Sunteți pe pagina 1din 5

Modelul consensualist al democratiei

Interpretarea majoritarista a definitiile fundamentale ale democratiei = guvernarea de catre majoritatea poporului, majoritatile trebuie sa guverneze si minoritatile sa se opuna, aceasta viziune fiind concurata de modelul consensualist. Excluderea minoritatilor este atenuata daca majoritatile si minoritatile alterneaza la guvernare, acesta fiind modul in care sistemele bipartidiste din Marea Britanie, Noua Zeelanda si Barbados, functioneaza.Este nedemocratica excluderea de la putere a unui partid, in sensul guvernarii de catre popor insa daca interesele si preferintele alegatorilor sunt servite de politicile guvernamentale ale celuilalt partid aflat la guvernare, sistemul se poate numi guvernare pentru popor. In societatile plurale, democratia majoritarista este absenta, in societatile divizate, guvernarea majoritatii semnifica dictatura majoritatii si conflicte civile decat democratie. Modelul consensualist este mai potrivit pentru tarile mai putin divizate dar eterogene, fiind o alternativa la modelul Westminster. Modelul consensualist in Elvetia si Belgia Zece elemente pot descrie modelul consensualist:

1.Impartirea puterii executive in cabinete de coalitie Principiul consensualist permite tuturor, in contrasct cu cel Westminsterian, sa imparta puterea intr-o coalitie larga. Executivul national elvetian este format din 7 membri,Consiliul Federal oferind un exemplu de coalitie: cele trei partide mari, crestin-democratii, social-democratii si radical-democratii au avut o patrime din locuri in camera inferioara a legislativului in era postbelica. Grupurile lingvistice conform unui criteriu, trebuie si ele reprezentate in raport cu marimea lor.Aceste criterii sunt respectate,chiar daca sunt neoficiale. Constitutia belgiana da un exemplu de cerinta formala prin care executivul trebuie sa includa si reprezentanti ai grupurilor lingvistice. 2.Echilibrul puterii intre executiv si legislativ Sistemul politic elvetian nu este nici parlamentar, nici prezidential. Intre Consiliul Federal, legislativ si executiv exista o separare formala a puterilor, generand un legislativ si executiv mai independent si relatiile dintre ele fiind mai echilibrate. Belgia- forma de guvernare parlamentara cu un cabinet dependent de increderea legislativului, cu toate acestea cabinetele belgiene bazate pe coalitii largi si necoezive, au relatii echilibrate cu parlamentul.

3.Sistemul multipartidist Elvetia si Belgia au sistem multipartidist, fara insa a avea un partid majoritar. Pana in anii `60 Belgia avea un sistem tripartidist cu doua partide mari (crestin-democratii si socialistii) si un partid de marime medie(liberalii), cu trecerea timpului acestea s-au divizat si au creat un sistem multipartidist extrem. Crearea sistemelor multipartidiste s-a datorat societatilor plurariste (Elvetia si Belgia) divizate pe linii de clivaj. In Elvetia clivajul religios separa crestin-democratii sustinuti de catolicii practicanti, de socialdemocrati si radicali, sustinuti de catolici nepracticanti. Clivajul socio-economic, separa social-democratii sustinuti de clasa muncitoare, de radicaldemocrati care au sustinerea clasei de mijloc. Limba este iar un clivaj ce ii separa. Clivajul religios din Belgia catolica, separa partidele crestin-sociale (catolicii evlaviosi) de socialisti si liberali,reprezentandu-i pe catolicii nepracticanti. 4.Reprezentarea proportionala Scopul reprezentarii proportionale este acela de impartire a locurilor parlamentare intre partide, proportiona cu numarul de voturi pe care partidele le primesc. 5.Corporatismul grupurilor de interese Doua variante de corporatism -social (predomina sindicatele) -liberal (asociatiile patronale sunt o forta puternica) Ambele tari detin elemente corporatiste : -concertare tripartita -grupuri de interese relativ putine si mari -proeminenta asociatiilor reprezentative

6.Guvernarea federala si descentralizata Elvetia stat federal, puterea este impartita intre guvernul central si executivele celor douazeci de cantoane si celor sase asa semicantoane. Semicantoanele au doar un singur reprezentant in camera elvetiana federala. Elvetia este unul dintre cele mai descentralizate state din lume Incepand cu anul 1970 Elvetia s-a indreptat spre o descentralizare si spre federalism, devenind stat federal in 1993. Belgia este si ea un mic stat federal unic, fiind constituita din trei regiuni: Flandra, Valonia si capitala bilingva Bruxelles, cu trei comunitati vorbitoare de germana, franceza si flamanda. Fiecare dintre aceste regiuni are executivul si legislativul sau, numai regiunea flamanda ,guvernul comunitatii flamande este si guvernul regiunii flamande.

