Sunteți pe pagina 1din 11

Arend Lijphart Modele ale democratiei (cap 1,4 si 7)

Modelul Westminster al democratiei sau modelul majoritarist -utilizat pentru a numi principalele trasaturi ale institutiilor guvernamentale, si parlamentare britanice.(parlamentul Regatului Unit,functionand in Palatul Westminster din Londra). -admirator al sistemului Westminster a fost si presedintele american Widrow Wilson,ce a propus abolirea guvernarii prezidentiale si adoptarea guvernarii parlamentare de tip britanic in Statele Unite. -elemente ale modelului Westminster au fost exportate si in tari precum: Canada, Australia, Noua Zeelanda, si in fostele colonii britanice Asia, Africa si Caraibe cand acestea au devenit independente. -guvernarea parlamentara era numita de Wilson moda lumii Caracteristicile modelulul Westminster sunt ilustrate in trei democratii:Regatul Unit, Noua Zeelanda si Barbados. Modelul Westminster in Regatul Unit 1.Concentrarea puterii executive in cabinete monocolore si cu majoritate simpla Organismul cel mai puternic al guvernarii britanice este Cabinetul, format din membrii ai partidului care detine majoritatea locurilor din Camera Comunelor, minoritatile nefiind incluse,iar guvernele de coalitie sunt rare. In sistemul bipartidist britanic cele doua partide sunt de puteri aproximativ egale, partidul ce castiga alegerile nu are decat o majoritate restransa,pe cand minoritatea este numeroasa. Asadar,guvernul monocolor cu majoritate simpla, este intruchiparea perfecta a principiului de guvernare majoritarist:se exercita puterea politica larg conferita, pentru a fi la conducere ca reprezentat al unei majoritati si in interesul ei. Dupa 1945 au exista putine guverne de coalitii, cel mai recent fiind insa cel din anii 1940-1945,coalitia din timpul razboiului fiind formata din conservatori cu majoritate parlamentara, laburisti si liberali,condusi de primministrul Winston Churchill. In anul 1974 laburistii au castigat o pluralitate dar nu si majoritatea locurilor, formand un guvern minoritar ce-si depindea supravietuirea de neunirea celorlalte partide pentru a-l rasturna. S-a format mai tarziu in 1977 chiar si un pact liberalo-laburist, insa acesta a durat pana in 1978,urmand ca in 1979,cabinetul minoritar al prim-ministrului James Callaghan, sa fie rasturnat de un vot de neincredere in Camera Comunelor.

