Cuprins

Concepte cheie in domeniul psihologiei personalitatii ................................................................................ 2

Perspective in abordarea personalitatii ...................................................................................................... 2
Subtipuri de abordare ale personalitatii...................................................................................................... 3
Abordarea personalitatii ca efect extern ...................................................................................... 3
Abordarea personalitatii ca efect intern....................................................................................... 3
Perspectiva pozitiva ...................................................................................................................... 3
Fatetele personalitatii ................................................................................................................................. 4
Concepte cheie in domeniul psihologiei personalitatii ................................................................................ 4
Abordarea personalitatii din perspectiva psihologiei analitice (Carl Gustav Jung) ..................................... 6
Tipologia lui Kredschmer ......................................................................................................... 7
Tipologia lui Sheldon ................................................................................................................ 7
Tipologii fiziologice si psihofiziologice ......................................................................................................... 8
Tipologia lui Pavlov ....................................................................................................................... 8
Tipologiile psihologice ................................................................................................................................. 9
Criteriul functiilor psihologice ....................................................................................................... 9
Criteriul orientarii energiei psihice................................................................................................ 9
Teoria individuala a personalitatii (Alfred Alder) ...................................................................................... 10
Cauzele structurarii complexe de inferioritate ........................................................................... 11
Teoria psihoanalizei interpersonale (Karev Horney) ................................................................................. 11
Teoria cognitiva asupra personalitatii sanatoase .................................................................................... 12
Abordarea structural-sistemica a personalitatii........................................................................................ 13
Temperamentul .......................................................................................................................... 14
Tipologii psiho-sociologice......................................................................................................................... 16
 Concepte cheie in domeniul psihologiei personalitatii

1954 este considerat anul de nastere al psihologiei personalitatii ca disciplina separata de

analiza generala a psihicului uman. In acest an, Gordon Allport, parintele psihologiei personalitatii,
publica lucrarea „Structura si dezvoltarea personalitatii”, in care personalitatea este definita ca
fiind „organizarea dinamica” in cadrul individului, al acelor sisteme psihofizice care determina
gandirea si comportamentul sau caracteristic (1981, p. 84).

Organizarea dinamica vizeaza faptul ca intre comportamentele S.P.U exista o permanenta

interdependenta, ceea ce inseamna ca fiecare caracteristica a unei componente le va influenta pe
toate celelalte intr-un sens dinamic evolutiv sau involutiv.

Sistemele psihofizice vizeaza faptul ca pe o parte fiecare componenta fizica sau somatica
interactioneaza cu componentele S.P.U., iar pe de alta parte, faptul ca functionalitatea psihica in
genere este conditionata de calitatea functionarii SNC (sistemul nervos central) ca baza a SPU.

Organizarea dinamica vizeaza faptul ca functionalitatea SPU in diferite perioade ale

dezvoltarii este determinata functional de caracteristicile innascute din punct de vedere genetic,
neurologic si psihologic.

Perspective in abordarea personalitatii

1. Perspectiva atomista: se bazeaza pe perspectiva behaviorista (interactiunea

dintre un stimul si o persoana) care determina un raspuns specific in care personalitatea este
analizata si descompusa in principalele parti componente. Ca urmare, in aceasta perspectiva nu
sunt interesante relatiile care se stabilesc intre diferite dimensiuni psihologice4, ci doar scorurile
obtinute pe fiecare componenta psihologica in parte.
2. Perspectiva structuralista: interpreteaza personalitatea ca un intreg in care
elementele componente sunt organizate si ierarhizate in functie de importanta lor in determinarea
functionalitatii individuale. Este perspectiva care a abordat analiza persoalitatii ca o suma de
trasaturi si factori.

Gordon Allport este cel care adopta aceasta maniera de analiza a personalitatii. Pentru
autor, personalitatea este formata din trasaturi cardinale, trasaturi principale si trasaturi
situationale (TC, TP, TS).
 P

TC TC TC

TP TP TP TP TP TP TP TP TP

TS TS TS

3. Perspectiva sistemica: in care personalitatea este inteleasa si interpretata ca un

sistem hipercomplex in care toate componentele se influenteaza unele pe altele. Este o perspectiva
care incearca sa explice hipercomplexitatea fiintei umane, dar nu este interesata de inventarierea
factorilor sociali care contribuie la formarea unicitatii personale.
4. Perspectiva psihosociala: in care personalitatea este inteleasa ca o constructie
sociala.

Subtipuri de abordare ale personalitatii

Abordarea personalitatii ca efect extern

In aceasta perspectiva noi suntem ceea ce cred altii ca suntem. Aceasta perspectiva poate
explica in parte modul in care se autopercep si subevalueaza copiii si adolescentii. Aceasta
inseamna insa ca personalitatea maturului nu suporta influentele in conformitate cu feed-back-
urile primite din partea mediului extern.

