Revista NR 12

REVISTA LACRIMA, NR.
12/IUNIE 2017
1
REVISTA LACRIMA, NR.12/IUNIE 2017
Redactori coordonatori:
Eniko CUPȘA, director C.S.E.I.”LACRIMA”
enikocupsa@yahoo.com
Emanuela AVRAM, consilier educativ C.S.E.I.”LACRIMA”
Tehnoredactare: prof. Emanuela Avram
educativ.lacrima@yahoo.ro
Colaboratori:
Adina PODINĂ
Aura VĂLEAN
Voichiţa TOMOROGA
Bianca BORȘA
Maria POP
Anamaria GORDON LAZĂR
Lucia NECHITA
Lidia VLAȘIN
Dana VOICU
Călin DEAC
Elevi:
Alin KOROSZI
Daiana HULUDUC
ISSN – 2284-5283
2
ACTIVITĂȚILE ASISTATE DE ANIMALE ÎN RECUPERAREA COPIILOR CU

DIZABILITĂȚI MULTIPLE
Prof.psihopedagog Cupșa Eniko

Prof.înv.special primar Avram Emanuela
Activităţile asistate de animale oferă oportunităţi motivaţionale, educaţionale şi/sau
recreaţionale de îmbogăţire a calităţii vieţii. Aceste activități se realizează într-o varietate de medii
de către traineri specializaţi, paraprofesionişti şi/sau voluntari, în asociaţie cu animale care
întrunesc anumite criterii.
Începând din 2014, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă ”Lacrima”, s-a reluat acest tip
de activitate, utilizându-se câini specializați, din cadrul unei școli de dresaj canin, dar și iepurași.
Activitățile asistate de animale desfășurate la Centrul școlar ”Lacrima” sunt întâlniri ocazionale
unde copiii și animalele “se întâlnesc și se salută”. În cadrul
unei activități salutul poate fi repetat de fiecare copil
participant, activitatea desfășurându-se simultan cu mai
mulți copii.
Activitățile asistate de animale au un obiectiv
general pe care îl putem defini cel mai bine prin
îmbunatățirea calității vietii. Nu exista obiective ce
trebuiesc îndeplinite și nu se păstrează neapărat activitatea
de la o întâlnire la alta. Ele au un caracter spontan, se pot
susține oriunde și oricând. Chiar dacă nu necesită condiții deosebite sau un cadru special unde să
se desfășoare, am ales clubul școlii ca loc de întâlnire cu câinii, pentru că oferă un cadru securizant,
iar pentru demonstrațiile canine, terenul verde al școlii.
Durata și frecvența întâlnirilor este planificată dinainte, dar nu ȋn mod individual ci vizând
grupul. Pot fi activitati destinate grupurilor închise sau unui număr deschis de participanți. De câte
ori desfășurăm activități de acest gen alegem ca în prima parte a programului să lucrăm cu un grup
dinainte stabilit, urmând ca după o pauza, dedicată cățeilor, să se deruleze activități cu un număr
deschis de participanți.
Activitățile asistate de animale se bazează pe bucuria de a face lucruri împreună, copii și
animale. Se adresează doar copiilor cărora le face plăcere compania unui animal și care au un
comportament potrivit.
Interacțiunea dintre copii și câini în timpul
acestor activități vizează atât beneficii psihice, cât și
fizice, și sociale. Activitățile desfășurate împreună cu
câinii ajută la exprimarea trăirilor personale, la
exteriorizare și la reducerea inhibiției. Copilul începe să
aibă curajul de a se exprima, de a prelua inițiativa în
grup, de a atrage atenția asupra lui. Prin genul acesta de
activități copiii capătă încredere în capacitatile lor de a
controla o situație, de a-și impune punctul de vedere într-
un mod ferm dar nu agresiv, de a căpăta încrederea unei
alte ființe și de a fi recunoscută drept persoana care
conduce activitatea.
Activitatile asistate de animale ajută la diminuarea stresului, a depresiei și tristeții, a
nervozității, a anxietății, a plictiselii și a rutinei obositoare. Aceste activități ajută la îmbunătățirea
3
tonusului fizic și a condiției fizice generale:

chiar și copiii ce refuză mișcarea, în preajma
câinilor sunt mult mai dispuși la efort și
activități fizice, iar exercițiile cu câinii oferă
un mod plăcut și atractiv de a face mișcare. S-
a dovedit deasemenea că activitățile de acest
gen ajută și la îmbunătățirea coordonării și
conștientizării corporale. Facilitează scăderea
semnificativă a hormonilor de stres, cum ar fi
cortizonul, adrenalina, creșterea hormonilor
de "inducere a sănătății și deschiderii sociale",
cum ar fi oxitocina, endorfinele. Acest fapt are
efecte directe asupra organismului: scăderea stresului la nivel general, scăderea tensiunii arteriale,
a anxietății, a tensiunii corporale generale etc.
Pe de altă parte, prezența unui animal funcționează ca un mijlocitor al interacțiunii dintre
copii, ajutând la trecerea peste barierele sociale. Activitatile asistate de animale sunt un mijloc
excelent de îmbunătățire a coeziunii unui grup social, de relaționare și muncă în echipă, crescând
gradul de responsabilizare socială. Copiii sunt mult mai implicați, deoarece activitatea este mult
mai interesantă în prezența unui câine.
În cadrul Centrului Școlar de Educație incluzivă ”Lacrima” Bistrița la activitățile asistate
de animale participă copii cu dizabilități multiple, care au probleme de comunicare, probleme de
dezvoltare motorie, deficit de atenție, copii cu autism, paralizii cerebrale, Sindrom Down etc.
Activitățile se desfășoară la clasă sau în club, cu animale de companie: câini, iepurași. De
asemenea sunt suținute demonstraţii canine în curtea verde a școlii.
Dacă în cazul demonstrațiilor de dresaj copiii urmăresc de la distanță activitatea, neluând
contact direct cu animalul, în cazul activităților la clasă sau în club am putut observa deschiderea
copiilor faţă de animal, importanţa prezenţei acestuia, care este treptat primit, acceptat şi îndrăgit
de grup şi de fiecare copil în parte, pornind de la a nu-l atinge şi ajungând până la a se întinde
culcat lângă el.
În urma rezultatelor observabile pe parcursul
activităților asistate de animale, cadre didactice din școală s-
au arătat interesate de o implicare mai mare a animalelor în
recuperarea copiilor cu dizabilități multiple ce frecventează
școala. Astfel, acest program va deveni parte a terapiei, prin
crearea și aplicarea unui opțional la nivelul școlii, sub
îndrumarea viitorilor noștri specialiști.
Ținând cont de faptul că munca cu copiii și tinerii cu
dizabilităţi este de multe ori îngreunată de negativismul lor,
e recomandată asistarea terapiei de către un animal, care este
un bun catalizator, emană respect şi recompensează cu un
ataşament necondiţionat.
Bibliografie:
Alina S. Rusu, Introducere în terapia asistată de animale, Curs postuniversitar, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele
Educaţiei (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca)
http://animaltherapy.net
4
Proiect de activitate: ,,Prietenii mei, necuvântătoarele”
Coordonator proiect prof. Avram Emanuela Ioana
a. Tema: ,,Prietenii mei, necuvântătoarele”

