Moldova
16.Subiectul:Sistemul politic democratic
1.Descriei particularitile caracteristice ale sistemului politic democratic
Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida in functionalizarea sa
pe fondul si prin integrarea valorilor fundamentale ale democratiei.. Existenta
democratiei este exprimata in principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca
guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati.
Acest principiu se deosebeste de procedurile democratice care sunt mijloace ce permit
punerea in evidenta a vointei poporului. In ceea ce priveste celelalte proceduri ca:
separarea puterilor, limitarea
mandatului pentru reprezentantii alesi in sistemul puterii politice, precizarea anumitor
reguli constitutionale etc.--acestea ajuta la
functionarea in bune conditii a sistemului democratic. Democratia
reprezinta un sistem de institutii si relatii prin care membrii societatii actioneaza, fie
direct ca autoritate eliberatoare de politici(democratia directa), fie prin reprezentanti,
care elaboreaza politica in numele celor care l-au ales(democratie reprezentativa).
Concomitent se asigura prin decizii globale, evolutia directionala a societatii,
mobilizand resursele umane si materialele necesare in sustinerea deciziilor strategice
pentru dezvoltarea sociala controlata, negentropica. prin capacitatea de raspuns la
cererile si presiunile care se exercita asupra sa, politicul asigura integrarea schimbarilor
intrsociale--din mediul social internsau extrasociale--din viata internationala--prin
transformari care vizeaza modificarea sau innoirea relatiilor si comportamentelor
sociale institutionale.
2.Demonstrai specificul sistemului politic de tranziie spre democraie
Perioada de tranzitie spre democratie
presupune schimbari radical in economie,
in sfera politica,de producer,in cea sociala
si se contureaza o etapa calitativ noua a
dezvoltarii civilizate.Asupra constituirii sist

politic democratic influenteaza negative

un sir de factori,de ordin obiectiv si
subiectiv:dezechilibrul dintre fortele pro si
contra reformelor;diferenta prea mare de
opinii privind modalitatile si ritmul
reformelor;nivelul redus al culturii politice,
al constiintei civice characteristic cetatenilor,
fortelor politice si elitelor lor.Problemele
tranzitiei la un sist politi c democratic pot
fi rezolvate in baza promovarii consecutive
a reformelor democratice in toate
sferele vietii societatii.In complexul
multidimensional al trasnformarilor rolul
principal revine reformelor politice.
Reformarea sferei politice asigura conditiile
necesare pt reformarea celorlalte laturi ale
vietii in societate.Sist politic ipoate functiona
cu success doar adaptandu-se conditiilor
transformarilor democratice,in cazul dezvoltarii
capacitatii de a reactiona adecvat la diverse
situatii provocate de fortele sociale si
politice.E important ca reformele promovate
sa fie sustinute de societate,sa fie
consfintit acordul societatii civile fata de
continutul si metodele transformarilor
democratice din statul dat.

3.Evideniai rolul statului n funcionarea sistemului politic din R.Moldova

Odat cu obinerea independenei i a suveranitii, Republica Moldova a fost pus n
faa unor cerine imperative i de mare necesitate de a ntreprinde, ntr-un mod radical,
reformri n sistemul su nou creat n scopul de a crea un stat prosper i democrat dup
un model occidental. ns, acest scop nu a fost atins nici pn n prezent, deoarece
crearea instituiilor democratice a fost tergiversat i ineficient efectuat, n rezultatul
creia nu s-a putut realiza nici buna funcionare a sistemului politic i nici a celui
economic din Republica Moldova.
Fcnd o retrospectiv regimului democrat, care s-a dezvoltat n Republica Moldova,
trebuie de spus c n doar 10 ani sistemul democrat a funcionat n 5 regimuri[5]:

1) parlamentar (27 aprilie1990 3 septembrie 1990);

2) semiprezidenial / semiparlamentar (3 septembrie 1990 5 martie 1991);
3) prezidenial (5 martie1991-29 iulie 1994);
4) semiprezidenial / semiparlamentar ( 29 iulie1994 5 iulie 2000);
5) parlamentar ( 5 iulie 2000 prezent).
Acest fapt ne demonstreaz clar de ce pn n prezent democraia n Republica Moldova
nu a avut mari succese, deoarece toat energia decizional se pierdea n transformri de
regimuri i de instituii democratice. Buna funcionare a sistemului democrat nu avea o
funcionare eficient deoarece structura i instituiile sale nu erau deplin finisate. Pe
parcursul anilor de independen, Republica Moldova a lucrat mult i ntr-un mod dificil
la crearea instituiilor sale democratice cum ar fi: partidele politice, alegerile
democratice, sistemul legislativ, drepturile omului, modul de guvernare etc. n prezent
parc dezvoltarea acestor instituii este n faza de ncheiere.
O problem aparte n ceea ce privete partidele politice const n aceea c n Republica
Moldova nc nu este dezvoltat, la nivelul corespunztor, contiina politic. Acesta
este i motivul de ce nu dispunem de un sistem de partide stabil, de tipul celui american,
german sau britanic. Pentru Republica Moldova este specific faptul c partidele politice
caut propria lor baz social, electoratul, ale cror interese trebuie s le apere.
Deci, fcnd o analiz a sistemului politic prezent, putem spune c exist o mulime de
carene la aspectul funcional. i, dei, situaia politic din Republica Moldova se
reducea, n trecut, doar la demonstraii, greve, instabilitate, lupte crncene de partid,
astzi putem vedea o schimbare la acest capitol cnd partidele cu reprezentan n
organele statale ntreprind o aciune de reformare i de construire a valorilor
democratice i a celor social-economice .

17.Subiectul:Sistemul politic totalitar

1.Definii noiunea de sistem politic totalitar
Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane
sau unui grup de persoane.
Sistemul politictotalitar
Cultur politic dubioas i contradictorie cu valori pseudoumaniste,
deoarece ele suntimpuse cetenilor prin constrngere
Absena asociaiilor benevole ale cetenilor

2.Stabilii cauzele stabilirii sistemului politic totalitar

Statul totalitar, de regula, o fuziune de stat--partid unic, distruge tesutul
social,anihileaza individul, controleaza infailibil toate detaliile malignei sale inginerii
societale. Chiar daca exixta similitudini intre analizele
sociologice si patologice ale totalitarismului, totusi contributii ca cele lui H. Atunci
merita relevate in sensul ca particularitatile totalitarismului se exprima in:
a)dizolvarea legaturilor proprii societatii civile prin dezorganizarea sistematica a
multiplelor asociatii, cluburi, grupuriprofesionale sau confesionale;
b)disolutia solidaritatii locale prin politici ce submineaza raporturile traditionale ale
lumii taranesti;
c)promovarea de forme de integrare economica, institutionala (partidunic, ideologie
sociala acceptata de toti, planificare, centralizare
a tuturor activitatilor);
d)ierarhizarea societatii insotita de supunerea individului la rigorile organizarii
piramidale;
e)promovarea unor forme de mobilitate sociala care asigura formarea de elite noi care
impartasesc idealul totalitar. La aceste elemente se
adauga o combinatie de monopoluri exercitate de putere: monopolul
politic, prin partidul unic, monopolul ideologiei, monopolul mass-media monopolul
politienesc. Caracteristic sistemului politic totalitar este fuziunea puterilor(legislativa,
executiva si judecatoreasca), iar
unitatea puterilor se identifica in fapt cu puterea personala a conducatorului.
Impactul social al totalitarismului s-a rasfrant prin consecintele sale in toate
componentele societatii.
3.Constituii deosebirile sistemului politic autoritar de cel totalitar
Sist pol autoritar:centralizarea intregii
puteri politice intr-un centru unic de adoptare
a deciziilor politice;extinderea maxima a
competentelor puterii executive,realizarea
stricta a principiuolui nomenclaturist,excluderea
alegerii organelor representative,limitarea
activitatii partidelor si organizatiilor de opozitie,
limitarea drepturilor si libertatilor cetatenilor
Sist pol totalitar:supracentralizarea puterii si
instaurarea conducerii totalitare a unui lider sau
cerc limitat de indivizi,crearea mecanismului
structurii puterii in baza unipartidista
cu o subordonare ierarhica stricta si disciplina