2.Dominatia cabinetului

Regatul Unit are un sistem parlamentar de guvernamant, imsemnand ca guvernul este dependent de increderea parlamentului. Guvernul este format din liderii partidului majoritar din Camera Comunelor, fiind normala sustinerea majoritatii din Camera Comunelor, avand incredere ca raman la putere si ca propunerile legislative sunt aprobate.Cabinetul are un rol dominant fata de parlament. In perioada guvernarii minoritare din anii `70, s-a inregistrat o respingere in parlament a propunerilor importante ale cabinetului, acest lucru ducand la modificarea opinie traditionale conform careia,cabinetele trebuie sa demisioneze sau sa dizolve Camera Comunelor,urmand sa convoace noi alegeri, daca guvernul primeste un vot de neincredere, sau daca este respinsa o lege de importanta mare pentru cabinet. Noua lege nescrisa spune ca numai prin vot explicit de neincredere se poate cere demisia sau alegeri noi. Sub conducerea primului ministru Margaret Thatcher din anii `80, s-a restabilit dominatia cabinetului. 3.Sistemul bipartidist Politica britanica este dominata de doua mari partide: Partidul Conservator(1951-1964;1964-1970;1970-1974;1979-1997) Partidul Laburist( 1945-1951;1964-1970;1974-1979;si din 1997 pana in prezent) Majoritatea locurilor sunt detinute de aceste doua partide,care formeaza si cabinetele. Sistemele bipartidiste, tind sa devina sisteme unidimensionale, programele si politicile partidelor, deosebindu-se doar la nivel socio-economic.Ceea ce-i separa pe conservatori de laburisti este exact aceasta latura socio-economica, laburistii situandu-se pe scala stangadreapta la centru-stanga, iar conservatorii la centru dreapta. De asemenea diferentele se reflecta si la nivelul votantilor,si anume conservatorii sunt votati de cei din clasa mijlocie, iar laburistii de sunt votati de catre cei din clsasa muncitoare. Liberalii si liberal-democratii ocupa o pozitie de centru. Exista si anumite diferente religioase ,dar acestea nu mai sunt relevante in partea britanica a Regatului Unit.Problemele de politica externa(apartenenta Regatului Unit la comunitatea europeana) au constituit totusi o diferentiere intre Partidul Laburist si cel Conservator. 4.Sistemul electoral majoritar si disproportional Camera Comunelor-legislativ mare cu un numar de membrii ce variaza.Membrii sunt alesi in circumscriptii cu un singur vot eligibil, dupa metoda pluralitatii, si anume primul clasat invinge,chiar daca nu se intruneste majoritatea, se trece la cel cu cea mai mare minoritate,acest sistem fiind numit disproportional. Acest sistem disproportional a adus insa dezavantaje liberalilor si liberal-democratilor, ei militand pentru introducerea unei forme de reprezentare proportionala, si acest lucru, tocmai pentru ca pluralitatea a adus beneficii doar conservatorilor si laburistilor,ei ramanand fideli metodei disproportionale. Astfel ca, in anul 1997 noul cabinet al prim-ministrului Tony Blair a decis ca alegerea reprezentantilor in Parlamentul European sa se faca pe baza reprezentarii proportionale.Reprezentarea proportionala va fi folosita si pentru adunarile regionale in Scotia si Tara Galilor. 5.Pluralismul grupurilor de interese

Modelul Westminster- raport: guvern contra opozitie, concurential si adversativ. Exista un pluralism deschis tuturor, specific sistemului grupurilor de interese contrastand cu corporatismul grupurilor de interese in care reprezentantii guvernului,sindicatele si organizatiile patronale se intalnesc sa discute politicile socio-economice. Acest tip de coordonare mai este numit si concertare, iar intelegerile incheiate, se numesc pacturi tripartite. Concertarea- facilitata prin grupuri putine dar mari si puternice de interese in fiecare sector functional. Pluralismul in comparatie inseamna grupuri de interese ce exercita presiuni asupra guvernului in stil ne coordonat si concurential. Sistemul britanic al grupurilor de interese este unul pluralist. 6.Guvernarea centralizata si unitara Regatul Unit este stat unitar si centralizat, autoritatea locala executiva indeplineste o serie de functii importante,insa puterile ei nu sunt garantate constitutional iar din punct de vedere financiar este dependenta de guvernul central. 7.Concentrarea puterii intr-un legislativ unicameral Principiul majoritarist al concentrarii spune ca puterea legislativa trebuie consemnata intr-o singura camera, insa Regatul Unit se abate de la aceasta regula, avand doua camere:Camera Comunelor aleasa prin vot popular si Camera Lorzilor formata din membri ai nobilimii ereditare, dar si din membri pairi- pe- viata numiti de guvern. Intre cele doua camere exista o relatie de asimetrie, aproape toata puterea legislativa apartinand Camerei Comunelor, iar singura putere pastrata de Camera Lorzilor este aceea de a intarzia legislatia (legile fiscale pot fi amanate pentru o luna, iar cele celelalte legi pot fi amanate pentru un an). Limita de amanare pentru un an s-a stabilit in 1949,insa anterior intre 1911 si 1949 Camera Lorzilor putea amana pe o perioada de doi ani.Sistemul bicameral asimetric poate fi numit si cvasi-unicameralism. In Partidul Laburist se manifesta un sentiment reformator impins catre Camera Lorzilor, care merge de la eliminarea dreptului la vot, pana la desfiintarea Camerei Lorzilor. Unicameralismul s-ar putea decide printr-o majoritate simpla in Camera Comunelor, iar daca Lorzii ar obiecta, intarzierea nu ar fi mai mare de un an. 8.Flexibilitatea constitutionala Marea Britanie are o constitutie nescrisa in sensul ca exista un numar de legi fundamentale ce stipuleaza compozitia si puterile institutiilor guvernamentale dar si drepturile cetatenilor, cum ar fi: -Magna Charta-1215 -Bill of Rights- 1689 -Parliament Acts dintre 1911 si 1949-conventii, practici si principii legislative obisnuite. Cu alte cuvinte, exista o constitutie nescrisa ce este flexibila si poate fi modificata de Parlament, ca orice alta lege, cu o majoritate normala, in cazul in care nu s-ar opune Camera Lorzilor, fapt ce ar duce la amanarea sa, dar numai pentru o perioada de un an. 9.Absenta controlului constitutional