b. Titlul activităţii: ,,Ne jucăm cu animalele”
c. Partener strategic: Asociația chinologică și Școala de dresaj canin
d. Competențe cheie:
 Aptitudini și competențe de comunicare verbală/nonverbală;
 Competențe sociale;
 Competențe de sensibilizare în interacțiunea cu necuvântătoarele.
e. Obiective
Obiectivul general:
Dezvoltarea abilităților de comunicare verbală/nonverbală prin intermediul activităților asistate de
animale.
Obiective specifice:
Crearea unei legături copil-câine, prin intemediul terapeutului/specialistului;
Interacțiuni copil-câine/iepuraș, prin intermediul jocului;
Stabilirea și aplicarea regulilor de joacă copil-câine/iepuraș.
Cunoașterea principalelor caracteristici ale animalelor prezente în activitate (cum se numesc
acestea, unde trăiesc, cu ce se hrănesc, aspectul exterior, cum se numesc puii acestora, cum putem
noi să le îngrijim);
Formarea capacităților de a înțelege, de a compara, de a distinge particularitățile și elementele
comune ale animalelor existente;
Dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice in cadrul jocurilor desfășurate.
f. Grupul țintă: copii cu cerințe educative speciale (dizabilități grave, profunde și asociate)
g. Relevanța proiectului ,,Prietenii mei, necuvântătoarele”
Domeniul fizic
o îmbunătăţirea abilităţilor motorii fine şi grosiere;
o îmbunătăţirea echilibrului şi a posturii corporale.
Domeniul sănătăţii mentale
o îmbunătăţirea comunicării verbale;
o îmbunătăţirea deprinderilor atenţionale;
o dezvoltarea deprinderilor de relaxare;
o îmbunătăţirea stimei de sine;
o reducerea nivelului de anxietate;
o reducerea sentimentelor de singurătate; diminuarea tendinţei de izolare socială.
Domeniul educaţional
o îmbunătăţirea vocabularului;
o valorificarea memoriei de lungă sau de scurtă durată;
5
o valorificarea cunoştinţelor şî a diferitelor concepte(număr, formă, mărime, culoare etc.);

o promovarea unei educaţii ecologice adecvate, a unei atitudini pozitive şi respect faţă de
fiinţele vii şi faţă de natură în general.
Domeniul motivaţional
o valorificarea dorinţei de a fi implicat într-o activitate de grup;
o valorificarea interacţiunilor cu ceilalţi şi cu personalul;
o exersarea paşilor spre atingerea unui scop proxim;
o îmbunătăţirea abilităţilor de organizare a unei activităţi.
h. Analiza SWOT:
Puncte tari:
-spaţiu corespunzător desfăşurării activităţilor;
-adaptarea activității în funcție de particularitățile de vârstă ale copiilor;
-antrenarea copiilor în activități atractive;
-colaborare cu Asociația chinologică și Școala de dresaj locală.
Puncte slabe:
-lipsa fondurilor pentru susținerea unui program de durată.
Oportunităţi:
-parteneriatul cu Asociația chinologică și Școala de dresaj locală;
-iesirea din tiparul riguros curricular;
-cursuri destinate pregătirii în vederea utilizării animalelor în activități de terapie.
Ameninţări:
-timpul limitat;
-starea de epuizare a animalelor;
-rănirea animalului sau a copilului.
i. Descrierea activităţii:
În cadru securizat au loc activități asistate de animale, în prezența specialiștilor. Jocurile asistate
urmăresc crearea unei legături între copil și animal. Activitățile presupun număr limitat de copii,
timp 30-45 minute și pauze necesare animalelor. De-asemenea, întreaga școala poate urmări
demonstrații live de dresaj, pe terenul verde din parcul școlii.
j. Rezultate/ Indicatori de impact, în urma derulării activității:
 Proiectul a avut impactul preconizat asupra copiilor: au fost încântaţi de activităţile
desfăşurate, acest lucru s-a văzut în atitudinea și pe fețele lor;
 Descoperirea necesității de a trăi în strânsă legătură cu natura si cu necuvântătoarele;
 Creșterea numărului de copii si părinți interesați de activitățile din săptămâna altfel;
 Îmbunătățirea comunicării prin intermediul activității asistate de animale.
k. Evaluare/ autoevaluare:
 Album foto  Impresii personale.
 Fișă de observație/monitorizare  Chestionar de satisfacție;
copii;  Desene ale copiilor.
6
Colorează cu atenție următoarea imagine
7
Unește punctele și vei descoperi un animal simpatic.

Notează cum se numește el.............................................
8
METODE ŞI TEHNICI ÎN ABORDAREA AUTISMULUI
“Am incercat să pătrund în lumea copilului folosind cărţile.

S-a uitat la mine nedumerit. Am încercat să-mi învăţ copilul folosind cuvintele.
Au trecut pe lângă el neauzite. Deznădăjduit, m-am întrebat:
cum aş putea să te învăţ copile?
Răspunsul l-am primit chiar de la el. Mi-a spus : Vino, joacă-te cu mine! “
Autor necunoscut
Prof. educator Gordon Lazăr Anamaria

Prof.colaborator Deac Călin
Educaţia acordată copiilor este una dintre cele mai

provocatoare responsabilităţi atât pentru un părinte cât şi
pentru un cadru didactic. Motivaţia este motorul
comportamentului uman, cea care ne împinge spre acţiune
şi care determină activitatea pe care o alegem. La copilul
cu autism motivaţia este foarte importantă pentru
achiziţionarea de cunoştinţe şi deprinderi. De cele mai multe ori el nu este motivat de activităţile
pe care i le propunem, nu este motivat să petreacă timp cu noi, să ne privească în ochi sau să ne
raspundă la cerinţe. Astfel, a gasi acele lucruri care il motiveaza şi îl captează pe copil reprezintă
o adevărată provocare în școala noastră, mai ales în cazul copilului cu autism. Metodele şi tehnicile
de lucru cu copii cu autism reprezintă o problemă de mare actualitate şi care generează multiple
controverse atât în rândul specialiştilor cât şi al personalului didactic şi al părinţilor.
Copilului cu autism nu îi este uşor să înveţe. Lucrurile care îi motivează de obicei pe copiii
tipici nu îi motivează şi pe copiii cu autism. Stilul educaţional trebuie adaptat la nevoile de bază
ale sindromului autist, iar această adaptare se referă în primul rând la formularea clară a cerinţelor,
structurarea cerinţelor şi structurarea spaţiului şi timpului. Copiii pot manifesta un comportament
provocator sau inadecvat, deoarece nevoile lor de învăţare nu sunt satisfăcute sau întâmpină
dificultăţi sociale sau emoţionale. Problemele de comunicare sunt centrale în tulburarea de spectru
autist astfel că este recomandat să știm cum să ne costruim mesajele și să fim siguri că ne-au
înțeles.
9
Câteva dintre activitățile de recuperare care se desfășoară în cadrul școlii noastre, C.S.E.I Lacrima,
în munca cu copiii cu autism sunt: pictură, modelaj, lumânări, terapia prin mișcare, meloterapie,
ergoterapie.
TERAPIA PRIN ARTE