severa;subordonarea tuturor institutiilor politice

si structurilor puterii partidului aflat la
guvernare si liderului lui;reglarea totalitara a
intregii vieti economice intr-un centru unic,
lichidarea tuturor formelor de pluralism,implicarea
in viata private a cetatenilor;impunerea
societatii a unei ideologii oficiale,tendinta spre
ducerea in eroare a populatiei prin convingerea
in unitatea regimului si a societatii,a elitei
guveratoare si maselor,partidului si poporului.
18.Subiectul:Conflictul politic
1.Determinai esena conceptului de conflict politic
Interpretrile care se dau noiunii de conflict difer de la un autor la altul sau de la o
teorie la alta. Conflictul a fost, pe rnd, considerat discordie sau competiie (G.
Simmel), "maladie social"(T. Parson), factor important n definirea grupurilor mici (R.
Aron) e.t.c. De asemenea, conform teoriilor psihologiste, conflictul este expresia
refulrii instinctelor primare sau a frustrrilor individuale sau, conform celor
funcionaliste, el este o surs a schimbrii sociale. Dac ne luam dup teoriile marxiste,
conflictul este expresia contradiciilor sistemului social, a luptei de clas, generate de
accesul inechitabil la resurse.
Conflictul politic, n esena sa, nu se deosebete de alte procese sau fenomene similare,
exprimnd un antagonism, o relaie opozant ntre dou sau mai multe entiti ale cror
interese sunt contrarii n privina deinerii i gestionarii unor resurse.
Entitile care se afl n conflict dac sunt i se manifest n spaiul politic, iar conflictul
este monitorizat i gestionat de instane politice, dobndete aspect politic, fiind ncadrat
i definit ca avnd natur politica n tipologia conflictelor.
Sursa generatoare de conflicte sociale o reprezint puterea.
2.Demonstrai tipurile i funciile conflictului politic
Tipurile: Din punct de vedere al ariei de manifestare,
conflicte politice: interne,externe;din punct de
vedere al formei de manifestare:inchise,deschise,
din punct de vedere al domeniului de manifestare
:conflict de interes(persista in tarile inalt dezv
economic si cu stabilitate politica,unde in calitate
de norma politica aparetocmealacu privire la
impartirea bunurilor economice.Acest tip de conflict

se solutioneaza usor,deoarece mereu e

posibil de a fi gasit un compromis),conflict de valori
(e characteristic pt statele dezvoltate cu un
sist pol instabil.Solutionarea lor necesita eforturi
considerabile),conflict de indentificare(e
characteristic pt societatile in care subiectii
politici se identifica ca un grup din societate si nu
cu societatea in general.Acest tip de conflict
apare in conditiile opunerii,opozitiei,contrastului
rasial,etnic sau lingvistic),in dependent de
nivelul participantilor:conflicte international
l(subiectii-state si coaliti ide state),
conflicte statale(subiectii-institutii de stat,
partied politice),regionale(subiectii-institutii
politice regionale,puteri politice regionale,locale).
Functiile:positive(stabilizarea relatiilor in societate,
rezolvarea contradictiilor care apar intre
diferite interese,reevaluarea intereselor/valorilor,
crearea/cristalizarea/accelerarea de noi structure
politice,evidentiaza esenta calitatilor adevarate ale
subiectilor),negative(dezintegrarea si instabilizarea
societatii,sacrificarea de resurese umane si material
(viata fiecaruia e o valoare-n sine),instaurarea
regimurilor totalitare si autoritare).
3.Argumentai rolul i funcionalitatea conflictelor politice n societile contemporane
Daca in perioada societatii totalitare de tip
sovietic problema conflictelor n-a fost cercetata
in toata amploare ei,in Occident are loc o studiere
multiaspectuala a teoriei conflictelor dj
la sf sec al XIX-inceputul sec XX.
In societatile contemporane,conflictele au mai
mult valori positive decat negative,deoarece,
chiar si dupa parerea diferitor autori cum ar
fi Cozer,constata ca nu exista grupuri sociale
fara relatii conflictuale si ca conflictele au
o influenta benefica asupra functionarii
sistemelor sociale.Stabilitatea sociala,

in acceptiunea sa,depinde de nr de relatii

conflictuale existente in societate si de
tipul legaturilor dintre ele.Cu cat mai mare
e numarul de conflicte in societate,cu atat e mai
putin probabila divizarea societatii in 2 tabere
opuse cu norme si valori total diferite.Un alt autor
mentiona ca nu existent ,ci lipsa conflictului e o
stare anormala pt societate.Viata sociala prezinta
un permanent comflict ,deoarece-I schimbatoare.
In societatile umane nu exista permanenta,
deoarece nimic in aceste societati nu e stabil.
Conflictul,considera un alt autor,e acel nucleu
creator care realizeaza controlul si solutionarea
rationala a problemelor sociale.

Testul 19:Structura si functiile statului

1. Descriei elementele structurale ale statului
1.Elementele structural ale statului:teritoriul
(dimensiunea materiala care cuprinde:solul,s
ubsolul,spatial acvatic si coloana de
aer deasupra solului si spatiului acvatic.
El e indivizibil,invilabil,exceptional si inalienabil),
populatia(dimensiunea spiritual a statului.In afara
de autohtoni,pe acest teritoriu locuiesc cetateni ai
altor state,indivizi cu dubla cetatenie,apatrizi.Atat
timp cat ei locuiesc pe teritoriul acestui stat sunt obligati
sa respecte legile lui),suveranitatea(suprematia puterii
de stat.Puterea de stata e a)universal si absoluta ,
extinzandu-se peste toate pers fizice si juridice de
pe terit sau;b)suprema,detinand prerogative de a
anula oricare manifestare a altor puteri de pe
teritoriul sua;c)exceptional,asa cum detine mijloace
exceptionale de influenta ce nu le are nimeni atul in
societate;d)institutionalizata si decizionala,asa cum
statul dispune de un aparat special,care nu e identic
cu populatia si care e chemat sa garanteze
realizarea legii,iar in caz de necessitate o face prin

constrangerea fizica ca dr exceptional).

