1.

Care dintre cele doua cărți ale domnului Opre, propuse in bibliografie o considerați ca
fiind cea mai utila?
In fiecare an se revizuieste fisa disciplinei si pastram doar acele materiale pe care le
consideram importante. Prin urmare, daca cele 2 carti se afla pe lista inseamna ca amandoua
sunt utile. Luati in considerare ca noi nu va predam pentru examen, ci va predam in vederea
formarii de competente si acumularii de cunostinte. Examenul reprezinta o forma de evaluare.
Bibliografia sugerata este utila in vederea dobandirii competentelor prevazute in fisa
disciplinei. Bibliografia obligatorie cuprinde elemente parcurse la intalnirile de curs si
seminar, ceea ce va ajuta si la examen (unde intrebarile sunt din materia discutata la curs si la
seminar).

2. Care este diferența între sinele de la umanism și sinele de la social cognitivism?

Conceptul structural cheie al teoriei lui Rogers asupra personalităţii este

conceptul de ​sine. Conform tezelor rogersiene, individul percepe obiectele
exterioare şi propriile experienţe, ataşându-le ​semnificaţii. Percepţiile, alături de
semnificaţiile pe care acestea le primesc, alcătuiesc un sistem ce reprezintă
câmpul fenomenal al individului. El reprezintă un ​set organizat de percepţii.
Acest sistem de experienţe şi percepţii, cunoscut sub numele de “sine”, este, în
general, ​la dispoziţia conştiinţei, deci poate deveni conştient. Deşi fiecare
individ are o serie de experienţe de care nu e conştient, imaginea de sine este
prin excelenţă conştientă.

Conceptul social-cognitiv al ​sinelui se referă la procesele care ţin de

funcţionarea psihologică a individului. Ca atare individul ​nu deţine o structură numită “sine”
ci mai degrabă ​procese specifice ale sinelui care sunt parte integrantă a persoanei. Deci o
persoană are ​concepţii despre sine şi procese de autocontrol care pot să se modifice de la o
perioadă de timp la alta şi de la o situaţie la alta. Există un aspect particular al percepţiei
sinelui care a devenit central în teoria lui Bandura: autoeficacitatea.

Social cognitivismul discutam despre procese specifice sinelui, in timp ce umanistii

discuta despre o instanta numita sine. Definitiile asa cum se regasesc ele in bibliografia
pentru examen, le aveti mai sus

3. La ce se refera concret Rogers prin termenul de autoactualizare?

:
 Rogers vede personalitatea umana ca fiind orientata inspre inainte, inspre dezvoltare.
Daca psihanaliza considera componentele de baza ale personalitatii ca fiind fixe,
Rogers propune o teorie ce ne plaseaza ca indivizi in continua dezvoltare.
Autactualizarea reprezinta aceasta orientare spre schimbare, spre dezvoltare a
persoanei.

4. La ce se referă mai exact analiza factorială a lui Eysenck?

Analiza factoriala este o metoda statistica, nu e metoda lui Eysenck. In cadrul
teoriei trasturilor de personalitate face referire la faptul ca, pornind de la un numar
mai mare de factori de personalitate, s-au construit concepte umbrela prin alaturarea
de factori de personalitate. Pentru a intelege analiza factoriala va trebui sa va
intoarceti cu lectura la ANOVA. Statistica nu face obiectul examenului de la
Psihologia Personalitatii, insa raspunsul la intrebare il gasesti in Psihologia
Experimentala

5. In cartea domnului Opre, la conditionarea clasica scrie asa ‘’ aparitia intaririi pozitive
sau a pedepsei nu depinde de ceea ce face subiectul’’, aceasta inseamna ca in
conditionarea clasica exista o anumita apartie involuntara a intaririlor pozitive si ale
pedepsei?

În conditionarea clasica apare asocierea dintre un stimul neconditionat cu unul

conditionat. Aceasta asociere, in timp, poate conduce la aparitia unui raspuns si in lipsa
stimulului neconditionat. In conditionarea operanta, discutam despre faptul ca animalul (cum
au fost efectuate studiile initial) sau omul asociaza faptul ca raspunsul (intarirea sau
pedeapsa) apare ca urmare a comportamentului - exista o contingenta intre comportament si
urmarea acestuia.