Terapia prin artă este, în primul rând, o metodă eficientă
de reconciliere a conflictelor emoționale, de a crește
conștiința de sine, ajutându-i pe copii să se exprime fără
să fie nevoie să folosească limbajul verbal și să
depășească barierele impuse de problemele lor psihice
și mentale. Terapia este cu adevărat eficientă mai ales
în cazul copiilor care au dificultăți de vorbire sau
dificultăți emoționale care îi împiedică să vorbească despre spaimele lor interioare. S-a constatat
că arta nu ajută numai la o bună stabilire a diagnosticului, ci contribuie efectiv la reabilitarea
bolnavilor. Caracteristica esențială a terapiei ocupațională este implicarea activă a individului în
procesul terapeutic. Rezultatele terapiei sunt diverse, centrate pe individ și măsurabile în termenii
participării sau satisfacției derivate din participare. Obiectivele terapiei ocupaționale sunt
dezvoltarea, refacerea și menținerea abilităților necesare desfășurării activităților zilnice.
Autismul afectează grav partea de comunicare şi relaţionare cu mediul înconjurător. În cadrul
terapiei cu copilul cu autism ne propunem în primul rând să dezvoltam un sistem de comunicare
şi relaţionare cu el. Prin art-terapie putem să creăm un spaţiu sigur pentru copilul cu autism
eliminând astfel frustrările şi stările de agresivitate. Procesul creaţiei oferă la sfârşitul lui un
rezultat palpabil, la sfârşitul fiecărei şedinţe având recompensa lucrului finit, produsul artistic. În
cadrul atelierelor de art-terapie din școala noastră se lucrează individual iar elevii participă cu
plăcere și interes. Orele de desen și pictură au ca scop dezvoltarea simțului și încrederii în sine;
familiarizarea elevilor cu materialele pe care le folosesc, analizându-le forma, mărimea și culoarea;
dezvoltarea respectului față de rezultatele muncii lor și a altora; formarea și consolidarea
deprinderilor de a pregati materia primă, formarea și consolidarea abilităților de a termina munca
începută și disciplina materialelor, în ordine.
Orele de modelaj în lut au ca scop familiarizarea copiilor cu autism cu lutul ud și stimularea
curiozității, a curajului și a încrederii în sine în raport cu tehnicile modelajului în lut. Prin tehnici
10
specifice de conștientizare, stimulare motivațională și suport psihologic, toți copiii ajung să simtă
și să înțeleagă că au capacitatea de a deprinde tehnici ale lucrului cu lutul. Copiilor li se prezintă
diferite tehnici de bază și sunt încurajați să exerseze modelarea diferitelor forme din lut (sfere,
cuburi, cilindri, piramide), forme de bază, din care ulterior vor fi realizate obiecte decorative sau
de utilitate casnică. Rezultatele pozitive ale acestor ore de modelaj constau în dobândirea
încredererii copiilor cu autism în propriile capacități, trezirea interesului viu pentru modelajul în
lut, stimularea creativității în dezvoltarea de noi forme din lut, conștientizarea factorilor care
influențează modelajul în lut (mișcările mâinilor, încălzitul lutului, umiditatea lutului, uscarea și
crăparea lutului etc.).
Art-terapia oferă siguranţă prin natura ei, aceasta având o structură simplă, un început şi un sfârşit,
existând de fiecare dată o finalitate în procesul artistic ne încadrează exact în tipul de procedeu
pedagogic care trebuie urmat în lucrul cu copilul cu autism.
TERAPIA PRIN EXERCIŢII FIZICE

Teoria invăţării sociale a demonstrat că
socializarea se face cel mai bine în mediul
sportului. Efectul socializator al activităţilor
fizice şi a sportului generează o multitudine de
efecte pozitive asupra copiilor cu autism. Toţi
copiii se mişcă într-un fel sau altul. Prin mişcare
copiii vin în contact cu lumea înconjurătoare iar
cunoştinţele despre propriul lor corp vor creşte.
Cercetările spun că identitatea corporală este prima imagine pe care o avem despre noi înşine de
aceea odată cu extinderea repertoriului de mişcare al unui copil îi furnizăm acestuia mai multe
posibilităţi de dezvoltare, ceea ce îi poate permite să înţeleagă şi să facă faţă mediului mai uşor.
Ideea nu este nouă şi nu aparţine omului modern. Şamanii foloseau ritualuri de mişcare pentru
vindecare iar grecii vorbeau adeseori despre efectele benefice ale mişcării. Lucrul corporal ne
poate ajuta să înţelegem mesajele nevorbite ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, iar pe
copii îi poate ajuta să-şi construiască o relaţie armonioasă cu corpul lor. Folosind exerciţii de
mişcare, în cadrul orelor de ludoterapie se stabileşte o legătură perfectă cu şi între copii.
11
Obiectivele principale ale terapiei prin exerciţii fizice sunt: creşterea posibilităţilor de expresie prin
conştientizarea propriului corp, a sentimentelor de relaxare şi de încordare, diminuarea temerilor,
menţinerea condiţiei fizice, creşterea capacităţii fizice generale a copilului, dobândirea încrederii
în sine şi dobândirea priceperii de a se juca în comun în cadrul unor perechi sau grupuri. Jocul este
comun, adultul se joacă tot timpul cu copilul!
Metoda de lucru se bazează pe mişcări naturale şi pe dorinţa copiilor de a interacţiona unii cu alţii.
Prin aceste exerciţii am urmărit în primul rând să-i conduc la conştientizarea corpului şi la
coordonarea acestuia. În timpul jocului, copilul vine în contact cu alţi copii sau cu adultul, astfel
că jocul are un caracter social. Terapia prin exerciţii fizice are la bază efectul armonizator. Copilul
găseşte în joc un răspuns pozitiv la încercările sale de a fi înţeles şi o confirmare a sentimentului
propriei valori. Folosind jocurile de mişcare şi exerciţiile fizice în cadrul orele de ludoterapie,
copilul învaţă că este,, cineva „ în acest grup iar de aici decurg primele beneficii ale acestui tip de
terapie. Mişcările fiind făcute împreună, copilul este responsabilizat, motivat. Există mişcări care
necesită răbdare din partea lor pentru că aceştia trebuie să-şi aştepte rândul. Astfel aceştia învaţă
cu fiecare oră de ludoterapie să fie răbdători şi să colaboreze. Un element foarte important în aceste
exerciţii de mişcare îl constituie stabilirea şi menţinerea contactului vizual. Menţinerea contactului
vizual ne ajută să ne aflăm la acelaşi nivel cu copiii, cărora le va fi mai uşor să se comporte natural
astfel stabilindu-se un contact mai mult emoţional, deschis şi apropiat.Orice joc bazat pe mişcare
trebuie să le ofere copiilor sentimentul succesului. Adultul este in permanenţă alături de copii
oferindu-le acestora suport şi feedback pozitiv.
Cel mai mare atu al acestei metode este că în spatele unei activităţi aparent uşoară, amuzantă se
ascund resurse nebănuite. Responsabilitate, respect, răbdare, colaborare, încredere şi sentimentul
valorii în cadrul grupului sunt doar câteva din beneficiile orelor de ludoterapie.
Bibliografie:
Constantin Paunescu, Ionel Musu -Recuperare medico-pedagogica a copilului cu C.E.S., Editura
Medicala Bucuresti, 1990
Popescu, S., Stanciu, C., Moraru, A. (2010). Ghid de intervenţie în autismul infantil, Cluj-Napoca,
Editura Risoprint.
Ion Radu -,, Psihologia educaţiei şi dezvoltării “ , Editura Academiei, Bucureşti, 1983
12
Elevii noștri și participarea la concursuri școlare
Organizarea concursurilor adresate exclusiv copiilor cu C.E.S se doreşte a fi o punte de