Formarea constiintei de sine:

- Coerenta (cate persoane)

- Consistenta (cat timp)
- Consecventa ( perioada de timp)

Abordarea personalitatii ca efect intern

„Suntem ceea ce credem ca suntem.”

Aceasta perspectiva este in opozitie cu prima, fiind specifica mai ales adultilor cu
precizarea ca autoperceptia de sine sanatoasa nu trebuie sa anuleze capacitatea noastra de a fi
conectati la realitatea sociala.

Perspectiva pozitiva
„Suntem ceea ce poate fi numarabil si observabil.”
 Aceasta perspectiva a fost relaborata in cadrul demersurilor privind psiho-diagnoza
personalitatii prin intermediul instrumentelor de evaluare psihologica. Principalele instrumente
de evaluare psihologica sunt:

- Observatia
- Interviul clinic
- Anamneza (analiza a mementelor personale)
- Chestionarele
- Testele psihologice

Fatetele personalitatii

Conform lui M. Zlate, personalitatea omului poate fi analizata din pe4rspectiva delimitarii
mai multor fatete:

1. Personalitatea reala: reprezinta modul de obiectivare a tuturor componentelor

fizice si psihice, masurabile cu instrumente specifice;

Ex.: Persoana A are 50 de kg, datorita faptului ca are o inaltime de 160 cm, are o capacitate
de concentrare a atentiei de 30 de stimuli pe minut, are memorie analitica, cu temperament stabil,
etc.

2. Personalitatea autoevaluativa: vizeaza ansamblul etichetelor psihologice pe care

fiecare persoana in parte si le atribuie in sens afirmativ sau negativ;
3. Personalitatea ideala: modul in care fiecare persoana si-ar dori sa fie, dar nu este
(eul real si eul ideal);
4. Personalitatea perceputa: modul in care noi tinem sa-i evaluam pe ceilalti;
5. Personalitatea proiectata: adica ceea ce cred eu ca ceilalti cred despre mine;
6. Personalitatea manifestata: asa cum suntem noi in viata reala.

Concepte cheie in domeniul psihologiei personalitatii

1. Individul desemneaza entitatea biologica, indivizibila si unica, dotata cu toate

resursele vietii si care apartine unei specii. Ca urmare, vu referire la specia umana, notiunea de
individ nu este specifica, deoarece reduce omul la realitatea biologica.
2. Individualitatea: ansamblul proprietatilor somatice psihologice pe care un individ
le are in momentul nasterii. Ca urmare, individualitatea reprezinta unicitatea, ceea ce nu este
reperabil decat in cazul fetilor monozigoti. Desi s0a considerat ca putem vorbi de existenta
individualitatii la nivelul tuturor indivizilor apartinand fiferitor specii, ea este acceptata astazi ca
fiind specifica omului.
 3. Persoana reprezinta atributul umanitatii si desemneaza individualitatea umana,
asa cum aceasta este perceputa prin ochii altora in cadrul raporturilor sociale complexe.
Deasemenea, persoana a fost inteleasa ca o entitate psiho-sociala complexa, la nivelul ei
realizandu-se interactiunea dinamica dintre individual si social , dintre procesele psihice care stau
la baza elaborarii conduitelor si proceselor psiho-sociale care conditioneaza forma si continutul
acestor conduite.

Persoana este determinata in formarea specificului ei, de cadrul socio-cultural al existentei

(spatiu geografic, timp, etnie, apartenenta religioasa, etc.). De asemenea, persoana desemneaza
ansamblul de insusiri si calitati psiho-sociale care determina identitatea psiho-sociala specifica. De
asemenea, persoana face referire la un nume, la o fiinta care apartine unei familii cu un loc si o
data a nasterii si care are un anumit statut social care cu drepturi si obligatii. Nu in ultimul rand,
persoana desemneaza o individualitate constienta de sine si e recunoscuta ca atare de ceilalti.

4. Personalitatea: Paul Popescu Neveanu spune in Dictionarul de psihologie:

„Personalitatea omului trebuie considerata ca o unitate bio-psiho-socio-culturala si istorica ce
exprima complexitatea omului ca intreg.”

In sens strict, personalitatea reprezinta o constructie teoretica elaborata in vederea

intelegerii si explicarii modalitatilor de fiintare si functionare a personalitatii.

Ca structura teoretica, personalitatea reprezinta modul specific de organizare a

trasaturilor si insusirilor psiho=fizice si psiho-sociale, organizare care poate fi identificata cu
ajutorul instrimentelor de psiho-diacnostic folosite in domeniul analizei personalitatii.