7.Bicameralismul puternic Justificat prin oferirea unei reprezentativitati si minoritatilor, statelor mici din sistemele Federale. Conditii pentru reprezentarea minoritatilor: camera superioara trebuie aleasa diferit de camera inferioara, si sa aiba puteri reale. Aceste conditii sunt indeplinite de sistemul elvetian: Consiliul National este camera inferioara, iar Consiliul Statelor este camera superioara ce reprezinta cantoanele. 8.Rigiditatea constitutionala Ambele state au constitutie scrisa. Amendarea constitutiei elvetiene presupune un referendum, prin care sa existe o majoritate nationala si majoritati din toate cantoanele. Belgia- doua tipuri de supermajoritati, toate amendamentele constitutionale au nevoie de aprobarea unei majoritati de doua treimi in ambele camere ale legislativului. Legile cu privire la organizarea comunitatilor si regiunilor au statut semi-constitutional, greu de adoptat si amendat (pe langa majoritatea de doua-treimi, trebuie sa mai existe si aprobarea majoritatii din interiorul comunitatii vorbitoare de franceza si de olandeza in fiecare camera, astfel ca prin aceasta regula comunitatea minoritara franceza are drept de veto. 9..Controlul constitutional Elvetia- Tribunalul Federal nu are drept de control constitutional. Belgia- pana in 1984 nu a existat control constitutional, cand a fost inaugurata Curtea de Arbitraj, principala sa responsabilitate fiind de a interpreta prevederile constitutionale cu privire la separatia puterilor intre guvernele centrale, comunitare si locale. Curtea de Arbitraj poate fi privita ca o adevarata curte constitutionala. 10.Independenta bancii centrale Elvetia- banca centrala elvetiana considerata printre cele mai puternice si independente banci din lume. Belgia- Banca Nationala a fost considerata printre cele mai slabe banci centrale, autonomia sa fiind afirmata in anii`90.

Modelul consensualist in Uniunea Europeana

Consiliul European- format din sefii de guvern a cincisprezece state membre ce se intalnesc de doua ori pe an, putand exercita o mare influenta politica. Comisia Europeana- executiv al UE, comparabil cu un cabinet. Parlamentul European-camera inferioara a legislativului Consiliul Uniunii Europene- camera superioara a legislativului Responsabilitatile Curtii Europene de Justitie si a Bancii Centrale Europene, reies din numele lor. 1.Impartirea puterii executive in cabinete de coalitie

Comisia Europeana este formata din 20 de membri, fiecare cu responsabilitate ministeriala specifica, fiind desemnati de guvernele statelor membre. Cele cinci state mari: Germania, Regatul Unit, Franta, Italia si Spania au dreptul la doi comisari, iar restul de state doar un comisar. Comisia are rol de coalitie ce uneste stanga, centrul si dreapta. 2.Echilibrul puterii intre executiv si legislativ Dupa alegerile parlamentare, odata la cinci ani se alege o noua Comisie Europeana ce trebuie aprobata prin vot de Parlamentul European. Parlamentul poate demite Comisia, dar cu majoritate de doua-treimi. Parlamentul are de asemenea atributii bugetare dar puterile sale legislative raman mici. Consiliul Uniunii Europene reprezinta cea mai puternica institutie dintre cele trei. 3.Sistemul multipartidist Fragmentarea politica mare in modelul multipartidist deoarece partidele din Parlamentul European nu sunt coezive si disciplinate, precum partidele din parlamentele nationale. Consiliul Uniunii Europene este si el un corp multipartidist. 4.Reprezentarea proportionala Parlamentul European se alege prin vot direct inca din 1979.Reprezentarea proportionala este folosita de toate tarile membre si de Irlanda de Nord. In Parlamentul European, Germania are nouazeci si noua de reprezentanti, iar Luxemburg doar sase reprezentanti, combinandu-se principiile reprezentarii proportionale cu cele ale reprezentarii egale a natiunilor. 5.Corporatismul grupurilor de interese Este favorizat de catre Comisia Europeana un mod corporatist de negociere cu grupurile de interese, organizand in anii `70 conferinte tripartite desi fara a duce la vreun acord, scopul de a promova un dialog intre partenerii sociali a ramas acelasi. Comitetul Economic Social- este format din reprezentantii grupurilor de interese numiti de guvernele statelor membre, ceea ce afirma tendinta corporatista.

6.Guvernarea federala si descentralizata Uniunea Europeana este centralizata si unita in comparatie cu alte state, dar mult mai confederala decat federala si foarte descentralizata in comparatie cu Elvetia. 7.Bicameralismul puternic Cele doua camere ale legislativului trebuie sa fie egale in atributii si diferite ca formare. Consiliul ofera reprezentare egala tarilor membre si este formata din reprezentanti ai guvernelor nationale, iar Parlamentul este ales de alegatori, delegatiile nationale, fiind determinate de marimea populatiei. Camera superioara fiind mai puternica decat camera inferioara, nu concorda cu modelul consensualist si nici cu cel majoritar. 8.Rigiditatea constitutionala

Constitutia Uniunii Europene consta din tratatul fondator al Comunitatii Economice, semnat la Roma in 1957 si dintr-o serie de tratate anterioare.Tratatele internationale nu pot fi modificate decat cu acordul semnatorilor, de aceea fiind considerate si foarte rigide. Pentru decizii importante consiliul trebuie sa fie unanim.

9.Controlul constitutional Curtea Europeana de Justitie are dreptul la control constitutional, si poate declara si legile UE precum si legile nationale neconstitutionale daca violeaza daca acestea violeaza tratatele Uniunii. 10.Independenta bancii centrale Banca Centrala Europeana operabila in 1998 a fost gandita ca o banca foarte independenta. Mandatul presedintelui se intinde pe 8 ani. Institutiile Uniunii Europene tind spre un model consensualist, in loc de unul majoritar.