Datorita absentei constitutiei nescrise, nici control constitutional nu poate exista (nu exista nici un document constitutional, cu statut de lege prevalenta in raport cu tribunalul, care ar putea sa stabileasca constitutionalitatea unei legi. Parlamentul este cea mai inalta autoritate,sau autoritatea suverana in ceea ce priveste interpretarea constitutiei, insemnand ca nici o persoana sau autoritate nu ii este recunoscut dreptul de a incalca sau ignora legile adoptate de Parlament. O singura exceptie atinge totusi suveranitate Parlamentului,si anume apartenenta Marii Britanii la Comunitatea Europeana-1973 (Uniunea Europeana), fapt ce a condus la acceptarea intaietatii institutiilor autoritare si legilor Comunitatii in fata legilor din Parlament. Apartenenta la Uniunea Europeana a atras totusi un anumit control al legislatiei la Curtea Suprema de Justitie si in tribunalele britanice. 10.Banca centrala controlata de executiv Bancile centrale-responsabile de politica monetara, bancile independente fiind cunoscute pentru controlul asupra inflatiei si in mentinerea stabilitatii preturilor, mai mult ca bancile dependente de executiv. Independenta bancii centrale se afla in contradictie cu principiul modelului Westminster, al concentrarii puterii in mainile unui cabinet monocolor majoritar. Banca Angliei pana in anul 1997 era subordonata controlului guvernului, mai apoi acordandu-i-se puterea de a-si stabili independent ratele dobanzilor. Modelul Westminster in Noua Zeelanda 1996-primele alegeri pe baza reprezentarii proportionale. Inainte de 1996: 1.Concentrarea puterii executive in cabinete monocolore si cu majoritate simpla 1935-1990-cabinere monocolore majoritare Doua partide: Partidul Laburist si Partidul National Exceptii de la guvernarea monocolora, din 1915 pana in 1919 si 1931-1935; 2.Dominatia cabinetului Combinarea sistemului parlamentar de guvernamant si a sistemul bipartidist, cu partide coezive a facut ca guvernul sa domine legislativul. 3.Sistemul bipartidist Doua partide au controlat aproape tot sistemul de partide, formand majoritati. Partidul Laburist-centru stanga Partidul National-centru dreapta In antiteza cu Marea Britanie, celelalte partide au lipsit din Camera Reprezentatilor,cele doua partide majoritare impartindu-si locurile. Sistemul bipartidist,s-a dovedit a fi unul pur bipartidist in Noua Zeelanda. 4.Sistemul electoral disproportional si majoritar Camera Reprezentatilor- alegeri dupa metoda pluralista in circumscriptii uninominale Caracteristica neobisnuita- patru circumscriptii mari cu statut special rezervate pentru minoritatea maori (12% din populatie),care se intersectau geografic cu alte circumscriptii