2.Determinai funciile statului n societatea politic totalitar i cea democratic
Functiile statului in societatea politica totalitara:
*asigura slabirea inegalitatii sociale,*crearea
unui mediu favorabil pt dezv personalitatii
Functiile statului in societatea politica
democratica:*legislative(adopta sist legisl al societatii),
*executive(realizarea activitatii de
organizare a executarii legilor si a altor decizii
adoptate),*judecatoreasca(supravegheaza
aplicarea corecta a legilor si sanctionarea inclacarilor
acestora),*economica(e organizatorul direct al
activitatii economice in cazul proprietati de stat,
asigura cadrul politic,organizatoric si juridic
prin care agentii econom isi desf activittea),
*administrative(satisface necesitatile populatiei atat
la nivel central cat si local),*cultural(asigura conditii
de instruire si educatie,de afirmare a capacitatilor
creative),*de aparare a ordinii sociale,*ecologica,
*de aparare a tarii,a independentei si suveranitatii
statale,a integritatii teritoriale si ordinii de drept,
*externa(intretinerea si dezvoltarea rel cu alte
state,apararea intereselor statului in relatiile
internationale)*asigura realizarea dr si libertatilor
fundamentale ale omului,*egalitatea tuturor in
fata legii si a justitiei,*garanteaza responsabilitatea
reciproca dintre stat-cetatean*apararea juridical a
personalitatii,*superioritatea legii si dreptului
3.Analizai structura statului din Republica Moldova
Conform Constitutiei,art 1 RM e un stat suveran
si independent,unitar(structura de stat) si indivizibil.
Forma de guvernamant a statului e republica.ea e
un stat de drept ,democratic(regim politic),in care
demnitatea omului,drepturile si libertatile lui,libera
dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme si-s
garantate.Referitor la forma de guvernamant,dupa
cum observam,In Constitutie,nu e indicat ce fel

de republica este.Cu toate ca multi sustin ca ea e

republica parlamentara,deoarece seful statului e ales
de Parlament,observam ca aceasta contine/nu
contine si alte elemente(ex:guvernul n-are atributii
suplimentar),ceea ce ne determina s-o catalogam
drept mixta,deoarece ,in 1999,s-a elaborate proiect
de lege de modificare a constitutiei ce prevedea
largirea atributiilor presedintelui.In 2000,au
avut loc schimbari:seful de stat sa fie ales de
parlament,Guvernul a fost imputernicit sa adopte
ordonante,Guvernul numea 2 judecatori
in locul Presedintelui.

20.Subiectul:Bipartitismul
1.Identificai caracteristicile bipartitismului
Este sistemul in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catre
doua partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturi de
acestea, exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative. Un asemenea
sistem a fost traditional in Romania din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pana in
1948 ( mai intai si -au disputat optiunile electoratului, Partidul Conservator si Partidul
National-Liberal, apoi, dupa iesirea de pe scena politica a Partidului Conservator, in
variantele sale organizatorice, Partidul National-Taranesc si Partidul National-Liberal ).
2.Stabilii prile pozitive i negative al bipartitismului
Pri pozitive-are proprietatea de a discputa puterea politic democratic, favoriza un
echilibru in viata politica prin succesiunea celor doua partide de guvernareeste astazi
clasic ilustrat de catre Statele Unite ( Partidul Democrat si Partidul Republican ) si
Marea Britanie ( Partidul Laburist si Partidului Conservator ), acest sistem este
rigid.
Pri negative-poate crea conflicte ntre prile puterii,uneori democraia ncalc
limitele,ceea ce conduce la dereglarea sistemului.
3.Evoluai rolul bipartitismului n sistemul politic din S.U.A. sau Marea Britanie
Conceptul de bipartidism nu indic numrul total de partide dintr-o ar sau alta, ci red
sintetic trsturile principale ale sistemelor pluraliste cu dou partide puternice.
Sistemul bipartidist este ntlnit n aproape toate fazele dezvoltrii democratice a SUA.
El i are izvorul istoric n perioada luptei maselor populare, conduse de burghezie,

pentru nlturarea absolutismului feudal, atunci cnd forele politice progresiste se

constituiau ntr-un partid al afirmrii noii societi, iar forele conservatoare, ntr-unul
de aprare a strilor de lucruri existente sau de adaptare a acestora la noile condiii
istorice.........
n Marea Britanie nu exist o lege a partidelor. Partidele sunt nelese ca o expresie a
iniiativelor sociale, pentru care statul nu poart nici o rspundere i pe care nu are
datoria de a le finana.
Sistemul de partide
Sistemul de partide britanic este considerat a fi un sistem bipartidist, pentru c n
perioada postbelic nu au existat dect dou partide, Partidul Conservator i Labour
Party, care au alternat la guvernare. Numrul partidelor din Parlament este ns mai
mare, astzi devenind destul de dificil s vorbim despre o competiie inter-partinic care
funcioneaz n acelai fel pe tot cuprinsul Regatului Unit.

Testul 21:Statul-elementul principal al sistemului politic

1. Reproducei noiunea de stat
Stat=organizatorul principal al activitatii
comunitatii umane care stabileste reguli
de conduit generale si obligatorii,organizeaza
aplicarea si executarea acestora si in caz de
necessitate rezolva litigiile aparute.
2.Comparai clasificarea statelor dup forma guvernrii i organizarea administrativ
teritorial
Dupa organizarea administrative exista
urmatoarele formatiuni statale:stat unitary
(unitate politica deplina,e indivizibil si presupune
o putere politica piramidala.Toate unitatile
territorial-administrative au acelasi statut si
dispun de o anumita autonomie in
domeniul gospodaresc si soial-cultural.Cetatenia e
,de obicei,unica),federatia(uniune de
state unde Constitutia federatiei coexista
cu constitutiile subiectilor federatiei;exista
dubla cetatenie;dubla structura a puterii.
Parlamentul e bicameral.Subiectii federatiei nu-s
si subiecti air el international,ei nu pot desface
sau iesi unilateral din federatie),confederatie

(caz aparte de asociere a statelor,care respecta

suveranitatea membrilor sai pe arena international
si creeaza organism commune,chemate sa
realizeze coordonarea politicii lor in anumite
domenii de activitate.Conform dr international,
confederatia nu e stat in sensul deplin al
cuvantului,ci constituie o trecere a oranduirii de stat
spre definitivare).
Dupa forma de guvernare:republica(forma de
guvernare,in care toate organelle puterii supreme
de stat sunt alese de popor sau se constituie
de catre institutia reprezentativ
nationala.Exista 3 forme de guvernare
republican:prezidentiala(alegerea sefului
statului de cetateni;seful statului e
concomitant si seful guvernului.Functia de
prim-ministru lipseste.Guvernul constituit
deprezident e responsabil doar in fata
lui.Prezidentul nu detine dr de dizolvare
a parlamentului),parlamentara(declara
supremaitia puterii legislative.Parlamentul
constituie Guvernul din membrii partidului
majoritar.Guvernul e responsabil pt
activitatea sa in fata legii.seful statului e ales
de Parlament),mixta(contine in cadrul sau
characteristic atat ale rep prezidentiale cat si
parlamentare));monarhia(juridic puterea suprema
prin mostenire o detine monarhul.Monarhia
se realizeaza ca absoluta si constitutional.
Monarhia absoluta lipsa totala a organelor
representative si concentrarea puterii de stat
in mainile monarhului.Sub influenta procesului
de modernizare,in unele tari monarhia
evolutioneaza in constitutional ,care,se imparte
in dualista si parlamentara.In monarhia
dualista coexista puterea monarhului
si puterea parlamentului.In monarhia parlamentara,

formal,monarhul e organul supreme al puterii

execute ve.Real,insa,puterea executiva apartine
prim-ministrului,puterea legislative-parlamentului,
iar monarhul indeplineste doar sarcinile
ceremonial ale puterii de stat.)
3.Caracterizai statul din Republica Moldova dup funciile lui prioritare
Statul,ca un obiect de drrept are urm trasaturi:
*e sist organizatoric cu ajutorul caruia se asigura
conducerea sociala,*sist organizatoric care exercita
puterea pe un teritoriu delimitat al unei
comunitati umane,*detine monopolul elaborarii
si aplicarii dreptului,*sist organizatoric care
pt exercitarea puterii de stat poate utilize
forta de constrangere[:*legislative(adopta sist
legisl al societatii),*executive(realizarea
activitatii de organizare a executarii legilor si a
altor decizii adoptate),*judecatoreasca
(supravegheaza aplicarea corecta a legilor
si sanctionarea inclacarilor acestora),*economica
(e organizatorul direct al activitatii
economice in cazul proprietati de stat,asigura
cadrul politic,organizatoric si juridic prin care
agentii econom isi desf activittea),*administrative
(satisface necesitatile populatiei atat la nivel
central cat si local),*cultural(asigura conditii
de instruire si educatie,de afirmare a
capacitatilor creative),*de aparare a ordinii sociale,
*ecologica,*de aparare a tarii,a independentei
si suveranitatii statale,a integritatii teritoriale si
ordinii de drept,*externa(intretinerea si dezvoltarea
rel cu alte state,apararea intereselor statului in
relatiile internationale)
22.Subiectul:Regimul politic
1.Identificai esena noiunii de regim politic
Regim politic=forma complete de organizare
si functionare a sistemului,puterii politice.

