1.4. Functiile politologiei Ca teorie generala a politicului, politologia exercita in cadrul societatilor, in special a celor democratice o serie de functii.

Prin aceste functii, ea isi exprima, manifesta, rolul, utilitatea si eficienta sociala. Amploarea acestor functii, utilitatea lor nu sunt aceleasi in toate societatile si sistemele sociale, ci ele sunt, in mare masura determinate de o serie de factori, cum ar fi: - natura regimului social si a fortelor social-politice aflate la putere; - nivelul dezvoltarii vietii materiale si spirituale; - gradul dezvoltarii vietii politice si in special a democratismului; - sarcinile, obiectivele politice urmarite si realizate. In esenta, politologia exercita urmatoarele functii: a)functia cognitiva Politologia realizeaza o functie de cunoastere si interpretare a realitatii politice. Aceasta cunoastere este obiectiva, nepartinica si nepartizana, lipsita de pozitie si incarcatura ideologica si este un bun al intregii societati si vizeaza politicul in ansamblul sau, procesele si legitatile sale generale. b)functia creativa Cunoasterea realizata de politologie se materializeaza in elaborarea unor teorii, conceptii, doctrine si programe politice, intr-un cuvant in crearea unor valori politice ce vor crea si fundamenta cultura politica. Politologia nu numai ca se intemeiaza pe valori, ci ea insasi creeaza valori, valorile politice. c)functia praxiologica Politologia nu este numai o stiinta teoretica, abstracta ci ea este dublata de o importanta dimensiune praxiologica. Prin rezultatele si concluziile la care ajunge, ea este in masura sa ofere solutii pertinente pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemului politic. Totodata politologia ofera modele alternative de dezvoltare social-politica fie pentru reformarea sistemului existent sau chiar pentru transformarea radicala a acestuia. d) functia formativ-educativa civica si patriotica Prin datele, cunostintele si informatiile dobandite, prin valorile politice create si puse in circulatie, politologia contribuie in mare masura la formare si dezvoltarea unei educatii civice patriotice si politice, a constinei de sine a individului si a societaii. e) functia previzionala Singura sau impreuna cu alte stiinte sociale sau politice de ramura, politologia poate prefigura modelele si alternativele de dezvoltare sociale si le pune la dispoziia societaii. In sistemul contemporan al stiinelor politice, politologia reprezinta o disciplina fundamentala, o stiina sociala particiulara consacrata fenomenului politic , singura in masura sa studieze politicul in sine sau dupa cum aprecia Julien Freund politicul ca esena autonoma. 1.3 Politologia n sistemul stiintelor politice. Functiile politologiei Prin continutul si scopurile sale, politologia este o stiinta despre domeniul politic. Domeniul politic, ca domeniu al vietii sociale, constituie obiectul de studiu al mai multor discipline politice. Alaturi de politologie, domeniul politic este studiat de stiinta dreptului, stiinta statului, stiinta partidelor (stasiologia), istorie politica, filosofie politica, sociologie politica etc. Fata de toate acestea, politologia studiaza, dupa cum s-a mentionat, domeniul politic sub aspectele sale cele mai generale, n timp ce celelalte stiinte politice sunt, ntr-un fel, stiinte particulare, n sensul ca fiecare dintre acestea are n studiu un anumit segment al politicului, si nu ansamblul sau. Aceasta realitate a determinat pe multi politologi sa considere gresit politologia ca stiinta fundamentala a politicului. Politologia reprezinta ntr-adevar teoria generala a politicului, care se ocupa cu studierea legilor generale ale acestuia, dar aceasta mprejurare nu este un motiv ca politologia sa fie declarata stiinta fundamentala. Studiind politicul, sub aspectul sau cel mai general, Politologia nu poate fi considerata mai importanta dect alta stiinta care studiaza un fenomen politic particular, dar mai n detaliu. Prin urmare, fiecare dintre stiintele

politice are obiectul propriu de studiu bine delimitat, motiv pentru care este greu sa se vorbeasca despre o ierarhizare a acestora de genul fundamentala, secundara, principala, auxiliara etc. Se poate vorbi despre alt gen de delimitare, referitor la aria de cuprindere a fenomenelor si gradul de generalizare. Din acest punct de vedere, putem vorbi de stiinta ca o teorie generala a domeniului, cum este politologia pentru domeniul politic si de stiinte particulare, cum sunt celelalte stiinte politice. Este adevarat ca unii politologi, vorbind despre politologie si alte stiinte ale politicului, pun de multe ori semnul egalitatii ntre ele, nsa majoritatea dintre ei apreciaza, dupa parerea noastra n mod corect, politologia ca stiinta distincta n sistemul stiintelor politice. Ca stiinta generala despre domeniul politic, politologia are anumite functii: - cognitiva, deosebit de importanta pentru ca prin aceasta functie se realizeaza cunoasterea si ntelegerea fenomenului politic, si, de aici, interpretarea ct mai corecta a acestui fenomen conducnd la o atitudine si un comportament Obiectul de studiu al politologiei - domeniul politic corespunzatoare, valabile pentru societatea politica ct si pentru societatea civila; - normativa, ntelegndu-se prin aceasta caile, mijloacele, metodele privind organizarea si conducerea politica ct mai eficienta a societatii; - prospectiva, care se refera la previziunea politica pe baza unor investigatii de amploare, menita sa descifreze tendintele fenomenului politic, mutatiile ce survin n cadrul raporturilor sociale pe plan national si international si a noilor cerinte de progres ale societatii; - educativa, care sa vizeze implicarea responsabila a fiecarui cetatean n activitatea politica n cadrul careia sa primeze spiritul patriotic, democratic, respectarea valorilor general umane.

11 micri politice, regim politic, cultur politic, societate civil, relaii politice internaionale etc. Ca i legitile politologie i, categoriile de baz au un caracter obiectiv, impuse de progresul istoric i aflatentr o relaie de cauzalitate i interdependen.Ca teorie general a politicului, politologia exercit n cadrulsocietilor, n special a celor democratice o serie de funcii. Prinaceste funcii, ea i exprim, manifest, rolul, utilitatea i eficienasocial. Amploarea acestor funcii, utilitatea lor nu sunt aceleai n toate societ ile i sistemele sociale, ci ele sunt, n mare msurdeterminate de o serie de factori, cum ar fi natura regimului social ia forelor social politice aflate la putere; nivelul dezvoltrii vieiimateriale i spirituale; gradul dezvoltrii vieii politice i n special ademocratismului; sarcinile, obiectivele politice urmrite i realizate.n esen, politologia exercit urmtoarele funcii: Funcia cognitiv. Politologia realizeaz o funcie decunoatere i interpretare a realitii politice. Aceast cunoatere esteobiectiv, nepartinica i nepartizan, lipsit de poziie i ncrcturideologic. Funcia normativ aplicativ. Cunoscnd realitatea politic i prevzndu

i sensurile poteniale ale evoluiei, politologiaantreneaz implicit un sistem de valori n numele creia face prognoza, exprimnd capacitatea sa de a ierarhiza faptele politice itendinele domeniului politic. Prin aceast funcie se exprim cile,mijloacele privind organizarea i conducerea politic ct maieficient a societi i. Funcia axiologic. Cunoaterea realizat de politologie sematerializeaz n elaborarea unor teorii, concepii, doctrine i programe politice, ntr un cuvnt n crearea unor valori politice cevor crea i fundamenta cultura politic. Politologia nu numai c sentemeiaz pe valori, ci ea nsi creeaz valori politice, cum ar filibertatea, democraia, cultur politic participativ etc., fiindndreptit s emit judeci de valoare, recomandri pentruameliorarea guvernmntului. Funcia prospectiv materializeaz funciile explicative icognitive ale tiinei politice, previziunea nefiind un scop n sine, ciun fundament pentru orientarea eficient a activitii practice. Scopul prediciei reprezint elaborarea unor decizii raionale, eliminarea p e ct posibil a subiectivitii i aleatorului n practica politic. Singur 12 sau mpreun cu alte tiine sociale sau politice de ramura, politologia poate prefigura modelele i alternativele de dezvoltaresociale i le pune la dispoziia societii. Funcia praxiologic. Politologia nu este numai o tiinteoretica, abstract ci ea este dublata de o importanta dimensiune practic. Prin rezultatele i concluziile la care ajunge, ea este nmsur s ofere soluii pertinente pentru mbuntirea i perfecionarea sistemului politic. Totodat politologia ofer modele alternative de dezvoltare socialpolitic fie pentru reformareasistemului existent sau chiar pentru transformarea radical aacestuia. Aceast funcie reprezint dimensiunea practic a tiinei politice, definindo drept tiina despre aciunea eficient a politicii,a deciziilor politice. Chiar dac nu va oferi reete infailibile,tiina politic va stabili n schimb cadrul general, liniile majore aleaciunii politice. Funcia educativ -civi c i patriotic. Prin valorile politicecreate i puse n circulaie, politologia contribuie n mare msur laformarea i dezvoltarea unei educaii civice patriotice i politice, acontiinei de sine a individului i a societii vizeaz implicarea resp onsabil a fiecrui cetean n activitatea politic n cadrul creias primeze spiritul civic, patriotic, democratic, respectarea valorilor general-umane. Fiind o tiina a studiului politicului, care nu poate fi nelesdect n cadrul sociumului, adic al societii,

politologia face parte att din cadrul tiinelor sociale, cat si a celor politice. Ea se afla nrelaii de comunitate, dar i de identitate, particularitate cu tiinelesociale: istoria, filosofia, economia, politologia. Relaia, raportu l de comunitate dintre politologie i tiinele sociale decurge din faptul ca toate au ca obiect de studiu societatea. Particularitatea, individualitatea dintre politologie i tiinele sociale vine de ladomeniul distinct de studiu al societii, specific fiecrei tiine n parte. ntre politologie i tiinele sociale istoricete s au constituit i se dezvolt relaii de interaciune, interdependen, decomplementaritate reciproc. Cunotinele, datele, informaiileacestor tiine sociale sunt folosite de politologie n studiul politicului. La rndul lor i aceste tiine se pot folosi de datele icunotinele oferite de politologie, contribuind astfel la o analizadetaliat i profund a societii.

13 Un al doilea plan al relaiilor, raporturilor este c el dintre politologie i tiinele politice de ramura: filosofia politic,sociologia politic, antropologia politic, doctrina politic, tiina puterii, tiina partidelor, etc. Acest raport impune att precizareaelementelor de comunitate ntre politologie i tiinele politice deramura, dar ndeosebi i mult mai important, a celor de distincie, de individualitate. Politologia este singura tiina politic care studiaz politiculn ansamblul su, pe cnd celelalte tiine politice cerceteaz doar unel e segmente, pri ale acestuia. n studiul su, politologia pornete de la condiiile generale ale societii, rezultatele cercetriisale fiind un bun al ntregii societi, ele regsindu se n cadrulspiritualitii politice generale ale societii; n i deologiile, programele, strategiile unor partide, fore social politice. Nefiindlegat de un anumit emitent politic, sau neaflndu se n serviciulacestuia, politologia realizeaz o cunoatere obiectiv, ct maiapropiat de realitatea social politic. Co ncluzionnd putem aprecia c relaiile de interdependen,interdisciplinaritate i complementaritate se menin i se amplificantre politologie i tiinele politice de ramura. Astzi ca urmare acreterii rolului politicului n societate se amplific i

consolideazstatutul sistemic i plurivalent al politologiei, ea impunndu -se tot mai mult ca o tiina fundamentala cu rol coordonator n studiul politicului i al tiinelor politice. Dup cum ai putut observa i dup cum v vei convinge n continuare politologia, p rin obiectul i funciile sale, legturile cualte tiine din ciclul umanitar, interacioneaz cu sfera valorilor socio-umane fundamentale: autoritate , obligaiuni, libertate,egalitate, echitate, dreptate, democraie, pace civic, consens , pluralism, responsabilitate .a. , ceea ce i confer un prestigiu i oautoritate deosebit n sistemul tiinelor umanitare contemporane. ntruct tineretul este viitorul oricrei societi, iar acestviitor n mare msur este determinat de eficiena i calitateaguvernrii, el este chemat s se implice n viaa matur ct mai bineinstruit i pregtit, inclusiv n aspect politologic , mai nti de toate caalegtor, iar n perspectiv ca potenial persoan public

FuncIILE POLITOLOGIEI Politologia n societate exercit unele funcii prin care ea i exprim utilitatea i eficiena sa social care este determinat de unii factori. Printre acestea putem evidenia natura puterii politice, nivelul dezvoltrii vieii materiale, spirituale, democraiei etc. Politologia ca disciplin tiinific care are o multitudine de legturi cu viaa societii exercit urmtoarele funcii principale: Funcia teoretico-conceptual. Politologia contribuie la formarea unei concepii despre dezvolatarea societii, mecanismele ei, relaiile reciproce din interiorul societii organizate din punct de vedere politic i lumea nconjurtoare, locul omului n societatea politic. Ea formeaz sistemul concepiilor, convingerilor i normelor comportamentului politic, iar n contiina public formeaz chipul raporturilor de putere. Propune cile, mijloacele, metodele privind organizarea i conducerea politic ct mai eficient a societii. Ca disciplin de studiu n instituiile de nvmnt superior ndeplinete funcia de nsuire a teoriei i practicii activitii politice, educaie a unei culturi politice civilizate, democratice. Politologia reprezint o tiin fundamental, social particular consacrat fenomenului politic i este singura tiin care

este n stare s studieze politicul n sine, politicul ca esen autonom. Funcia cognitiv. Permite de a cunoate lumea real, obiectiv a politicului, de a o descrie i a-i determina particularitile, procesele, tendinele, legitile generale ce au loc n sfera politicii i a puterii viznd politicul n complexitatea sa. Politologia narmeaz societatea cu noi cunotine despre realitatea politic, contribue prin aceasta la formarea unei atitudini concrete fa de politic, a unui comportament politic chibzuit, contient. Prin aceasta se realizeaza cunoaterea i nelegerea fenomenului politic interpretarea ct mai corect a acestui fenomen ce conduce la un comportament corespunztor att pentru. societatea civil, ct i pentru societatea politic. Funcia metodologic, creativ. Cunotinele acumulate de ctre politologie se aplic n noile cercetri ale domeniului politicului, servesc ca baz teoretic pentru tiinele politice concrete. Cunoaterea realizat de politologie i gsete materializarea n elaborarea unor teorii, concepii, doctrine i programe politice. Politologia se ntemeiaz pe nite valori i n acelai timp ea nsi creaz valori politice ce stau la baza culturii politice. Funcia praxiologic. Politologia studiind structura general a aciunilor umane i a condiiilor eficacitii acestora este n stare s propun soluii adecvate privind mbuntirea i perfecionarea sistemului politic. Politologia poate propune i modele alternative de dezvoltare social-politic privind reformarea sistemului existent sau transformarea radical a acestuia. Funcia prospectiv. Cunotinele acumulate de ctre politologie permit de a prognoza mersul evenimentelor politice, de a le nelege i a adopta hotrri eficiente de dirijare n societate. Politologia poate prefigura modelele i alternativele de dezvoltare sociale. Previziunea politica se face pe baza unor investigaii de amploare, menite sa descifreze tendintele fenomenului politic, mutaiile ce survin n cadrul raporturilor sociale pe plan naional i internaional i a noilor cerine de progres ale societii. Funcia evalutiv, axiologic. Folosind cunotinele tiinifice ale politologiei subiecii sociali sunt n stare s aprecieze la justa valoare faptele politice: s le accepte sau s le resping. Funcia de socializare. Studierea politologiei contribuie la acumularea unei experiene de analiz a vieii politice, de apreciere critic real a celor ce guverneaz, la formarea culturii politice. Cunotinele politice ne permit contientizarea consensului n relaiile unui pluralism politic, nelegerea i realizarea intereselor personale politice, a drepturilor i obligaiunilor civile. Politologia contribuie astfel la formarea i dezvoltarea unei educaii civice patriotice i politice, a contiinei de sine a individului i a societii. Putem spune c la rndul su politologia are deci o funcie formativ-educativ civic, care vizeaz implicarea responsabil a fiecarui cetatean n activitatea politic n cadrul

careia primeaz spiritul patriotic, democratic, respectarea valorilor umane. Prin aceasta se manifest funcia practic a politologiei. tiinele sociale din punctul de vedere al politologului american Karl Popper pot avea success sau nu, pot fi interesante sau anoste, fertile sau sterile n raport exat cu importana sau interesul problemelor despre care este vorba i, bineneles, ntr-un raport precis cu sinceritatea, caracterul direct i simplitatea cu care sunt atacate aceste probleme. n concluzie. Cum am putea apreceea coninutul nvturilor politice n contextul istoriei? De fapt evidenierea etapelor de dezvoltare a ideilor politice n principiu are un caracter general-teoretic. Din aceste considerente este eficient de a examina apariia i dezvoltarea gndirii politice n cadrul etapelor divizrii ntregii istorii a societii umane: Lumea antic, Evul mediu;