obisnuite, mai mici. Aceste patru circumscriptii, faceau abatere de la principiul majoritarist al modelului Westminster, scopul fiind asigurarea majoritatii. Toate majoritatile parlamentare incepand cu 1954 au fost majoritati fabricate, fiind obtinute cu mai putin din majoritatea voturilor,acest lucru consemnand pentru Noua Zeelanda o democratie pluralista. 5.Pluralismul grupurilor de interese Sistem clar pluralist, se situeaza ca si Marea Britanie la capatul extrem al spectrului pluralistcorporatist. 6.Guvernarea centralizata si unitara Legea de garantare a unei Constitutii reprezentative a Coloniei Noua Zeelanda,trecuta prin parlamentul britanic in 1852, a creat sase provincii cu puteri si functii considerabile, autonome fata de guvernul central insa au fost desfiintate in 1857. Sistem guvernamental: unitar si centralizat. 7.Concentrarea puterii legislative de catre un legislativ unicameral Legislativ bicameral timp de aproape un secol,compus dintr-o camera inferioara aleasa, si una superioara numita camera superioara, insa aceasta si-a pierdut puterea, consecinta fiind de schimbare a bicameralismului asimetric in unicameralism pur. 8.Flexibilitatea constitutionala Constitutie nescrisa ca si in Marea Britanie, cu legi fundamentale: -Constitution Acts 1852 si 1986 -legile electorale din 1956 si 1993 -Bill of Rights Act 1990 Unele prevederi din legile fundamentale pot fi modificare cu o majoritate de trei patrimi din Camera Reprezentatilor, sau vot majoritar in cadrul unui referendum. Parlamentul Noii Zeelande este suveran, orice lege, putand fii adoptata prin regula majoritatii normale. 9.Absenta controlului constitutionalitatii Suveranitatea parlamentara tribunalele nu au dreptul de a controla constitutionalitatea. Camera Reprezentantilor este judecatorul constitutionalitatii propriei legislatii. 10.Banca centrala controlata executiv Reserve Bank Act (legea din 1989) a schimbat statutul Reserve Bank of New Zealand, principalul scop al politicii monetare fiind stabilirea preturilor iar banca centrala avea misiunea, de nu depasi rata inflatiei tintite, al carei nivel trebuia negociat de banca centrala cu ministrul de finante. Adoptarea sistemului de reprezentare proportionala(1996) a condus Noua Zeelanda spre o distantare de modelul Westminster, chiar daca cele doua partide reprezentative s-au opus acestui fapt. Modelul reprezentarii proportionale:65 de membrii alesi prin metoda pluralitatii, in circumscriptii cu un singur loc eligibil, inclusiv cele cinci circumscriptii mari pentru maori; 55 de membri pe listele de partid. Alegerile prin reprezentarea proportionala au dat nastere unui sistem multipartidist, pentru prima data existand sase partide, nici unul nu a castigat majoritatea locurilor; sistemului de

partide i s-a adaugat si o dimensiune etnica, un partid maori cu un reprezentant maori a castigat locuri,devenind principalul reprezentant al minoritatii maori; un nou cabinet de coalitii s-a format intre partidul National si New Zealand First. Schimbarile din Noua Zeelanda de dupa 1996 s-au facut pe dimensiunea executiv-partide,a modelului majoritarist ce a cuprins cinci din cele 10 caracteristici ale modelului. Fostele colonii ale Marii Britanii continua sa aiba institutii cu un model westminsterian, un exemplu fiind cel al Barbadosului. Modelul Westminster in Barbados Barbados-stat insula din Caraibe, cu o societea puternic omogena, de origine africana. Independenta fata de Marea Britanie a dobandit-o in 1966, dar continua sa aiba traditiile si cultura britanica, inclusiv traditii politice britanice. 1.Concentrarea puterii executive in cabinete monocolore si cu majoritate simpla -Cabinete monocolore majoritare; -Doua partide : Partidul Laburist din Barbados :Partidul Laburist Democratic 2.Dominatia cabinetului Termenul de dictatura colectiva impus Marii Britanii, se potriveste si sistemului din Barbados, cu o dimensiune mica a legislativului. Parlamentul (House of Assembly) intre 1966-1981 numara 24 de membri, numarul crescand la 27 in 1981 si respectiv, 28 in 1991. O parte din legislatori, sunt si membri ai cabinetului. 3.Sistemul bipartidist Doua partide controleaza Barbadosul, tot ele formand si cabinetul. Partidul Laburist din Barbados (centru-dreapta) Partidul Laburist Democratic (centru-stanga) 4.Sistemul electoral disproportional si majoritar La alegerile din Barbados din 1966,inainte dobandirii independentei, a fost folosita metoda pluralitatii, in circumscriptii binominale cu doua locuri eligibile, marindu-se disproportiile rezultatelor alegerilor. Din 1971, toate alegerile au fost tinute dupa metoda pluralitatii in circumscriptii, cu un singur loc eligibil. Comparand Barbadosul cu Marea Britanie, constatam o mai mica pluralitate, si inexistenta unei majoritati parlamentare dobandita, datorita clasamentului secund datorat votului popular.