6. Care sunt principalele asemanari si deosebiri intre teoriile lui Allport, Cattell si
Eysenck?
principala asemanare consta in faptul ca fiecare dintre ei discuta despre trasaturi de
personalitate :)
totusi, fiecare autor categorizeaza diferit trasaturile si explica diferit formarea acestora
si aici ar fi diferentele. Cum anume le categorizeaza si cum le explica gasiti in
bibliografia obligatorie (sau in suportul de curs de la ID)

7. Cum putem explica comparativ achizitia unui comportament din perspectiva

conditionarii clasice si celei vicariante?
:
 In behaviorism un comportament apare, de cele mai multe ori, din intamplare si el se
mentine datorita contingentei (intaririlor ce il sustin) - aceasta este explicatia prin
prisma conditionarii operante. Conditionarea clasica vorbeste despre alaturarea de 2
raspunsuri (e mai sus un raspuns in aceasta directie). Social cognitivismul discuta
despre faptul ca noi putem achizitiona un comportament si observandu-l la un model
(prin model intelegand aceas persoana pe care o percep similara ca resurse si cu care
ma identific la nivel de principii). Doar ca social cognitivismul diferentiaza achizitia
de executie prin faptul ca eu pot achizitiona un comportament de la model, insa se
poate sa nu il execut niciodata sau sa il execut la o distanta de multi ani, cand
anticipez ca voi putea obtine recompense in urma efectuarii comportamentului. ASa
se explica achiztia unor comportamente in copilarie, de la parinti si executia lor abia
la varsta adulta (cand ne dam seama - nu intotdeauna cu placuta surprindere - ca
semanam mai mult decat ne doream cu parintii nostri in comportament :) )

8. Cum putem explica comportamentul de a ramane ancorat in rutinele deja stiute

pornind de la paradigma psihanalitica si umanista?

din perspectiva psihnalitica putem discuta despre anxietate sau despre fixatie
intr-un stadiu al dezvoltarii (de exemplu stadiul anal, asociat cu preferinta pentru
reguli). Din perspectiva umanista putem discuta despre mecanisme de aparare (raman
ancorat in reguli pentru ca e mai confortabil si astfel evit teama de esec) si, cel mai la
indemana din perspectiva umanista explicam prin referire la o persoana
autoactualizata. Din perspectiva lui Rogers, o persoana autoactualizata este orientata
spre nou, in timp ce o persoana care intampina probleme la acest capitol are sa prefere
rutina.

9. Cum putem explica comparativ modelele cu 3 factori al lui Eysenck, Alternative Five
si modelul cu sapte factori?
nu stiu de ce am vrea sa facem asta :)...pentru examen. Pentru placerea noastra de a
discuta putem compara orice cu orice. Asa cum am precizat in mesaj, e nevoie sa imi
dati mai multe informatii de atat. Sunt modele de personalitate ce se refera la culori si
iti explica personalitatea in functie de cele 7 culori ale curcubeului si tot un model al
celor sapte factori este. Sper ca nu despre asta e intrebarea. Daca e o curiozitate
puternica in acest sens, te rog scrie-mi in privat si da-mi niste autori la care faci
referire :)

10. referitor la rezolvarea sub 2 din exemplu modele feb 2018. Cum raspunsuri de
activitati bazate pe cond vicariantă cresterea autoeficacitatii, amanarea recompensei (
modelul sociocognitiv)raspund cerintei- de a propune activitati pentru
CONSTIENTIZAREA studentilor asupra drepturilor si responsabilitatilor acad…? (
:
 formullările nu mă ajuta sa pun in contact info detinuta din biblio cu astfel de cerinte-
ma refer si la unele din celelalte ex de cerinte) multumesc

sper ca am identificat bine cerinta: Sunteți psiholog într-o organizație non-guvernamentală