In esenta, personalitatea umana se subsumeaza unor caracteristici esentiale precum:

 Globalitatea care reprezinta ansamblul caracteristicilor care permit descrierea unei

persoane;
 Coerenta vizeaza decurgerea logica a unor caracteristici prin raportare la celelalte, dar si
interdependenta elementelor comportamentale la nivelul personalitatii;
 Stabilitatea trasaturilor personalitatii pe parcursul intregii vieti, altfel spus, pastrarea
identitatii personale.
5. Personajul reprezinta ansamblul atitudinilor si conduitelor personale corelate
rolurilor sociale jucate, dar si de catre statutul social obtinut prin raportul la clasa sociala de
apartenenta. Personajul reprezinta persoana in rol. Din perspectiva congluentei dintre eul social si
rolurile jucate, au fost delimitate mai multe interpretari ale personajului:
 Personajul ca stereotip social: „ce am datoria sa fiu”
 Personajul ca ideal personal: „ce vreau sa fiu”
 Personajul ca masca: „ce vreau sa par sa fiu”
 Personajul ca refugiu: „ ceea ce mi se impune sa fiu”
 Abordarea personalitatii din perspectiva psihologiei analitice
(Carl Gustav Jung)

Jung, elevul lui Sigmund Freud, a fost preocupat in esenta de descoperirea spiritualitatii din
om. Din punct de vedere analitic, personalitatea umana reprezinta organizarea dinamica a 3
instante psihice: constient, inconstient personal si constient colectiv.

1. Constientul: instanta psihica prin care omul isi activeaza procesele psihice prin
intermediul carora interactioneaza cu mediul inconjurator.

Pentru Jung, ca de altfel si pentru Adler, constiinta reprezinta cea mai usoara forma de
existenta a personalitatii umane. Ea este asemenea bebelusului care abia reuseste sa ridice o mana
in sus.

2. Inconstientul personal: reprezinta sediul in care sunt stocate toate achizitiile vietii
personale precum si o serie de acte automatizate. In esenta, inconstientul personal este un
rezervor al tuturot aspectelor care au fost candva constiente, dar in momentul prezent sunt in
aparenta uitate sau reprimate.

La Jung, experienta trecuta se depoziteaza sub forma unor „dosare in sertare:, iar fiecare
dosar contine o anumita experienta si scoate din sertar „dosarul” cand avea nevoie de acea
experienta. Sunt si unele „dosare” care nu pot fi extrase. Ca urmare, aceste experiente indosariate
vor fi depozitate in anumite sertare greu de descuiat ce poarta denumirea metaforica de „dosarele
umbrei”.

3. Inconstientul colectiv: stratul cel mai profund si mai inaccesibil al psihicului uman.
Este alcatuit dintr-o serie de continuturi impersonale din amintiri ancestrale, reprezentand
reziduri ale dezvoltarii umane. Aceste imagini primordiale se numesc arhetipuri.

Dincolo de arhetipurile cu continut strict psihologic, Jung semnalizeaza faptul ca toti

oamenii, indiferent de cultura si spatiu geografic, primesc prin mostenirea genetica ereditara o
serie de arhetipuri precum: „Dumnezeu, Nastere, Moarte, Inviere, Magie, etc.”, toate acestea
regasindu-se in istoria tuturor culturilor.

La Jung, in constientul colectiv se regasesc 5 arhetipuri psihice universale:

a. Persoana – un fragment din psihicul colectiv suprapus psihicului individual.

Ex.: persoana se refera la faptul ca fiecare individ are o identitate sexuala, se poate afla
intr-un anumit stadiu al dezvoltarii ontogenetice sau poate avea o anumita profesie. Ca urmare,
fiecare persoana isi asuma o masca sau un arhetip social conform caracteristicilor enumerate
anterior (persoana se refera la eul social).

b. Umbra – reprezinta partea intunecata a personalitatii umane, locul in cae sdunt depozitate
toate frustrarile, esecurile si neindeplinirile personale. Cu cat umbra este mai plina de continut, cu
atat aceasta va incerca sa se elibereze, iar in situatia in care nu se vor putea identifica modalitatile
sanatoase de evacuare a umbrei, aceasta va erupe sub formaq bolilor psihice.
 c. Eul – reprezinta modul natural pe care fiecare persoana il are in sine, dar care de cele mai
multe ori este subordonat persoanei deoarece controlul socialal existentei prespune o anumita
standardizare. Ca urmare, eul si arhetipul se va manifesta doar in cadrul relatiilor afective
semnificative. Cu cat aceste relatii sunt mai putin cultivate cu atat mai mult apare disimularea
omului prin intermediul persoanei.
d. Anima – mai este denumit si arhetipul vietii (feminitatii)
e. Animus – reprezinta imaginea ideala a masculinitatii la nivelul inconstientului colectiv al
femeii si mai este denumit arhetipul sensului.