legătură pentru integrarea
copiilor cu cerinţe speciale,
integrare care va asigura
participarea la viaţa
comunităţii şcolare, asumarea
de responsabilităţi, exprimarea
sentimentului apartenenţei,
consolidarea stimei de sine, a respectului faţă de semeni, dar şi faţă de propria persoană. Integrarea
copiilor cu CES în societate, conferă instituţiei şcolare rolul de componentă fundamentală a
sistemului social, aptă să răspundă concret imperativelor de moment ale evoluţiei din societatea
contemporană şi să rezolve o serie de probleme referitoare la nevoile de acceptare/valorizare
socială a fiecărui individ şi la capacitatea acestuia de a se adapta şi integra într-o societate aflată
în continuă transformare.
Copiii cu CES fac parte din societatea noastră, aceştia mai mult decât ceilalţi copii au
nevoie de o permanentă socializare şi colaborare cu alţi copii pentru asigurarea integrării sociale a
lor. Prin contactul direct cu elevii din alte instituţii şcolare şi prin participarea alături de ei la
diverse activităţi se realizează diminuarea izolării şi înlăturarea, în mare măsură, a tendinţelor de
agresivitate, contribuind la îmbunătăţirea modului lor de viaţă. Tendinţa de a crea şi sprijini cadrul
necesar integrării sociale şi societale a copiilor cu dizabilităţi este cu cât mai activă, cu atât mai
eficientă, argumentul suprem constituindu-l beneficiile psihosociale ale incluziunii, aceasta
facilitând asumarea de roluri
sociale proprii în comunitate şi
stabilirea de relaţii sociale.
Crearea unor parteneriate între
şcoală, familie şi comunitate dar
şi între diverse instituţii şcolare,
presupune succesul elevilor la
şcoală şi mai târziu în viaţă.
13
Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai

comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în
educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de
suport care începe să funcţioneze.
„Unde-s mulţi, puterea creşte” spune
învăţătura populară şi numai prin unirea efortului
părinţilor, cadrelor didactice, a şcolii şi a comunităţii
se poate face o mai bună integrare a copiilor cu CES. Modificarea comportamentelor nedorite este
o activitate extrem de complexă şi dificilă. Din cauza posibilităţilor mai reduse de adaptare, copilul
cu tulburări de conduită resimte o nevoie accentuată de sprijin din punct de vedere afectiv şi social.
Educaţia nonformală este importantă prin următoarele avantaje pedagogice:
• este centrată pe cel ce învaţă, pe procesul de învăţare, nu pe cel de predare solicitând în mod
diferenţiat participanţii,
• dispune de un curriculum la alegere, flexibil şi variat propunându-le participanţilor activităţi
diverse şi atractive, în funcţie de interesele acestora, de aptitudinile speciale şi de aspiraţiile lor,
• creează ocazii de petrecere organizata a timpului liber, într-un mod plăcut, urmărind destinderea
şi refacerea echilibrului psiho-fizic,
• este nestresantă, oferind activităţi plăcute şi scutite de evaluări riguroase, în favoarea strategiilor
de apreciere formativă, stimulativă, continuă,
• răspunde cerinţelor şi necesităţilor educaţiei permanente.
Competenţele şi atitudinile dezvoltate elevilor în cadrul învăţării nonformale includ:
competenţe interpersonale,
capacitatea de lucru în echipă,
încrederea în sine, disciplina,
responsabilitatea, coordonare
şi organizare, capacitatea de a
rezolva probleme practice.
Întrucât aceste competenţe au
relevanţă crescută în
dezvoltarea personală a
individului, contribuind
14
deopotrivă la participarea activă în societate,

acestea ar trebui să fie complementare celor
achiziţionate prin educaţia formală.
În cazul educaţiei nonformale
accentul este pus pe învăţarea prin acţiune,
învăţarea de la egali şi activitatea voluntară,
mai degrabă decât învăţarea unor cunoştinţe
din manuale şi alte surse scrise de învăţare.
Întrucât educaţia nonformală se bazează pe oferirea de situaţii de viaţă reală, care nu pot fi
reproduse în clasă, instituţiile de educaţie formală ar trebui să coopereze cu furnizorii de educaţie
nonformală pentru a dezvolta activităţi extracurriculare, combinând cunoştinţele şi metodologiile
specifice ambelor tipuri de educaţie, dar respectând principiile educaţiei nonformale.
Bibliografie:
1. Dumitru G.; Bucurei C,; Cărăbuţ C., „Integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale”, Timişoara, Editura Mirton, 2006.
2. Cucoş, C.,“Pedagogie”, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
3. Miftode, V. (coord.), „Dimensiuni ale asistenței sociale: forme și strategii de protecție a grupurilor defavorizate”, Editura Eidos,
Botoşani, 1995.
4. Tomşa, G., Consiliere şcolară, Credis, Bucureşti, 2000.
15
ZIUA MONDIALĂ A SINDROMULUI DOWN
Sindromul Down este o stare genetică ce se produce în momentul concepţiei fătului.