care militează pentru drepturile studenților. Vă propuneți un proiect pentru conștientizarea
studenților cu privire la drepturile și obligațiile lor în mediul academic. Formulați 3 activități
distincte care să corespundă obiectivului asumat și care să fie ancorate în paradigma
social-cognitivă. Pentru a-i constientiza pe studenti cu privire la obligatiile si drepturile lor in
mediul academic pot sa propun clipuri (cum ati avut voi de facut pentru tema 5 pentru viata
din sesiune) in care, banzandu-ma pe conturarea unor modele cu care studentii sa se identifice
usor, sa existe un scenariu in care modelul, utilizand drepturile sale are diferite beneficii sau
cunoscandu-si obligatiile evita anumite probleme ( aceasta ar fi o activitate ce are la baza
conditionarea vicarianta). O alta activitate poate fi aceea prin care sa construiesc diferite
activitati intai la seminar, apoi in cadrul unor intalniri extracurriculare, apoi in cadrul ASPR
unde studentii sa se foloseasca de informatiile cu privire la drepturile si obligatiile lor in
mediul academic. Porninde de la premisa ca s-ar putea sa nu aiba autoeficacitate ca isi pot
sustine punctul de vedere in fata decanului sau a cadrelor didactice si nu se considera capabili
sa isi apere drepturile, construiesc experiente unde sa exerseze astfel de deprinderi (si asa am
o activitate bazata pe autoeficacitate). Se poate sa stabilesc obiective specifice impreuna cu
departamentul Educatie al ASPR in vederea constientizarii studentilor. Un scop poate fi acela
de a face in asa fel incat informatia sa ajunga la studenti si ei sa isi cunoasca drepturile si
obligatiile si pentru aceasta setez ca obiectiv specific ca pe parcursul anului 1 cel putin 75%
dintre studenti sa cunoasca cel putin 2 drepturi si 2 obligatii si pentru aceasta trimiti mesaje
pe telefon, gif-uri pe facebook, pun brosuri in facultate etc (si astfel am a treia activitate,
bazata pe setare de obiective). Baremul specifica faptul ca orice construct dezvoltat in social
cognitivism care sta la baza activitatii este unul validat.

11. Diferenta (dacă se poate cu exemple) între invatarea vicarianta și conditionarea

vicarianta.
”Aşa cum sublinia Bandura, “se întâmplă destul de frecvent ca indivizii să dezvolte reacţii
emoţionale intense faţă de locuri, persoane sau obiecte, fără să fi avut vreun contact personal
cu ele”. Acest proces de învăţare a reacţiilor emoţionale prin observarea altora, numit
condiţionare vicariantă, a putut fi demonstrat atât la oameni cât şi la animale. ”

”Teoria învăţării observaţionale sugerează că ​oamenii pot învăţa prin simpla observare a
comportamentului altora. Persoana al cărei comportament este observat se numeşte model. ”

Diferenta, asa cum stiu eu, o poti face intre invatare observationala si conditionare vicarianta.
Invatarea observationala face referire la comportamente, in timp ce conditionarea vicarianta
face referire la dezvoltarea de reactii emotionale. De exemplu, prin invatare observationala
:
 pot achizitiona de la un model o strategie de invatare. Prin conditionare vicarianta pot
dezvota frica de dentist prin raportare la frica pe care am vazut-o la un model.

12. Puteti sa ne explicati (eu inca nu stapanesc foarte bine notiunile acestea, ma incurca
putin notiunile de sc, rc, snc..) diferenta intre conditionarea clasica si cea de ordin 2 si
conditionarea operanta. multumesc
am raspuns mai sus despre conditionare clasica si conditionare operanta.
mai jos este un clip care descrie cele 2 tipuri de conditionare si ofera suport vizual. sper sa fie
de folos
https://www.youtube.com/watch?v=H6LEcM0E0io

13. Care este diferenta intre autoactualizarea lui Rogers si cea a lui Maslow?

Din perspectiva lui Rogers, o persoana autoactualizata are diferite caracteristici, precum
”capacitatea de a acţiona independent, auto-acceptarea sau stima de sine, acceptarea propriei
vieţi afective şi încrederea faţă de relaţiile interpersonale”. O evaluare care sa explice concret
ce inseamna autoactualizarea din aceasta perspectiva nu este stabilita, ceea ce inseamna ca
termenul ramane in continuare destul de abstract. Stim ca din perspectiva lui Rogers, o
persoana autoactualizata este o persoana adaptata (incorporeaza cu usurinta informatii despre
sine, este deschisa la experiente noi, este creativa, este independenta, are incredere in propria
judecata, se considera o persoana de incredere). Rogers vorbeste despre dobandirea acestor
caraceristici ca urmare a rezolvarii unor tensiuni interioare (de exemplu, rezolvarea unor
elemente de incongruenta intre sinele real si sinele ideal). Maslow discuta despre piramida
trebuintelor, explicand ca o persoana ajunge sa aiba nevoia de autorealizare abia odata ce alte
nevoi au fost macar partial indeplinite. Nu face referire la tensiuni ce trebuie rezolvate, ci la
nevoie care devin din ce in ce mai complexe. Din perspectiva lui Maslow, o persoana
autorealizata poate sa aiba acele caracteristici pe care le-am enuntat si mai sus (nevoia de
nou, creativitatea, increderea in sine etc.). Diferenta nu o face neaparat portretul, ci procesul
prin care o persoana ajunge sa detina acest portret.