Cel mai complet arhetip identificat de Jung este desemnat prin denumirea de SINE ca
element integrat si unitar al personalitatii ca intreg. SINELE este personalitatea limitata
manifestata si atenta constienta si inconstienta, este punctul de echilibru, ceea ce confera sens si
directivitate in propria experienta.

Tipologia lui Kredschmer

- psihiatru de origine greaca care a elaborat teoria la inceputil sec. XX. Conform autorului,
exista o legatura sistematica intre tiparul constitutional si constitutia psihologica. Din punct de
vedere constitutional, autorul delimiteaza in 3 tipuri:
1. Tipul piknic – este tipul scund, abdomen voluminos, tendinta spre obezitate, pielea intinsa
si rosiatica, gatul mare, extremitatile mici si moi.
2. Tipul leptosom sau astenic – inalt, cu umerii apropiati si ingusti, cap mic si rotund,
muschii si oasele subtiri, aspectul scheletic, nasul lung si ascutit, fata palida.
3. Tipul atletic sau vascos – constitutie fizica bine proportionata, construita, structura
musculara si osoasa bine dezvoltata, gat ingust, umeri lati si bazim ingust.

Corelat cu aceste tipuri constitutionale, autorul identifica urmatoarele tipuri psihologice:

a. Tipul ciclotinic – coreleaza cu tipul piknic. Este caracterizat prin trecerea usoara
de la o stare la alta, extrovertit, vorbaret, static si lent in miscare, boem, cu simtul umorului,
senzorial, vizual si gustativ si prefera lejeritatea.
b. Tipul schizotinic coreleaza cu tipul astenic, caracterizat prin introversie, raceala
afectiva, iritabil, retinut, conformist, reticent la nou si la schimbare.
c. Tipul atletic – care nu coreleaza in niciun tip psihologic.

Tipologia lui Sheldon

Autorul a plecat in elaborarea teoriei sale de la teoria embriogenetica, adica de la ideea ca
in decursul vietii ale are loc o dezvoltare relativ inegala a caracteristicilor corporale ce provin de la
cele 3 foite embrionare (endoderma, mezoderma si ectoderma). Ca urmare exista 3 tipuri
constitutionale:
1. Tipul endoform – este scund, cu o dezvoltare redusa a oaselor si muschilor, cu structura
adipoasa centrata mai ales in zona abdomenului si rezistenta scazuta la efort;
2. Tipul mezoform – are o postura rectangulara cu sistemul osos si muscular bine dezvoltate
si dotat cu o rezistenta crescuta la efortul fizic;
 3. Tipul ectoform – are o constitutie inalta, fragil, osul pieptului turtit, slab, cu muschii putin
dezvoltati si dotat cu o energie fizica redusa.

Conform acestor tipuri constitutionale, Sheldon asociaza 3 tipuri temperamentale:

a. Tipul visceroton (endomorful) – caracterizat prin lentoare in miscare si gandire, prefera

confortul fizic, este sociabil, tolerant, cu simtul umorului, mancacios, focusat mai ales pe nevoia de
a vedea decat de a actiona.
b. Tipul somatoton (mesomorful) - care prezinta miscari dinamice, capabil de efort fizic
preculgit, dinamic, agitat, spirit aventuriei, prezinta tendinta de adomina, are nevoie de
autoafirmare de sine si ii plac confruntarile si competitiile.
c. Tipul cerebroton (ectomorful) – este retinut, anxios, inhibat, meditativ, discret in viata
afectiva,prezinta tendinta de izolare sociala, iar in cazurile extreme ii este frica de interactiune.

Tipologii fiziologice si psihofiziologice

Tipologia lui Pavlov

Conform lui Pavlov, temperamentul reprezinta activitatea SNC. La nivelul SNC
exista 2 procese nervoase fundamentale: excitatia si inhibitia. Aceste procese dispun de 3
caracteristici:

- Intensitatea sau forta

- Echilibrul
- Mobilitatea

Dupa intensitate sau forta exista 2 dimensiuni temperamentale

Tipul temperamental puternic Tipul temperamental slab

Capacitate de lucru intensa si prelungita in
conditii de stres si suprasolicitare;
Refacere psihica rapida dupa efort prelungit
sau oboseala;
Capacitatea de a se angaja in activitati
complexe;
Mentinerea indelungata a tonusului cognitiv
si afectiv pozitiv;
Sensibilitate redusa.
Capacitate de lucru limitata, dispus la
consum mic de enetgie, de compensare
psihica prin plans;
Oboseala se instaleaza rapid si persista in
timp;
Capacitatea de a functiona in situatii
complexe, avand o atentie distributiva
limitata;
Inhibitie si conduita haotica in activitatile
de lunga durata;
Sensibilitate ridicata.