Fiecare copil cu Sindrom Down este unic în
felul său, la fel ca toţi ceilalţi copii. Abilităţile,
caracteristicile şi interesele copilului cu
Sindrom Down variază foarte mult de la o
persoană la alta. Sindromul Down produce
diverse dizabilităţi şi probleme medicale
asociate. Chiar dacă toate persoanele cu
Sindrom Down au un anumit grad de
dizabilitate de învăţare, multe dintre aceste
persoane duc o viaţă semi-independentă şi
împlinită.
In școala noastră sunt școlarizați copii cu Sindrom Down, programele noastre de învățare
fiind adaptate în funcție de nevoi și cerințe. În acest an, în preajma zilei de 21 martie – Ziua
Mondială a Sindromului Down, s-au desfașurat activități ce i-a avut în centrul lor pe copiii cu
Down.
Iată câteva dintre jocurile ce au avut priză la copiii noștri, antrenându-i într-o horă a veseliei
și bunei dispoziții: Jocul degetelor, Căpitan de nava, Broscuțele sar in lac.
1.Jocul degetelor
Obiectiv general:
Dezvoltarea mușchilor mici ai mâinii, controlul mișcărilor, încurajarea imitării si ascultării.
Locul desfășurării activității: clubul școlii
Descrierea jocului
Poezioara rostită de profesorul-educator va fi insoțită de miscările corespunzătoare:
Miscam degetelele
Batem tare palmele
Rasucim incheietura
Si-apoi dam mingea de-a dura
Ploaia picura pic, pic
La pian cantam un pic
Evantaiul stim sa-l facem
Pumnii inchidem și desfacem.
16
2.Capitan de nava
Materiale - Sfoară, scaune şi vaporaşe
confecţionate de copii.
Obiectiv general: Dezvoltarea îndemînarii,
competivitatii si abilitatiilor de folosire a unor
obiecte.
Descrierea Jocului
Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un
scaun, scaune care sunt aşezate unul lîngă altul.
Aceștia primesc cîte o panglică (sforicică) lungă de 4—6 m. La un capăt al panglicii fiecare leagă
cîte un vaporaş confecţionat în prealabil din hârtie. Celălalt capăt va fi ţinut în mână. La un semn
al conducătorului jocului, toţi copiii încep să înfăşoare panglica în jurul degetului arătător de la
mâna stângă, trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei, fără ca ele să se răstoarne. Dacă unul dintre
vaporaşe se răstoarnă, cel căruia îi aparţine, trebuie să-l repună în poziţia iniţială şi apoi va relua
jocul. Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire, reprezentata printr-o
panglica de culoare albastra este desigur cel mai bun „căpitan de navă”. Prin acest joc se urmarește
educarea unor calități cum ar fi: perseverența, curajul, încrederea în sine, răbdarea și disciplina.
3. Broscuțele sar in lac
Obiectiv general:
Dezvoltarea fizica armonioasa prin exersarea sariturii
in adancime, a atentiei , mobilitatii si competitivității.
Locul desfasurarii activitatii;- clubul scolii.
Descrierea jocului
Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia
care primește rolul de „șarpe”. În jurul suprafeței de joc
se amplasează bănci de gimnastică, scaune, saltele , etc.
În mijlocul suprafeței delimitate cu o panglica de
culoare albastra se află „lacul”. Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac”
(aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac și se întind la soare pe suprafețele , amplasate pe
malul „lacului”. În jurul suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea educatoarei
„Șarpele!” acesta încearcă să prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în
„lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă (atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă
„șarpele” nu prinde nici o „broscuță” va continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după
care va fi înlocuit cu un alt elev.
Aceste jocuri au contribuit din plin la optimizarea capacitatii de relationare intre copii, la
cresterea capacitatii de concentrare a atentiei si la dezvoltarea unor deprinderi motrice de baza.
Profesor-educator Voichița Tomoroga
17
VOCEA MEA, COMUNITATEA MEA
Eveniment dedicat persoanelor cu

Sindrom Down
În perioada 20-22 martie, o delegație a școlii noastre

a participat la Cluj-Napoca, alături de alte peste 150 de
persoane cu Sindrom Down şi alte dizabilităţi, la o serie de
activități din cadrul evenimentului intitulat „Vocea mea,
comunitatea mea” eveniment dedicat conştientizării societăţii
cu privire la nevoile lor de integrare. Participarea noastră s-a
datorat prietenilor noștri de la Asociația AGA DOWN Cluj-
Napoca.
Programul celor 3 zile a fost extreme de bogat și variat, urmărind să răspundă dorințelor copiilor cu CES.
Ziua 1 - activități de cunoaștere și club de pictură
18
Ziua 2
- activități sportive Special Olympics
- marș pentru marcarea Zilei Mondiale a Sindromului Down
19
- cină festivă și petrecere
Consilier educativ Emanuela Avram

Profesor psihopedagog Lidia Vlașin
Ziua 3 - spectacol aniversar în sala de spectacole a cinematografului Dacia, Cluj-Napoca
20
Proiecte în parteneriat cu Direcția județeană tineret și sport Bistrița-Năsăud
Consilier educativ Avram Emanuela

Director Cupșa Eniko
Două dintre proiectele noastre de suflet, care se desfășoară de câțiva ani în școala noastră,
sunt sprijinite financiar de către DJST BN. Este vorba de proiectul de art-terapie Up, not Down!
și de cel care înlesnește participarea copiilor noștri la activități în bazinul de înot, Tânăr ca tine
sunt și eu!
Și-n acest an, prin aprobarea proiectului depus de către echipa de management a școlii
Lacrima la concursul de proiecte destinate tineretului, am reușit tipărirea ofertei educaționale a
școlii și realizarea lucrărilor destinate Calendarului școlii 2017. Proiectul a reușit mobilizarea
întregii școlii în realizarea celor 12 luni ale anului, prin tehnici diferite, pictură și colaj pe pânză.
21
Foto: Bogdan și Ionuț, doi dintre beneficiarii proiectului Tânăr ca tine sunt și eu
Copiii cu nevoi speciale au nevoie, ca oricare alt copil, de mişcare, de sport, iar terapia în apă poate
face lucruri minunate pentru evoluţia lor. Recomandăm părinţilor să apeleze la un sport adaptat. Apa, înotul,
activităţile acvatice adaptate, în general, aduc numai beneficii micuţilor lor.
Înotul este pentru toată lumea... Iată ce pot face activităţile acvatice adaptate pentru un copil cu nevoi
speciale:
1. îmbunătăţeşte respiraţia - o bună respiraţie sub apă duce la un mai bun control al acesteia, la un
aport mai mare de oxigen spre toate organele, deci la o îmbunătăţire evidentă a funcţiilor acestora;
2. tonifică musculatura;
3. creşte rezistenţa organismului la diferite boli, dar şi imunitatea;
4. în plan psihologic, creşte stima de sine a copilului, dar şi abilităţile sale de socializare.
În cele din urmă, activităţile acvatice adaptate pot reprezenta o variantă educativă de petrecere a
timpului liber, de recreere, de relaxare. Aşa că, nu ezitaţi să oferiţi copilului dvs., pe lângă programul
terapeutic zilnic, şi porţia esenţială de sport adaptat.
Foto: La bazin – una dintre activitățile preferate de către copiii ce frecventează centrul nostru
22
Foto: Veselie la bazin
Foto: Final de proiect – beneficiari, profesori, voluntari, părinți
23
ACCEPTARE TOLERANȚĂ ȘI PRIETENIE LA LACRIMA

Profesor-educator Gordon-Lazar Anamaria
În săptămâna 11-15 februarie în școala noastră au răsunat cuvintele: acceptare, toleranță și

prietenie. Sub deviza ,, Dacă un copil trăiește-n acceptare și prietenie, învață să iubească lumea ,,
cadrele didactive și elevii școlii noastre, i-au primit alături de ei pe elevii școlii Americane din
Anglia TASIS- The American School in England. Aceștia s-au implicat în activitățile desfășurate
cu ocazia acestei săptămâni, atât în atelierele școlii cât și la clasă, alături de copiii noștri,
participând la activități de comunicare, abilitare manuală, sport și animație socio-educativă.
Elevii școlii noastre și-au

primit musafirii bucuroși și
nerăbdători, aceștia fiind deja o
prezență obișnuită în fiecare an, în
școala noastră. S-au cunoscut, s-au
împrietenit din primele momente iar
timp de o săptămână au trăit cu
bucurie experiențe noi. Au pictat pe
material și pânză, au confecționat
24
lumânări în atelierul de lumânări Scăpărici, au realizat figurine din gips,

au învățat câteva din tainele țesutului în atelierul de țesut covoare, s-au
jucat alături de cei mai mici, au învățat lucruri noi alături de cadrele
didactice participând la activitățile de la clasă. De asemenea, musafirii
noștri au fost încântați să participe la petrecerea zilelor de naștere ale
elevilor născuți în luna februarie. Veseli, ne-au dat o mână de ajutor
pentru organizarea petrecerii din clubul școlii. Am făcut împreună
fursecuri de diverse forme iar distracția și buna dispoziție nu a întârziat
să apară. Am cântat, am dansat și ne-am distrat! A fost o săptămână plină de veselie care cu
siguranță va rămâne atât în memoria noastră cât și a musafirilor noștri din Anglia.
O săptămână a egalității, a acceptării, a

toleranței, a prieteniei, și a responsabilității.
Elevii școlii noastre s-au simțit valorizați și
admirați pentru ceea ce știu să facă iar acest lucru
a adus cu siguranță un plus de încredere în ei iar
oaspeții noștri au plecat cu siguranță cu un plus
de energie pozitivă și multe zâmbete!
25
ÎNTINDE MÂNA, PRIETENE!
Joi, 30.03.2017, la Liceul Tehnologic Agricol Bistrița s-a desfășurat concursul judeţean
„Întinde mâna, prietene!”, ediţia I, pentru elevii din învăţământul liceal și gimnazial din judeţul
Bistrița-Năsăud, activitate cuprinsă în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene 2017. Prin
participarea la acest concurs s- a urmărit implicarea elevilor în activități menite să îi educe în
spiritul non-violenței și să îi facă mai toleranți unii față de alții.
Participarea la concurs le-a oferit elevilor din școala noastră oportunitatea de a-şi pune în
valoare abilitatea de a transmite un mesaj prin intermediul diverselor forme desen, poster, pictură.
Elevii școlii noastre au realizat două frumoase postere cu care s-au prezentat încrezători în fața
celorlalți participanți. Am avut parte de o zi deosebită, ne-am minunat vizitând liceul și ne-am
relaxat în frumoasa curte unde am așteptat cu sufletul la gură deznodământul muncii noastre.
Mesajele noastre au răsunat și au sensibilizat astfel că am fost și premiați.
PRIETENIE ŞI TOLERANŢĂ
”Împreună cu câţiva colegi de-ai mei, de la
şcoala Lacrima, am realizat acest poster care are
tema prieteniei şi a toleranţei. Într-o lume
perfectă, ar fi mereu senin, soarele ar străluci pe
cer întotdeauna, iar flori ar fi la tot pasul.
Oamenii ar fi mereu cu zâmbetul pe buze, ar fi
fericiţi şi prietenoşi cu toţii.
Din păcate, lucrurile nu stau aşa, şi în şcoala mea
unii copii sunt în scaun cu rotile, unii nu pot
vorbi, iar alţii au alte probleme de sănătate. Dar
noi încercăm să fim cu toţii prieteni, să ne acceptăm unii pe alţii, să ne ajutăm, ca să fim fericiţi.
Ne dorim ca toţi oamenii planetei să facă asta. În acest fel, oricât de tare ar ploua, am şti că mapare
soarele care aduce întotdeauna un curcubeu.” Eleva Huluduc Daiana-clasa a VII-a
Echipă: Huluduc Daiana, Rînziș Gabriela, Burlui Darius
Prof. coordonatori: Avram Emanuela și Vălean Aura
26
ÎMPREUNĂ PENTRU TOLERANŢĂ
”Mă numesc Koroszi Alin, sunt în

clasa a VI-a la şcoala Lacrima
Bistriţa şi am venit să vă prezint
posterul realizat de noi care se
numeşte,, Împreună pentru toleranţă
,,. Prin acest poster vrem să arătăm
lumii întregi că deşi suntem diferiţi
toţi suntem egali. Toţi copii din lume
ar trebui să fie egali! Toţi avem
aceleaşi drepturi chiar dacă suntem
diferiţi! Ar trebui să ne acceptăm
exact aşa cum suntem! Să avem
răbdare, să fim toleranţi unii cu
ceilalţi, să ne respectăm şi să fim
prieteni. Împreună putem face o lume mai bună! Haideţi să fim prieteni şi să schimbăm ceva! Nu
uitaţi: TOŢI DIFERIŢI DAR TOŢI EGALI! MULŢUMESC!” Elev, Koroszi Alin-clasa a VI-a
Echipă elevi: Koroszi Alin, Buta Ionuț, Man Dan

Prof. coordonatori: Cupşa Eniko și Gordon Lazăr Anamaria
27
ȘTIAȚI CĂ?
 Primele Jocurile Naționale Special Olympics România – cea mai mare competiție națională
pentru persoanele cu dizabilități intelectuale – a avut loc la București, pe 5 septembrie 2004?
 Jocurile Naționale Special Olympics sunt organizate pe modelul Jocurilor Olimpice clasice. Cu
alte cuvinte, evenimentul include Cursa Flăcării Speranței, defilarea delegațiilor de sportivi,
aprinderea flăcării în locul de desfășurare a Ceremoniei de Deschidere și arborarea steagului
Special Olympics?
 În România, Cursa Flăcării Speranței a fost pentru prima dată organizată în 2002, țara noastră
fiind a 41-a țară care adoptă și implementează această manifestare unică, specifică Special
Olympics?
 Special Olympics este una dintre cele doua organizații din întreaga lume autorizate să folosească
cuvântul „Olympics” în denumire?
 La Special Olympics, fiecare sportiv câștigă o medalie? Aceasta deoarece fiecare sportiv
concurează în grupe in funcție de abilități, gen și vârstă, în urma unor probe preliminarii
(divisioning).
 Special Olympics și Paralympics sunt două organizații diferite, recunoscute de către Comitetul
Olimpic Internațional? Principala diferență dintre acestea constă în tipul deficiențelor sportivilor
participanți și nivelul capacităților sportive ale acestora.
CAMPIONII NOSTRI LA JOCURILE NATIONALE SPECIAL OLYMPICS ROMANIA – BAIA MARE
28
Coordonator activitate, prof. Avram Emanuela
29
Importanţa colaborării părinte – logoped, în cadrul terapiei logopedice
Prof. logoped Maria Pop
Limbajul are o foarte mare importanţă în structurarea şi