5.Pluralismul grupurilor de interese

Sistem de grupuri de interese pluralist, remarcandu-se insa si o tendinta spre corporatism, cu incheierea de pact tripartit, intre patronat si sindicate privitoare la salarii si preturi . 6-10.Caracteristicile celei de-a doua dimensiuni (raportul unitar-federal) a modelului majoritarist Barbados-forma centralizata si unitara de guvernamant, insa in privinta celorlalte patru aspecte unitar-federale, nu se incadreaza in modelul majoritarist pur. Are legislativ bicameral, House of Assembly aleasa prin vot popular si Senat numit, ce poate intarzia, dar nu poate bloca legislatia (bicameralism asimetric). Poseda o constituie scrisa ce poate fi amendata cu o majoritate de doua treimi in ambele camere ale parlamentului. Constitutia acorda tribunalelor dreptul la control constitutional, iar banca centrala are un grad mediu de autonomie in politica monetara. Prima dimensiune a modelului Westminster a ramas intacta (executiv-partide) ,insa adaptarea modelului Westminster a afectat cea de-a doua dimensiune (raportul unitarfederal). Modelul consensualist al democratiei Interpretarea majoritarista a definitiile fundamentale ale democratiei = guvernarea de catre majoritatea poporului, majoritatile trebuie sa guverneze si minoritatile sa se opuna, aceasta viziune fiind concurata de modelul consensualist. Excluderea minoritatilor este atenuata daca majoritatile si minoritatile alterneaza la guvernare, acesta fiind modul in care sistemele bipartidiste din Marea Britanie, Noua Zeelanda si Barbados, functioneaza.Este nedemocratica excluderea de la putere a unui partid, in sensul guvernarii de catre popor insa daca interesele si preferintele alegatorilor sunt servite de politicile guvernamentale ale celuilalt partid aflat la guvernare, sistemul se poate numi guvernare pentru popor. In societatile plurale, democratia majoritarista este absenta, in societatile divizate, guvernarea majoritatii semnifica dictatura majoritatii si conflicte civile decat democratie. Modelul consensualist este mai potrivit pentru tarile mai putin divizate dar eterogene, fiind o alternativa la modelul Westminster. Modelul consensualist in Elvetia si Belgia Zece elemente pot descrie modelul consensualist: 1.Impartirea puterii executive in cabinete de coalitie Principiul consensualist permite tuturor, in contrasct cu cel Westminsterian, sa imparta puterea intr-o coalitie larga. Executivul national elvetian este format din 7 membri,Consiliul Federal oferind un exemplu de coalitie: cele trei partide mari, crestin-democratii, social-democratii si radical-democratii au avut o patrime din locuri in camera inferioara a legislativului in era postbelica.