In functie de echilibru au fost delimitate 2 dimensiuni temporale:

Tipul echilibrat Tipul neechilibrat

Efectueaza in mod constant o activitate; Activitatea cunoaste o evolutie sincopica (in
Poseda o buna coordonare psiho-motrica;
Poate desfasura mai multe activitati intr-o
perioada de timp;
Suporta cu usurinta asteptarile de lunga
durata;
Reuseste sa fie stapan pe sine.
salturi);
Poseda o coordonare psiho-motrica
deficitara;
Nu poate desfasura 2 activitati intr-o
anumita perioada de timp;
Suporta cu greutate asteptarile;
Se enerveaza foarte usor avand un mare
grad de impulsivitate.

Tipologiile psihologice
In centrul inconstientului colectiv se afla esenta sinelui inteles ca personalitate
totala dobandita si inascuta, manifestata si latenta. In centrul sinelui se afla samburele
divinitatii, adica acel potential care prin procesul de individualizare, omul poate deveni
fiinta spirituala.

Jung interpreteaza structura personalitatii sub forma unei mandale, in care in

centru se afla inconstientul colectiv, iar in centru constientul.

Tipologii psihologice

In ceea ce priveste interpretarea structurilor psihologice de personalitate, Jung

utilizeaza 2 criterii de analiza:

Criteriul functiilor psihologice

Conform autorului, la nivelul psihicului uman se regasesc 2 functii secundare
(senzatia si intuitia). In principiu, fiecare personalitate este dominata de o functie
psihologica principala si de o functie psihologica secundara. Prin urmare, prin combinarea
functiilor, rezulta urmatoarea tipologie umana:

- Afectiv – senzorial
- Afectiv – intuitiv
- Ganditor – senzorial
- Ganditor – intuitiv

In cazul personalitatilor complexe pot functiona cu o intensitate asemanatoare

ambele functii principale si o functie psihologica secundara (de exemplu, Mihai Eminescu
este tipul ganditor, intuitiv).

Criteriul orientarii energiei psihice

Pentru a lucra cu pacientii diagnosticati cu dementa si schizofrenie, Jung a ajuns la
concluzia ca pare sa existe o legatura intre orientarea energiei psihice si predispozitia
catre anumite afectiuni psihiatrice. Ca urmare, el intervieveaza 2 tipuri psihologice:

- Tipul extrovertit (in plan psihologic coreleaza cu paranoia)

 - Tipul introvertit (coreleaza cu schizofrenia)

Tipul extrovertit

 Se caracterizeaza prin: preferinta pentru participarea la viata sociala;

 Este realist in abordarea activitatilor si ca urmare implicarea sau non-implicarea
tine de acest aspect, viata afectiva este mai putin fina;
 Are predispozitia pentru parerea spontana si naturala in sfera emotiilor, astfel spus
o capacitate pentru dedublarea psihica.
 Are tendinta de a identifica cu usurinta strategii pentru identificarea conflictelor, se
caracterizeaza prin lipsa analizei si autocriticii, prezinta inter-dependenta fata de
opiniile emise de altii, nu sunt suspiciosi, banuitori, interpretivi si in general au
tendinta de a-si construi o perspectiva realista asupra vietii.

Tipul introvertit

 Preferinta pentru lumea imaginilor/ sunt creativi;

 Sunt subordonati sentimentelor, structurilor psihologice calificate si vulnerabile, isi
exteriorizeaza cu greu propriile trairi emotionale;
 Refuza confruntarea cu situatia, au tendinta de amanare a rezolvarii conflictelor.
 Sunt centrati pe autoanaliza si autocritica, sunt foarte sensibili la critica,
experientele subiective, recompensele si pedepsele sunt tinute minte multa vreme.
 Au tendinta de a lua lucrurile personal si de a-si construi o conceptie nerealista si
ideala asupra lumii.

Teoria individuala a personalitatii (Alfred Alder)

Conform autorului, toti oamenii prezinta sentimente de inferioritate (structuri afective

complexe interpretate negativ si unidirectionale). Persoanele care nu reusesc sa aiba un
management al sentimentelor, isi structureaza complexe de inferioritate. Complexul de
inferioritate reprezinta ansamblul de credinte conform carora persoana se raporteaza in
mod negativ la ansamblul relatiilor sociale specifice.

In principal, Adler delimiteaza 3 modalitati de confruntare:

- Confruntarea cu rezolvarea/ depasirea acestora

- Confruntarea cu adancirea acestora pana cand persoana nu mai reuseste sa
identifice nicio modalitate de supravietuire in propria viata, consecinta fiind declansarea
bolilor psihice.
- Confruntarea prin negare inconstienta si transformarea acestuia intr-un
complex de superioritate.
Cauzele structurarii complexe de inferioritate
Rasfaturile excesive - atitudinile excesiv de grijulii de a feri copilul de orice greutate
si de a-l face sa creada ca i se cuvine totul, va conduce la esecul precoce pe care copilul le
pune pe baza inferioritatii sale.