Modul de constituire si actiune a organelor

de stat in raport cu cetatenii,acest mod fiind
determinat de raportul de forte dintre cetateni,
societate civila si stat.
2.Comparai tipurile de regim politic.
In perioada contemporana,putem evidential
3 tipuri fundamentale de regimuri politice:
regimuri nedemocratice( totalitare,autoritare )
si democratice.
Totalitarismul-regimul care controleaza si
reglementeaza in totalitate sferele politica,
sociala,economica si cultural a societatii.
In viziunea unor politologi,totalitarismul are urm
caracteristici:*existent unui partid revolutionary
d masa unic,care impune monopolul de
conducere societatii,*existenta unei singure
ideologii revolutionare,imbratisata de majoritate
populatiei,*prezenta unui lider charismatic,
*lichidarea partidelor si grupurilor de interes rivale,
*fuziunea puteriloretc
Autoritarismul-regimul in care functionarea
puterii nu e in conformitate cu principiile si
normele statului de drept,iar mecanismul
formarii organelor de stat se bazeaza pe
excluderea cetatenilor de la alegerea
nemijlocita a reprezentantilor puterii.
Aici avem un grup de persoane sau un
individ ,care fie a mostenit puterea,fie au
acaparat-o prin procedee neconstitutionale
sau au venit la putere in urma falsificarii
massive a alegerilor.Guvernul se allege
porin sine insusi.Trasaturile:*de obicei,
seful statului e ales pe viata;ft des exista
cultul personalitati,*puterea nelimitata,
absenta controlului puterii din partea
cetatenilor,*societatea civila ft slaba,
*mass-media controlata,*alegeri controlate

sau falsificate,*economia e organizata centralizat,

*incalcarea permanenta a drepturilor omului.
Reg democratic-poate fi regasit in sistemul
drepturiloe si libertatilor omului,in accesul liber
si egal al cetatenilor la viata politica,in
determinarea prin vointa lor a dinamicii si
calitatii regimului politic.Un regim politic
poate fi democratic numia in masura in
care democratia,libertatea si egalitatea,ca
valori ale democratiei,pluralismul politic
si parlamentarismul fundamenteaza existent
societatii civile.Esenta democratic a regimului
politic presupune ca statul sa fie liber,iar puterile
sale sa nu fie avaparate sau subordinate nici
unuia sin gruparile care le disputa.
3.Estimai specificul regimului politic din R.Moldova
Regimul politic actual din RM,analizat prin
prisma abordarii institutionale,poate fi calificat
ca un regim politic veritabil,
deoarece are setul necesar de institutii
democratice:Parlament,pluripartitism,alegeri
democratice libere,mass-media etc. Analiza
regimului politic prin prisma aspectelor
normative ale democratiei si abordarii functionale
evidentiaza faptul ca regimul are un sir de
carente la capitolul democratie si
democratizare.Regimul politic poate fi
caracterizat ca unul de tip mixt,in
care elementele democratice se interfereaza
cu elemente autoritare.Unii politologi
considera ca in Md s-a instaurat o
democratie dirijata,in cadrul careia
opozitia si mass-media sunt acceptate
doar formal de putere,creand un dcor
democratic necesar.Se face vadita si
o functionare inadecvata a principiului
separarii puterilor in stat.Crearea unui

cadru legislativ adecvat Constitutiei si

normelor de dr international solicita diverse
actiuni care ar asigura consolidarea
regimului democratic constitutional.In
baza Constitutiei RM,in 1995 a fost
fondata Curtea Constitutionala,avand
menirea sa evite unele dereglari ale
echilibrului politico-juridic si social,sa
mentina procesul de colaborare a ramurilor
puterii.Ea garanteaza suprematia
Constitutiei,asigura realizarea principiului
separarii puterii de stat in putere legislative,
executive si judecatoreasca si garanteaza
responsabilitateaa statului fata de cetatean
si a cetateanului fata de stat.Analiza unor
petitii inaintate Curtii Constitutionale in
anii 1996-1997 evidentiaza un sir de devieri,
de ex:unele decrete prezidentiale depaseau
prerogativele Presedintelui,Guvernul apela
la modificari in bgetul de stat,desi doar
Parlamentul poate adopta decizii referitoare
la rectificarea lui,uneori chiar adoptand decizii
ce tin de competent Parlamentului.
Finalmente,poate fi adusa concluzia ca regimul
politic din RM reprezinta un regim de tip mixt,
sub forma unui melanj dintre elemente
democratice si autoritare,cu o tendinta spre o
democratizare partial dirijata.E putin sa avem
institutii democratice,mult mai important e continutul
si funtionarea democratic a acestor institutii.
23.Subiectul:Contiina politic
1.Descriei esena contiinei politice
1.Constiinta politica=system de cunostinte
teoretice si cotidiene(obisnuite,empirice)
cu ajutorul carora are loc recunoasterea
politica de subiectii sociali(indivizi,grupuri sociale,

comunitati)/process de reflectare a realitatii

politice tinand cont de interesele sociale ale omului
2.Stailii legtura dintre elementele contiinei politice
Constiinta politica include ideile,teoriile,
opiniile,interesele,convingerile,sentimentele
politice.Ea reprezinta un nivel inalt de expirmare
si reflectare a intereselor sociale,influenteaza asura
altor forme de constiinta sociala.Constiinta
politica ca si alte tipuri ale constiintei sociale,are
structura sa,alcatuita din diverse niveluri,dimensiuni
de natura atat static,cat si dinamica,fapt ce-I
ofera insusire polistructurala.
I.Criteriul exponential,ce caracterizeaza structura
cpnstiintei politice din punct de vedere al
purtatorilor ei.Atfel distingem:constiinta
politica de masa(a)diversitatea elementelor
sale de continut,adica spectrul larg de idei,
conceptii,reprezentari,stari de spirit,sentimente
ale factorului uman de masa ;b)caracterul
contradictoriu;c)dinamismul sporit al constiintei
politice de masa,uneori cu urmari evident
destabilizatoare pt componentele ei statice;astefel
de constiinta politica e influentata de mai multi
factori,indeosebi de zguduirile sociale existente,de
evenimentele si situatiile concret-istorice),de grup
(e tipul generalizat al constiintei unor sau altor grupe
concrete,mai stabile si mai organizate,legate direct
de politica.Purtatorii ei pot fi grupuri mari
si mici cu un rol determinat in societate) si
individuala(caracterizeaza insusirile,calitatile
personalitatii de a intelege si aprecia in felul
sau politica,de a active cu scop bine determinat
in plan politic);IICriteriul de nivel,axat pe
anumite limite de reflectare a realitatii politice,
ce caracterizeaza continutul mai multor niveluri
ale constiintei politce,cu un grad diferit de
patrundere in esenta acesteia.In cadrul

