Teorii sociologice contemporane

02a.Boudon-Teorii, teorie si teorie

Notiunea de “teorie” are prealabil o semnificatie mult mai nesigura in stiintele sociale si in
sociologie in particular decat in alte discipline, “Teorie”-folosita de sociologi in sapte accepiuni
diferite, doar una acceptabila; acestea sunt: metodologie, idei directoare, analiza a
conceptelor, interpretari sociologice post factum, generalizari empirice, teorie, derivare si
codificare. Pentru Merton se poate vorbi de teorie cand o propozitie este dedusa dintr-o
multime de propozitii fundamentale si se demonstreaza concordanta ei cu observatia; permite
intelegerea relatiei abstracte.

Orice societate este stratificata. Persistenta stratificarii sociale este asigurata de la generatie la
generatie prin mecanisme de selectie. Societatile industriale: instante de selectie=familia si
scoala.Daca instantele inceteaza indeplinirea functiilor de selectie , tinerii vor dezvolta aspiratii
sociale pe care societatea va fi incapabila sa le indeplineasca.

Paradigmele pot servi drept paradigme altor paradigme. Paradigmele formale si conceptuale, ca
si cele teoretice permit formarea propozitiilor explicative aplicate unui segment al realitatii
sociale. Paradigma formala are ca baza paradigm functionala, functionale pentru un segment al
societatii si afunctionale sau disfunctionale pentru altele. Validitatea unei paradigm formale:
generalitatea si puterea euristica, primul se refera la multimea problemelor, pe cand al doilea
se refera la insusirea unei paradigme de a spori probabilitatea de detectare a faptelor
semnificative intr-o problema data. Paradigmele formale si teoretice permit descoperirea
explicatiei si colectarea faptelor pertinente. Paradigmele conceptuale-anumite explicatii deriva
dintr-un cadru de referinta cu structura unui sistem de concept.

Structura teoriei lui Tocquille consta intr-un anumite numar de corelatii intre gradul de
centralizare administrative si alti factori; acestea se bazeaza pe compararea unui numar foarte
mic de unitati.

Tipuri de teorie in functie de contextul lor logic:

Sugeram ca nivelul de verificare pe care-l poate atinge o teorie este determinat de circumstante
exterioare, fiind strans legat de contextul logic in care se afla cercetatorul.

Calitatea, validitatea, adevarul unei teorii, corelate, subiectiv ale celor doua tipuri de
caracteristici logice ale teoriilor: caracteristici interne, externe sau contextului logic.
Diferenta fata de stiintele naturii: transforma paradigmele elementare(conceptuale) in
paradigm complexe(formale si analogice), apoi in teorii propriu-zise sunt mai putin usoare in
stiintele sociale. O alta ratiune a notiunii de teorie in stiintele sociale tine de contextele logice in
care se situeaza teoriile.

Al doilea obiectiv are ca rol prezenta unui exercitiu de epistemologie pozitiva, aceasta
analizeaza o clasa de obiecte bine definite (produsele pentru sociale) si isi pune in raport cu
obiectele respective intrebari bine definite.

02a.Boudon-Teorii, teorie si teorie

Nasterea de economisti si nasterea de publicisti constituie doua mari aspect ale realitatii. Cele
doua elemente correlative ale realitatii ce apar ca un corelativ al guvernarii-economia si
politica.

Statul este o practica, nu poate fi disociat de ansamblul practicilor ce l-au facut sa devina un
mod de a guverna, de a face si de a se raporta la guvernare.

Cursul din 29 Martie 1978

Arta de a guverna consta in manipulare, mentinere , distribuire, restabilire a raportului de forta

intr-un spatiu de concurenta ce implica cresteri competitive. Arta de a guverna se desfasoara
intr-un camp relational de forte. Regasim doua ansambluri ale tehnologiei politice:primul-
balanta Europei, echilibrul, organizarea, organizarea unei armate de meserii. Al doilea-politia-la
inceput forma de comunitate sau asociatie condusa de o autoritate publica. Politia este cea care
trebuie sa asigure splendoarea statului, adica frumusetea vizibila a ordinii, stralucirea unei forte
care se manifesta si radiaza.

Raport de conditionare. Nu se poate mentine balanta si echilibrul in Europa decat daca fiecare
dintre state au o politie buna, ce permite sa-si creasca propriile forte. Echilibrul European da
dreptul ansamblului de state sa vegheze ca politia sa fie buna. Statistica este stabilita de catre
politie, constituie instrument comun intre politie si echilibru European; este stiinta statului
despre stat, cunoastere de sine a statului, dar deopotriva si ale celorlalte state.

Turquet de Mayerne defineste politia ca fiind “tot ceea ce trebuie sa dea podoaba, forma si
splendoare societatii.”

A avea “omul ca adevarat subiect”,omul ca adevarat subiect “oricarui lucru I s-ar dedica”,
tocmai in masura in care are o activitate si aceasta activitate trebuie sa caracterizeze
desavarsirea sa si sa permita, prin urmare, desavarsirea statului, acesta este, cred, unul din
elementele fundamentale si cele mai caracteristice a ceea ce se intelege de acum inainte prin
“politie”.
Buna calitate a statului depindea de buna calitate a elementelor statului. Coexistenta si
comunicara oamenilor unii cu altii, acesta este, la urma urmei, domeniul pe care trebuie sa-l
acopere Polizeiwissenschaft, aceasta instituie a politiei de care vorbesc oamenii secolelor al
XVII-lea si al XVIII-lea. Ceea ce cuprinde astfel politia, este un imens domeniu despre care s-ar
putea spune ca merge de la a trai la mai mult decat a trai.

Economie politica. Montchretien spune : “ In fond, natura nu ne poate da decat

fiinantarea, dar bunastarea o detinem de la disciplina la arte.” Asadar, tot ce merge de la
fiintare la bunastare, to ce poate produce aceasta bunastare dincolo de fiintare in asa fel incar
bunastarea indivizilor sa fie forta statului, acesta este, mi se pare, obiectivul politiei.