05. Elster, Jon – Alegerea rationala in comportamentul social.

Fundamentele explicatiei in
stiintele sociale.

III Actiunea.

Actiunea este comportamentui intentionat, cauzat de dorintele si credintele agentului.

Astfel, comportamentele reflexe nu sunt actiuni; faptul de a avea erectie nu este o actiune (dar
poate fi indus de o actiune, cum ar fi administrarea de Viagra); faptul de a adormi nu este o
actiune (dar poate fi indus de administrarea unui somnifer). O actiune poate fi precedata, sau nu
de o decizie constienta.

Uneori, catacterizam un anumit comportament prin remarca ,,A facut tot posibilul". Daca
analizim propoziția, remarcam prezenta a două elemente: dorințele si oportunitițile. Dorintele
definesc ceea ce este ,,cel mai bun lucru" pentru agent. Oportunitatile sunt optiunile sau
mijloacele din care agentul ,,poate" alege. Aceasta, caracterizare poate servi si drept explicalie
rudimentară", pe modelul alegerii rationale, a comportamentului in cauză, Daci intrebăm ,,De ce
a făcut acest lucru?", răspunsul ,,A făcut tot posibilul" poate fi de ajuns. in multe cazuri, este
nevoie de mai mult pentru a produce o explicație satisfăcatoare din perspectiva alegerii rationale.

In anumite cazuri, abordarea prin dorinte si oportunitați este incompleta . Pot avea
oportunitatea sa fac o acțiune cale va realiza cel mai bine dorința pe care o am, cum ar fi alegerea
răspunsului corect la un test sau ochirea țintei intr-un concurs de tir, dar nu pot avea și
abilitateade a identifica acțiunea care va aduce rezultatul dorit. In unele cazuri,această inabilitate
poate fi pusa pe seama unei etape anterioare in care agentului ii lipsește atat oportunitatea cat si
dorința de a dobandi respectiva abilitate. In alte cazuri, inabilitatea esre consecinta unor
constrângeri dure de naturi psihofiziologici. Chiar si atunci când comportamentul este rezultatul
comun al dorințelor si oportunitatilor, varianta in comportament de-a lungul timpului poate fi
explicată in bună masura prin apel la oportunitati. Consumul de alcool este, in general,
determinat atat de intensitatea dorinței oamenilor de a bea, comparati cu alte dorinte, cat si de
ceea ce isi pot permite. De pildă, in vreme de război, când prețurile la alcool cresc brusc,
consumui de alcool scade drastic.
 Madison si Tocqueville au o strctura comuna: dorintele si oportunitatile sunt moderate de
aceeasi a treia variabila, pentru ca la randul lor acestea sa modeleze actiunea sau sa o impiedice.,
semnele plus si minus indica efecte cauzale positive si negative.

Capitolul X

O singura actiune va scoate la iveala trasatura sau dispozitia subiacenta si ne va permite

sa prezicem comportamentul intr-un numar indefinit de alte ocazii cand se poate manifesta
respectiva dispozitie. Procedura nu este tautologica, asa cum s-ar intampla daca am lua ca
dovada de lipsa de onestitate trisarea la un examen, folosind apoi trasatura de caracter a lipsei de
onestitate Pentru a explica trisarea. in schimb, o asemenea procedura presupune folosirea trisarii
la examen ca dovada a unei trasaturi de caracter (lipsa de onestitate), care poate de asemenea, sa
determine persoanei respective sa nu fie fidela Partenerului de viata. Daci acceptam versiunea
mai extrema a teoriei populare conform careia toate virtutile merg impreuna si trisarea poare fi
folosita penrru a prezice lasitatea in razboi sau bautul in exces.

Insa, pe termen lung, psihologia populara este in mod demonstrabi falsa. Daca vom putea
elimina efectele psihologiei populare in sine, astfel incit sa" nu exisre niciun stimulent pentru a
satisface asteptiunile cerute de congruenta dintre situatii, vom vedea ca nu ramanem cu un
acord prea puternic. Parintii care observa comporramentul copiilor lor doar acasa" sunt surprinsi
adesea sa afle ca acestia sunt mult mai manierati la scoala sau in vizita la colegii de clasa.

In eseul ,,Despre nestatornicia faptelor noastre", Montaigne pune in opozitie

comportarneutul lui Cato cel Tanar cu acela al unor oameni obignuiti , precum el insusi: ,,Daca
ai atins una dintre corzile lui Cato, atunci le-ai atins pe toare; exista in acesta o armonie de sunete
in perfect acord, pe care nu o poate nega nimeni. In ceea ce ne priveste, dimpotriva, toate
actiunile noastre trebuie judecate in mod independent: cel mai sigur mod, in opinia mea, ar fi sa
le punem in legaturi. cu circumsrantele lor imediate, fara sa ne uitam mai departe si fara sa
strangem concluzii definitive." Acesta mai puncteaza ca daca un om nu poate suporta calomnia,
dar isi suporta saracia cu darzenie , daca nu poate sa suporte bisturiul chirurgului, dar este
neinfricat in fata sabiilor adversarului, atunci nu omul merita laude, ci fapta."

Capitolul 11 ALEGEREA RATIONALA

 Teoriile alegerii rationale vor sa explice comportamentul bazandu-se pe simpla
presupunere ca agentii sunt rationali. Prin urmare, nu este nevoie sa clasificam elementele
determinante ale comportamentului ca fiind ori subiective (dorinte), ori obiective (oportunitati).
Teoria alegerii rafionale este subiectiva in intregime.

Cu toate ca Weber are dreptate si considera ca deviatiile de la cursul rational al actiunii

sunt o conditie suficienta pentru a avea de-a face cu irationaiitatea, acesta greseste afirmand
(expresia pe care am pus-o in italice) ca sunt si o conditie necesara . O greseala asemanatoare
este implicata in afirmatia ca reactiile provocate de frica instinctiva sunt rationale, cand tot ceea
ce se poate spune despre acestea este ca sunt adaptive.