Proiect de cercetare

INFLUENTA SI IMPACTUL RETELELOR DE SOCIALIZARE LA ALEGERILE

DIN ROMANIA

STUDIU DE CAZ: ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN 2014

TURUL AL DOILEA

Realizat de : Tofan Catalina-Florina SPR

Anul: III( Sem. Suplimentar)

Cuprins:

ARGUMENT
CONSTRUCTIA TEORETICA A CERCETARII
1. Obiectivele cercetarii
2. Intrebarile cercetarii
3. Perspectivele descriptive si explicative asupra temei
CULEGEREA,PREZENTAREA SI REPREZENTAREA DATELOR CERCETARII
1. Tehnici de culegere a datelor si de informare stiintifica
2. Tipologia datelor culese
3. Modele de reprezentare a datelor
ANALIZA DATELOR CERCETARII
1.Variabilele cercetarii
2. Masurarea datelor cercetarii
METODA OPTIMA DE CERCETARE
INSTRUMENTE DE CERCETARE
BIBLIOGRAFIE
CONCLUZIILE CERCETARII.

ARGUMENT
Dupa ce ani la rand mass-media a avut un cuvant greu de spus in cadrul politicii din tara
noastra, infuentand alegerile politice prin diverite metode, a venit randul retelelor de socializare
sa inlocuiasca atat presa cat si programele de televiziune. Prin retelele de socializare oamenii
sunt pusi la curent atat cu ultimele stiri si mai mai mult decat atat, afla si parerea celorlalti.
Retelele de socializare pot contribui in cele mai multe cazuri la dezvoltarea abilitatilor de
comunicare. Ele reprezinta mai degraba o modalitate, comoda si simpla, de a comunica cu
persoane cunoscute sau chiar necunoscute, de exemplu, prin intermediul chat-ului sau al unor
comunitati pe care acestea le contin. Folosirea si accesarea lor poate fi utila si practica, din
anumite puncte de vedere (se poate economisi timp), insa poate crea si dependenta, mai ales in
randul adolescentilor si deja, si al preadolescentilor, care ajung sa comunice, din ce in ce mai
mult, in afara scolii, cu prietenii, colegii si apropiatii prin intermediul internetului. Accesarea
site-urilor de socializare poate avea o influenta pozitiva asupra utilizatorilor in ceea ce priveste
comunicarea, insa dintr-un alt punct de vedere, si anume, acela al limbilor straine. Deci, folosirea
lor nu presupune doar o comunicare cu anumite persoane, ci uneori, si o comunicare intr-o limba
straina, mai ales in cazul site-urilor care nu sunt traduse in limba materna a celui care acceseaza
un astfel de site de socializare.
Utilizarea retelelor de socializare nu stimuleaza numai capacitatea de a comunica, ci
poate stimula si capacitatea de a cauta, de a invata, de a cunoaste. Totodata, folosirea acestor siteuri poate constitui si un obstacol in comunicarea verbala, deoarece utilizatorii, si mai ales cei din
categoria de varsta mica, nu isi mai dezvolta asa cum trebuie abilitatile de comunicare directa si,
uneori, ei adopta stilul lapidar de comunicare folosit pe aceste site-uri. Concluzionand, accesarea
retelelor de socializare ramane la latitudinea fiecaruia, desi realitatea ne arata ca acestea au
devenit un must in randul tinerilor si nu numai, avand in vedere ca, in prezent, sondajele indica
din ce in ce mai multi utilizatori ai acestor retele.

CONSTRUCTIA TEORETICA A CERCETARII

1.

Obiectivele cercetarii

Cercetarea de fata are in vedere urmatoarele obiective:

O1 : Rolul retelelor de socializare in alegerile prezidentiale din Romania.

O2 : Influenta relatiilor de socializare in procesul electoral.
O3 : Legatura dintre alegerile din Diaspora si alegerile din tara
O4 : Influenta evenimentelor desfasurate in diaspora asupra voturilor din tara

2.

Intrebarile cercetarii

I1 : Din diferite motive o parte dintre alegtori nu au fost la vot la turul 2 al ALEGERILOR
PREZIDENIALE. Dvs. ai votat sau de aceast dat nu ai reuit s votai?

I2 : A avut vreo influen asupra deciziei dumneavoastr de vot modul n care s-a desfurat
votul n ultimul tur n diaspora?

I3 : Credei c internetul i reelele de socializare au influenat participarea la vot?

3.

Perspective descriptive si explicative asupra temei

Elementul declanator a fost modul de organizare de ctre Guvern a seciilor din diaspora

i reacia instituional guvernamental. Spaiul public devine prin reele de socializare un spaiu
emoional. Noul spaiu emoional nlocuiete spaiul public i asistm, n consecin, la o
dramatizare a experienei politice, la o mondializare sentimental prin psihologizare, mai ales a
elementelor de conflict. Modul n care diaspora romneasc a comunicat cu ara ntre cele dou
tururi demonstreaz foarte bine acest tez descris de studiile contemporane de sociologia
comunicrii, ceea ce a transformat mediul emoional n comuniti de indignare. Aceast
mondializare sentimental a fost vizibil n cadrul primverilor arabe, dar i n alte fenomene
recente deoarece n societatea emoiilor nu exist granie, dispar distanele, chiar dac emoiile
foarte intense sunt de scurt durat.
Un lucru care explic posibilitatea creterii rapide a unei emoii este fenomenul
convergenei media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New
York, 1997), mediile se amplific una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonan pentru
Facebook sau invers. Credem c pentru revolta de la urne dintre turul I i II al alegerilor
prezideniale, Facebook, fr televiziune i telefonie mobil, ar fi avut o mult mai redus
contribuie la inflamarea afectiv contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru
administrarea defectuoas a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitrii unui drept.
Cele trei canale amintite formeaz astzi o transmedia, genereaz o cultur hibrid de
convergen, de fapt, o adevrat fabric de contestare (jamming culture) ce poart mpotriva
politicii clasice o adevrat guerilla semiotic.
Cercetrile recente arat c solidaritatea electronic este rapid, dar nu are efecte pe
termen lung asupra politicii, lucru foarte evident dac studiem primverile arabe. Curentele
emoionale, dac nu sunt captate i articulate instituional, se pierd foarte repede, iar marile
angajamente din aceste mree vrfuri de emoie sunt repede uitate de ctre participani.