desfăşurarea proceselor cognitive, orice afectare a acestuia
putând influenţa calitatea operaţiilor gândirii, relaţiile cu cei
din jur şi structurarea personalităţii copilului. Din această
cauză, cunoaşterea şi identificarea tulburărilor de limbaj
prezintă o prioritate, precizia şi precocitatea diagnosticului
acestor tulburări garantând reuşita programului terapeutic şi
recuperator al copilului cu tulburări de limbaj.
Este necesară o depistare şi o tratare timpurie a tulburărilor
de limbaj. Acesta este unul dintre principiile care trebuie
respectate de logoped, alaturi de alt principiu, al parteneriatului în intervenţia logopedică. Acest
principiu se referă la o strânsă colaborare a logopedului cu parinţii şi cadrele didactice, persoane
extrem de importante în corectarea tulburărilor de limbaj. Succesul intervenţiei logopedice
presupune iniţierea factorilor educaţionali în activitatea logopedică şi consolidarea unor colaborări
între logoped, educatori şi părinţi în scopul prelungirii intervenţiei logopedice şi în mediul şcolar
sau de viaţă al copilului.
Încă de la începutul procesului terapeutic părintele are o mare contribuţie în stabilirea cauzelor
tulburărilor sau întârzierilor în dezvoltarea limbajului, etapa de depistare şi evaluare cuprinzând
un interviu amănunţit cu părintele. Se descoperă, astfel, particularităţile individuale ale copilului
pentru a putea elabora în continuare un program de intervenţie individualizat. Fiecare copil este
unic şi este nevoie de alegerea unor metode şi exerciţii care să se potrivească personalităţii,
temperamentului şi tulburărilor copilului.
Munca specialistului din cabinetul logopedic are nevoie de o continuitate pentru a avea
eficienţa dorită. Pentru ca exerciţiile să fie cu adevărat utile este nevoie de o colaborare strânsă cu
părintele. Logopedul poate şi este indicat să recomande o serie de exerciţii ce trebuie continuate
acasă. Părintele trebuie să manifeste rabdare şi calm în faţa eventualelor nereuşite ale copilului,
pentru a nu-l descuraja. Terapia logopedică este una de durată, corectarea tulburărilor de limbaj
realizându-se şi acasă de către părinte sub îndrumarea specialistului. Părintele va fi anunţat
periodic de evoluţia copilului dar şi de dificultăţile întâmpinate în cadrul terapiei logopedice,
pentru a putea descoperi împreună o eventuală explicaţie.
Colaborarea şi direcţionarea eforturilor comune spre atingerea aceloraşi obiective prin
adoptarea unei atitudini pozitive şi flexibile este un ajutor important în recuperarea copilului.
Bibliografie:
Gherguţ, Alois, Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2013;
Metodica logopediei, curs
30
Sănătatea vine din energie în armonie
,,Cel care are grijă de sănătatea sa este puternic”
Încă din copilărie, fiecare trebuie să

se ocupe de sănătatea sa. O persoană sănătoasă
trăieşte în armonie cu sine , cu semenii şi cu
mediul înconjurător. Omul sănătos poate munci,
gândi şi crea pentru el, dar şi pentru ceilalţi.
Corpul omenesc este un organism auto-suficient
– se direcţionează singur, se auto-construieşte,
se auto-menţine, se auto-vindecă, se auto
perfecţionează, fiind capabil să-şi întreţină
funcţiile în perfectă stare de funcţionare,
complet liber de maladii, dacă nevoile, atât
alimentare, cât şi non-alimentare, îi sunt satisfăcute.
Majoritatea dintre noi suntem conştienţi de elementele esenţiale ale vieţii însă, pierdem din
vedere faptul că aceşti factori fundamentali sunt cei care influenţează direct echilibrul, bunăstarea
şi armonia noastră în contextul personal şi social.
Nu ţinem cont de legile vieţii şi prin aceasta
contribuim la boala şi la suferinţa personală.
Comportamentele sănătoase sunt învăţate
social de către copii prin observarea şi imitarea
adulţilor. De exemplu, alimentaţia, practicarea
exerciţiului fizic sunt comportamente care se
învaţă din familie în perioada timpurie de
dezvoltare (vârsta preşcolară) şi au un rol
definitoriu în dezvoltarea atitudinilor şi practicilor
din perioadele ulterioare de dezvoltare şi din viaţa adultă relaţionate cu stilul de viaţă sănătos.
La vârsta preşcolară copii învaţă comportamente prin observarea şi imitarea adulţilor, îşi
formează atitudinile faţă de comportamentele sanogene şi de risc. La această vârstă se formează şi
reprezentarea stării de sănătate şi de boală. Părinţii şi adulţii care interacţionează direct cu copii au
un rol major în dezvoltarea comportamentelor sanogene cu rol protectiv asupra sănătăţii. Adulţii
influenţează comportamentele adoptate de copii prin modelul pe care îl reprezintă. De asemenea,
aceştia sunt principalii furnizori ai oportunităţilor
de petrecere a timpului liber şi ai diversităţii
alimentare. Părinţii şi educatorii sunt cei care
conturează preferinţele copiilor şi atitudinile lor
faţă de comportamentul alimentar, exerciţiul fizic
şi comportamentul sexual, prin întăririle şi reacţiile
aversive pe care le exprimă.
Educaţia pentru sănătate la preşcolari
permite învăţarea comportamentelor sanogene şi
31
integrarea lor în rutinele comportamentale. În sens larg,

educaţia pentru sănătate este reprezentată de toate
experienţele de învăţare care conduc la îmbunătăţirea şi
menţinerea stării de sănătate. În sens restrâns, educaţia
pentru sănătate implică dezvoltarea abilităţilor
cognitive, sociale şi emoţionale cu rol protector asupra
sănătăţii şi dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos prin
întărirea comportamentelor sănătoase şi reducerea
comportamentelor de risc.
La vârsta preşcolară copiii au abilităţile motorii
suficient dezvoltate şi sunt capabili să meargă pe o tricicletă, să urce scările, să meargă pe vârfuri,
să sară peste un obstacol, să arunce şi să prindă o minge, să se îmbrace singuri (cu ajutor la fermoar
sau şireturi), să folosească foarfeca, să deseneze sau să picteze o figură. Activitatea fizică are un
rol esenţial în dezvoltarea fizică, cognitivă şi socio-emoţională a copilului.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de activitatea fizică şi activităţile în aer liber
reprezintă un bun predictor pentru practicarea sistematică a exerciţiului fizic în perioada imediat
următoare, vârsta şcolară şi adolescenţă.
Ziua Mondială a Sănătății este un eveniment la
nivel mondial, ce semnifică crearea Organizatiei
Mondiale a Sănătății (OMS) și reprezintă o oportunitate
pentru fiecare de a se implica în activități pentru
promovarea sănătății și a bunăstării.
În cadrul școlii noastre am organizat cu ocazia
acestui eveniment activități care au urmărit:
-cunoașterea importanței alimentației/ igienei dentare/
activității în menținerea sănătății fizice și psihice;
conștientizarea respectării normelor de igienă a
alimentației/a unui regim de viață echilibrat.
PROF.PSIHOPEDAGOG PODINA ADINA
32
Traditii romanesti in Scoala Lacrima
Deoarece costumul popular, semnele cusute, motivele populare sau mestesugurile

romanesti sunt din nou subiecte de actualitate care reflecta identitatea noastra romaneasca, se
doreste constientizarea scolarilor asupra valorilor civilizatiei populare romanesti, prin activitatile
desfasurate in scoala, cu diferite ocazii.
Astfel, in acest an, cu ocazia Zilei

portilor deschise din cadrul Saptamanii altfel,
cativa elevi ai scolii Lacrima si-au asteptat
musafirii ce aveau sa calce pragul ei, intr-un
mic atelier traditional de creatie. Elevii au
pictat motive populare, au creat din hartie
colorata, ghemuri de ata colorate si alte
accesorii, personaje populare romanesti.
Am aflat de la micutii vizitatori ca ar