Grupurile lingvistice conform unui criteriu, trebuie si ele reprezentate in raport cu marimea lor.Aceste criterii sunt respectate,chiar daca sunt neoficiale. Constitutia belgiana da un exemplu de cerinta formala prin care executivul trebuie sa includa si reprezentanti ai grupurilor lingvistice. 2.Echilibrul puterii intre executiv si legislativ Sistemul politic elvetian nu este nici parlamentar, nici prezidential. Intre Consiliul Federal, legislativ si executiv exista o separare formala a puterilor, generand un legislativ si executiv mai independent si relatiile dintre ele fiind mai echilibrate. Belgia- forma de guvernare parlamentara cu un cabinet dependent de increderea legislativului, cu toate acestea cabinetele belgiene bazate pe coalitii largi si necoezive, au relatii echilibrate cu parlamentul. 3.Sistemul multipartidist Elvetia si Belgia au sistem multipartidist, fara insa a avea un partid majoritar. Pana in anii `60 Belgia avea un sistem tripartidist cu doua partide mari (crestin-democratii si socialistii) si un partid de marime medie(liberalii), cu trecerea timpului acestea s-au divizat si au creat un sistem multipartidist extrem. Crearea sistemelor multipartidiste s-a datorat societatilor plurariste (Elvetia si Belgia) divizate pe linii de clivaj. In Elvetia clivajul religios separa crestin-democratii sustinuti de catolicii practicanti, de social-democrati si radicali, sustinuti de catolici nepracticanti. Clivajul socio-economic, separa social-democratii sustinuti de clasa muncitoare, de radicaldemocrati care au sustinerea clasei de mijloc. Limba este iar un clivaj ce ii separa. Clivajul religios din Belgia catolica, separa partidele crestin-sociale (catolicii evlaviosi) de socialisti si liberali,reprezentandu-i pe catolicii nepracticanti. 4.Reprezentarea proportionala Scopul reprezentarii proportionale este acela de impartire a locurilor parlamentare intre partide, proportiona cu numarul de voturi pe care partidele le primesc. 5.Corporatismul grupurilor de interese Doua variante de corporatism -social (predomina sindicatele) -liberal (asociatiile patronale sunt o forta puternica) Ambele tari detin elemente corporatiste : -concertare tripartita -grupuri de interese relativ putine si mari -proeminenta asociatiilor reprezentative

6.Guvernarea federala si descentralizata

Elvetia stat federal, puterea este impartita intre guvernul central si executivele celor douazeci de cantoane si celor sase asa semicantoane. Semicantoanele au doar un singur reprezentant in camera elvetiana federala. Elvetia este unul dintre cele mai descentralizate state din lume Incepand cu anul 1970 Elvetia s-a indreptat spre o descentralizare si spre federalism, devenind stat federal in 1993. Belgia este si ea un mic stat federal unic, fiind constituita din trei regiuni: Flandra, Valonia si capitala bilingva Bruxelles, cu trei comunitati vorbitoare de germana, franceza si flamanda. Fiecare dintre aceste regiuni are executivul si legislativul sau, numai regiunea flamanda ,guvernul comunitatii flamande este si guvernul regiunii flamande. 7.Bicameralismul puternic Justificat prin oferirea unei reprezentativitati si minoritatilor, statelor mici din sistemele Federale. Conditii pentru reprezentarea minoritatilor: camera superioara trebuie aleasa diferit de camera inferioara, si sa aiba puteri reale. Aceste conditii sunt indeplinite de sistemul elvetian: Consiliul National este camera inferioara, iar Consiliul Statelor este camera superioara ce reprezinta cantoanele. 8.Rigiditatea constitutionala Ambele state au constitutie scrisa. Amendarea constitutiei elvetiene presupune un referendum, prin care sa existe o majoritate nationala si majoritati din toate cantoanele. Belgia- doua tipuri de supermajoritati, toate amendamentele constitutionale au nevoie de aprobarea unei majoritati de doua treimi in ambele camere ale legislativului. Legile cu privire la organizarea comunitatilor si regiunilor au statut semi-constitutional, greu de adoptat si amendat (pe langa majoritatea de doua-treimi, trebuie sa mai existe si aprobarea majoritatii din interiorul comunitatii vorbitoare de franceza si de olandeza in fiecare camera, astfel ca prin aceasta regula comunitatea minoritara franceza are drept de veto. 9..Controlul constitutional Elvetia- Tribunalul Federal nu are drept de control constitutional. Belgia- pana in 1984 nu a existat control constitutional, cand a fost inaugurata Curtea de Arbitraj, principala sa responsabilitate fiind de a interpreta prevederile constitutionale cu privire la separatia puterilor intre guvernele centrale, comunitare si locale. Curtea de Arbitraj poate fi privita ca o adevarata curte constitutionala. 10.Independenta bancii centrale Elvetia- banca centrala elvetiana considerata printre cele mai puternice si independente banci din lume. Belgia- Banca Nationala a fost considerata printre cele mai slabe banci centrale, autonomia sa fiind afirmata in anii`90. Modelul consensualist in Uniunea Europeana

