Cocea Andreea Psi Personallității

Psihologia personalității
-CURS 2-
Analizăm modul în care se comportă oamenii pentru a face predicții legate de

comportamentul lor.
Între observarea comportamentului și predicție există o etapă ce le leagă și
fundamentează teoria.
OBSERVARE- TEORIE- PREDICȚIE
→ testăm (validăm)
→ descrie o realitate
→ explică relația între variabile
Teoriile sunt:
● descriptive
● explicative
Predicția e bazată pe teorie, iar teoria e bazată pe ipoteze.
Când punem într-o teorie cauza apariției unei variabile, atunci trecem de la descriptiv
la explicativ.
Teoriile explicative:
● cauzale
● corelaționale
Pe baza observației → elaborăm teorii (neintenționat cel puțin descriptive) → emitem

predicții → testăm predicția și validăm teoria
1. Facem observația (asupra celorlalți și a noastră)
2. Elaborăm o teorie (cel puțin descriptivă dacă nu explicativă)
3. Facem predicții de comportament
4. Testăm predicția (prin test este validată teoria pentru că predicția pleacă din
teorie)
! Dileme calitative între un om normal și un psiholog în demers.
Expertul în domeniul psihologiei personalității este mult mai sistematic în observațiile
reale.
1
OBSERVAȚIA
Personolog:
● sistematic
● operaționalizarea constructelor
● grile de observație (incidență, durată, frecvență- observabil, măsurabil)
Pe grila de observație operaționalizăm ceva prin traducerea în elemente măsurabile
(ex. incidență, frecvență, durată, intensitate)
Persoană normală:
● ocazională
● întâmplătoare
Personolog:
● se bazează pe date empirice ale testului
● replicabilitate
Persoană normală:
● permit o explicație alternativă
PASUL1
Observația: sistematică/ nesistematică
PASUL 2
Elaborarea teoriei
Unde apare diferența între omul obișnuit și omul de știință?

Teoria științifică se bazează pe date validate empiric de unde rezultă o sporire a
obiectivității.
Persoanele care realizează o revoluție științifică pot renunța la datele empirice
colectate anterior, trebuie puse alte elemente în locul datelor anterioare care să
descrie realitatea, să fie validate, să fie viabile.
O teorie trece testul viabilității dacă poatre să explice toate fenomenele anterioare și
să explice un fenomen neexplicat de teoriile precedente.
Teoriile fără suport empiric riscă o contestație vehementă. (ex. cazul lui John Barch)
2
Psihologia personalității se ocupă de următoarele aspecte importante:
1. Analiza diferențelor interindividuale, studiul modalităților prin care noi oamenii
suntem diferiți unii de ceilalți.
Cu cat o legitate explica mai multe situații concrete, cu atât ea este în mai
mică măsură să ajute oamenii care sunt o entitate unică.
2. Persoana în ansamblul ei=> cum funcționează persoana în contexte
ecologice.
DEF. Personalitatea reprezintă acele caracteristici ale unei persoane care

justifica sau explica consecvența patternurilor sale comportamentale.
→ Explica de ce noi suntem consecventi/ consistenti cu noi înșine, este definitoriu

pentru personalitate.
→ Ne da consistență transsituațională.
3
Perso C3 - 12.10.2021
Triplet investigativ/ interogativ

Triplet prin care se analizeaza teoriile personalitatii - 3 intrebari la care raspund toate teoriile
personalitatii:
1. Ce?
- vizeaza structura personalitatii umane
- care sunt componentele de baza ale personalitatii?
- elementele cele mai stabile ale personalitatii, asa cum e si anatomia, chiar daca
ne schimbam fizionomia in timp elementele de baza raman
- elemente transsituationale si transtemporale, sunt stabile in timp si in
situatii diferite
2. De ce?
- sondeaza/investigheaza la nivelul proceselor personalitatii, structura personalitatii,
ce anume ne motiveaza pe noi sa facem anumite comportamente
- incearca sa afle motivatia conduitei umane
*analogie cu medicina
ce de ce
element static - structura element dinamic - procesualitate
anatomia personalitatii, fiziologia pers, cauta relationarea dintre elementele

componentele personalitatii, structurale, dinamica relatiilor dintre structurile personalitatii,
structura pers cum interactioneaza structurile personalitatii intre ele
3. Cum?
- analiz aspectele de dezvoltare, de devenire a personalitatii, Cum devenim ceea ce
suntem (la maturitate)?
- aici intalnim dihotomia nature vs nurture, ce e inascut vs ce e dobandit?
- crestere si dezvoltare - explicit relationate cu conceptele de structura si procese
- ce procent e ereditar si ce % e dobandit in ontogeneza? factori genetici si factori
ambientali
- cultura ne influenteaza nevoile pe care le avem, relatiile (culturi individualiste vs
colectiviste), etc
- ereditatea preseteaza niste limite ale anumitor caracteristici + mediul determina
“coloratura” particulara ale acestor caracteristici
- ereditatea = conturul desenului, mediul = culorile, nuantarea desenului, a
caracteristicilor ereditare
=> Orice teorie a personalitatii trebuie sa poata explica structura, interactiunea si

dezvoltarea patternurilor comportamentale.
*Pe aceasta structura a scris opre cartile sale
Exista mai m modele teoretice care vor sa elucideze aspectul psihologiei pers, putem compara
aceste modele intre ele daca raspundem la fiecare intrebare pe rand in cadrul fiecarui model si
apoi sa comparam raspunsurile la intrebari intre ele. => un tabel de comparatie la final de
semestru.
Sarcina:
- precizam minim 1 max 3 elemente structurale propuse de catre reprezentantii psihologiei
psihanalitice, umanistice, behavioriste
- psihanaliza: preconstient, inconstient, constient; id ego superego
- umanism: sine real si sine ideal
- modalitati prin care persoana se dezvolta de la sinele real la sinele
ideal, dezirabil
- alte elemente ale paradigmei: motivatiile si trebuintele
- https://lumeninmundo.com/2019/07/06/perspectiva-umanista-a-dezvoltarii-personalitatii-teo
ria-ierarhica-a-motivatiei-umane-si-autoactualizarea-teoria-rogersiana-a-personalitatii/
- behaviorism: element de baza = raspunsul comportamental, raspunsuri la
stimuli din mediu
- alte elemente ale paradigmei: intariri, conditionari, comportamente invatate
- https://xdocs.ro/doc/personalitatea-in-abordarea-behavioristadocx-loywrdq9ww83
- care considerati ca sunt raspunsurile psihologilor acestor scoli de paradigme le-au oferit
la intrebarea de ce?
- psihanaliza: stabilirea unui echilibru intre pulsiunile venite din id ego si
superego, interactiunile dintre ele explica comportamentul uman
- cautarea a noastra de a ne reducem “entropia” la un optim entropic
- behaviorism: initierea vine din mediu, raspunsuri,
- pavlov: intre stimul si raspuns exista discriminare
- intariri, pedepse: discriminarea e prin intariri si pedepse
- umanism: nevoile umane
- in opozitie cu psih, ei vor sa creasca entropia, sa creasca tensiunea, iti
cresti nivelul de activare pe parcurs, niv de arousal
Psihologia personalității
-SEMINAR 1-
Conceptul de sine
Sinele
→ Sinele reprezintă percepția individuală asupra propriei persoane și constituie
aspectul ce oferă unicitate individului.
→ Constituie autoevaluarea dimensiunilor personale fizice, emoționale, cognitive,
funcționale.
→ Componente:
● Conceptul de sine
● Stima de sine
● Identitatea (imagine de sine, performanțe de rol)
Conceptul de sine (credințe despre sine)

→ Cuprinde cunoștințele despre sine organizate sub forma unor colecții de
scheme despre sine.
→ Motivațiile principale ce stau la baza cunoașterii sinelui sunt:
● Dorința de a ști lucruri despre noi (predictibilitate și control)
(self-assessment)
● Confirmare de sine (self-verification)
● Păstrarea imaginii pozitive de sine și dobândirea unor noi cunoștințe pozitive
despre sine (self-enhacement)
Stima de sine- Cât de valoros sunt?

→ Stima de sine se referă la evaluarea propriei valori ca persoane. (implică
evaluarea cunoștințelor despre sine în termen de bun sau rău)
→ Derivă din nevoia de apreciere și respect.
→ Poate fi conceptualizată sub forma unui proces dinamic și continuu.
→ Stima de sine crescută=narcisism?
● Nu.
1
→ Stima de sine crescută duce la performanțe mai bune?
● Da, până într-un punct.
→ Care sunt beneficiile stimei de sine crescute?
● Ne întărește ca persoane și ne determină să facem cât mai multe acțiuni în
favoarea noastră.
● Ne deschide pe plan social.
Identitatea- Cine sunt?

→ Include o serie de componente care răspund la întrebarea cine sunt eu, rezultate
în urma interacțiunii persoană-mediu (social și cultural):
● Percepția celorlalți, stil interpersonal, reputație
● Potențialul perceput
● Valori și principii
→ Este în esență un concept social.
→ Include aspecte precum: gen, etnie, statut familial, ocupație, roluri sociale,
orientare sexuală, imagine fizică etc.
→ Se definește prin continuitate și diferențiere.
→ Se dezvoltă din copilărie și se modifică pe parcursul vieții. (rol important:
modele)
Factori ce influențează dezvoltarea sinelui

→ Experiențe
→ Factori developmentali
→ Cultura
→ Resurse interne și externe
→ Istoricul de succese și eșecuri
→ Crize majore
→ Vârsta, boli, traume
2
Personalitatea
stabilitate vs. plasticitate
Evaluarea personalității
→ chestionare structurate de personalitate
→ evaluarea de către cei din jur
Plaster Theory / Plasticity Theory

Wiliam James (1890/1950)
→ Factori de care depind schimbări majore:
● cariera
● relațiile de cuplu stabile
● rolul de părinte
după 30 de ani
→ Unii autori pledează pt o anumită flexibilitate a personalității.
→ Între 20-30 de ani mai pot apărea schimbări ale personalității.
● Agreabilitate și Conștiinciozitate
● Neuroticism și Extraversiune
→ În situații complet noi…

● vom demonstra noi caracteristici personale (Shoda & Mischel, 1998)
● vom exprima diferit trăsăturile de personalitate (Fleeson, 2004)
● vom demonstra preferință pentru anumite comportamente (Gramzow, 2004)
3
Freud și personalitatea
-CURS 4&5-
Repere biografice
→ 6 mai, 1856 – Moravia (Germania -> Cehia)
→ Iacob și Amalia, 8 copii
→ la 17 ani – stud. Medicină – Viena – Neurologie
→ foarte motivat pentru a deveni faimos- descoperiri
→ înțelegerea celorlalți prin prisma propriilor experiențe
→ toată viața este preocupat de păstrarea unei imagini pozitive
→ moare la Londra, 23 septembrie 1939 (83 ani)
● moare însetat de viață
Sensurile termenului psihanaliză:

→ Teoria personalității;
→ Metodă psihoterapeutică;
→ Paradigmă de cercetare.
Teoria freudiană a Personalității

→ Teoria Personalității în întrebări și răspunsuri:
● Ce? → Structură;
● De ce? → Procese
● Cum? → Dezvoltare
a) Structură
→ Nivele ale conștienței
→ Instanțe ale personalității:
● sine;
● eu;
● supraeu.
1
b) Procesele
→ analogie cu sistemele fizico-chimice.
Energia instinctelor este:
● exprimată
● blocată => funcționarea dinamică a Personalității
● transformată
Dezvoltarea Personalității
→ Stadiile dezvoltării psiho-sexuale – 5 stadii (0-13 ani):
● Oral
● Anal
● Falic
● Latentă
● Genital
→ Dezvoltarea proceselor gândirii
→ Dezvoltarea instinctelor.
Evaluarea teoriei psihanalitice a personalității