constiintei politice sunt 4 niveluri:-nivel statal

(format de catre organelle special ale statului,
insarcinate sa elaboreze sis a fundamenteze
politica acestuia)-nivel teoretico-stiintific
(format de catrea numiti subietci sociali
in baza cercetarii ci destinatie speciala a
procesului politic.Suportul constiintei politice
teoretice si,totodata,factorul-cheie de functionare
a ei il constituie sistemul de cunostinte
stiintifice despre societate,om ,natura,despre
interactiunea aacestora.Nivelul de manifestare
a nivelului teoretico-stiintific o constituie
ideologia in ansamblu);-nivelul empiric
(bazat pe practica nemijlocit a diferitelor comunitati
sociale.Acest nivel reflecta realitatea politica
prin senzatii,iluzii,emotii,reprezentari);
-nivelul cotidian(se formeaza in baza experientei
de viata a oamenilor.El caracterizeaza totalitatea
acelor idei,pareri,stari de spirit,sentimente
care apar nemijlocit din viata cotidiana,pt ca
in cele din urma sa exprime atitudinea
multipla a indivizilor comunitatilor
sociale fata de procesele sociale,in ansamblu
,si de cele politice,in particular.
Modalitatea de exprimare a constiintei
politice obisnuite e de natura atat psihologica ,
cat si ideologica);IIICriteriul diversitatii structural
conform caruia structura constiintei politice
subsume mai multe substructure cu specificl
lor in ce priveste continutul.Astfel,il lit de
specialitate se mentioneaza 3 substructuri:
gnoseologica(ce caracterizeaza elementele
structural ale constiintei politice din
punct de vedere al reflectarii veridice a realitatii
sociale),axiological(atesta in opiniile si
reprezentarile subiectilor sociali atitudinea lor
evaluative,semnificativ-valorica fata de diferitele

aspecte ale vietii politice);sociologica(acata ad

litteram pe componentele constiintei politice
ca factori ai comportamentului politic).Toate aceste
substructure depend una de alta si se
completeaza reciproc.Structura constiintei politice,
privita prin prisma celor 3 criterii-exponential,
de nivel si polistructural-e complexa,multivalent
si contradictorie.Ea poate fi inteleasa la justa
valoare doar abordand-o ca pe un tot,in interactiune
permanenta a componentelor sale.
3.Evoluai rolul contiinei politice n formarea societii civile din Moldova
Societatea civil este ansamblul formelor de
organizare care asigur "o solidaritate i
o capacitate de reacie spontan a indivizilor
i a grupurilor de indivizi fa de deciziile
statului i, mai n general, fa de tot
ce se petrece n viaa de zi cu zi a rii.
"(Nicolae Manolescu).In acest sens,
constiinta politica joaca un rol important
in formarea societatii civile din Moldova.
Pornind de la faptul ca RM e un stat in
tranzitie spre democratie trebuie de subliniat
unele trasaturi ale constiintei politice.
*Perioada de trecere de la sistemul si
regimul totalitar spre cel democratic adduce
cu sine schimbari in constiinta politica de
masa,de grup si individuala,transformari
substantiale in modul de gandire al diferitelor
gruuri sociale,lideri si indivizi in parte,
in conceptia lor despre lume,in convingerile,
valorile,orientarile lor politice.In conditiile
tranzitiei postcomuniste eclectismul si bifurcarile
excessive din cadrul constiintei politice de
masa,de grup si individuale intruchipeaza
situatii frecvente de manifestare a fenomenului
Standart Dublu.Acesta reflecta mari decalaje
intre declaratii si fapte,mentalitate si

comportament,precum si intre insisi factorii

in parte ai mentalitatii sau ai comportamentului,
fapt urmarit la o buna parte a elitei politice,
a liderilor politici,dar si a maselor.Cea mai
complicate problema a societtii in tranzitie spre
democratie porneste astazi de la o simbioza
spontana ce exista intre fenomenul
democratizarii si cel al acumularii
mentalitatii democratice ca nucleu al
constiintei.TRansformarile democratice din
cadrul constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul ei de
receptivitate si stabilitate vis--vis de ceea ce
e nou,de imperativele timpului.In acest
sens,ne preocupa modul de gandire a elitei,de
percepere de catre ea a lumii sociale,de
evaluare si transformare a acesteia.O
problema serioasa a constiintei politice a elitei
conducatoare,care nemnijlocit vizeaza caracterul
transformarilor democratice,e cea a asimilarii
modului synergetic de gandire,a imbinarii acestuia
cu gandirea dialectica.Sistemul de pregatire a
cadrelor politice trebuie sa se centreze pe
acumularea si folosirea de catre ele a cunostintelor
despre sinergetica,despre ceea ce numim autorganizare,
autoreglare in evolutia sociopolitical.
24.Subiectul:Structura contiinei politice
1.Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului
Constiinta politica poate avea conotatii multiple la fel ca si expresia "a face politica". Se
poate aprecia ca si constiinta politica este n functie de nivelul de cultura, de percepere a
evenimentelor, de actualitatea informatiei si de dorinta de participare si de implicare
constienta
n
mersul
societatii
n
general.
Totusi, la nivelul discutiilor stiintifice, prin constiinta politica ntelegem totalitatea
ideilor si atitudinilor n legatura cu autoritatea, disciplina, responsabilitatile
guvernamentale
si
alte
situatii
asociate
comunicarii
culturale.
Ca dimensiune subiectiva a politicului, constiinta politica este pna la urma proprie
fiecarui cetatean.

Alaturi de constiinta politica putem vorbi de constiinta de clasa, o notiune care are o arie
de acoperire mai restrnsa dect prima, avnd un grad de specializare mai ridicat.
Asadar, constiinta de clasa exprima, n sens general, "starea de a fi constient de
diviziunile sociale din societate si de apartenenta la o clasa sociala anume"4. Aceasta a
fost o notiune mult vehiculata de promotorii si sustinatorii ideologiei comuniste, fiind
asociata adeseori cu interesele clasei muncitoare.
2.Demonstrai diferena dintre contiina politic empiric i teoretic
Constiinta politica empirica-purtatorii acestei c
onstiinte sunt majoritatea societatii,adica
cei care n-au cunostinte in domeniul politicii,
Particularitatile:idei contradictorii,idei
framentare,are support emotional,stabilitate
si inertie prin comportament politic.Modul
de manifestare e psihologia sociala.
Constiinta politica teoretica-continutul
acesteia e cu ideologii politice.Ea
se formeaza in baza studierii,cercetarii
politice,fenomenelor,proceselor politice
si particularitatile caracteristice sunt:are
un scop determinat,are dimensiune mitica
si utopica,sistematizarea in idei,capacitate
de prognosticare.Exista o permanenta
interactiune intre constiinta politica empirica si teoretica.
3.Analizai contiina politic a elitei politice de opoziie din R.Moldova
TRansformarile democratice din cadrul
constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul
ei de receptivitate si stabilitate vis--vis de
ceea ce e nou,de imperativele timpului.In
acest sens,ne preocupa modul de
gandire a elitei,de percepere de catre
ea a lumii sociale,de evaluare si
transformare a acesteia.O problema
serioasa a constiintei politice a elitei
conducatoare,care nemnijlocit vizeaza
caracterul transformarilor democratice,

