Factorii intrinseci și extrinseci ai

dezvoltării psihice
Psihicul uman are un caracter de sistem. Un sistem deschis, în cadrul căruia interacțiunile
informaționale și energetice au loc atât între componentele interne (procese, activități și însusiri psihice)
cât si cu factori ce vin din afara sistemului. Dezvoltarea psihică este influențată de caracteristicile
interdependente ale factorilor reprezentați de ereditate, mediu și educație.
Ereditatea este însusirea fundamentala a materiei vii de a transmite de la o generatie la alta
mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic.
În ceea ce priveste influenta factorului ereditar aspra dezvoltarii psihice trebuie remarcate
urmatoarele:
 Ereditatea ofera unicitatea biologica, premisa a unicitatii psihice;
 Mostenirea ereditara este un complex de predispozitii si potentialitati;
 Ereditatea caracteristicilor morfologice si biochimice este mai bine cunoscuta
decât ereditatea însusirilor psihice;
 Ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (la nivel
congenital fiind vorba de trasaturi dobândite în urma influentelor mediului exercitate înaintea
nasterii);
 Ceea ce tine de ereditate se poate exprima în diverse momente de vârsta sau
poate ramâne în stare de latenta pe tot parcursul vietii, daca nu apare un factor activator;
 Ereditatea ofera un "orar" al proceselor de crestere si maturizare , creând
premisele unor momente de optima interventie din partea mediului si educatiei - asa numitele
"perioade sensibile" sau "critice". (ex: achizitia mersului, a limbajului).

Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacționează, direct sau
indirect, pe parcursul dezvoltării sale.
Putem vorbi de mediul fizic (natural sau primar) şi de mediul social (cultural sau secundar).
Mediul fizic este format din totalitatea condiţiilor bioclimatice (clima, flora, fauna) în care trăieşte
omul. Acţiunea mediului fizic asupra dezvoltării personalităţii est nesemnificativă. Ea se exercită doar
prin mediul social care direcţionează valorificarea posibilităţilor oferite de mediul fizic şi modifică
acţiunea acestuia în concordanţă cu nevoile organismului. Totuşi o serie de schimbări în mediul fizic cu
efecte nocive (poluarea, degradarea echilibrului ecologic ş.a.) au atras atenţia specialiştilor în educaţie
conturând noi problematici educative, de exemplu: „educaţie cu privire la mediul ambiant”.
Mediul social este alcătuit din totalitatea condiţiilor economice, politice şi culturale, a relaţiilor şi
grupurilor sociale. Toate exercită influenţe profunde şi permanente asupra formării personalităţii.
Presiunea permanentă pe care o exercită mediul social asupra personalităţii face ca aceasta să-şi
însuşească vrând-nevrând din deprinderile, convingerile şi obiceiurile celor cu care intră în contact.
Întrucât modul de actiune al mediului este foarte diferit de la o cultura la alta si de la o vârsta la
alta, s-a considerat necesara o operationalizare a conceptului de mediu. Aceasta a fost realizata de
cercetatorii Super si Harkeness în 1986 prin conceptul de nisa de dezvoltare. Nisa de dezvoltare
reprezinta totalitatea elementelor cu care un copil intra în relatie la o vârsta data.
Structura unei nise de dezvoltare vizeaza:
a) obiectele si locurile accesibile copilului la vârste diferite;
b) reactiile anturajului fata de copil;
c) cerintele adultului fata de copil (competente cerute, vârsta la care sunt solicitate,
nivel de performanta);
d) activitatile propuse, impuse sau acceptate de copil.

Educatia reprezinta activitatea constienta, organizata, specializata exercitata asupra unei

generatii cu scopul dezvoltarii potentialului individual în sensul unei adaptari cât mai eficiente la
realitate.
Prin intermediul educaţiei, copilul asimilează şi interiorizează modele (de viaţă), norme,
valori, atitudini, cunoştinţe etc., le transformă în comportamente.
Fiind totusi o activitate care depinde de ceilalti doi factori, educatia nu poate compensa o
ereditate profund afectata si nici nu poate suplini sau reorienta un mediu prea putin prielnic
dezvoltarii. Însa actiunea ei se orienteaza clar spre dezvoltarea psihica a persoanei.