→ Cea mai
● comprehensivă }teoria personalității

● influență
→ Caracterul de
● adevărat }în comparație cu impactul teoriei

● fals
→ Teoriile succedente sunt
● prelungiri }la teoria psihanalitică

● replici
→ chiar dacă mulți l-au contestat, cu toate aceste nu trebuie să contestăm și noi că
teoriile neofreudiene sau neopsihanalitice sunt în prelungirea teoriilor freudiene
2
!!! Mișcarea New Look
Miscarea Another look to a New Look
→ Freud nu a fost primul psiholog ce a atras atenția asupra importanței

inconștientului în viața psihică
→ Remarcabil efortul lui Freud de a-și fundamenta biologic teoria
→ Proiect pentru o psihologie științifică
→ Sulloway – Freud= biolog al sufletului
Teoria psihanalitică – adâncirea analizei
I. Ce? – Structura Personalității

Structura: aspectele stabile ale P.
→ Unitățile structurale bazale în teoria psihanalitică
A) Niveluri ale conștiinței- Modelul topografic
Freud: viața psihică poate fi descrisă în termeni ai nivelului de conștientizare a unei
experiențe.
a) Conștientul
b) Preconștientul;
c) Inconștientul;
● Conştientul: evenimentele de care ne dăm seama la un moment dat

● Preconştientul: decupează fenomenele care pot deveni conştiente, dacă ne
focalizăm atenţia asupra lor.
● Inconştientul: circumscrie fenomenele inaccesibile conştienţei şi care nici nu
pot fi conştientizate decât în condiţii cu totul speciale
→ Cele 3 niveluri nu trebuie percepute ca locații mentale distincte în arhitectura

psihică
→ Ele sunt procese psihice care operează împreună sau izolat influențând
comportamentul uman
3
Dovezi psihanalitice privind procesele inconștiente
a) Hipnoza
- hipermnezia hipnotică
- sugestile posthipnotice
b) Percepția inconștientă
c) Apărarea perceptuală
- cand noi nu percepem anumite cuvinte pentru că au o valență
traumatică ridicată
d) Activarea psihodinamică
Modelul topografic- dificultăți explicative

Freud- modelul topografic- mult prea simplist pentru a putea explica
Id, Ego, Superego

a) Id-ul
b) Superego-ul
c) Ego-ul
ID
→ Id-ul - singura componentă a personalităţii care este prezentă încă de la naştere.
→ El adăposteşte instinctele şi întreaga energie psihică a individului
→ Este guvernat de principiul plăcerii (hedonist) și cel al distrugerii
EGO
→ Apare și se dezvoltă în ontogeneza noastră
→ Pentru a comunica cu lumea externă, pentru a o percepe şi a-i descifra sensul,
id-ul trebuie “să ceară ajutor unui prieten”.
→ Formarea ego-ului este ajustată de experienţele corporale care îl ajută pe copil să
diferenţieze între “eu” şi “non-eu”.
→ Comunicarea cu mediul este polisenzorială, apar permanent ajustări în structura
ego-ului
→ El este înţelept şi raţional, elaborându-şi planuri realiste, menite să satisfacă
nevoile id-ului (care este irațional)
4
→ Operează în baza principiului realităţii: gratificarea unui instinct este amânată
până în momentul în care plăcerea poate fi obţinută în absenţa unor consecinţe
nedorite.
→ Ego-ul interacţionează cu id-ul, determinând blocarea, transformarea sau
eliberarea treptată a energiei celui din urmă.
→ Uneori ego-ul se identifică cu părinţii atotputernici
=> copilul va începe să interiorizeze standardele acestora.
=> acest proces va conduce treptat la formarea supraego-ului.
SUPRAEGO
→ O parte specială a ego-ului, care observă şi judecă, mai presus de orice,
comportamentele individului
→ Instanța noastră morală prezentă mereu, dovada că am internalizat axiologia
părinților
→ El judecă, mai presus de orice, comportamentele individului.
5
Concluzii
1.Conceptele de constient, preconstient si inconstient , respectiv, Id, ego și supraego
sunt la un nivel înalt de abstractizare și insuf. definite
2. Ele reprezinta procese psihice si modalitați specice de funcționare ale
personalității, nicidecum locații psihice
3. Nu deținem aceste unități structurale, dar se constata ca anumite comportamente
umane sunt mai bine explicitate dacă apelăm la aceste concepte și operaționalizarea
lor
II. Procesele personalităţii

→ De ce? De ce ne comportăm noi într-un anumit fel?
→ Procesele (dinamica) implicate în teoria psihanalitică reflectă modul cum energia
sistemului de Personalitate este:
● exprimată;
● blocată;
● transformată
→ Sursa întregii energii psihice = stările de excitație ale organismului care caută
exprimare pentru reducerea tensiunii
→ Ce sunt aceste stări de excitație:

● instincte;
● trebuințe (impulsuri)
→ În teoria psihanalitică primară:

● ego-instincte = de autoconservare
● instincte sexuale = perpetuare a speciei
→ În teoria târzie
● instinctul vieții (energia libido)- toate comportamentele morale au la bază
acest instinct
- ego-instincte;
- Instincte sexuale;
● instinctul morții
6
→ Interacțiunea dintre exprimarea şi inhibarea unui instinct fundamentează în fapt
dinamismul teoriei psihanalitice.
→ Elementul cheie al acestei funcţionări îl constituie conceptul de anxietate.
→ Anxietatea = reiterarea unei experiențe traumatice într-o formă miniaturizată.
Mecanisme de apărare
→ Sunt modalități (căi) prin care ființa umană distorsionează realitatea și îți înlătură
temerile din câmpul conștiinței astfel încât nu mai experiențiază anxietatea.
→ Asemenea mecanisme de apărare împotriva anxietății sunt:
● proiecția;
● negarea;
● raționalizarea;
● regresia.
III. Cum?
Cum devenim ceea ce suntem?
→ Lasa-i omului (de langa tine) timp si … va deveni ceea ce este
→ Două aspecte cheie în dezvoltarea personalității:
1. Individul parcurge anumite stadii de dezvoltare;
2. Importanța experiențelor din prima copilărie prin impactul lor asupra
comportamentului ulterior.
→ Stadiile evolutive:
a. Dezvoltarea proceselor gândirii;
b. Dezvoltarea instinctelor.
a. Dezvoltarea proceselor gândirii

→ Procesul primar de gândire = limbajul inconștientului (ID) (fără sintaxa)
→ Procesul secundar de gândire = limbajul conștientului (sintaxa realității)
→ În paralel cu dezvoltarea gândirii secundare, se structurează treptat ego-ul şi
supraego-ul individului.
7
b. Dezvoltarea instinctelor
→ Sursa instinctelor = tensiunea organică care tinde să se centreze (localizeze) pe
anumite regiuni ale corpului, numite zone erogene.
→ Stadiile dezvoltării:
● Stadiul oral;
● Stadiul anal;
● Stadiul falic;
● Stadiul de latență;
● Stadiul genital.
→ Stadiile de dezvoltare sunt numite în funcție de zonele corporale care au cea mai
mare sensibilitate la stimulare în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică.
Stadiul oral
0 – 1 ½ ani
→ Gura – zona de sensibilitate și excitație maximă
→ Gratificarea prin: interactiuni cu zona orala
● copil
● adult
→ Conflict:
● Introducerea regulilor de comportament alimentar;
● Interzicerea introducerii obiectelor în gură.
Stadiul anal
1 ½ - 3 ani
→ Anusul – zona de sensibilitate și excitație maximă
→ Gratificarea prin conflicte – educația pentru:
● reticență;
● comportament la toaletă.
8
Stadiul falic
3 – 6 ani
→ Organele genitale – sensibilitate/excitație
→ Conflicte:
● Complex Oedip – băieți;
● Complex Electra - fete.
Stadiul de latență
6 – 12 ani
→ Dezvoltarea rapidă a superegoului – conștiința abaterilor morale (păcatului)
→ Nu există zone de sensibilitate distincte
→ Prietenii cu copii de același sex
Stadiul genital
13 ani - adult
→ Stabilirea de relații heterosexuale;
→ Dorința pentru relații sexuale/procreere.
→ Freud:
● Comportamentul anormal reprezintă expresia unor conflicte nerezolvate în
unul din stadiile de dezvoltare psiho-sexuală.
● Comportamentul deviant exprimă o căutare continuă a gratificării pe care
stadiul neîncheiat o mai poate oferi.
!!! Atenție: Relația dintre conceptualizare și strategiile terapeutice.
9
Psihanaliza. Mecanisme defensive
-SEMINAR 2-
Teoria personalității
→ ID
● „bad boy”, impulsiv, instant gratificator, evită durerea și maximizează plăcerea
(inconștient)
→ SUPEREGO
● opusul lui ID (inconștient și conștient)
→ EGO
● încearcă să împace „capra cu varza” (conștient)
● toate acestea sunt impulsionate de dorință sexuală/ frică (inconștiente) și sunt
influențate de stadiile dezvoltării psiho-sexuală interacț. nemijlocit cu mediul
Modelul topografic
→ mecanismele defensive își au originea în modelul topografic:
Conștient Preconștient Inconștient
→ tot ceea ce ne este → tot ceea ce poate fi → tot ceea ce nu este accesibil
accesibil accesibil → dependent de constient si
preconstient
→ ilogic, atemporal, aspatial
Modelul structural
→ ID-ul
● Elementul bazal al personalității
● Prezent de la naștere
● Adaposteste instincte și energia psihică
● „I want to do this now”
1
→ Ego-ul
● Prezent de la 6-8 luni
● Interacționează nemijlocit cu mediul
● Înțelept, Rațional, Realist
● „Maybe we can compromise”
→ SuperEgo-ul
● Prezent de la 3-5 ani
● Interiorizarea standardelor externe
● Parțial conștient / Parțial inconștient
● „It’s not right to do that”
Mecanisme defensive
→ Strategii inconstiente de gestionare a situațiilor stresante pentru a reduce
anxietatea
→ Sunt inconștiente (în afară de supresie)
→ Sunt utile pe termen scurt, dar nefaste pe termen lung pentru că ne îndepărtează
de realitate
→ Mecanismele de apărare ale Eului sunt aproape în exclusivitate inconstiente (mai
puțin supresia)
→ Mecanisme de protecție care ajuta la gestionarea instinctelor și afectelor în situații
de stres
→ Sunt:
● sublimare
● negare
● displacement/ transfer
● regresie
● recreation formation
● proiecție (dai vina pe alții)
● supresie (conștientă)/ represia (inconștientă)
● refulare
2
RAȚIONALIZARE
→ Conștientizăm un adevăr mic, ignorand imaginea de ansamblu
→ A utiliza și a crede scenarii plauzibile dar superficiale pentru a
justifica un comportament inacceptabil
→ Distorsiunea cognitivă
→ Scuză logică pentru eșec
ex. Aș fi putut sa iau bursa de performanță dacă nu aveam atat de multe examene în
așa scurt timp. (în realitate, altcineva a avut o performanță mai bună)
REGRESIA
→ Utilizarea unor comportamente din copilărie pentru a face fata stresului
→ Căutarea confortului din perioada copilăriei
→ Activități asociate copilăriei
ex. Suptul degetului, întinsul în pat în poziția fetusului, plansul specific perioadei din
copilăria timpurie
INTELECTUALIZAREA
→ Te documentezi foarte mult despre o problemă (ex. boală) pentru a maximiza
impredictibilitatea și a maximiza sentimentul de control
→ Explicarea si teoretizarea emotiilor
REPRESIA
→ Persoana “împinge” informația neplăcută până în punctul unde nu mai
conștientizează ceea ce s-a întâmplat
→ Emoții puternice "uitate" - Proces total inconștient
→ Pe termen lung crește dexteritatea
→ Duce la acte ratate
ex. O persoana poate prezenta relația cu părinții ca fiind una foarte buna în timp ce îi
tremura vocea, se inroseste ca semn al faptului ca e incomoda discuția fără a
conștientiza faptul ca are o problema cu unul sau cu ambii părinți
NEGAREA
→ Persoana, deși confruntată cu o idee sau un eveniment, nu acceptă/nu
conștientizează realitatea acestuia.
3
→ Poate fi utilă pe termen scurt pentru că nu ne dă timp să procesăm/ gestionăm
pierderea
→ Negarea realității pentru ca nu suntem pregatiti sa o infruntam
ex. Cineva care consumă alcool în mod excesiv și declara faptul ca nu este alcoolic
pentru ca a bea constant, singur nu reprezintă alcoolism
SUPRESIA
→ Persoana este conștientă de o anumită situație însă alege sa se angajeze în
comportamente opuse pentru a nu lăsa să fie exprimat un comportament indezirabil
→ Alegem conștient să ignorăm o situație neplăcută (la fel, ne dă timp pentru a nu
crea un răspuns adaptativ la trecerea de la reacție la răspuns)
→ Suprimare un pic mai conștientă decât Represia
ex. O persoana care conștientizează că nu s-a pregatit pentru examen, însă
nu se prezinta la examen pentru a evita un rezultat nesatisfacator. Cu toate acestea,
justifica și conștientizează neprezentarea la examen ca datorandu-se altor factori
decât lipsei de competente informaționale și/sau practice ce urmează a fi evaluate.
PROIECȚIA
→ Persoana atribuie altcuiva caracteristici negative pe care le deține
→ Dai vina pe alții (inconștient uneori)
→ Atribuim altei persoane ganduri si emotii puternice personale care sunt
inacceptabile
ex. Un soț care înșeală consideră că este vina soției pentru că el a ajuns în situația
de a înșela
REACȚIA INVERSĂ
→ Când un comportament nu este dezirabil persoana se comportă în mod opus
SUBLIMARE
→ Descarcarea energiei agresive în activități acceptate social (fie
practice sau artistice)
ex. impulsurile sexuale sunt transformate într-o activitate fizică intensă
4
Mecanisme defensive- ele se activează când o informație inconfortabilă din
inconștient se activează
Reprimarea- acțiune activată atunci când nu vrem să ne simțim inconfortabil, nu
vrem să lăsăm o influență din inconștient să ne afecteze
5
EVALUAREA PERSONALITĂȚII DIN PERSPECTIVA
PSIHANALITICĂ
-SEMINAR 3-
→ Nu avem teste de personalitate cu itemi