14. Dezvoltarea personalitatii din punct de vedere al teoriei behavioriste se refera la

intaririle continue, programele cu intarire partiala, intarirea in proportie fixa, intarirea
in proportie variabila, intarirea la interval fix si porgamre la interval variabila.Poti sa
ne explici te rog diferenta dintre ele? in special de la intariea la intevral fix in colo..

Presupunem ca vreau sa-l ajut pe un copil sa dezvolte comportamentul de a multumi atunci

cand primeste ceva. Pornim de la premisa ca imbratisarea functioneaza ca recompensa pentru
copil.

intarire continua: de fiecare data cand multumeste primeste o imbratisare. Pentru ca ii place
recompensa primita, copilul va tot exersa comportamentul. Pot chiar sa schimb tipul de
recompensa ca sa evit saturatia. Doar ca nu imi doresc ca el sa fie dependent de aceasta
:
 recompensa si sa multumeasca doar pentru ca asteapta ceva in schimb. Si atunci e nevoie sa il
invat ca uneori nu va primi recompensa. In acelasi timp vreau sa pastreze comportamentul.
Asta ma duce la intariri in proportie fixa sau intariri la interval fix

intarire in proportie fixa : de fiecare data cand copilul multumesc de 3 ori (adica dupa a 3-a
oara cand spune multumesc) primeste recompensa. Proportia o fixez eu astfel incat copilul sa
perceapa inca existenta unei recompense si asta sa ii mentina comportamentul. Daca
proportia mea este de 50 si copilul e nevit sa aiba 50 situatii de a spune multumesc ca sa vada
recompensa, are sa fie prea rar pentru a ses sutine comportamentul.

intarire in proportie variabila: s-ar putea sa se obiesnuiasca cu proportia fixa stabilita si vreau
sa se mentina comportamentul in conditii cat mai similare cu realitatea. astfel, daca un
comportament are sa fie realizat...uneori primeste recompensa dupa ce e realizat o data,
alteori abia dupa a 4 realizare, alteori dupa a 2-a realizare. Copilul nu mai poate dezvolta o
formula si niste asteptari...el doar stie ca pentru faptul ca multumeste uneori primeste
recompensa, nu stie cand, asa ca multumeste de cate ori are ocazia in asteptarea recompensei.

intarire la interval fix: pastrez principiul de la proportia fixa, doar ca de data aceasta nu aleg
un numar de comportamente, ci stabilesc un timp. de exemplu, la finalul zilei, daca a spus
multumesc pe parcursul zilei, primeste recompensa. Astfel, el stie ca are sa primeasca o
recompensa daca a avut loc comportamentul azi (asa cum adultul stie ca primeste salariul al
final de luna - banii fiind recompensa pentru comportamentul de a munci)

intarire la interval variabil: similar cu proportia vsariabila, doar ca ne referim la timp. uneori
la distanta de o zi, alteori de 3 zile, alteori de 2 ore.

program mixt: incepem cu intarire continua pana cand comportamentul e deprins si apoi, in
functie de comportamentul vizat, alegem o combinatie de intariri in proportie fixa, variabila
si/sau interval variabil, fix...pentru a asigura invatarea comportamentului vizat.

15. O definite pentru contingenta intaririlor? alta fata de cea care se afla in manualul
domnului opre anume “ relatiile dintre stimuli din mediul extern, un anumit raspuns
si intarirea care urmeaza acestui raspuns’’

Contingenta dintre comportament si consecinta reprezinta, simplu spus, legatura creata intre
comportament si raspunsul primit de persoana. Daca, de exemplu, pentru invatat primesc nota
mare si eu asociez ca nota vine ca o recompensa pentru invatat se formeaza contingenta
(legatura dintre comportamentul si rezultatul sau).

16. Care este diferenta intre negare din perspectiva umanista si negare din perspectiva
psihanalitica?
: