Logica Rezolvare Subiecte

1) Deosebirea dintre logica si gandire =

Deosebirea este in definitie,logica se ocupa cu studiul formelor gandirii iar psihologia cu studiul
proceselor psihice,formele gandirii sunt comune oricarei persoane care gandeste corect. Procesele
psihice sunt diferite de la individ la individ,formele sunt aceleasi.
Gandirea= este un process psihic,complex,superior fata de sensibilitate.

(Gandirea critic este sistematic deoarece implic proceduri i metode
distincte. Ea presupune evaluri i formulri clare, intrucat este folosit,
deopotriv, in evaluarea opiniilor existente (ale tale sau ale altora) i in
proiectarea altora noi. Ea opereaz conform standardelor raionale, prin aceea c
opiniile sunt judecate din perspectiva felului in care ele sunt raional
intemeiate. Gandirea critic implic, desigur, logica. Logica este studiul bunei
raionri sau al inferenelor bune i a regulilor care le guverneaz. Gandirea
critic este ins mai cuprinztoare decat logica, intrucat presupune nu doar
logica, ci i adevrul sau falsitatea declaraiilor, evaluarea argumentelor i
a dovezilor, folosirea analizei i a investigaiei, aplicarea mai multor
competene care ne ajut s decidem ce merit s credem sau s facem.)
2) - Raportul dintre logica si psihologie =

Deosebirea este in definitie,logica se ocupa cu studiul formelor gandirii iar psihologia cu studiul
proceselor psihice,formele gandirii sunt comune oricarei persoane care gandeste corect. Procesele
psihice sunt diferite de la individ la individ,formele sunt aceleasi.
3) Raportul dintre sensibilitate si gandire=

Sensibilitatea este compus din senzaie, percepie i reprezentare. Prin senzaie se produce
esteton (obiectul senzaiei), prin percepie percepton iar reprezentarea este o imagine mental a
acestora.
Gandirea= este un process psihic,complex,superior fata de sensibilitate.

Gandirea se afla in corelatie cu alte fapte(procese) psihice (sensibilitatea in acest caz), fiind
influentata de acestea.

4) Operatiunile psihologice ( comparatia , clasificarea , generalizarea , abstractizarea)=

Comparaia reprezentrilor: se face cu un anumit scop, numai persoanele umane o posed. Este un
proces mental deosebit de complex pentru c obiectele nu sunt de fat, numai reprezentrile lor
sunt n mintea noastr i nu n sensibilitatea obinuit, nu n organele de sim.
Clasificarea: Operatie de repartizare a elementelor din extensiunea unui termen, dupa anumite
criteria, in extensiunile altor termini diferiti ca nivel de generalitate de termenul initial. Rezida in
organizarea pe grupe mai mici sau mai mari - a unei multimi de obiecte concrete
(imagini,lucruri,fiinte) sau abstracte (cuvinte, semen, etc), pentru a le mentine mai bine sub
control.
Generalizarea: Acelasi simbol poate ajunge sa denote o clasa mai extinsa de obiecte, astfel incat, el
nu mai denota cu aceiasi acuratete obiectele mai speciale pe care le-a simbolizat candva.
Abstractizarea: Este operatiunea mentala de departajare, de extragere si de considerare selective a
anumitor aspect, lanturi sau insusiri din contextual lor sensibil imediat, pentru a le transforma in
obiecte distincte ale gandirii. Abstract inseamna ceva ce, ca atare, nu exista in realitatea sensibila,
existand ca un ideal in gandirea noastra.
5) Ce este Ratiunea?

Gandire, Facultate, proprie omului, de a cunoate prin noiuni, judeci, raionamente; gndire
(logic)
6) Ce este Esenta?

Pe grecete ce este se spune ti esti, este o ntrebare, articulat ntrebarea devine to ti esti= ce
estele. Pe latinete verbul a fi este esse. De unde a provenit cuvntul essentia= esena. Gndul
este esena unui obiect, lucru, vieuitoare sau fenomen. Este un rspuns la ntrabarea ce este?. Cu
ajutorul sensibilitii tim cum este. Esena spre deosebire de reprezentare nu mai corespunde unei
imagini. Ce estele sau esena este cel mai important proces psihic al gndirii i toti oamenii normali
l au, le este mai greu s neleag ce nseamn i s exprime acest lucru

esena unui lucru e ceea ce lucrul respectiv este: esena unui lucru este fiina lui individual i
determinate. esena poate fi luat ca fiind existena
oricrui lucru prin care el este ceea ce este. i astfel, adevrata alctuire interioar a
lucrurilor *...+ de care depind calitile ce pot fi descoperite n ele poate fi numit
esen

7) Deosebirea dintre Esenta si fenomen.