→ Testele proiective- teste care se bazează pe imagini
→ Testele din psihanaliza ajuta clientul sa fie mai deschis in terapie, dar nu servesc
pentru diagnosticare
→ Se analizează caracteristici inconstiente ale persoanei
→ Se bazează pe stimuli ambigui
→ Noi proiectam dorințe, frici, nevoi etc.
→ Analizam conflicte intre acestea
TESTELE PROIECTIVE
1. Surprind, într-o manieră globală, structurile de personalitate
2. Pun în evidenţă caracteristici ascunse, latente şi inconştiente ale personalităţii
3. Sunt fundamentate pe legea determinismului psihic
- explică comportamentele noastre prin cauze la nivel intern (psihic)
ex. nu altii sunt de vină că eu ma comport asa, ci psihicul meu
Alte caracteristici
→ răspunsul la stimuli ambigui, aparent fără a avea un sens
→ informațiile despre personalitatea individului sunt dezvăluite fără ca acesta să
realizeze (Murphy & Davidshofer, 2005)
→ ceea ce o persoană proiectează într-un stimul reprezintă emoțiile inconștiente ale
acesteia, nevoile, dorințele sale, atitudinile și alte aspecte centrale ale personalității
sale (Frank, 1939)
→ modul în care clarificăm pare că vine din inconștient, sunt aspecte care reprezintă
emoțiile inconștiente, conflictele ascunse
→ cu ajutorul testelor proiective încercam sa ajungem la inconștient
1
TIPURI DE TESTE PROIECTIVE
În funcție de tipul materialului stimuli:
A. Teste cu pete de cerneală
B. Tehnici verbale
C. Teste figurale
- au oameni ca și material stimul
D. Desen şi pictură
E. Joc şi artă dramatică
- dai niște păpuși și îi spui să organizeze o scenă din acele personaje
A. Teste cu pete de cerneală

1. Testul Rorschach (1921, 1942)
ex. dacă persoanele sunt suferinde, ar putea vedea sânge
2. Testul Holtzman (1965)
B. Tehnici verbale
1. Testul asociaţiilor libere (Galton, 1879)
ex. se dă o expresie sau un cuvânt și trebuie să răspundem cu cele care sunt cele
mai activate
→ poate scoate la suprafață actele ratate (când fără să ne dăm seama răspundem
cu ceea ce dorim, dar opusul a ceea ce este dezirabil în societate)
→ răspunsurile relevante intervin după blocaj
2. Testul completării de propoziţii (RISB –Rotter Incomplete Sentences Blank,

1950)
→ presupune completarea unor sintagme și generarea unor povești
C. Teste figurale
1. Testul răspunsului la frustrare (Rosenzweig, 1978)
→ apare o imagine în care o persoană are un comport mai agresiv, trb să răspunzi
din papucii persoanei frustrate
2
2. TAT (Thematic Apperception Test)
→ ISTORIC: 1935 Henry Murray, Christiana Morgan - Harvard Psychological Clinic
→ Serie de 31 imagini ambigue
→ Participantul este rugat să spună o poveste plecând de la fiecare imagine,
incluzând:
● Ce a cauzat situația prezentată
● Ce se întâmplă în secvența prezentată
● Ce simt și ce gândesc personajele
● Care este finalul poveștii
→ Ce urmăresc psihanaliștii
● se uită la descirera poveștii
● la cum se face tranziția
● care sunt stimulii din imagine care au declanșat povestea
● se uită la nivelul interpretării, la aspecte factuale, la interpretări, proiecții și
explicații, la tonul vocii
Poveste:
● ce se întâmplă, cn sunt pers si ce se întâmplă
● ce a cauzat situația
● ce simt pers și ce gândesc
● care este finalul
Marcela este bolnavă de COVID-19. Marian este vine să o verifice dacă are febră, și este
bătrân și sclerozat. Marcela regretă că nu s-a vaccinat. Marian empatizează cu ea și speră
să se facă bine (sau să moară și să îi ia averea). În final, Marian îi pune o compresă cu apă
pe frunte și o lasă să doarmă.
D. Desen şi pictură
1. Testul copacului
→ Desenează o persoană
→ Casă-Copac-Persoană
→ Desenul familiei
3
E. Joc şi artă dramatică
→ Păpuşi, figurine, alte jucării
→ Îi cerem să facă o scenă
Evaluarea testelor proiective

→ ambiguitatea stimulilor- generează o varietate de răspunsuri
→ metoda indirectă de măsurare- nu putem spune că măsurăm inconștientul
→ libertatea răspunsului- nu avem niciun fel de constrângeri
→ subiectivitatea notării
→ copiii se pot exprima mai ușor
Tehnici psihanalitice de accesare a incponștientului

→ hipnoza
→ asociațiile libere
→ analiza viselor
4
BEHAVIORISMUL
-CURS 6-
→ A venit ca o replică la psihanaliză

→ Nu avem acces la black box, se concentrează cu precădere asupra
comportamentului observabil și măsurabil
→ John B. Watson
● recunoaște că există procese cognitive, dar le studiază doar prin prisma
comp observabil
ex. gandirea este analizată prin prisma comportamentelor observabile, prin
limbaj
ex. ne uităm la limbaj pentru a înțelege anumite procese cognitive pe care le
are copilul
● nu neglijează emoțiile
● decondiționarea- cum să îl dezvăț pe copil de niște emoții foarte puternice
● în ceea ce privește emoțiile există partea de condiționare, dar și cea de
decondiționare
ex. micul Peter- îl învață să nu mai aibă frica de șobolanul alb (copilul avea
deja această frică)- pe măsură ce se apropia șobolanul de el, i se dădeau să
mănânce snacksurile lui preferate
● arată cum se dezvoltă frica (experimentul Micul Albert)
● prin normele și principiile behaviorismului a reușit să dezvolte fobii
● nu neglijează existența proceselor cognitive și a emoțiilor
→ B. F. Skinner
● comportamentul operant
● vorbește despre condiționarea operantă- pedepse și recompense
● asocierea unui comportament cu o pedeapsă/ recompensă
● comportamentul are consecințe
● un comportament este susținut de consecințele sale, prin urmare va
scădea/crește în intensitate în funcție de consecințe
● experimente pe porumbei
1
● inițial studiile lui Skinner și ale behavioristilor au fost făcute pe animale
Principii de bază ale behaviorismului

→ personalitatea- definită în termeni de comportamente, orice ține de noi se reduce
la comportamente
→ învățatul se vede prin comportamente externe
→ comportamentul- determinat de factori externi
ex. consecințele externe care ne-au format la un moment dat comportamentele:
bursa, laude, picarea unor examene
→ schimbarea condițiilor de mediu- exercitarea unei influențe pozitive asupra
omului, poate avea o influență dezirabilă
ex. vreau să renunț la anumite vicii, vreau să fac sport mai mult
→ schimbarea poate să apară pe tot parcursul vieții
→ studiul individual
→ formarea comportamentelor prin condiționarea operantă
→ trăsăturile- simple descrieri ale comportamentelor
→ gândurile și sentimentele- produse colaterale ale factorilor de mediu
ex. nevoile mele interne sunt prezente, contează, dar sunt procese colaterale, ne
interesează mai mult comportamentele externe
→ nu avem comportamente degeaba, nu vom avea niciun comportament pentru
care nu există consecințe așa cum vom păstra în viața noastră acele comportamente
pentru care avem consecințe adaptative
→ păstrăm comportamentele care au consecințe adaptative- învățarea prin
experiență
→ comportamentul este determinat de factori externi și nu de forțe interioare
CE este personalitatea?
→ răspunsul
● unitatea structurală cheie a comportamentului
● simplu reflex (ex. experimentul lui Pavlov)- comportamente complexe
● extern, observabil
2
ex. dacă avem ca și răspuns minciuna și avem factori care să ne mențină, vom
dezvolta ca și structură de personalitate un conglomerat de comportamente care ne
fac să mințim
ex. dacă sunt o pers extravertă, acestea sunt alte comportamente în afară de a vorbi
de ceilalți: inițierea conversațiilor, venirea cu idei noi, lucrul în echipă, punerea în
centrul atenției, coordonează echipe, își asumă anumite roluri sociale, împărtășește
detalii despre propria persoană
→ învățarea= schimbarea răspunsului operant (frecvență și intensitate)
→ ajungem să ne dezvoltăm/ să învățăm prin modificarea comportamentelor ca
frecvență și intensitate
DE CE funcționăm astfel??
→ condiționarea clasică- consecința nu devine de ceea ce face subiectul
→ condiționarea operantă- comportamentul este menținut de consecințele sale
● întărire pozitivă (primară sau secundară)
- mi se da ceva ce mi plc
- cu cât fac mai mult din acel comportament, cu atât primesc mai mult
din acea întărire
ex. încep să răspund pentru a primi bonus
ex. încep să citesc pentru a primi bursă
● întărire negativă
- mi se ia ceva neplăcut
ex. învăț ca să evit o notă mică
ex. învăț ca să evit reproșurile părinților
- răspunsul meu va apărea din ce în ce mai frecvent pentru a evita ceva
● pedeapsă
- primesc ceva neplăcut
- batjocura colegilor determina sa învăț mai puțin
- ex. asocierea învățării cu o emoție negativă- se face o asociere între
acel comportament și tristețe, furie=> nu mă pun să mai citesc pentru
că acel comportament îmi provoacă o stare negativă
- mi se dă ceva neplăcut
3
● penalizare
- mi se ia ceva plăcut
ex. timp cu prietenii, liniște în casă
● extincție
- presupune ruperea oricărei legături între comportament și consecințele
sale
ex. eu învăț sau îmi fac temele, iar profa nu observa ca mi-am facut
tema, nimic nimic, e foarte probabil ca eu să nu mi mai fac tema pentru
că comportamentul nu îmi mai aduce nimic
- înseamnă că eu am un comportament, îmi aduce niște beneficii, cineva
îmi ia beneficiile, eu știu ca facand acest comp primesc mai mult, nu
primesc comportament
- degeaba ținem extinctia dacă nu o putem duce până la capăt, putem
face să fie mai rău
- trebuie scoase toate consecințele care îmi susțin comportamentul
→ consecințe primare- nevoia de hrănire, siguranță

→ consecințe secundare- bani, laudă
ex. consumul de alcool
● întărire pozitivă- starea de euforie, fericire
● întărire negativă- evitarea unui conflict de acasă, pentru a nu plânge
CUM se dezvoltă personalitatea?

→ Întărire continuă
● în momentul în care noi învățăm un comportament și noi îl dezvoltăm e
relevant să folosim întărire continuă
→ Întărire proporție fixă
ex. de câte ori îți faci tema primesti 20 de sutimi bonus
→ Întărire proporție variabilă
● uneori primesc mai mult, alteori mai puțin
→ Întărire la interval variabil
● uneori primesc la 2, uneori la 3 teme
4
→ Ca să învăț un comportament nou trebuie să am musai partea de recompensă ca
să se sedimenteze comportamentul, pentru a reuși să fac un comportament fără a fi
dependentă de consecințe
→ Trebuie să ne uităm care sunt recompensele- degeaba încerc să pedepsesc
comportamentul dacă el este susținut de niște recompense puternice, primul pas
este să elimin recompensele
→ Dacă la un examen vreau să pedepsesc copiatul, trebuie să recompensez și
învățatul
5
BEHAVIORISMUL
-SEMINAR 4-
→ Personalitatea= sumă de comportamente observabile

→ Comportamentul- determinat de factori externi
→ Schimbarea mediului- influență pozitivă în dezvoltarea omului
→ Schimbarea comportamentului- oricând pe parcursul vieții
→ Diferențe individuale- factorii pot influența diferit indivizii
→ Între factorii externi și comportament de află BLACK BOX.
Evaluarea comportamentului
→ Analiza funcțională
● Un comportament poate avea funcții diferite pentru persoane diferite
● Un comportament poate fi declanșat și menținut de diferiți factori din mediu
CONTINGENȚA
→ ÎNTĂRIRI POZITIVE vs. ÎNTĂRIRI NEGATIVE (evitarea unui stimul aversiv)
→ EXTINCȚIE
→ PEDEAPSA (reducem un comportament) vs. PENALIZARE
Programe de întăriri
→ Întărire în proporție fixă
→ Întărire în proporție variabilă
→ Întărire la interval fix
1
→ Programe multiple
The Behavior Assessment System for Children, Second Edition

(BASC-2)
→ Reynolds & Kamphaus (2004)
→ A. Ion, N. Mitrofan și D. Iliescu (2009)
→ Nr itemi: între 139 și 160
→ Metoda de aplicare a instrumentului: evaluarea se realizează de către părinţi şi
profesori
→ Metoda de scorare: comportamentele sunt evaluate pe dimensiunea frecvenței de
apariție
2
PARADIGMA BEHAVIORISTĂ
-SEMINAR 5-
Puncte tari Puncte slabe
Credibilitatea științifică Determinismul mediului

● comportamentul observabil ● negarea structurilor stabile care
● posibilitatea de a realiza predicții pot explica unele comportamente
● măsurare obiectivă a ● dezinteres pentru emoțiile
comportamentului individului
● ignorarea factorilor cognitivi în
învățare
● utilitatea- comportamente ale ● aspectele etice

programelor terapeutice
Programe de întăriri
● de fiecare dată când colega de apartament face curat îi dăm o cafea
→ Întărire în proporție fixă
● a3a oară după ce face curat îi dăm o cafea
→ Întărire în proporție variabilă
● odată la 1-2-3 comportamente îi dăm o cafea
● se poate crea dependență
→ Întărire la interval fix
● în fiecare sâmbătă când terminăm curățenia mergem la lidl să cumăr o cafea
● la un moment dat primesc cafeaua la o sapt, alteori la doua
● recompensa nu are legătură cu comportamentul, ci cu intervalul de timp
→ Programe multiple
1
Comportamente din mediul social asimilate prin
condiționare operantă
→ Plânsul
● „Stop crying right now! Boys don’t cry”
● “It’s OK, honey let me give you a hug”
Self-control
→ Dacă stimulii externi și întăririle= responsabili pentru comportamentul nostru, ce
putem spune despre auto-control?
→ Autocontrol= schimbarea impactului evenimentelor externe (într-o anumită
măsură)
● evitarea stimulului
● saturație auto-administrativă
- e destul pentru că îmi face rău
- fumătorii care fumează 2 pachete pe zi și li se face rău
● stimulare aversivă
- o situație în care am anunțat prietenii că țin cură de slăbire- am
încălcat regula- prietenii ne critică
- critica- stimul aversiv
- prin ce fac determin o consecință negativă
● autoîntăriri
- după ce citesc un capitol îmi cumpăr o prăjitură
Modificarea comportamentului
→ NU Modificare cognitivă
1. Clinică
2. Mediul educațional
3. Organizații
2
Evaluarea comportamentului
→ COMPORTAMENT- frecvența
→ SITUAȚIA în care apare
→ CONSECINȚE- întăriri și pedepse
Evaluarea funcțională
1. Colectarea datelor
● observație directă
● autoraportare
2. Interpretarea datelor
● o analiză a relației dintre variabile: ipoteze
3. -
→ Practica discriminării
=diferențierea situațiilor și contextelor care controlează comportamentul
ex. dacă fumează dimineața la cafea, schimbăm contextul
→ Metoda observațională de izolare (time-out)

ex. ducem un copil în magazin și începe să plângă că vrea o jucărie- îl scoatem din
magazin
→ Procedura răspuns-cost
=comportamentele dezirabile aduc puncte, cele indezirabile retrag puncte (simplu
calcul de puncte)
ex. persoană paralizată- momentul în care face o mișcare mică corectă, primește
puncte
→ Inversarea comportamentului
=se bazează pe învățarea unui comportament incompatibil cu comportamentul
indezirabil
ex. dacă vrei să te lași de fumat, te apuci să mesteci gumă
3
→ Economia de schimb
=acordarea de cartonașe (jetoane) ca recompensă pentru realizarea sarcinilor
sociale corecte + posibilitatea de a le schimba pentru bunuri sau activități plăcute
→ Tehnici aversive
=utilizarea pedepsei în clinică pentru modificările comportamentale este etic
acceptată?
ex. pedeapsă- îți iau telefonul
penalizare- îl pun să stea la colț
→ Tehnica shaping
=recompensa fiecărui progres în dezvoltarea sau corectarea unui comportament
ex. la copiii autiști- au făcut odată un contact vizual, primesc recompensă
Aplicații în practica școlară

1. Tehnici aversive
→ elevii învățau pentru a scăpa de pedepse fizice
→ temele= pedeapsa
„Învățarea implică arajarea contingențelor sub care învață elevii.” (Skinner, 1968)
→ utilitatea pedepselor pe termen lung este redusă
2. Învățare asistată de computer
Aplicații în mediul organizațional

1. Procesul de instruire
→ programe de dezvoltare personală sub diverse forme
2. Tehnici motivaționale- prin condiționare
Recomandări pentru manageri

→ precizarea comportamentelor dezirabile (stabilirea criteriilor de performanță) ale
angajaților
4
→ propunerea unei varietăți de întăriri posibile pentru aceste comportamente (nu toți
sunt sensibili la același tip de întăriri)
→ consilierea angajaților în stabilirea obiectivelor și acordare de feedback privind
realizarea lor
→ administrarea întăririlor ca o consecință imediată a comportamentelor dezirabile
5
Curs 7- Teoria umanistă a
personalității
Introducere
Umanismul este progresist, renascentist, născut dintr-o perspectivă filosofică, ce
pune în centru omul, rolul său fiind văzut ca principal, omul este valoarea majoră,
„un scop în sine și nu un mijloc”
Caută adevărul prin mijloace umane, și care au în centru interesele oamenilor,

încearcă să recupereze ființa umană într-o nouă perspectivă
Contrastează cu filosofiile anterioare, care puneau în centru divinitatea
Crede că omul nu este „nici înger, nici drac”- el este deopotrivă apt pentru
ideal/potențial și apt pentru a-l nega/bloca, a nu-l realiza
Human Potential Movement (Mișcarea

Potențialului Uman)
Expresia umanismului în psihologie (mai ales psihoterapie), foarte cunoscută și
influentă
📌 TEZĂ PRINCIPALĂ: potențialul fiecărui individ este mult mai mare decât
potențialul pe care acesta în investește în diversele sale activități. (noi ne
folosim într-o mică măsură potențialul)
De ce ne sub-utilizăm potențialul?
Vinovată este societatea, mediul care se interpun în intenția noastră de a ne

manifesta plenar potențialul
Curs 7- Teoria umanistă a personalității 1

📌 ”Eupsihic”(Maslow)= o posibilă societate, ideală care ne-ar permite să ne
dezvoltăm din plin, la maxim, potențialul.
Mesajul umanismului: „Tu ești cel care creează”
📌 Religio= punere împreună, alăturare (omul este creator asemeni creatorului

său)
Propun terapia centrată pe client (inițiată pe Rogers, unul dintre cei mai importanți
reprezentanți ai umanismului)
Moreno. L.J.
precursorul mișcării H.P.
teatrul spontaneității
își are originea în România (București), fiind evreu
teatrul spontaneității este precursorul psihodramei/terapiei prin teatru

(spectacole cu valențe terapeutice), susțin exprimarea fără inhibiții
Maslow Abraham
aparțin mișcării/epocii moderne a H.P. și își construiește teoriile conform unei

noțiuni, cea de „experiența vârfului”
afirmă că omul este supus valorilor pe care chiar le crează→ raportarea lor
la trebuințe
Psihologia umanistă vine ca răspuns la:

Maslow spunea că psihologia umanistă este a treia forță în psihologia americană
Asumpțiile fundamentale ale psihologiei

umaniste
1. Omul, in esenta sa, este bun- nucleu pozitiv.
2. Potentialul uman este superior celui investit.
3. Fiecare individ este responsabil de performantele sale.
4. Accentul trebuie sã cadã pe prezentul subiectului.
5. Personalitatea= un sistem integrat
6. Personalitatea este intentionalã= individul este parte activã a personalitatii- o poate

controla
Reprezentanti:
→ Abraham Maslow
→ Carl Rogers
Perspectiva Rogersiană a personalității

Născut în America, într-o familie de catolici religioși, cu 6 copii (al 4-lea născut), cu
părinți foarte autorității, dar înstăriți
Datorită religiei, este cumva izolat, privat de distracțiile tipice vârstei, pănă la 21 de
ani când devine mai rebel
Studiază o serie de domenii: psihologie, istorie, zoologie, etc.
Este un individ solitar, care preferă cărțile și lectura în detrimentul prieteniilor
Teoria sa vine ca replică la:
teoria freudiană (nucleu negativ)
perspectiva behavioristă (omul complet determinat de mediu)

Rogers nu a fost îndeosebi preocupat să construiască o teorie a personalității, ci a
fost preocupat de psihoterapie; de acolo, din teoria psihoterapeutică, s-a născut și
teoria asupra personalității scade
1. CE?- structura
Conceptul structural cheie este SINELE
Rogers este un= fenomenologist- consideră că experiențele noastre au o notă de

subiectivitate
Crede că individul percepe situații, contexte, oameni, obiecte din mediu; aceste
percepții primesc o semnificație, un sens (Deci, deși, la început, percepțiile sunt
obiective, ele devin subiective)
📌 PERCEPȚII+SEMNIFICAȚII= CÂMP FENOMENAL AL SUBIECTULUI
SINELE= acele părți ale câmpului fenomenal care se referă la persoană în sine
(lucrurile pe care le asociez cu eu/mie/mine/al meu etc.)→ se nume;te sinele real
Sinele este un set organizat de percepții și nu o ființă minusculă înlăuntrul nostru

(nu există o reprezentare topografică a sinelui)

Sinele este rezultatul experiențelor conștiente (rezultatul interpretărilor, sensurilor
pe care le dăm percepțiilor noastre)
SINELE IDEAL= imaginea dorită, cine vreau să fiu
există un fel de mișcare între sine real și sine ideal, care este o sursă motivațională
(deci, dorința de a trece de la sinele real la sinele ideal- între care există un
document- este un puternic factor motivațional)
Evaluarea sinelui:
Diferențiator semantic: o serie de perechi de adjective antitetice, opozante,

dintre care persoana alege câte 1 pentru a se autodescrie
Tehnica de sortare Q- este o tehnică mai largă, obiectivă, care include

diferențiatorul semantic
2. DE CE?- procesele
a. Actualizarea sinelui
FREUD: comportamentele psihicului- relativ stabile

ROGERS: accentul pe schimbare
FREUD: psihicul= sistem energetic, accent pe detensionare

ROGERS: psihicul= mișcare avangardistă, accent pe actualizarea
sinelui
(care necesită o creștere, nu o scădere a tensiunii)
reprezintă tendința unui organism de a trece de la:
entitate simplă→ entitate complexă
dependență→ independență
fixitate, rigiditate→ libertatea expresiei
b. Consistența sinelui și congruența

Avem tendința de a discrimina conflictele, deci de a menține o consistență între:

percepția asupra sinelui real
experiență
Vreau să mi se confirme, prin experiență, percepția mea asupra propriei persoane

(în raport cu sinele real, nu cel ideal)
Congruență între felul în care sunt și felul în care mă comport
Incongruența declanșează mecanisme defensive precum:
distorsiunea (reinterpretarea convenabilă a experienței)
negarea
3. CUM?- dezvoltare
sursele sinelui
percepția mea asupra mea
percepția altora asupra mea
percepția mea asupra percepției altora asupra mea
forțele de creștere, dezvoltare și devenire există în fiecare dintre noi, dar nu dpdv.
biologic, ci psihic (intențional)
finalizarea procesului de actualizare a sinelui o reprezintă personalitatea

actualizată

Curs 8- Perspectica lui Abraham
Maslow asupra personalității
Abraham Malow- date biografice
născut în 1908 într-o familie de evrei emigrați din Rusia, f. săraci și lipsiți de
educație, cu o relație abuzivă
A avut o copilărie nefericită, cu lipsuri materiale și fără prea multă afecțiune

parentală, era complexat despre aspectul lui
Era descris de părinți ca fiind rece și distant; erau cruzi și aspri (mai ales mama),
casa lor era plină de certuri
Nu și-a iertat niciodată mama și nici nu a mers la înmormântarea ei, o urăște toată
viața, deși își iartă tatăl; în copilărie era f. pasionat de lectură
Se căsătorește cu verișoara lui și rămâne toată viața alături de ea, deși se

căsătoresc f. tineri
A fost puternic behaviorist, dar nașterea primului său copil i-a schimbat perspectiva
pentru că și-a dat seama că nu o poate manipula pe fetiță prin metode
⇒
behavioriste renunță la behaviorsim și devine umanist
Avea un IQ foarte mare și citea f. mult din cărțile prietenilor lui, evrei înstăriți și din
bibliotecile din NY
Își propune să creeze un curent psihologic care analizează valența+ a omului, cele
mai înalte idealuri ale sale și potențialul său maxim
⇒
Credea că știința e limitată, obtuză și obsedată de metodologie el nu încearcă să
elaboreze o teorie științifică, ci să le arate celor dinafara ei cum funcționează ființa
umană
Pune bazele psihologiei pozitive de astăzi
Crede că psihopatologia apare când omul se cufundă în lumea plină de durere care
îl înconjoară (face aceste afirmații din prisma experienței personale)
Curs 8- Perspectica lui Abraham Maslow asupra personalității 1

Nu încerca să nege tot ce ziceau psihanaliștii și behavioriștii, dar construiește pe
baza lor și rafinează (ex. piramida nevoilor- nevoile bazale vin din psihanaliză)
Auto-actualizare
💡 Actualizarea sinelui, eului, este o continuă dezvoltate a potențialului,

talentelor, capacitatea unui om, ca expresie a împlinirii misiunii
⇒
(chemării/vocației) sale (their calling) psihologia vocațională- f. promovată
în ziua de azi.
Maslow crede că actualizarea este sinergia dintre eul ideal și eul real
Maslow face distincția:
eu empiric
eu metafizic
Elemente ale vocației/chemării:

→ dacă nu le satisfaci, nu poți avea succes
personală: „poți fi cineva”
socială/prosocială: cum arăți chemarea
transcedentală: dincolo de sine
personală+socială/prosocială- eu empiric
transcedentală- eu metafizic
Piramida lui Maslow

Nevoi fiziologice: aer, apă, mâncare, adăpost, somn, haine, sex, căldură
Nevoi de siguranță: siguranță personală, financiară, a resurselor, locuinței, jobului
Iubire și aparteneță: prietenie, intimitate, familie, dragoste, sentimentul de

conexiune cu alții
Stimă: respect, stimă de sine, statut, recunoaștere, putere, libertate
Auto-actualizare: dorința de a deveni „the best that one can be”, de a-ți atinge
potențialul maxim
Logica piramidei: nu poți satisface nevoi secundare fără să le ai împlinite pe cele

bazale, DAR ordinea nevoilor poate fi selectivă și unii pot sări trepte (oricum,
dezvoltă psihanaliza→ nevoile de bază sunt necesare, dar nu suficiente)

Caracteristicile unei persoane auto-
actualizate
1. Percepția eficientă a realității
Noi distorsionăm realitatea, nu o percepem exact așa cum e (distorsiunea este
regulă, nu excepție a procesului perceptual uman)→ de aceea definim normalul
doar prin contrast cu anormalul (și nu invers), care este mai frecvent și mai ușor de
analizat
Percepția este denaturată, distorsionată, ineficientă
Distorsionăm inconștient realitatea pentru a atinge congruența sinelui (chiar dacă

ea nu este obiectivă), pentru că ne punem pe noi înșine în centrul percepției
noastre, pentru că receptăm realitatea ca fiind rigidă și, când nu e, tindem să
acceptăm acest lucru
Dincolo de abaterile perceptuale, avem li abateri de interpretare, mai ales în felul în

care-i vedem pe ceilalți (deși credem că îi percepem corect pe ceilalți, nu facem
acest lucru)
Considerăm că tot ceea ce fac ceilalți are legătură cu noi, în mod eronat
O rută a percepției eficiente: să tratezi oameni conform falsității lor, să nu-i consideri
mereu transparenți
O a doua rută a percepției eficiente: să ne aplecăm asupra propriilor noastre

mecanisme defensive (propriei falsități) și sp renunțăm repede la ele, să activăm
copingul adaptativ, să-mi recunosc obiectiv rolul în fiecare situație și să-mi accept
parte de vină
2. Acceptarea propriei persoane și a celorlalți, necondiționat

Pe acest principiu se bazează terapia
Această capacitate diminuează f. mult dezavantajele acceptării condiționate, mai

ales în relațiile romantice

Putem să observăm și să admitem toate defectele proprii/altcuiva, dar să ne/îl
acceptăm/iubim în continuare, în ciuda lor
Trebuie să le dezbraci de comportamente incongruente cu sinele indeal ca să-l

atingi, dar mai întâi trebuie să le vezi
Poți fi actualizat complet fără nicio educație/pregătire
3. Nevoia de solitudine
Nevoia să fii tu ca tine din când în când
Capacitatea de a te simți confortabil în singurătate și de a te baza pe tine mai mult

decât pe ceilalți
4. Experiența vârfului
Doar unii actualizați ajung la el, nu toți
Sentiment transcedental, al deschiderii unor noi orizonturi, al anulării dihotomiei,

sentiment că ești simulatan mai puternic și mai neajutorat decât toți ceilalți
5. Creativitate
Este cumva o caracteristică inerentă, nu legată de educație formală (aceasta din
urmă nu este)
O modalitate anume de a te raporta la realitate, de a ieși din roluri, din sintaxă, din
dihotomie, thinking outside the box
Adevăratele revoluții științifice→ realizate de oameni creativi
6. Percepție inoculată a realității

Redescoperirea lumii cu ochii inocenți ai unui copil care o descoperă pentru prima
dată

Să te bucuri de răsărit și a mia oară când îl vezi, să-ți redescoperi iubirea ca fiind
minunată chiar și după ani de relație
💡 → conștient de toate experiențele sale

→ trăiește deplin și bogat fiecare moment
→ are încredere în sine
→ face alegeri fără constrângeri și inhibiții
→ se poate confrunta cu dificultăți
→ creativ, trăiește constructiv+adaptativ

Personalitatea în abordarea umanistă
-SEMINAR 6-
Paradigma umanistă
→ Carl Rogers
→ Terapie nondirectivă, centrată pe client- centrată pe persoană
→ Sinele
→ Acceptare necondiționată
→ Auto-actualizare
Personalitatea
→ 1962 s-a fondat Asociația de Psihologie Umanistă
→ Principii:
1. Persoana trăiește și simte că este de prim interes
● Cine sunt eu?
2. Alegerea umană, creativitatea și autoactualizarea sunt subiectele preferate
de investigare
3. Importanța semnificației subiective trebuie să preceadă obiectivitatea în
selectarea problemelor de cercetare
4. Valoarea cea mai mare este atribuita demnitatii persoanei– oamenii sunt în
principiu buni
→ Nu contestă biologicul sau mediul

→ Reduc importanta determinismului (evenimentele externe nu sunt atat de
importante precum spun behavioristii)
→ Studiază problemele importante chiar dacă nu au metodele cele mai riguroase
→ Studiul personalității sănătoase
Caracteristicile persoanei adaptate

→ persoana este conștientă de toate experiențele sale
→ trăiește pe deplin și bogat în fiecare moment
1
→ are încredere în sine; toate informațiile pot fi percepute, evaluate și cântărite cu
precizie
→ simte un sentiment de libertate în a face alegeri fără constrângeri sau inhibiții
→ este creativă și trăiește în mod constructiv și adaptativ chiar dacă se schimbă
condițiile de mediu
→ se poate confrunta cu dificultăți
Evaluarea personalității
→ Explorarea emoțiilor și a atitudinilor față de sine și față de ceilalți
→ Accent pe experiențele subiective conștiente și conștientizabile
→ Evaluarea se realizează în timpul ședinței de terapie centrată pe client- clientul
comunica experiențele sale
→ Terapeutul nu judecă și nu dă sfaturi
→ Rogers nu a utilizat teste psihologice și nici nu a dezvoltat vreun test, ci a folosit
interviul centrat pe persoană și tehnica Q-sort
● tehnica Q-sort, concepută de Stephenson (1953)
● imaginea de sine
● grup de cartonașe: (asemănătoare cărților de joc), fiecare cuprinzând o
fraza referitoare la o trăsătură de personalitate
● „Își face prieteni cu usurință”, „Are dificultăti în exprimarea mâniei etc.”
● Subiecţilor li se cere să citească frazele respective (de obicei, se lucrează cu
aproximativ o sută de cartonaşe) şi apoi să ordoneze cartonaşele începând
de la frazele pe care le consideră drept cele mai caracteristice pentru ei
înşişi, până la cele mai puţin caracteristice. Subiecţilor li se cere să
aranjeze cartonaşele pe un continuum, ce are la o extremitate “Ce mă
caracterizează cel mai bine”, iar la cealaltă “Ce mă caracterizează cel mai
puţin”.
● 2-4-8-11-16-18-16-11-8-4-2. Se obţine, astfel, o distribuţie normală, ce
exprimă estimările subiectului faţă de
● măsura în care frazele înscrise pe cartonaşe îl caracterizează.
Q-sortarea- California Q
→ 100 afirmatii cu privire la personalitatea individului
2
→ NU reprezinta un test de personalitate cu valenta pentru diagnostic
Psihologie pozitiva, Existentialism

→ Sens și semnificație, libertate, nevoia de sens
→ Modele ale dezvoltării personale
→ Psihologie pozitiva (Martin Seligman)
→ Rollo May, Ernest Becker, Viktor Frankl.
→ Psihoterapia existentiala (Yalom, 1980)
3
Seminar 7- Aplicații ale abordării
umaniste
„What humans can be, they must be. They bust be true to their own
nature.”- Abraham Maslow
„The actualizing tendency cannot be destroyed unless we destroy

the organism.”- Carl Rogers
Aplicații
Rogers
În terapie (mai ales relația terapeutică)
acceptarea necondiționată
autenticitate (merg la terapie așa cum sunt, nu mă ascund)
creativitate în metodele utilizate (proces idiografic)
Acultare activă
empatic, înțelegere
încredere că omul se poate schimba, dezvoltam poate evolua
📌 Toate aceste lucruri sunt utilizate în general de toți terapeuții, indiferent de

paradigmă.
Nu sunt neapărat „psiholog”→ „I am myself in therapeutic

relationship.”
Seminar 7- Aplicații ale abordării umaniste 1

În centre de dezvoltare
fizică
pshică
a stilului de viață etc.
inclusiv personal trainers/nutriționiști utilizează aceleași principii
La locul de muncă
pentru a crea psychological safety, șeful trebuie să repete principiile, pentru că

astfel scade motivație și stima de sine a angajaților, până când uneori ei își dau
demisia
În religie și spiritualitate
În educație/orice muncă cu copiii
În publicitate
→ pe baza teoriei lui Maslow→ piramida nevoilor
respect
congruence
empathy
unconditional positive
client's ability to move
non-directional therapy
genuineness
self-actualization
Procesul schimbării
Responsabilizarea celorlalți pentru problemele mele. Mecanisme defensive
Trecerea spre responsabilizarea personală

Acceptarea responsabilității pentru sine, dar general, cu mai mult focus pe trecut
decât pe viitor
Clientul începe să-ți descrie emoțiile, dar critic la adresa lor (fază esențială în
terapie)
Clientul vede lucrurile mai clar, își asumă complet situația și e pregătit de
acțiune își asumă complet situația, vede lucrurile mai clar și e pregătit de
acțiune
Clientul recunoaște procesul de autoactualizare. Acceptă situația ca parte a

procesului
Se produce schimbarea
Cum?
Acceptare
Empatie
Respect
Caracteristicile persoanei adaptate (fully

functioning)
Persoana este conștientă de toate experiențele sale
Trăiește pe deplin și bogat în fiecare moment
Are încredere în sine ; toate informațiile pot fi percepute, evaluate și cântărite cu

precizie
Simte un sentiment de libertate în a face alegeri fără constrângeri sau inhibiții
Este creativă și trăiește în mod constructiv și adaptativ chiar dacă se schimbă

condițiile de mediu
Se poate confrunta cu dificultăți

Scopurile terapiei centrate pe persoană
(Seligman, 2006)
Facilitarea încrederii clientului și a abilității de a trăi în prezent- clientul poate fi
onest fără a se simți judecat de către terapeut
Promovarea conștientizării de sine și a stimei de sine
Împuternicirera clientului pentru schimbare
Încurajarea congruenței între comportament și trăirile afective
Suport pentru dobândirea abilității de a gestiona viața proprie și a deveni auto-

actualizat
Aplicații- relații în scop de dezvoltare

Coaching
Coach= facilitator
Coach= expert în procesul de coaching
Clientul= expert in conținutul vieții lor
Principii:
Relatia
Unicitate
Persoana ca întreg
Alegere

Curs 9- Teoria social-cognitivă a
personalității
avem 2 componente:
1. Componenta cognitivă
2. Componenta socială
psihologii social-cognitivi sunt behavioriști prin studiul sistematic al

comportamentului și perpetuează ideile prin relevarea potențialului uman
Bandura și Walter
au început cu o anumită școală și s-au desprins din ea
Bandura
se naște în Canada
a murit la 96 de ani
sunt puține date despre copilăria sa
în liceu a fost un autodidact, a avut doar 2 profesori
comportamentele sunt învățate prin întarire și pedepse, dar pune accentul pe faptul
că anumite comportamente pot fi învățate si făra o intarire directa
învățăm din perspectiva prin învățare prin modelare/învățare vicariantă
autoeficacitate
Walter Michelle
se naște la Viena
fascinat de tezele lui Freud, dar dispare cand ajunge la NY și incearcă să aplice
principiile teoriei Freudiene
Curs 9- Teoria social-cognitivă a personalității 1

termeni:
ostensivitate
sinonimie
persoana în accepțiunea acestora este una activă în sensul construcției propriului

eu, nu este supus numai influenței de afară
persoana utlizează procesele sale cognitive:
pentru a-și reprezenta evenimentele
pentru a anticipa viitorul
pentru a-si exprima optiunile
pentru a comunica cu alte persoane
dimeniuni:
socială
cognitivă
eu imi folosesc procesele cognitive pt a-mi reda realitatea
e foarte important momentul și cu câta acuratețe îmi reflect realitatea, pentru că

în funcție de asta aplic procesele mentale
operațiile mentale sunt ancorate în obiectual, concret
un mediu mai putin instrumentalizat poate fi mai benefic dezvoltării noaste mentale
psihologia ne ajuta în functie de gradul în care o putem raporta la realitate
CE este personalitatea?
concepte structurale ale teoriei social-cognitive:
competență și deprinderi
abilitatea persoanei de a rezolva diverse sarcini și de a face față cu succes

la cerințele mediului
scopuri

abilitatea individului de a anticipa viitorul și de a fi automotivat
nu se referă la scop ca finalitate produs, ci la scop ca proces
sinele
procesele care reflectă functionarea psihica normală
aduce Bandura in discuție constructul de autoeficacitate
Autoeficacitatea
📌 Viziunea personală a cuiva față de capacitatea lui de a face față unei

probleme.
📌 O abilitate autoperceputa privind performanta intr-o anumită situatie,

exprimă un sentiment al adecvantei si eficienței în situații sociale.
📌 Eficacitate= calitatea de a produce efectul dorit anticipat.

Eficiența= indeplinesti o sarcina in mod rapid si economic.
Cum măsurăm autoeficacitatea?
evaluarea se face situațional specific: ne raportăm la o situație particulară

(gradul de reușită
DE CE?
2 procese:
învățarea observațională și analiza ei
oamenii pot învăța diverse comportamente prin simpla observare a

⇒
comportamentului celorlalți conduce la o concluzie: șansa să învețe un
comportament în absenta intaririlor este mai mare dacă persoana este
reprezentativă pentru mine

autoreglare
să nu încurcăm termenii:
imitare
inganare
modelare
este între imitare și identificare
identificare
luăm asa mult comportamente încât de identificam cu el
poate deveni și patologică
achizitia depinde de modelare comportamentală si performare (depinde de

întariri)
📌 Conditionarea vicariantă= învățarea prin răspunsuri emoționale
→ e un caz particular al învățării prin modelare

Seminar 8- Evaluarea
personalității în perspectiva
social-cognitivă
structura:
competențe-deprinderi
scopuri
sinele
procese:
învățarea observațională
autoreglarea
dezvoltarea:
accent pe procesele mentale
mediază
relația dintre stimuli și comportament
Caracteristici generale
accent pe originile sociale ale comportamentului și pe importanta proceselor
cognitive în toate aspectele funcționării umane:
motivație
emoție
acțiune
originile în teoriile învățării
inițial denumită teoria învățării sociale
Seminar 8- Evaluarea personalității în perspectiva social-cognitivă 1

un comportament poate fi explicat în termenii unei interacțiuni între persoană și
mediu
Determinism reciproc
psihianaliză- determinism intern și psihic
behaviorism- determinism mediu
persoana este influențată de mediu, își influențează comportamentul care

influențează persoana ⇒ toate se influențează pe toate
Sinele și sentimentul de autoeficacitate

conceptul social-cognitiv al sinelui se referă la procesele care țin de funcționarea
psihologică a individului; individul nu deține o structură numită „sine”, ci mai
degrabă procese specifice ale sinelui care sunt parte integrantă a persoanei
deci, o persoană are concepții despre sine și procese de autocontrol care pot să se
modifice de la o perioada de timp la alta și de la o situație la alta
concepte majore care țin de sine:
autoeficacitatea
autoîntăririle (enforcement)

Autoeficacitatea
🗣 Capacitatea autopercepută de a face față unor situații specifice complexe,

dificile.
factori care influențează autoeficacitatea:
rezultatele anterioare
feedbackul din exterior
🗣 Un aspect particular al percepției sinelui; loc central în teoria lui Bandura.

Capacitatea autopercepută de a face față unor situații specifice.
e relaționat cu judecățile indivizilor privind capacitatea lor de a acționa într-o sarcină

sau situație specifică
comportamentul unei persoane este mediat de convingerile ei asupra propriilor

abilități de a se descurca într-o anume situație și e prezis într-o mare măsură de
aceste convingeri decât de performanțele anterioare
aceste relații între convingeri și performanță nu înseamnă că oamenii pot realiza

sarcini care le depășesc abilităţile efective, doar crezând că pot face asta.
Autopercepţiile asupra propriilor abilităţi vor determina ce fac indivizii cu
cunoştinţele şi abilităţile pe care le posedă
Bandura: judecăţile privind autoeficacitatea influenţează
alegerea situaţiilor în care ne implicăm
cantitatea de efort
timpul cât persistăm în sarcină
depăşirea obstacolelor
rezistenţa la dificultăți
reacţiile emoţionale din timpul anticipării situaţiei sau a implicării în acea

situaţie.

🗣 Oamenii cu o autoeficacitate ridicată cred că pot face față în mod eficient
evenimentelor și situațiilor.
Pentru că se așteaptă să reușească să depășească obstacolele, ei
perseverează în sarcini și adesea le îndeplinesc la un nivel înalt.
Ei au mai multă încredere în abilități le lor decât persoanele cu
autoeficacitate scăzută.
Exprimă puțină îndoială de sine.
Ei văd dificultățile ca provocări în loc de amenințări și caută în mod activ
situații noi.
Autoeficacitatea ridicată reduce teama de eșec, crește aspirațiile și
îmbunătățește abilitățile de rezolvare de probleme și gândire a analitică.
Bandura- surse privind sentimentul de autoeficacitate

experiența directă
expunerea la situații dificile
învățarea vicariantă
ne uităm la ce e similar cu noi, și dacă ne identificăm cu modelul
persuasiunea verbală
convingem persoana în cauză poate face
folosim informații evidence based
stările emoționale/de arousal ale persoanei
oboseala emoțională poate scădea autoeficacitatea
Categorii de vârstă și autoeficacitatea

(comportamente)
copilăria
interacțiunea cu alți copii
părinții îi cresc autoeficacitatea (feedback)

feedbackul de la profesori este important
adolescența
feedbackul de la prieteni e cel mai important
comportamentele care țin de relaționarea socială
vârsta adultă
timpurie
feedback din experiențele și realizările proprii
de mijloc
dacă pot crește copii
carieră
old age
abilitatea de a te autogesiona, de a te îngriji dpdv. fizic
Autoeficacitatea, genul și vârsta

B>F (până la 20 ani, apoi, diferențele se reduc)
crește în copilărie și maturitatea timpurie, maxim la vârsta de mijloc și scade la

vârstă înaintată
Collective eficacy
ne întărește coeziunea și poate să conteze mult în cazul de dissent
Metode de evaluare a personalității:

evaluarea autoeficacității
SE- unul dintre cei mai puternici mediatori cognitivi ai acțiunii, infl modul cumn
oamenii simt, gândesc, ae automotiveazî și se comportă

ASUMPȚIA DE BAZĂ: judecățile referitoare la SE sunt situațional-specifice și
reprezintă dispoziții globale care să poată fi măsurate de chestionare de
personalitate
pentru a avea putere de explicație și predicție, măsurile SE trebuie croite pe

domeniul de fct analizat și să reflecte cerințele sarcinilor din cadrul acestui domeniu
Construirea unei scale de evaluare a

autoeficacității
2 dimensiuni:
eficiența personală ca profesor- autoevaluare competențelor de evaluare
eficiența procesului educațional (de predare)- măsura în care procesul de

predare are impact asupra celui de invățare al elevilor (implică latură de
atribuire internă „Elevii învață bine/prost pentru că eu predau bine” și externă
„Elevii învață prost pentru că procesul de predare nu are nici un efect asupra
lor”)

Seminar 9- Teoria social-
cognitivă
sine
scopuri
autoeficacitate ( cât de bine cred că pot face un lucru- „încredere”)
crescută
poate duce la eșec

ex. mă duc la test- cred că știu/nu știu nimic
scăzută
evit
ex. nu fac temă pentru că oricum nu o să mă descurc
„Eu dețin mediul, iar mediul mă deține pe mine.” (Bandura)
Aplicaţii ale teoriei socio-cognitive în

organizaţii
Autoeficacitate
Modelarea comportamentală
Învăţarea sistematică a unor comportamente prin expunerea persoanei vizate la un

comportament ţintă realizat, de regulă, de un model ( puternic, prietenos, statut
ridicat etc)
Job shadowing
O experienţă în cadrul căreia studenţii pot învăţa despre o profesie dublând sau
fiind umbra unui angajat competent, pe parcursul unei zile de muncă
Ajută la responsabilizarea asupra carierei
Seminar 9- Teoria social-cognitivă 1

Modelează comportamentul prin intermediul exemplelor văzute
Întăresc legătura între teorie şi practică
Aplicaţii ale teoriei socio-cognitive în clinică

Modelarea în remiterea:
Tulburărilor de limbaj la autişti
Comportamentului fobic al copiilor
Comportamentului anxios al studenţilor în situaţii de test
Comportamentelor indezirabile ale vârstnicilor
Învățarea observațională
Alegerea modelului (Identificare cu modelul)- caracteristici ale modelului
Similitudine în vârsta, gen
Statut, prestigiu înalte (staruri)
Comportamente simple (mai repede preluate decât cele complexe)
Caracteristici ale observatorului
Încredere în sine și stimă de sine (mai scăzute)
Consecințe asociate comportamentului
Semnificația consecințelor observate la model
Achizitie vs. Execuție
Absența vs. Prezența recompenselor
Un comportament nou şi complex poate fi învăţat sau

achiziţionat independent de întăriri, dar execuţia efectivă a
acelui comportament depinde de recompense şi pedepse (de
consecinţele acelui comportament asupra modelului)
Condiționarea vicariantă

Reacții emoționale
învățarea de răspunsuri emoționale de la alții
ex. dacă părinții prezintă un comportament anxios față de dentist, și eu îl voi

manifesta fără o experiență anterioară cu dentistul)
Stadii ale învățării observaționale:
Atenție
atenția celui care î nva ță spre model
Retenție
reținerea comportamentului practicat de model
Capacitate de reproducere
cel care învață are capacitatea efectivă de a realiza comportamentul
Motivație
existența unui motiv pentru a fi executat comportamentul
Tribul Navajo din America de Sud nu au în mod organizat, intenționat activit ăț i prin
care copiii se află într-un proces de studiere a unui comportament anume ci copiii
sunt implicați în activități alături de adulți pentru a se facilita învățarea prin modelare
Amânarea recompensei
Conscințe expectate (experiențe anterioare)
Observarea consecințelor la modele
Reacțiile personale
Competențe cognitive:
Reguli interioare
Distrarea atentiei
Concentrarea pe proprietăți abstracte

întârziere a recompensei
ex. strângi bani până obții acel număr pentru a-ți lua o haină
dependență: nu pot amâna recompensa/stimulul plăcut
cei ce ocupă poziția de leadership: au mai dezvoltată capacitatea de amânare a

recompensei
duce la impulsivitate (trăsătură de personalitate)

Curs 11- Teoria trăsăturilor
📌 Personalitatea= trasaturi organizate ierarhic.
📌 Trăsături= predispozitii generale/ probabilitate de a ne comporta într-un

anumit fel.
→ sunt organizate ierarhic
Critici
T.T. sunt destul de descriptive, numai descriu comportamente, trăsături
nu sunt predictori buni pentru situații foarte particulare (descriu

comportamente generale)
nu explică dezvoltarea personalității
nu oferă perspective asupra evoluției noastre (ce trebuie să faci ca să

evoluezi)
nu propun intervenții de schimbare (nu vorbește despre cum ne-am putea

schimba trăsăturile)
principiu de bază: nu există o personalitate mai bună/mai proastă
vizează o abordare statică
Perspectiva lui Allport

„Nu putem accepta afirmatia ca o persoană are mai multa sau mai
putina personalitate decât alta. Cei lipsiți de farmec sunt, în sens
psihologic, la fel de bogat dotați ca și cei care îl au, și sunt întru-
totul interesați pentru știință.”
Trăsături care sunt valorizate în zilele noastre:
Curs 11- Teoria trăsăturilor 1

extraversiunea
agreabilitatea
capacitatea de adaptare
Trendurile ne impactează mult cum ne construim viața și vedem succesul
📌 Unitatea de baza strucutrala e parsonalității e TRĂSĂTURA.
Trasăturile au o fundamentare neurobiologica, dar nu invalidează rolul situației în

variabilitatea comportamentelor.
=dispoziții generale ale persoanei care sunt responsabile de consistența
comportamentelor sale în diferite situații
Validează rolul situațional, are un impact în cadrul comportamentului nostru.
3 categorii de trasaturi organizate ierarhic:
trasături cardinale
o trăsătură care te definește foarte mult (proeminentă)
se văd aproape în fiecare acțiune
ex. machiavelismul
trasături centrale
ex. sociabilitatea
trăsături secundare
📌 Autonomia funcțională
→ Ceva ce e motivat extern devine autonom de motivația sa inițială dupa
ceva timp
→ SCOP: conservarea de sine, economia de resurse
→ Are legătură cu acele lucruri care devin parte din personalitatea noastră
→ Situatiile sau activitatile care devin motivate intern si care nu mai sunt
motivate de funcția inițială

Trăsăturile nu spun despre mine si personalitatea mea, sau despre
cât de bun sunt la ceva, nu arată competența, ci preferința pentru
o zonă de acțiune.
Trăsăturile+valorile ne orientează și motivează către ceva
Evaluarea personalității- felul în care s-a uitat el la personalitate
porneste de la 172 de scrisori de la paciente
a făcut o CERCETARE IDIOGRAFICĂ, intraindivid
pune în evidentă unicitatea individului
Perspectiva lui Hans J. Eysenck

A adus termentul de analiză factorială
A studiat personalitatea prin perspectiva factorială
Structură multinivelară
nivelul tipurilor
extraversiune
nivelul trăsăturilor
sociabilitate, impulsivitate, energie
nivelul răspunsurilor habituale
raspunsurile obișnuite ale unui extravert
inițiază conversații, își face prieteni ușor
nivelul răspunsurilor specifice
preferă party-uri, conferințe cu mulți oameni
3 dimensiuni/tipologii mari de personalitate:
introvert-extrovert
introverții:

sunt mai sensibili la durere
obosesc mai repede, sunt mai lenți
au performanțe academice superioare
sunt mai sensibili la pedepse (dacă îi critici vor să își demonstreze lor
că pot)
extraverții:
au mai multe interacțiuni
au umor agresiv
sunt mai influențati de recompense
diferențe neurofiziologice, ereditate+mediu
instabilitate-stabilitate (neuroticism)
neuroticism
labilitate emotionala
anxitate
durere corporală
diferențe biologice moștenite
psihoticismul
se referă la ceea ce numim noi persoane solitare și insensibile
a menționat impactul genetic- 66% din factorii trăsăturilor sunt genetici
Perspectiva lui Raymond B. Cattell

cuvinte din dicționar
Allport și Odbert: 18000 cuvinte→ 4500 cuvinte
Cattell a realizat încă o selecție, în urma căreia au rămas 200 termeni ce i-a folosit
în cadrul analizei factoriale ⇒ 16 factori responsabili pentru tiparul corelațional al
trăsăturilor Raymond

A facut o caracterizare a tipurilor care nu sunt ierarhice
2 taxonomii/categorizări mari:
1. 3 tipuri de trăsături
trăsături de abilitate
inteligența
trăsături de temperament
cum suntem emoțional/energetic
trăsături dinamice
tin de motivațiile și scopurile pe care le avem
2. În funcție de cât de proeminente sunt trăsăturile de personalitate (țin de

tipologie)
trăsături de suprafată- comportamente aparent relaționate nu evoluează

împreună, sunt mai disiptare în personalitate
trăsături-sursă- comportamente ce formează o dimensiune unitară=

fundamentele personalității
📌 Comportament situațional= trăsături+motivație
STARE- modificări emoționale generate de situație

(anxietate, curiozitate, oboseală)
ROL- același stimul perceput diferit de același om,

în funcție de rolul în situație (polițist)
📌 Un comportament= trăsături+emoții/sentimente+atitudini+stări+roluri
predispozițiile emoționale
stări, roluri= triggere din mediu

Persoana nu e statică, comportamentul situațional este la interfața dintre:
trăsături
variabile situaționale
variabile motivaționale
Toate cele 3 perspective vorbesc despre genetică.

Seminar 10- Evaluarea
personalității în paradigma
trăsăturilor
📌 Personalitatea este un cumul de răspunsuri relativ stabile în timp și care

sunt transversale mai multor situații cu care ne confruntăm în viața de zi cu
zi.
Personalitatea este flexibilă și dinamică, schimbându-se de-a lungul vieții
Obiecții legate de stabilitate: privesc contextul în termeni mai generali
Abordare interacționistă
Allport și Cattell: comportamentul este o funcție a interacțiunii
dintre variabilele personale și situaționale.
Trăsăturile de personalitate sunt influențate de factori genetici (inteligență,

temperament)
Allport
Trăsături
cardinale
ex. machiavelism
centrale
ex. egocentrism
secundare
Seminar 10- Evaluarea personalității în paradigma trăsăturilor 1

ex. persuasiune, extroversiune, sociabilitate, vesel, glumeț
Cattel
Trăsăturile de abilitate
se referă la priceperile şi abilităţile care îi permit individului să funcţioneze

eficient (inteligența)
Trăsăturile de temperament
se referă la viaţa emoţională şi la calitatea stilistică a comportamentului
de exemplu, tendinţa de a lucra repede sau încet, de a fi calm sau emotiv,

de a acţiona după o preliminară deliberare sau de a acţiona impulsiv
Trăsăturile dinamice
se referă la aspectele motivaţionale, la ţelurile şi scopurile cele mai

importante pentru individ
Trăsăturile de suprafaţă
exprimă comportamentele aparent relaţionate, dar care în realitate nu

evoluează întotdeauna împreună şi nu au cu necesitate cauze comune
Prin contrast, o trăsătura sursă exprimă asocierea dintre acele comportamente

care variază într-adevăr împreună şi formează o dimensiune unitară şi
independentă a personalităţii
Instrumente
16PF
Multidimensional Personality Questionnaire
Eysenck Personality Questionnaire
Big5

Modelul BIG 5 al trăsăturilor de
personalitate
Extraversiune- introversiune
persoanele extraverte:
preferă să fie înconjurate de persoane
răspund pozitiv provocărilor
își expun opiniile cu voce tare
își iau energia prin interacțiunea cu ceilalți
plăcerea de a face activități în public
activitate cu final spre ceilalți
interacțiune
entuziasm
energie
persoanele introverte:
comunica într-un mod mai pasiv
sunt mai reflexivi
interacțiunea cu ceilalți îi consumă
puține interacțiuni sociale
tăcuți
puțin implicați social
Agreabilitate
preocuparea pentru drepturile celorlalți
generozitate
acceptă ușor ideile altora
ies din egocentrism

atenție la nevoile celor din jur
au încredere în potențialul bun al celorlalți
compromiterea propriilor nevoi pentru nevoile celor din jur
încredere in potentialul uman
Conștiinciozitate
disciplină
orientare spre reusita si nu asa mult spre proces
preferinta pentru planificare
preferinta pentru structuri ierarhice
perseverență
Neuroticism
toleranta scazuta la stres
atitudine pesimista fata de lume
anxietate
schimbarea usoara de la o stare la alta
Deschidere spre nou
arta
emoții
aventura
idei neobisnuite
imaginatie
curiozitate
dorința de experiențe noi
Despre ce vorbim?

Personalitatea este un cumul de răspunsuri relativ stabile în timp și care sunt
transversale mai multor situații cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi
Personalitatea este flexibilă și dinamică, schimbându se de a lungul vieții
Când apar modificări în personalitate?