.Culegerea, prezentarea si reprezentarea datelor cercetarii

1. Tehnici de culegere a datelor si de informare stiintifica
-Sondaje privind gradul de informare politica al cetateanului roman
-Sondaje electorale, exit-polluri
-Sondaje privind gradul de utilizare al internetului de catre cetateni

2. Tipologia datelor culese

A.Resurse numerice:
-participare electoral
-gradul de utilizare al retelelor de socializare
-votul din diaspora
B. Resurse nonnumerice:
-analiza informatiilor furnizate de retelele de socializare
-analiza votului din diaspora
3. Modele de reprezentare a datelor
A avut vreo influen asupra deciziei dumneavoastr modul n care s-a desfurat votul
n ultimul tur n diaspora?

Da, a avut 32,4 %

Nu a avut 65,2%
Nu tiu 2,1%
Nu rspund 0,3 %

Dumneavoastr folosii internetul? * Dumneavoastr personal cu cine ai votat

n turul al doilea al alegerilor prezideniale?

Dumneavoastr personal cu cine ai votat

n turul al doilea al alegerilor
prezideniale?
Victor Ponta

Klaus Iohannis

Total

Da

42,1%

58,3%

53,1%

Nu

57,9%

41,7%

46,9%

2. Masurarea datelor cercetarii

54% dintre intervievai utilizeaz internetul, restul de 46% nu l utilizeaz.
Dintre cei 54% respondeni care utilizeaz internetul, 46% au urmrit mesajele
candidailor la preedinie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmrit pe acestea pe internet.

Dintre cei 54% intervievai care utilizeaz internetul, 42% nu au un cont pe o reea de
socializare, iar 58% au un cont pe o astfel de reea.
Votanii lui Klaus Iohannis declar c folosesc internetul n proporie de 58,3%, n timp
ce proporia votanilor lui Victor Ponta care fac acest lucru este cu aproximativ 16% mai redus.

3.Corelatia si analiza variabilelor

Cu toate ca doar 42% dintre respondenti mentioneaza ca au avut un membru al familiei in
strainatate pe perioada votului, sfaturile rudelor sau ale prietenilor din diaspora au fost decisive,
reiese din aceeasi analiza sociologica.
Putin peste jumatate dintre respondenti (54%) spun ca utilizeaza Internetul, iar dintre
acestia, 70% considera ca Internetul si retelele de socializare au influentat participarea la vot.
Respondenii din Transilvania i Banat declar c modul n care s-a desfurat votul n
ultimul tur din diaspora a avut o influen asupra deciziei lor de vot n proporie mai ridicat
dect respondenii din Moldova sau din Sudul rii.
Votanii lui Klaus Iohannis, de asemenea, declar n proporie aproape dubl (40,4%)
comparativ cu votanii lui Victor Ponta (22,6%) cum c desfurarea votului din diaspora a avut
o influen asupra propriei decizii de vot.
Femeile declar n proporie mai ridicat dect brbaii cum c au discutat despre vot cu o
persoan din familie care s fie plecat n strintate n perioada organizrii celui de-al doilea tur
de scrutin; de asemenea, respondenii de 50 de ani i peste spun acest lucru n proporie mai
ridicat dect cei sub 50 de ani. Mai mult, cu ct sunt mai educai, cu att respondenii care au
avut pe cineva din familie n strintate pe perioada votului declar c au abordat acest subiect n
discuiile pe care le-au avut cu acele persoane. Participanii la studiu din Transilvania i Banat
declar c au discutat aceste lucruri cu persoanele din familie plecate n strintate n proporie
mai ridicat dect rezidenii din alte regiuni ale Romniei.

Metoda optim de cercetare

Ancheta de teren

Observatia directa

Studiul de caz

Instrumente de cercetare

Sondaje de opinie

Chestionar standardizat

Statistici

Metodologia studiului:
Volumul eantionului: 1.271 indivizi de 18 ani i peste.
Tipul eantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naional
Reprezentativitate: eroare maxim tolerat de 2,9%

H.Bibliografie:

Web:
http://www.researchromania.ro/2014/12/influenta-social-media-asupra-alegerilor-prezidentiale/
http://www.ires.com.ro/
http://m.ziare.com/alegeri/1-din-3-alegatori-a-fost-influentat-la-vot-de-protestele-din-diasporasondaj-ires-1335734-font1
Mass-Media :
http://www.wall-street.ro/

m.ziare.com

I.

Concluziile cercetarii.

Votantii lui Klaus Iohannis declara ca folosesc internetul in proportie de 58,3%, in timp
ce 16% dintre votantii lui Ponta se declara internauti.
Mai mult, internautii care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmarit mesajele de pe internet si
campania candidatilor din mediul online in proportie semnificativ mai ridicata comparativ cu
proportia internautilor care l-au votat pe Victor Ponta.
In ceea ce priveste votul negativ, 16% dintre votantii lui Iohannis au avut ca principala
motivatie votul impotriva celuilalt candidat, in timp ce proportia celor care au dat un vot negativ
este mai redusa in randul votantilor lui Ponta, de 5.2%.