Cercetarea stiintifica a unui obiect -nseamna a ncheia o conventie cu propria ta inteligenta
sublinia Tudor Vianu. Metoda apare deci, ca un mijloc eficace al gndirii. Metodologia juridica este definita -ca acel sistem al unor factori de relativa invarianta ntr-un numar suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc ntre diferitele metode n procesul cunoasterii fenomenului juridic . Factorii de relativa invarianta ntr-un numar suficient de mare de metode sunt n acest ca principiile, normele sau criteriile metodologice, care alcatuiesc continutul metodologiei juridice. !biectul metodologie juridice l constituie raporturile, legaturile, relatiile care se stabilesc ntre diferitele metode de cercetare juridica. Metodele cercetarii fenomenului juridic sunt" - Metoda logica - Metoda comparativa - Metoda istorica - Metoda sociologica - Metodele cantitative. Metoda logica Metoda logica consta n folosirea unor procedee ale logicii formale generale precum rationamentele inductive, rationamentele deductive #silogismele$, procedeele de demonstratie etc., pentru deslusirea ntelesului normelor juridice. %ltfel spus, interpretarea logica consta n lamurirea sensului ei pe baa legilor formale a rationamentelor logice, inductive si deductive. &n utiliarea acestei metode, att doctrina ct si jurisprudenta de specialitate au statornicit anumite argumente logice folosite pentru stabilirea sensului si ntelesului e'act al normei de drept. Cele mai importante procedee utiliate n cadrul metodei logice sunt" a. regula potrivit careia unde legea nu face deosebire n privinta anumitor situatii, atunci deosebirile nu se pot face prin intermediul interpretarilor cu alte cuvinte nici de catre subiectul interpretarii( b. regula potrivit careia e'ceptiile n drept sunt de stricta interpretare, ceea ce nseamna ca nu pot fi multiplicate( ele sunt numai acelea prevaute n normele de drept, iar pe calea interpretarii nu se poate adauga o alta e'ceptie e'istenta( c. argumentul ad. %bsurdum adica argumentul reducerii la absurd, procedeu folosit pentru a demonstra ca solutia la care se ajunge pe baa interpretarii normei de drept este singura posibila fata de mprejurarea ca orice alta solutie ar conduce la consecinte inadmisibile. d. %rgumentul per a contrario este metoda de argumentare ntemeiata pe legea tertului e'clus #tertium non datur$ potrivit careia, n caul a doua situatii contradictorii, care se neaga una pe cealalta numai una este adevarata, fiind e'clusa a treia posibilitate. %cest procedeu se fundamenteaa pe regula potrivit careia cine sustine o tea, o neaga pe cealalta. e. )rocedeul a fortiori potrivit caruia ratiunea aplicarii unei norme de drept la o anumita situatie este mai puternica dect n situatia avuta n vedere e'pres de catre te'tul normei de drept respective( f. )rocedeul potrivit caruia unde e'ista aceeasi ratiune a logicii, acolo se aplica aceeasi dispoitie a legii argument folosit pentru a sublinia ca o dispoitie legala se aplica n toate situatiile n care n mod rational se impune aplicarea ei. g. )rocedeul a majori, adminus care nseamna ca cine poate sa faca un act juridic de o mai mare importanta, prevaut de normele de drept, acela poate savrsi acte juridice de o mai mica importanta n domeniul respectiv chiar daca norma de drept nu o prevede e'pres.