Fenomen= Categorie a dialecticii materialiste, corelativ cu esena, desemnnd aspectul exterior n
care se manifest esena lucrurilor i a proceselor, care este perceput n mod direct prin organele
senzoriale; ansamblul nsuirilor unui lucru care pot s se schimbe ntre anumite limite specifice fr
ca lucrul s nceteze de a mai fi el nsui; orice aspect al naturii n micare perceptibil prin simuri.
Esenta= in latina verbul a fi = esse, de unde "essentia", adica esenta
gandul este esenta unui obiect, a unui lucru, a unui fenomen, a unui vietuitor
esenta este raspunsul la intrebarea "ce este?"
esenta, spre deosebire de reprezentare, nu mai corespunde unei imagini, cel mai important
element psihic al gandirii.
8) Clasificarea Notiunilor

-Dupa intelesul lor
-Dupa sfera lor
-Dupa inteles/sfera lor
9) Arborele lui Porfirius

Avnd n vedere genul i specia, Phorphyrius mai face o clasificare a noiunilor numit cele 5
voci/ cele 5 expresii generale/notiuni generale:
10) Ce este definitia?

Definiia este un lucru fundamental i pentru ntelegerea ntre oameni deoarece orice noiune
poate fii supus ntrebrii ce este?. La ntrebarea ce este? o anumit noiune rspunsul se face
prin gen propriu i diferena specific. Definiia este rspunsul la ntrebarea ce este ce este?
(adic noiunea) i dac nu avem n minte ce este drept nu ne dm seama ce este a gndi
11) Ce este Judecata?

Judecata este forma gandirii adevarata sau falsa prin care se face legatura dintre notiuni pe baza de
afirmatie sau negatie. Logica Rezolvare Subiecte Capra Evelin


12) Tipurile de Judecati

Judecatile sunt afirmative sau negative. Semnul distinctiv il constituie particular este sau nu
este.este reprezinta raportul de esentialitate, de gandire,dintre 2 notiuni
Cand raportul afirmativ sau negativ corespunde starii de fapt pe care o afirma sau o neaga judecata
este adevarata. Cand afirmatia sau negatia nu corespund starii de fapt, judecata este falsa. Calul
este animal este o judecata afirmativa adevarata. Calul este rational este o judecata afirmativa
falsa. Calul nu este afirmativa este o judecata negativa adevarata. Calul nu este animal este o
judecat negativa falsa.Atat afirmatia cat si negatia poti fi adevarate sau false.
13) Patratul logic A,E,I,O

- sunt particulare - unii oameni sunt sntoi - judecat particular afirmativ, se noteaz cu I
- sunt universale - toi oamenii sunt muritori - judecat universal afirmativ, se noteaz cu A
- nici un om nu este bolnav - judecat universal negativ care se noteaz cu E,
- unii oameni nu sunt psihologi - judecat particular negativ, se noteaz cu O.
In felul asta se obine un ptrat care se numete ptratul logicii
Raport de contradicie ntre A i O, ntre E i I. ntre A i I exist raport de subordonare. Dac A e
adevrat (dac toi oamenii sunt muritori) adunci e adevrat i I (unii oameni sunt muritori). Dac e
adevrat "nici un om nu e murtior", atunci e adevrat "unii dintre ei nu sunt imponderabili". Pe baza
acestor raporturi se fac nite raionamente nemijlocite. Dac A e adevrat, atunci O e fals sau dac
E este adevrat atunci I este fals. Dac A este adevrat atunci i I este adevrat. Dac E este
adevrat atunci i O este adevrat. Aceste raporturi sunt nelese de ctre oamenii normali.
14) Operatiuni cu judecati (conversiunea)

Conversiunea presupune i inversarea termenilor, subiect i predicat. Cum se convertete de
exemplu judecat toi oamenii sunt muritori pe care o cu toi S sunt P. Unii muritori sunt oameni
= unii P sunt S.
Nici un S nu este P = nici un P nu este S
15) Rationament nemijlocit cu judecati din patratul logic

Exist i raionamente care se fac prin dou judeci i o concluzie. Ele se numesc raionamente
mijlocite, pentru c se fac pe baza raportului dintre termenii judecilor. Logica Rezolvare Subiecte
Capra Evelin

Toi oamenii sunt muritori.
Toi grecii sunt oameni
-----------------------------
Toi grecii sunt muritori.
Acesta este un raionament pe baza de raportare a termenilor.
1)M P 2) M P 3) P M 4) P - M
S M M - S S - M M - S
S P S - P S - P S P
16) Ce este Silogismul?

Silogismul este un raionament compus din dou premise (judeci) care au un termen mediu i din
care urmeaz o concluzie. n funcie de concluzia termenului mediu din premise exist 4 figuri
silogiste.
17) Ce sunt figurile Silogistice?

1. Prima figur are ca termen mediu subiectul premisei majore (figura) judecile universal valabile
se noteaz cu A
Ex toti M sunt P
2. Figura a doua n ambele premise termenul pe care l are este predicat.
3. Figura a treia are termenul mediu subiect n ambele premise
4. Cea de-
18) Ce sunt modurile Silogistice?

Figurile silogistice se transforma din structure abstracte in sheme de inferenta numai daca
specificam tipurile de propozitii (a,e,I,o) ce apar drept premise si concluzie. Considerand acest
aspect, in fiecare figura sunt posibile cate 64 de combinatii numite moduri silogistice.numarul total
de constructii sau moduri silogistice este considerabil. 4* 64=256.
19) Care sunt modurile figurii 1?
Barbara
M a P
S a M
---------
Celarent
M e P
S a M
--------
Darii
M a P
S i M
---------
Ferio
M e P
S i M
---------
S a P S e P S i P S o P