Sistemul de partide politice – Clasificarea

Prin sistemul de partide politice se intelege configuratia formata dintr-un

ansamblu de elemente independente rezultand din numarul si dimensiunea partidelor
politice existente.
Clasificarea sistemului de partide porneste de la numarul partidelor si consta in
impartirea acestora in sisteme monopartide, bipartide si multipartide. Sub aspectul
sistemelor distingem:
a. monopartidismul
b. bipartidismul
c. pluripartidismul

Monopartidismul
Se concretizeaza prin existenta unui singur partid care polarizeaza toate celelate
forte politice si sociale care de regula personifica puterea, o individualizeaza. Ca premize
justificative sunt invocate cerinte integrarii nationale, transformarea unicului partid in
centrul intregii societati, cerinta mobilizarii energiilor pentru modernizarea economica si
sociala, realizarea omogenizarii sociale a partidelor unice, etc.
Sistemul politic cu un singur partid sau cu un partid domunant este unui artificial,
asa-zis unanim, omogen. Acesta are avantajul ca asigura stabilitatea guvernamentala dar
are si multe dezavantaje deoarece echipa executiva guvernand fara concurenta,
guverneaza si fara talent.
Partidele de opozitie ajung sa fie simple grupuride interese, partidul dominant
devine multifunctional iar regimul politic se degenereaza in totalitarism.
Se intalneste in perioada de criza ale societatii cand fortele conservatoare adopta o
conducere dictatoriala. In acest sens sunt cunoscute situatiile din Italia, Germania si alte
tari. Partidul unic este partid de guvernamant si stabileste strategia politica de conducere
statala., determina modul de constituire, organizare si functionare ale organismelor prin
care exercita puterea.
In sistemul constitutional din Romania socialista in art. 27 din legea fundamentala
era recunoscut dreptul de asociere in organizatiile sindicale de tineret, de femei, social
culturale, sportive, asociatiile stiintifice.
De altfel Constitutia in art. 26 proclama rolul conducator in societate al partidului
comunist.
Dupa al II-lea razboi mondial sistemul partidului unic a cunoscut o raspandire
considerabila in Europa Centrala si de Est.
Dupa 1960 sistemul partid unic se raspandeste in Africa, Asia si in China datorita
sprijinului militar si politic al fostei URSS dat tinuturilor statale independente. Toate
statele care au optat pentru sistemul monopartidist au incercat sa contureze din punct de
vedere politic trasaturi pozitive ale acestuia, recurgand deseori la evidentierea unor vicii
de functionare ale sistemului pluripartidist occidental.
Optiunea pentru partid unic nu a fost un act politic liber si democratic pentru tarile
Europei centrale si de est ci impusa de puterea sovietica si infaptuita pe fondul luptei de
clasa al lichidarii.
Lichidarea burgheziei ale partidelor politice a insemna lichidarea valorilor
democratice
 Bipartidismul
Poate fi numeric in sensul ca predomina numai doua partide. Efectul acestui
sistem il constituie alternanta de putere chiar daca ea se produce la intervale mai mari.
Acest sistem gasim in Anglia, Norvegia, SUA, Canada, Australia).
Uneori intre programele celor doua partide care se succed la putere nu exista
deosebiri esentiale asa incat alternanta nu semnifica schimbari calitative hotaratoare.
Asemenea partide sunt numai de partide de gestiune.
Acest sistem:
- garanteaza stabilitatea parlamentara, inlesneste electoratului alegerea directa a
guvernantilor. Fiecare din cele doua partide pentru respectarea alternantei trebuie
sa dea asigurari ca odata ajunsa la putere nu va schimba sistemul politic;
- poate fi rigid cum este sistemul britanic cand seful Guvernului adica liderul
partidului majoritar este sigur de fidelitatea membrilor sau sau simplu cum este
sistemul american cand cele doua partide nu impun celor alesi nici o disciplina de
vot;
- sistemul in care exista mai mult de doua partide favorizeaza dispune electorale
intre partide obligandu-le la permanenta adoptare a programului politic la
cerintele sociale ale electoratului la un effort permanent pentru a-si spori
credibilitatea. Pe de alta parte cetatenii au posibilitatea de a alege cel mai bun
partid. In situatia in care exista mici si mijlocii avand o forta apropiata dar
insuficient de mare ca sa permita o prezenta corespunzatoare in parlament,
existand riscul unei instabilitati pentru ca nici unul nu poate sa formuleze un
Guvern. Inca din perioada campaniei electorale, partidele se coalizeaza formand
in caz de victorie in alegeri Guvern de coalitie. Coalitia guvernamentala este o
solitie pentru prevenirea sau inlaturarea unei instabilitati politice, pe parcurs ea
putand deveni o sursa de conflicte intre membrii coalitiei;

Pluripartidismul
Inlesneste o mai mare distribuire a opiniilor publice dar are mai multe neajunsuri:
alegatorul nu-si alege deputatul si partidul, favorizeaza si reclama constituirea coalitiilor.
Coalitiile sunt efemere dar PAUZA coalitiilor determina insstabilitatea
guvernamentala.