Atitudinile de neglijare si lipsa de afectiune, impiedica la copil, formarea unei pareri

negative despre sine, structurandu-si neincrederea in sine, iar ca adult manifesta fie
atitudini de dependenta psihologica, fie atitudini de agresivitate in raport cu semenii.

Pentru Adler, o importanta aparte o reprezinta conceptul de stil de viata inteles ca

„ansamblul scopurilor si activitatilor convergente cu sine”.

In concordanta cu stilul de viata, Adler identifica 4 tipuri de personalitate:

1. Personalitatea dominanta: se caracterizeaza prin agresivitate, dorinta de putere,

impulsivitate si sentimente de superioritate;
2. Personalitatea dependenta: se caracterizeaza prin dorinta de a-i ajuta pe altii,
tendinta de supunere, de subordonare fata de altii, corelat cu prezenta tendintelor
depresive;
3. Personalitatea evitanta: se caracterizeaza prin incapacitatea decizionala corelata
cu tendinta de evitare a pericolelor;
4. Personalitatea sociala: se caracterizeaza prin capacitatea de a stabili contacte
sociale pozitive si productive, adaptabile si activarea comportamentelor prosociale.

Teoria psihoanalizei interpersonale (Karev Horney)

La baza dezvoltarii personalitatii sta problematica conflictului interpersonal.

Conflictul interpersonal reprezinta existenta, in acelasi timp, a doua atitudini

fundamental contradictorii fata de o alta persoana. Ca urmare, conflictele nerezolvate
interpersonale, determinand stari de anxietate care corelate cu raspunsul emotional pe
care il ofera celalalt, fie el copil sau adult.

In functie de modelele conflictuale, se structureaza 3 paternuri motivationale care

vor determina structurarea a 3 tipuri de personalitate:

Tipul complezent sau dependent:

- se caracterizeaza prin trebuinta de dependenta, de afiliere si asociere;

- structurarea reactiilor puternice (reactii afective puternice), adica traiesc la un
nivel foarte intens toate starile emotionale asociate situatiilor conflictuale;
 - prezenta sentimentelor de inferioritate, stima de sine redusa si tendinta de
supunere si confortul social.

Tipul agresiv:

- Se caracterizeaza prin nevoia de a domina, nevoia de succes si recunoastere

sociala, perectionism, spirit competitiv, rezistenta redusa la frustrare.

Tipul detasat:

- Se caracterizeaza prin detasare emotionala de relatii, focusarea pe scopurile

personale, nevoia acuta de autorealizare, cuscceptibilitatea redusa fata de propria
persoana, adica gandirea autocritica este foarte limitata si ca urmare nu-i acorda
importanta;
- Prezinta rezistenta la schimbare, adica nu conteaza mediul social in care isi
desfasoara activitatile, atata timp cat succesul personal este garantat.

Pentru fiecare tip de personalitate, autoarea identifica 3 tipuri de rationamente

afective dominante:

 Pt. tipul complezent: rationamentul este de tipul „daca il fac sa ma iubeasca, nimic
nu ma poate atinge”
 Pt. tipul agresiv: rationamentul este de tipul „daca detin puterea si controlul, nimic
nu ma poate atinge”
 Pt. tipul detasat: rationamentul este de tipul „daca stau departe, nimic nu ma poate
atinge”

Teoria cognitiva asupra personalitatii sanatoase

Pentru psihologii cognitivisti, personalitatea din punct de vedere psihic si cu recul
(efect) asupra capacitatii de mentinere a sanatatii fizice si spihice presupune existenta a 6
factori psihologici majori:

1. Autoeficacitatea perceptiva: reprezinta ansamblul credintelor personale cu

privire la capacitatea de a face fata diverselor situatii. In cazul copiilor, autoeficacitatea
perceputa este pusa in relatii cu o serie de factori precum:
a. Existenta modelului adult care a executat o sarcina de lucru, inainte ca acesta
sa fie pus in situatia de a o executa;
b. Existenta unor experiente personale care au fost evaluate de catre mediul
adult in mod pozitiv;
2. Inainte de executarea unei activitati mediul adult a stimulat si favorizat
realizarea unor activitati specifice varstei.
 3. Locul controlului: este o dimensiune psihologica identificata de Rotter in 1969
si care vizeaza locul in care persoana situeaza sursele succesului sau insuccesului
personal. Prin analiza multifunctionala, autorul a delimitat 4 modalitati de functionare a
locului controlului:
a. Tipul internalist - care plaseaza atat succesul cat si esecul la nivelul propriei
personalitati. Este tipul psihologic care coreleaza cel mai frecvent cu personalitatea
sanatoasa din punct de vedere psihic.
b. Tipul externalist - care plaseaza sursa succesului si insuccesului la nivelul
celorlalti sau a mediului. Este tipul psihologic cel mai predispus in a activa afectiuni
psihice.
c. Tipul ambivalent 1 – care plaseaza succesul la nivelul propriei persoane, iar esecul
la nivelul mediului sau a celorlalti
d. Tipul ambivalent 2 – care plaseaza insuccesul la nivelul personal, iar succesul la
nivelul mediului sau a celorlalti.
4. Stima de sine: concept introdus de Rosenber in 1973, reprezinta componenta
afectiva a eului social si care, in esenta, reprezinta atitudinea afectiv-valorizatoare a
propriei personalitati. Conform testelor de identificare a stimei de sine, s-au delimitat 4
forme ale acesteia:
 Stima de sine inalta si stabila
 Stima de sine inalta si instabila
 Stima de sine scazuta si stabila
 Stima de sine scazuta si instabila

5. Robustetea: concept introdus de Antonevsky in 1983 si care vizeaza capacitatea

de a face fata stresului, de autocontrol, autoprovocare, autostimulare si angajare in diferite
roluri si activitati. In functie de diferentele de gen, femeile sunt mult mai robuste psihic in
comparatie cu barbatii.
6. Sentimentul de coerenta: adica existenta sentimentului ca actiunile, rolurile si
activitatile pe care le realizeaza aduc plus valoare in viata personala si au o desfasorare
logica si importanta in propria existenta.
7. Optimismul: denumit si bagheta magica a sanatatii.

Abordarea structural-sistemica a personalitatii

Axioma fundamentala

Axioma acestei abordari consta in faptul ca „Nu este suficient sa cunoastem doar
trasaturile individuale ale personalitatii, ci si modul in care acestea interrelationeaza si
structureaza noi trasaturi.”
 Ex.:

- Extroversiunea
- Comportamentul prosocial (a nu ramane indiferent la)
- Comportament agresiv (impulsivitatea si egoismul)
- Personalitatea ca structura presupune:
- Integrarea partilor in intreg
- Abordarea oricarei componente a personalitatii in mod obligatoriu in corelatii cu
celelalte componente.
- Dependenta evolutiei partilor de evolutia intregului si invers (1-3-7-14-21).

Mihai Golu afirma ca personalitatea ca structura are 3 caracteristici de baza:

1. Consistenta – stabilitatea in timp a dimensiunilor generale4 ale personalitatii;

2. Mobilitatea sau platicitatea structurilor psihice – din acest punct de vedere Vasile
Pavelcu, considera ca cea mai importanta calitate a personalitatii este reprezentata de
adaptabilitate;
3. Gradul de dezvoltare – a structurilor psihice care trebuie evaluat in functie de
etapa dezvoltarii ontogenetice.

Personalitatea ca sistem reprezinta un ansamblu de eleme4nte aflate in

interactiunea necesara si carora le este proprie o anumita finalitate. Exemplu: rezolvarea
unei probleme se activeaza personalitatea ca intreg (nu credeti ca ..., mi-ar placea sa ...)

Din perspectiva abordarii personalitatiica sistem, s-au delimitat 3 subsisteme

principale ale personalitatii:

 Subsistemul dinamico-energetic (temperamentul)

 Subsistemul atitudinal-valoric si de autoreglaj (caracterul)
 Subsistemul instrumental-operational (aptitudinile)

Temperamentul
Indicatori psihocomportamentali empirici in determinarea temperamentului sunt:

 impresireabilitatea sau ecoul afectiv care rezulta ca urmare a perceperii anumitor

stimuli;
 impulsivitatea se refera la caracterul brusc al raspunsurilor ca urmare a perceperii
anumitor stimuli;
 ritmicitatea reactiilor psihice care pot fi uniforme (aceleasi) sau neuniforme.
 tempoul sau frecventa cu care se manifesta anumite pareri psihice (ex.: tandretea si
depresia se intalnesc la melancolici si colerici);
 expresivitatea psihica sau modularea comportamentului nonverbal.
Tipologii temperamentale

Tipologii morfofiziologice sau bio-constitutionale;

Dupa mobilitatea proceselor nervoase pot fi delimitate 2 dimensiuni temperamentale:

Tipul mobil

 Se adapteaza usor la situatii noi

 Trece cu usurinta de la repaus la activitate

Tipul inert

 Prezinta strategii si se debaraseaza cu greu de propriile caracteristici

 Trece cu greutate de la repaus la activitate si invers.
 Prin combinarea celor sase dimensiuni rezulta 4 tipuri temperamentale, asa cum au
fost acestea descrise de Hipocrate in activitate.