e cea a asimilarii modului synergetic

de gandire,a imbinarii acestuia cu gandirea
dialectica.Sistemul de pregatire a cadrelor
politice trebuie sa se centreze pe
acumularea si folosirea de catre ele a
cunostintelor despre sinergetica,despre
ceea ce numim autorganizare,autoreglare
in evolutia sociopolitical.E important ca
cei de la conducere,precum si cei care pretend
sa vina la putere,sa fie capabili de a
se orienta in situatii sociale neordinare,de
a constientiza,analiza,si avalua de pe pozitia
sinergeticii intreaga gama de procese si
evenimente sociopolitice.
25.Subiectul:Societatea civil
1.Determinai conceptul de societate civil
Exist diferite definiii ale conceptului de "societate civil". n limbajul comun, sensul
atribuit este adesea unul reducionist, muli oameni nelegnd prin "societate civil"
organizaiile nonguvernamentale. coala londonez de economie, Centrul pentru
Societatea Civil, utilizeaz ca definiie de lucru: "Societatea civil se refer la un set de
instituii, organizaii i conduite situate ntre stat, afaceri i familie. Aceasta include
organizaii non-profit, organizaii filantropice, micri sociale i politice, alte forme de
participare social i civic".
2.Stabilii legtura dintre societatea civil i demonstrai,pornind de la principiile de
funcionare a Societii civile.
Societatea civil descrie un ntreg sistem de structuri, care permit cetenilor noi roluri
i relaii sociale, prin diferite modaliti de participare la viaa public.
n cadrul societii civile, cetenii intr ntr-o estur de raporturi sociale, participnd
benevol la activitatea unei multipliciti de asociaii, organizaii, cluburi, n vederea
promovrii unei diversiti de obiective i interese.
Societatea civil deine o stns legtur cu democraia.i nind cont de faptul c
democraia este un regim politic care se bazeaz pe voina poporului. Principiile de
baz ale democraiei sunt votul universal i suveranitatea naiunii.
De esena democraiei moderne ine respectarea drepturilor omului (egalitatea n faa
legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea i separaia puterilor n stat.Din

cele menionare democraia contribuie la nflorirea societii civile,prin intermediul ei

societatea civil capt noi prioriti i posibiliti de a se afirma la nivelul dorit.
Rolurile organizatiilor societatii civile in democratie. Caracteristici. Intre rolurile
pe care organizatiile societatii civile le indeplinesc intr-o societate democratica, pot fi
mentionate:
- servirea unor interese publice diverse: promovarea schimbarilor democratice in
activitatea si relatiile sociale; apararea si promovarea drepturilor omului; furnizarea de
diferite servicii sociale; protejarea mediului natural etc.;
- reprezentarea intereselor acelor cetateni care, fara sprijinul organizatiilor societatii
civile, ar putea fi exclusi de catre factorii de putere de la dezbaterile si deciziile care ii
privesc.
3.Estimai rolul societii civile n societatea moldoveneasc contemporan
Majoritatea statelor din Europa de Est a nfruntat trei ipostaze ale tranziiei: trecerea
de la dictatur la democraie, trecerea de la economia planificat la cea de pia i,
desigur, alte transformri legate de dezintegrarea URSS-ului. Acest proces complex a
fost facilitat de societile civile, care au jucat un rol major n ceea ce privete
constituirea temeliei democratice a statelor ex-sovietice.Cu toate acestea, la
momentul actual, societatea civil parcurge o etap destul de dificil de consolidare n
unele din aceste ri.Republica Moldova se caracterizeaz prin existena unei societi
civile cu capaciti destul de reduse avnd n vedere lipsa de capaciti instituionale
eficiente i de necesiti tehnice vitale pentru activitatea acesteia.
Procesul de dezvoltare al clasei de mijloc n Republica Moldova este unul pe termen
lung, care depinde n mare msur de politica statului din acest domeniu. Combinnd
eforturile sale, reprezentanii clasei de mijloc pot aduce o contribuie semnificativ la
dezvoltarea societii civile, care, prin definiie, este un sistem de autoorganizare i de
autoadministrare. Identificarea caracteristicilor clasei de mijloc i dezvoltarea acestuia
n societatea moldoveneasc contemporan, precum i pentru determinarea poziiei i
rolul su n dezvoltarea societii civile, rmne o prioritate strategic a tranziiei spre o
democraie consolidat.

26.Subiectul:Structura societii civile

1.Descriei elementele principale ale societii civile
Societatea civil este reprezentat de instituiile i organizaiile sociale i civice care
constituie temelia unei democraii funcionale. Organizaiile societii civile se implic
n luarea decizilor privind dezvoltarea social sau a deciziilor de interes public.

Societatea civil descrie un ntreg sistem de structuri, care permit cetenilor noi roluri
i relaii sociale, prin diferite modaliti de participare la viaa public. Societatea civil
este format din ceteni, care, asociai sub diferite forme, particip la viaa public,
influeneaz politicile, apr i promoveaz interesele populaiei.
2.Comparai structura societii civile din societatea de tranziie cu cea din rile
democratice
Strategia dezvoltrii de mai departe a societii civile este determinat i de necesitatea
normalizrii relaiilor dintre societatea civil i puterea politic. n perioada de tranziie
apare o situaie periculoas, atunci cnd puterea politic nu poate face fa uneia dintre
funciile sale principale de reglementare a relaiilor sociale, nu folosete ntreaga
capacitate managerial, iar societatea civil nu are posibilitatea s controleze aciunile
structurilor puterii.
Analiza schimbrilor care au loc n Republica Moldova, n special n sfera politic,
arat c formarea societii civile are loc lent, iar pentru multe din problemele legate de
aceasta nu au fost gsite soluii. Uniunile de tineret, de creaie i asociaiile sau au
ncetat s funcioneze, sau snt n criz, noile structuri se aprob extrem de lent.
Sindicatele, care n perioada sovietic erau sub controlul deplin al statului, nu au
devenit instituii cu drepturi depline pentru a susine interesele salariailor.
3.Carcterizai societatea civil din R.Moldova.
Societatea civil este ansamblul formelor de organizare care asigur "o solidaritate i o
capacitate de reacie spontan a indivizilor i a grupurilor de indivizi fa de deciziile
statului i, mai n general, fa de tot ce se petrece n viaa de zi cu zi a rii......
Societatea civil este organizata pe principiul voluntariatului, fiind independenta de
autoritatile de stat. Unul din momentele principale cand societatea civila se implica este
cel al alegerilor electorale. Se poate afirma ca societatea civila este o sfera (un spatiu,
domeniu) a vietii sociale, reglementata de o anumita ordine legala (un set de reguli,
cutume), dar "autonoma" in raport cu statul, in care se manifesta spontan initiativa
voluntara a indivizilor si grupurilor umane, intr-o diversitate de forme de
organizare/asociere (economice, profesionale, politice, civice, culturale, educative,
religioase, informationale, etc.) cu scopul satisfacerii intereselor, aspiratiilor private si
de grup.
28.Subiectul:Elita politic
1.Relatai despre conceptul de elit politic
Elita politica=oameni deosebiti prin pregatire
si talent in domeniile lor de activitate,
care se remarca prin crearea de valori
spiritual,material pentru intreaga

societate.Au acces la mecanismele si

tainele puterii,dominatiei.Poseda anumite
functii de conducere si eu un anumit volum
de putere.Sunt purtatori de inalte calitati morale.
2.Stabilii structura funcional i clasificri ale elitei politice
Componenta personala a elitei politice
se schimba permanent,insa structura
ei functional ramane,practice,neschimbata.
In ansamblu,ea se constituie din politicieni
de profesie de rang superior(inzestrati
cu functii de putere si imputerniciri
respective)si functionary superiori de stat
(pregatiti professional pt a participa la
intocmirea si realizarea programelor politice,
la elaborarea strategiei dezvoltarii sociale
si comunitatii umane).In principiu,grupurile
functionale ale elitei politice sunt reprezentate
de conducerea superioara,de parlament,de govern,
de elita de partid,de elita regional etc.
In functie de nivelul dezv raporturilo
vertical si a celor orizontale,in tarile
democratice pot fi evidentiate 4 tipuri
principale de elita politica:*elita
democratic stabile(reprezentativitatea
sporita si integrare inalta a grupului),
*elita pluralista(reprezentativitate inalta
si integrare scazuta a grupului),*elite
dezintegrate(ambii indici se afla la un
nivel scazut).Tipologizarea nelitei politice
poate fi efectuata in vaza anumitor criteria:
# in dependent de volumul de putere:
elita politicaq superioara,de mijloc si
administrative;#in functie de atitudinea
fata de putere-elita pol guvernanta,
neguvernanta(pasiva),de influenta,de opozitie
(contrelita);#dupa nivelul componentei:
superioara(nationala),de mijloc(regionala),

locala;#in functie de exprimarea intereselor

maselor:profesionala,demografica,etnica,
religioasa;#dupa caracterul manifestarii:
democratic,liberal,autoritara.totalitara;#in
dependent de calitatile personale:carismatica,
oligarhica,profesionala,aristocratic.
3.Evoluai modalitile de selectarea i recrutarea a elitei politice n R.Moldova
Noua clasa politica a RM,fiind aleasa in
1990,in mod liber pt prima data in a doua
jum a sex XX,a alcatuit noile structure ale
puterii de stat si a adoptat un set de
documente politice si acte normative de
o importanta majora,set care a pus bazele
dezvoltarii tinerii democratii.Aceasta elita
nu constituia un grup politico-cultural nou,
deoarece in interiorul ei a avut loc o
redistribuire a rolurilor politice provenite
in mare parte din vechea elita managerial.
Odata ce la functiile de conducere au fost
folosite,in majoritatea cazuilor,chiar de la bun
inceput cadrele vechi,reprezentantii elitei
politice vechi si-au pastrat pozitiile
privelegiate in noile structure politice.
Mai multi analisti politici si cercetatori
afirma,iar practica politica confirma faptul
ca sansele de reusita ale tranzitiilor spre
democratie sunt direct dependente de
transformarea elitei dezbinate intr-o
elita unificata consensual.La sf sec
XX-incep sex XXI clasa politica din RM,
reprezentand o democratie neconsolidata,
intrunea toate elementele proprii unei
elite politice dezintegrate,care concepea
politica in termenii neacceptarii
compromisului si eliminarii reciproce a
fractiunilor rivale.Mai apoi refuzul ,negocierii
si compromisului e deposit prin

diverse intrumente politice pentru

crearea Aliantei pt Democratie si
Reforme si activitatea Mesei Rotunde
cu Statul Permanent.
Incercarile primelor elite politice
posttotalitare de autonomizare a
tranzitiei democratice in tara
noastra nu prea au avut sorti de
izbanda.In pofida faptului ca au
fost elaborate mai multe proiecte
de reformare a diferitelor sfere si
domenii de activitate sociala,programe
de reestructurare si renovare a
sectoarelor economice si sociale ale
republicii,nici una din acestea n-a
fost promovata si implimentata pana
la un bun sfarsit.Problema tine nu
numai de existenta unui set intreg de
obstacole,riscuri si amenintari care
se pot transforma in factori defavorizanti
si de esec in democratizarea societatii.
La aceasta se mai adauga o serie de
motive obiective si subiective care
favorizeaza blocarea tranzitiei democratice.
Dupa Mosca,fiecare clasa politica tre sa
se legitimize printr-o anumita formula politica.
Conditiile actuale drastic ale vietii
economice si sociale a rep dicteaza
necesitatea elaborarii,aprobarii si
promovarii unei formule politice,a unei ideologii
nationale,concept considerat de analisti
drept o strategie a tranzitiei democratice.
29.Subiectul:Sistemul electoral
1.Determinai esena sistemului electoral
Sistem electoral=totalitatea normelor si
regulilor care reglementeaza desfasurarea

alegerilor si distribuirea mandatelor

2.Argumentai avantajele i dezavantajele sistemului electoral majoritar i a celui
proporional
Sistem electoral majoritar:se considera
invingator acel candidat,ce a acumulat majoritatea
de voturi conform legii.Majoritatea e
diferita.Exista sisteme electorale ce necesita
majoritatea absoluta(50%+1 vot sau mai multe)
,majoritatii relative(obtine victorie acel,care
acumuleaza voturi mai multe,decat
oricare alt concurrent implicat in competitie),
majoritatii calificative(un nr fixat care tre
sa fie mai mare decat majoritatea absoluta).
AVANTAJ:contribuie la formarea sistemului bipartidist
Sistemul electoral proportional:presupune
votarea pe listele de partid si repartizarea
mandatelor intre partid strict conform nr
proportional voturilor obtinute.EL are 2 varietati:
#sist electoral proportional la nivel
national(alegatorii voteaza pt partidele
politice la nivel national,circumscriptiile
electorale nu se evidentiaza);#sistemul
electoral proportional(bazat pe circumscriptii
cu mai multe mandate).AVANTAJ:
contribuie la dezvoltarea pluralismului
politic si la pluripartidism;DEZAVANTAJ:
e greu de gasit consens,solutie

3.Evoluai sistemul electoral din R.Moldova

Procesul electoral in RM e gestionat de catre
COmisia Electorala Cetrala,ea e autoritatea
suprema in domeniul electoral.Pt organizarea
alegerilor la nivel subnational sunt organizate
comisiile electorale la circumscriptie si
birourile electorale ale sectiilor de votare.
Alegerile parlamentare:Dr de vot in alegerile

parlamentare il detin toti cetatenii RM care au

implinit 18 ani.Sunt lipsitit de vot pers
care-s recunoscute fara discernamant si cele
condmnate la privatiune de libertate,
ambele prin hotarare definitive a
instantei de judecata.Listele de
alegatori,pt toate tipurile de alegeri,
se constituie prin intermediul
inregistrarii de stat.Dr de a fi candidat
il au pers care detin dr electoral
active si au domiciliul in tara,cu
exceptia militarilor ce-si fac serviciul
in termen.In alegerile parlamentare
exista candidati-insitutii si candidateindependenti.Partidele politice-s
personificate prin intermediul listelor
candidatilor in deputati.Aceste liste-s
contituite de partidele politice fara vre-o
implicare din exterior si contin
persoanele care eventual vor devein
deputati.Finantele concurentilor electorali
in RM se realizeaza in special din
fonduri private.Accesul concurentilor
electorali la mass-media reprezinta o
combinare a timpului de antenna platit si a
celui acordat.In RM,votarea e una traditional,
completata de votarea la urnele mobile
de vot si votarea la sectiile de votare
deschise in reprezentantele diplomatice
ale RM.Alegerile se considera nevalabile
daca la ele au participat mai putin de din
nr persoanelor inscrise in listele electorale.
Pragul electoral constituie 4% pt partidele
politice si 8% pt blocurile electorale.
Alegerile locale:In cadrul alegerilor locale
se aleg primarii,consiliile locale si cele rationale.
Dr de vot e identic cu cel din alegerile parlamentare,