Plasticitatea personlității o regasim la orice vârstă
Cele mai multe schimbări apar în intervalul de vârstă 20-40 ani
În adolescență
extraversiunea crește
agreabilitatea ridicată la 18 ani, după scade

CP5F (Chestionarul celor 5 factor de
personalitate)
Monica Albu (2008) dupa FFPI (Hendriks, 1997)
+ scala de dezirabilitate
+ formularea itemilor la persoana 1 sg
Are la baza modelul Big Five

Cuprinde scalele:
Extraversiune
Scor mare: Se simte bine în societate. Participă activ la distracții. Îi place să

vorbească.
Stabileşte cu uşurinţă contacte cu alţii.
Scor mic: Se izolează de ceilalţi. Este tăcut
Amabilitate
Scor mare: Manifestă interes pentru cei din jur. Respectă părerile şi
drepturile celorlalţi. Încearcă să se afle în relaţii bune cu ceilalţi .
Scor mic: Îl interesează doar propria persoană. Se străduieşte să atragă

atenţia asupra sa. Vrea să şi impună punctul de vedere. Îi deranjează pe
cei din jur
Constiinciozitate
Scor mare: Respectă normele şi regulile. Este ordonat. Îşi planifică

acţiunile. Se străduieşte să facă totul bine. Este o persoană de încredere.
Scor mic: Este nonconformist. Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc

şi cum se vor
termina. Nu se încadrează în termenele fixate.
Stabilitate emotionala
Scor mare: Gândeşte pozitiv. Este optimist. Îşi controlează emoţiile. Are
încredere în forţele proprii.
Scor mic: Îşi face griji pentru orice. Este mereu neliniştit. În situaţii stresante
se pierde
Autonomie
Scor mare: Acționează altfel decât ceilalţi. Este creativ. Nu se lasă condus
de alţii.
Scor mic: Nu are păreri proprii. Acceptă orice i se spune. Poate fi manevrat
cu uşurinţă

ZKPQ
Adrian Opre si colab. (2004 ) după Zuckerman si colab. 1993
Are la bază modelul alternativ cu 5 factori (AFFM) baza biologic ă evoluționistă
Cuprinde scalele
Căutarea impulsiv ă de senzații
Neuroticism- anxietate
Agresivitate- ostilitate
Sociabilitate
Activitate
Căutarea impulsivă de senzații

Constructul Impulsivitate
lipsa unei planificări şi tendința de a acționa rapid, din impuls, fără a reflecta în
prealabil
Căutare de senzații
nevoia generală de excitare şi agitaţie, preferința pentru situații neprevăzute şi

prieteni cu comportament impredictibil, precum şi nevoia de schimbare şi
noutate
Neuroticism- Anxietate
supărări, tensiuni emoționale, îngrijorări, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii
în sine şi
sensibilitatea la critici
Agresivitate- ostilitate
Agresivitatea
predispoziția către exprimarea agresivității, mai ales sub formă verbală
Ostilitatea

impoliteţe, comportament antisocial, răzbunare şi duşmănie, un temperament
vulcanic şi nerăbdarea manifestată în relațiile interpersonale
Sociabilitate
Atracţia faţă de petreceri şi prieteni Itemii se referă la plăcerea subiectului de a lua
parte la petreceri mari, de a interacţiona cu alţii şi de a avea mulţi prieteni
Intoleranţa la izolarea socială În cazul persoanelor introvertite, măsoară preferinţa

pentru activităţi solitare, iar în cazul persoanelor extravertite, intoleranţa la izolare
socială
Activitate
Nevoia de activitate nevoia de a fi mereu în activitate, la nerăbdarea şi neliniştea
resimţite
atunci când nu este nimic de făcut.
Nevoia de a depune efort, exprimă preferinţa pentru o muncă provocatoare şi

dificilă şi
consumarea unei mari cantităţi de energie în muncă şi în efectuarea altor sarcini.

Curs 12-Teoria psihobiologică a
personalității
Încearcă să găsească o legătură concretă între funcționarea cerebrală și
biologică și tiparele de comportament ale individului
Are bază științifică solidă (cele mai multe studii dintre toate paradigmele)
Extraversiune
Dopamină (DA)
rol central în recompensă, căutarea recompensei, extraversiune, căutare

de senzații, activare comportamentală
Depne&Collin (1999)
„incentive facilitation”- legătură între variații între calea mezolimbică a DA care

proiectează din VTA (aria tegumentală mentrală la nucleul accumbens, cortexul
orbitofrontal etc. implicate în afect și motivație (centrale pentru extraversiune)
Extraversiune
crește în transmiterea de dopamină
cresc reacțiile la stimulii afectivi pozitivi
Diferențe interindividuale
în nivelul de bază al transmiterii de DA/în magnitudinea răspunsului DA la

anumiți stimuli
DA
(facilitează comp. de agent pentru că stabilizează reprezentările despre

obiective)
(duce la căutarea de senzații pentru a elicita răspunsul dopaminergic ⇒ senzații

plăcute)
Există și gene care au rol în extraversiune
Curs 12-Teoria psihobiologică a personalității 1

DA
efecte diferite în funcție de:
locație din creier
receptor
dinamica temporală
alți factori
Pe lângă mezolimbică mai merge pe 2 căi
mezocerebrală
nigrostrială
Pentru un extrovert formulăm feedback-ul începând cu părțile+ la care

reacționează foarte bine, și apoi la cele-
el are o activare crescută în urmărirea scopului, dar trebuie să îi învățăm să-

și stabilească scopuri în funcție de resursele pe care le are, pentru că această
alegere continuă după succes îl poate extenua
Extravertul este uneori asociat cu o tendință spre pesimism și anxietate (când nu

atinge un obiectiv, scade foarte mult nivelul de motivație și creste afectivitatea
negativă)
Pot fi obositori, ceea ce să ducă la lezarea relațiilor (îl învățăm să controleze unele
aspecte)
Neuroticism
Rolul reactivității emoționale în:
neuroticism
extraversiune
→ asociate cu reactivitare neuronală crescută la imagini emoționale
pozitive și negative (de mai multe tipuri)
amigdală, ganglioni bazali, cortexul frontal, insulă, nucleul cingulat anterior,

cortex prefrontal medial→ poor emotional regulation

Neuroticism
tendința de a experienția emoțiile și cognițiile care vin cu amenințarea și

pedeapsa (anxietate, depresie, furie, iritabilitate, ruminație, vulnerabilitate, self-
consciusness etc.)
Det. de:
BIS→ passive avoidance
hipocamp, amigdală
FFFS→ effort to eliminate threat
amigdală, hipocamp, griul periapeductal, se suprapune cu HPA (axa

hipotalamo-pituitară)→ asocial cu răspunsul hormonal la stres
→ modulate de serotonină și norepinefrină
Nivel crescut de cortizol și norepinefrină
Nivel scăzut de funcționare serotoninergică
Evitarea asociată cu lobul frontal drept
Deseori slabe abilități de reglare emoțională
Tind să creadă că dacă ceilalți nu se stresează, înseamnă că nu le pasă
Încerc să nu-i dau foarte multe lucruri de făcut până ce ceea ce învață să devină
mai realxat
Agreabilitate
Tendința spre altruism, cooperare și nu comportament antisocial
Prezice teoria minții și empatia, reglarea emoțională, control inhibitor
Volum crescut al regiunilor: suculus temporal superior, cortex cingulat posterior,

girusul fusiform
Activitate crescută în: cortexul prefrontal dorsolateral, cortexul prefrontal medial,

neuronii-oglindă din frontal și parietal și succulus temportal superior (când
privim/imită alți oameni)
Blochează manifestarea furiei

Conștiinciozitate
Autodisciplină și organizare
Activitatea crește în cortexul prefrontal asociată cu planificare, reguli complexe
Volum crescut în girusul frontal medial în cortexul prefrontal lateral
Scăderea acțiunilor serotoninergice

CURS 13
TEORETICIAN/ CE? DE CE? CUM? PATOLOGIE/ SCHIMBARE/ TERAPIE
TEORIE STRUCTURĂ PROCES CREȘTERE ȘI CONCEPTUALIZARE
DEZVOLTARE
Freud/ T. psihanalitică id, ego, supraego, instincte, anxietate, zone erogene- stadii sexualitate infantilă, transfer- unde a fost ID, ar
inconștient, preconștient, mecanisme de apărare de dezvoltare conflict, fixație și trebui să fie ego
conștient represie, simptome
Rogers, Maslow/ T. sine, sine ideal actualizare, congruență, congruență&actualiz menținere defensivă a atm. terapeutică,
umanistă distorsiune, negare are VS sinelui, incongruență congruență, acceptare
incongruență&apăra necondiționată, înțelegere
re empatică
Skinner/ T. învățării răspuns condiționare imitație, programe înv. răsp stingere, învățare,
de întăriri aprox. dezadaptative și nu a contra-cond., imitație,
succesive celor adaptative întărire+, desensibilizare,
modificare
Bandura/ T. expectanțe, standarde, învățare observațională, înv. socială, obs., răsp. dezadaptative, modelare, participare
social-cognitivă scopuri-planuri, credințe, condiționare vicariantă, experiență, autoeficacite scăzută, ghidată, eficacitate
autoeficacitate proc. auto-reglatorii autoeficacitate, standarde proprii proprie sporită
autoreglare excesive
Allport, Eysenk, Cattell/ caract. definitorii caracteristicii dinamice, contrib, eredității și scoruri extreme pe niciun model formal
T. trăsăturilor motive-trăsăturilor mediului, la det. trăs. dimensiunile trăs.
(ex.N)
A. Ellis, A. Beck, structuri cognitive, răsp. procese cognitive, experiență distorsiuni cognitive mai multe modele
Donnald Meichenbaum, comp. învățarea prin reiterative, programe disfuncționale
Steven Hayes, ACT condiționare de întărire

Cocea Andreea Psi Personallității

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cocea Andreea Psi Personallității

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia personalității

Analizăm modul în care se comportă oamenii pentru a face predicții legate de

Pe baza observației → elaborăm teorii (neintenționat cel puțin descriptive) → emitem

Unde apare diferența între omul obișnuit și omul de știință?

DEF. Personalitatea reprezintă acele caracteristici ale unei persoane care

→ Explica de ce noi suntem consecventi/ consistenti cu noi înșine, este definitoriu

Triplet investigativ/ interogativ

element static - structura element dinamic - procesualitate

anatomia personalitatii, fiziologia pers, cauta relationarea dintre elementele

=> Orice teorie a personalitatii trebuie sa poata explica structura, interactiunea si

Conceptul de sine (credințe despre sine)

Stima de sine- Cât de valoros sunt?

Identitatea- Cine sunt?

Factori ce influențează dezvoltarea sinelui

Plaster Theory / Plasticity Theory

→ În situații complet noi…

Sensurile termenului psihanaliză:

Teoria freudiană a Personalității

Evaluarea teoriei psihanalitice a personalității

● comprehensivă }teoria personalității

● adevărat }în comparație cu impactul teoriei

→ Teoriile succedente sunt

● prelungiri }la teoria psihanalitică

→ Freud nu a fost primul psiholog ce a atras atenția asupra importanței

Teoria psihanalitică – adâncirea analizei

I. Ce? – Structura Personalității

● Conştientul: evenimentele de care ne dăm seama la un moment dat

→ Cele 3 niveluri nu trebuie percepute ca locații mentale distincte în arhitectura

Modelul topografic- dificultăți explicative

Id, Ego, Superego

II. Procesele personalităţii

→ Ce sunt aceste stări de excitație:

→ În teoria psihanalitică primară:

a. Dezvoltarea proceselor gândirii

!!! Atenție: Relația dintre conceptualizare și strategiile terapeutice.

Conștient Preconștient Inconștient

→ Nu avem teste de personalitate cu itemi

A. Teste cu pete de cerneală

2. Testul completării de propoziţii (RISB –Rotter Incomplete Sentences Blank,

Evaluarea testelor proiective

Tehnici psihanalitice de accesare a incponștientului

→ A venit ca o replică la psihanaliză

Principii de bază ale behaviorismului

→ consecințe primare- nevoia de hrănire, siguranță

CUM se dezvoltă personalitatea?

→ Personalitatea= sumă de comportamente observabile

The Behavior Assessment System for Children, Second Edition

Puncte tari Puncte slabe

Credibilitatea științifică Determinismul mediului

● utilitatea- comportamente ale ● aspectele etice

→ Metoda observațională de izolare (time-out)

Aplicații în practica școlară

2. Învățare asistată de computer

Aplicații în mediul organizațional

2. Tehnici motivaționale- prin condiționare

Recomandări pentru manageri

Caută adevărul prin mijloace umane, și care au în centru interesele oamenilor,

Contrastează cu filosofiile anterioare, care puneau în centru divinitatea

Human Potential Movement (Mișcarea

Vinovată este societatea, mediul care se interpun în intenția noastră de a ne

Curs 7- Teoria umanistă a personalității 1

Mesajul umanismului: „Tu ești cel care creează”

📌 Religio= punere împreună, alăturare (omul este creator asemeni creatorului