Tipul sangvin

 puternic, echilibrat, mobil

 notele dominante sunt: mobilitatea, ritmicitatea si rapiditatea reactiilor.
 in plan emotional, sangvinicii sunt firi efervescente, emotionale, sensibile, dar
inegale in trairile afective, dand dovada uneori de superficialitate afectiva.

Tipul intelectual

 productivi in actiunile de scurta durata, isi fixeaza greu scopurile, dar sunt flexibili
intelectual.
 activitatile lor: se angajeaza cu usurinta in activitati, dar este mai putin dotat cu
perseverenta, deoarece tinde sa obtina rezultate cat mai bune intr-un timp cat mai scurt.
 in planul relational sunt firi vesele, vorbarete, distinse, spirituale, dar si
influentabile, nestatornice atunci cand reactiile celor din jur nu sunt in concordanta cu
propriile asteptari.

Tipul flegmatic

 puternic, echilibrat si inert

 nota dominanta este reprezentata de inertie
 pe plan emotional pare a fi indiferent, rece, dar este capabil de trairi intense si de
lunga durata
 in plan intelectual, datorita rabdarii si meticuluozitatii, sunt capabili de
performante superioare in activitatile de lunga durata
 in planul activitatilor se angajeaza cu greu in acestea, dar este perseverent avand o
mare capacitate de munca. In plan relational sunt calmi, rabdatori, renperati, perseverenti,
imperturbabili, putin incordati, usor nesociabili desi doreste socializare.
Tipul coleric

 puternic, neechilibrat si mobil

 notele dominante suntneechilibrarea, neegalitatea in manifestari si trecerea cu
usurinta de la o stare la alta
 pe plan emotional au sentimente itense , dar de scurta durata,nestapaniti, cu trairi
de teama, panica si inclinatii catre exagerari
 pe plan intelectual prezinta productivitate in actiunile de scurta durata si prefera
oamenii cu initiativa
 pe planul activitatilor sunt firi active, rezistente, dar manifesta risipa de energie
 are o capacitate de munca occianta, ori se implica cu totul, ori refuza implicarea
 in plan relational prezinta reactivitate prompta, nerabdare, impulsivitate, neliniste,
fiind predispusi la explozii emotionale pozitive, dar si negative.

Tipul melancolic

 slab, neechilibrat si inert

 notele dominate vizeaza tonusul scazut si energia scazuta
 in plan emotional prezinta hipersensibilitate, stari afective intense si de lunga
durata, predispuse la depresii si blocaje emotionale, mai ales in situatii de suprasolicitare
 in plan intelectual sunt firi productive in activitatile ce presupun migala, finete, dar
au tendinta de a se subaprecia
 in planul activitatilor se angajeaza cu toata fiinta, sunt firi hiperperseverente, dar la
micile obstacole se descurajeaza cu usurinta
 in plan relational sunt firi interiorizare, constiincioase,rigide, pesimiste,
nesociabile, cu dificultati in adaptarea sociala.

Tipologii psiho-sociologice
Conform autorilor resursele temperamentale sunt mediate cultural prin
intermediul sistemului valoric, specific oricarei culturi in parte. Ca urmare, pornind de la
premisa ca valorile determina anumite tipuri umane, deoarece fiecare persoana are o
anumita atitudine fata de acestea, autorii au identificat 6 tipuri umane in functie de
aderenta la o valoare centrala. Teoria subliniaza existenta a 6 tipuri umane valorice.

1. Tipul teoretic – care are ca valoare centrala descoperirea adevarului, scopul sau
principal fiind acela de a-si ordona si sistematiza cunostintele.
2. Tipul economic – este dominat de ideea utilitatii, a profilului si ca urmare,
satisfacerea trebuintelor materiale sunt prioritare.
3. Tipul estetic – are ca valoare dominanta: armonia, forma si ca urmare, ceea ce
conteaza in judecatile valorice emise de aceasta persoana vuzeaza gratia, simetria si
frumosul.
 4. Tipul social – are ca valoare suprema dragostea de oameni care se concretizeaza in
relatii interpersonale pozitive, filantropice, de prietenie si altruism.
5. Tipul politic – este interesat de detinerea puterii, a controlului, nevoia de a-i
subordona pe ceilalti si ca urmare toate activitatile desfasurate sunt ocazii pentru a-si
manifesta competitia, spiritul de lupsa si ocazia de a obtine suprematia.
6. Tipul religios – are ca valoare fundamentala unitatea, este mistic, incearca sa
gaseasca existenta dincolo de contextul material si cauta sa gaseasca universul ca intreg
din care face parte.