cu exceptia militarilor ce-si fac serviciul in

termen.Dr electoral pasiv include censul dr
electoral active si censul de varsta-18 ani in
cazul candidatilor la functia de consilier si 25 ani-in
cazul candidatilor la functia de primar.
Alegerile prezidentiale:Presedintele e desemnat
de catre Parlament prin scrutiny majoritar in baza
majoritatii calificative.La functia de Presedinte
al RM poate candida orice cetatean al RM cu
dr de vot,care are 40 ani impliniti,a locuit sau
locuieste permanent pe teritoriul RM nu mai
putin de 10 ani si poseda limba de stat.
Candidatul,pt a fi inregistrat,e necesar
sa dispuna de sustinerea a cel putin 15
deputati.Candidatul care intruneste 3/5
voturi(61 voturi),se considera ales.Se admit
2 tururi de scrutin.In cazul in care nici in
turul second nimeni nu acum uleaza nr necesar
de voturi,se organizeaza alegeri repetate.
Daca si dupan alegerile repetate Presedintele
RM nu va fi ales,Presedintele ein exercitiu
dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor
in noul PArlament.
Referendumul:Referendumul in RM e putin
utilizat.In RM,referendumul se poate
desfasura la nivel national si la nivel local.
Referendumurile republican pot fi constitutionale,
legislative so consultative.Referendumul
republican poate fi initiat de un nr de cel
putin 20000 de cetateni ai RM,un nr de ce
putin 1/3 din deputatii din Parlament,de
Presedintele RM si de Guvern.
Asadar,in RM sistemul electoral e ,
in mare parte,adecvat realitatilor
social-politice.El stabileste in
conformitate cu principiile democratice
cadrul desfasurarii alegerilor.Concomitent,

sist electoral moldovenesc e caracterizat de

o instabilitate sporita.In perioada fiecarei
legislature se aduc modificari sist electoral
.Sist electoral md reflecta starea de
moment a tarii,in el reflectandu-se valorile
si conceptiile principalilor actori politici.
30.Subiectul:Grupuri de interese i grupuri de presiune
1.Explicai scopul grupurilor de presiune
Grupurile de presiune sunt grupuri sociale cu un grad variabil de formalitate, care caut
s. promoveze si/sau s apere interesele speci- fce ale membrilor lor, prin exercitarea
unei presiuni asupra puterii politice sau asupra administratiei. Ele intr n interactiune
cu institutiile statului si cu partidele po1itice, dar nu particip direct la cucerirea sau
exercitarea puterii, ci actioneaz asupra acesteia, o influenteaz, rmnnd ns
exterioare ei. Grupul de presiune actioneaz din interese proprii s chiar dac se declar
nepolitic, este angajat politic, de vreme ce "adopt. o anume politic pentru un anume
interes sau o anume conduit politic". Activitatea grupurilor de presiune este
public,dar aciunile lor n cele mai dese cazuri sunt sunt tenebre.Ele se strduie s-i
peomoveze oamenii si ,,de ncredere,,n diferite structuri ale puterii care ulterior vor
apra interesele acelor grupuri de peresiune i cu ajutorul crora pot fi influenate
deciziile politice.Grupurile utilizeaz diverse metode.Ele pot iniia companii de
proporii pentru a convinge elita conductoare c cerinele lor sunt legiteme i legale
utiliznd n acest scop mass-media i tot arsenalul Public Relations.
2.Comparai grupurile de presiune cu partidele politice
Partidele si grupurile de presiune fac parte dintre componentele de importanta majora
ale realitatii politice. Este un adevar incontestabil ca primele o domina cu autoritate.
Fenomenul pe care il reprezinta caci este vorba, fara indoiala, de un fenomen nu
numai ca nu poate fi ignorat, dar trebuie luat in calcul ca unul definitoriu al societatii
contemporane. Ca si partidele, grupurile de presiune sunt puse in situatia de a face fata
acestei provocari, prin influentarea sistemului politic pentru apararea intereselor celor
pe care ii reprezinta. Grupurile de presiune au cteva trsturi eseniale :caracterul
benevol al societii,existena unui grup organizat n baza unor interese
comune,promovarea i aprarea intereselor proprii,presiunea exercitat asupra
puterii,scopul.
-Grupurile de presiune sunt grupuri sociale cu un grad variabil de formalitate, care caut
s.promoveze si/sau s apere interesele speci- fce ale membrilor lor, prin exercitarea
unei
presiuniasupra
puterii
politice
sau
asupra
administratiei.
-Partidul politicreprezint o grupare de oameni constituit pe baza liberului
consimmnt, ceacioneaz programatic, contient i organizat pentru a servi
intereselor unor clase, grupuri sociale, comunitiumane, pentru dobndirea i
meninerea puterii politice, n vederea organizrii i conducerii societii, conform cu

idealurile proclamate n platforma program.Un partid politic este o organizaie care

ncearc sa obin putere politic n cadrul unuiguvern, deobicei prin participare n
campanii electorale.
3.Analizai specificul grupurilor de presiune din R.Moldova
Grupurile de presiune redau cerintele
si doleantele,dispozitiile poporuluii
adresate gubvernarii,in acelasi rand
influenteaza procesul legilativ.Joaca un
rol important in selectarea expertilor
si a specialistilor la posturile administrative
si ministerial.In afara de aceaasta,
grupurile de presiune sustin si
mobilizeaza oamenii la realizarea programelor
guvernamentale.Atunci cand urmaresc
aceste scopuri nobile,precum
ocrotirea mediului ambient,resprectarea
drepturilor omului,implimentarea
diferitor programe sociale,grupurile de
intres sunt constructive si favorizeaza
sicietatea,insa atunci cand urmaresc
scopuri inguste,private,cu beneficiu
economic,dorind sa detina monopolul
asupra activitatilor economice,
grupurile exercita functii distructive.Dupa
declararea independentei,activitatea
grupurilor de interes din RM a fost
stimulata atat de pozitia slaba a sist de
partied nou-format,cat si a partidelor
politice noi.In perioada edificarii
tanarului stat RM grupurile de presiune
erau mai puternice si mai active,pt ca in
procesul de tranzitie,cand legislatia e
imperfect,mecanismul de sustinere a
dr nu functioneaza,iar capitalurile privatizarii
se cer a fi luate.Procesul de formare a
intereselor de grup in Md era insotit de
un process continuu de formare a

coalitiilor de interese care influentau puterea

politica.Specificul grupurilor de presiune
de presiune din RM e determinat de
legatura lor directa cu domeniile vietii sociale
si depinde de mentalitati,traditii,precum
si de prioritatile si scopurile societatii.
Specific pt multe grupuri de presiune
din RM e aplicarea neprofesionista,sporadic
a tehnicilor di a metodelor de influenta.
La momentul de fata se resimte tot mai
puternic necesitatea reglementarii legale
a activitatii grupurilor de presiune.
Lobbysmul moldovenesc contemporan
nu e reglementat de vre-un act legislative,
de aceea e lipsit de controlul societatii;
respectivin cele mai dese cazuri se
reduce, la acte de coruptie intrigi si
lupte de material compromitatoare.
Grupurile de presiune indeplinesc
efficient rolul cand reprezinta
multitudinea de interese existente in
societate:economice,sociale,ideologice,
cultural,entice,ecologice,religioase,de ramura.
Reprezentarea pe larg a intereselor nnu
numai garanteaza inffluenta adoptarii deciziilor
politice,dar si asigura fluxul de informative si
sustinere de care au nevoie organelle puterii
de stat.De aceea,grupurile de interes
/presiune sunt in acelasi timp baza
sistemului politic si un component important
al lui,care asigura transmiterea operative a
cerintelor catre elementele institutionale ale sistemului.