Consiliul European- format din sefii de guvern a cincisprezece state membre ce se intalnesc de doua ori pe an, putand exercita o mare influenta politica. Comisia Europeana- executiv al UE, comparabil cu un cabinet. Parlamentul European-camera inferioara a legislativului Consiliul Uniunii Europene- camera superioara a legislativului Responsabilitatile Curtii Europene de Justitie si a Bancii Centrale Europene, reies din numele lor. 1.Impartirea puterii executive in cabinete de coalitie Comisia Europeana este formata din 20 de membri, fiecare cu responsabilitate ministeriala specifica, fiind desemnati de guvernele statelor membre. Cele cinci state mari: Germania, Regatul Unit, Franta, Italia si Spania au dreptul la doi comisari, iar restul de state doar un comisar. Comisia are rol de coalitie ce uneste stanga, centrul si dreapta. 2.Echilibrul puterii intre executiv si legislativ Dupa alegerile parlamentare, odata la cinci ani se alege o noua Comisie Europeana ce trebuie aprobata prin vot de Parlamentul European. Parlamentul poate demite Comisia, dar cu majoritate de doua-treimi. Parlamentul are de asemenea atributii bugetare dar puterile sale legislative raman mici. Consiliul Uniunii Europene reprezinta cea mai puternica institutie dintre cele trei. 3.Sistemul multipartidist Fragmentarea politica mare in modelul multipartidist deoarece partidele din Parlamentul European nu sunt coezive si disciplinate, precum partidele din parlamentele nationale. Consiliul Uniunii Europene este si el un corp multipartidist. 4.Reprezentarea proportionala Parlamentul European se alege prin vot direct inca din 1979.Reprezentarea proportionala este folosita de toate tarile membre si de Irlanda de Nord. In Parlamentul European, Germania are nouazeci si noua de reprezentanti, iar Luxemburg doar sase reprezentanti, combinandu-se principiile reprezentarii proportionale cu cele ale reprezentarii egale a natiunilor. 5.Corporatismul grupurilor de interese Este favorizat de catre Comisia Europeana un mod corporatist de negociere cu grupurile de interese, organizand in anii `70 conferinte tripartite desi fara a duce la vreun acord, scopul de a promova un dialog intre partenerii sociali a ramas acelasi. Comitetul Economic Social- este format din reprezentantii grupurilor de interese numiti de guvernele statelor membre, ceea ce afirma tendinta corporatista. 6.Guvernarea federala si descentralizata Uniunea Europeana este centralizata si unita in comparatie cu alte state, dar mult mai confederala decat federala si foarte descentralizata in comparatie cu Elvetia. 7.Bicameralismul puternic

Cele doua camere ale legislativului trebuie sa fie egale in atributii si diferite ca formare. Consiliul ofera reprezentare egala tarilor membre si este formata din reprezentanti ai guvernelor nationale, iar Parlamentul este ales de alegatori, delegatiile nationale, fiind determinate de marimea populatiei. Camera superioara fiind mai puternica decat camera inferioara, nu concorda cu modelul consensualist si nici cu cel majoritar. 8.Rigiditatea constitutionala Constitutia Uniunii Europene consta din tratatul fondator al Comunitatii Economice, semnat la Roma in 1957 si dintr-o serie de tratate anterioare.Tratatele internationale nu pot fi modificate decat cu acordul semnatorilor, de aceea fiind considerate si foarte rigide. Pentru decizii importante consiliul trebuie sa fie unanim. 9.Controlul constitutional Curtea Europeana de Justitie are dreptul la control constitutional, si poate declara si legile UE precum si legile nationale neconstitutionale daca violeaza daca acestea violeaza tratatele Uniunii. 10.Independenta bancii centrale Banca Centrala Europeana operabila in 1998 a fost gandita ca o banca foarte independenta. Mandatul presedintelui se intinde pe 8 ani. Institutiile Uniunii Europene tind spre un model consensualist, in loc de unul majoritar.

Radu Cristina Mihaela Specializare: Rise Anul 1 Grupa 1