purta cu mandrie un costum popular. De asemenea, tinerii nu considera a fi demodata traditia
romaneasca, ba mai mult, ei par interesati de a afla cine suntem, cum au trait bunicii nostri, in ce
au crezut şi de ce, cu ce s-au imbracat şi de ce.
Astfel de activitati nu sunt

singulare in scoala Lacrima. Elevii
au imbracat costume populare cu
prilejul diferitelor serbari care au
avut loc in scoala, au interpretat
roluri purtund vesmintele
antecesorilor nostri si ne-au
reamintit de traditiile stramosesti si
folclorul local.
Prof. psihopedagog Valean Aura
33
Pagini de vacanţă
Dragi copii,
Mult aşteptata vacanţă de vară a sosit în sfârsit. Ce

ne aduce în traista plină cu flori de câmp? Ploi de vară,
cireșe coapte, fluturi, soare, zâmbete, distracție,
plimbări și…pagini de vacanţă care au fost pregatite
special pentru voi. Noi vă propunem sa parcurgeti
materialul urmator care o sa va tina departe de
plictiseală ȋn această vacanţă. Acceptați provocarea?
34
VACANŢA MARE
Se zvoneste ca azi vine
Cineva iubit. Dar cine?
Striga Radu, voios tare:
-Azi vine vacanta mare!
Iata ca a poposit,
Pe toti ne-a inveselit,
De-acum joc si veselie
Libertate, bucurie.
De va doriti apa, soare,

Veti putea merge la mare.
Racoarea o adorati?
Sus pe munte sa urcati.
De va doriti apa, soare,

Veti putea merge la mare.
Racoarea o adorati?
Sus pe munte sa urcati.
Dac-aveti bunici la tara,

Mult rasfat va inconjoara.
De bunici esti ocrotit
Si scaldatu-i gratuit.
Vacanta, te-am asteptat,

Ai venit si-i minunat.
Ziua-i lunga, cu mult soare,
Te iubim, vacanta mare!
35
36
Ti-am pregatit patru desene, iar sarcina ta va fi aceea de a le completa deoarece ele sunt
inca incomplete! Deseneaza jumatatea fiecarei imagini si apoi coloreaza-le!
37
Ai cateva coli de hartie glasata, o foarfeca si lipici? Noi venim cu ideile, iar tu creeaza!
38
Ai cel putin 3 prieteni? Ce-ar fi sa inventati impreuna o scurta povestioara care sa aiba
ca personaje principale: o fetita, un catel, un iepuras si un fluture! Aveti pregatite mai jos
mastile celor 4 paersonaje. Decupati, colorati si interpretati rolurile propriei voastre povesti!
39
Sugestie: catelul din poveste este cel mai bun prieten al fetitei. Impreuna
pornesc intr-o aventura. Stabiliti voi atat numele catelului cat si cel al fetitei si
apoi creati-le un drum in propria voastra povestioara.
40
Sugestie: iepurasul din povestea voastra locuieste intr-un imas de la

marginea padurii. El va iesi in cale fetitei si catelului la un moment dat.
41
Vacanţă plăcută, dragi copii!

42
ACTIVITATILE DE JOC LA COPII
Prof.Deac Calin, Palatul Copiilor Bistrița

Prof. psihopedagog Nechita Lucia, CSEI ”Lacrima”
Abordarea psihopedagogica a jocului

In prima copilarie, pana la scolarizare, jocul
are un rol esential in formarea personalitatii
copilului. In cadrul jocului activitatea copilului se
dezvolta in directia ilustrarii actiunilor umane din
ce in ce mai diverse: spalat, gatit, a relationarii
interumane in situatii cotidiene: la cumparaturi, la
medic a formarii unor conduite de viata: “asa se
face, asa nu se face” a asumarii unor actiuni, a
comunicarii directe si indirect intre participantii la joc. Practic asistam la exersarea tuturor relatiilor
si situatiilor de care copilul este constient.
Vigotski relationeaza jocul de dezvoltarea copilului, comparand aceasta relatie cu cea de
invatare si dezvoltare si il numeste izvorul dezvoltarii ce creeaza zonele dezvoltarii proxime, unde
copilul poate opera la nivel superior varstei sale normale (Vigotski,1967).
In abordarea psihogenetica, jocul serveste la dezvoltarea unor structurI cognitive; copilul
fiind atras de noile experiente, transforma realul printr-o asimilare la trebuintele eu-lui. Pentru
echilibrul afectiv, jocul serveste la adaptarea neintrerupta in lumea sociala a adultilor, ale caror
interese si regulI raman straine copilului(Piaget,1980).
Prin joc, copilul isi dezvolta psihomotricitatea, motivatia si capacitatea de autoreglare prin
intermediul vointei. Orientarea psihosociala constructivista asupra jocului insista pe caracterul
formativ, in planul exersarii si cooperarii, in formarea relatiilor interumane.
Evidentierea aptitudinilor si a capacitatilor copilului in perioada prescolara, formarea si
dezvoltarea personalitatii copilului se poate face prin intermediul jocului (Stan,2000).
Jocul este modalitatea prin care se pot transmite si insusi diverse abilitati, deprinderi si
informatii, corelandu-se practicarea unor anumite
tipuri de joc cu datele psihopedagogice referitoare
la etapele de dezvoltare a copilului. Efectele
benefice ale acestei strategii rezulta din transferul
la nivel ludic a cunostintelor ce se doresc a fi
assimilate la varste timpurii si in dezvoltarea
functiilor cognitive-creative la copii.
Utilizarea jocurilor in gradinite,dupa cum
spunea Chateau, se justifica prin necesitatea
copilului de a invata ce este o sarcina precum
serierea culorilor, clasificarea unor obiecte, efectuarea unor impletituri, constructia de cuburi.
43
Aceasta reprezinta atat activitati educative, cat si jocuri, iar prin intermediul
lor copilul invata cum sa-si dirijeze resursele atentionale, sa-si dozeze
efortul atunci cand se implica in rezolvarea unor sarcini. Astfel, jocul face
trecerea spre munca(Chateau,1967).
Jocul implica experimentarea unor actiuni ce pot fi reansformate prin
exersare intr-o deprindere sau intr-un gest complex. Acest lucru a fost
evidentiat de Montessori(1977) si de Bruner(1976) autori ce considera jocul
un mijloc de obtinere a deprinderilor motrice, cognitive si sociale la copii.
Astfel, jocul poate valorifica activitatiile perceptive, senzoriale, motorii,
verbale, cognitive de expresie corporala si estetica.
Caracteristicile jocului si a jucariilor folosite in procesul educative-interventional la copiii

cu deficiente neuromotorii severe si profunde:
 Captarea atentiei, simularea vizuala si mobilizarea ocular prin plimbarea unei jucarii in
campul visual al copilului; el este indemnat sa urmareasca miscarea obiectului, sa-l caute
daca-I iese din campul vizual. Pentru trezirea interesului se vor folosii jucarii intens
colorate sau care scuturate produc sunete.
 Joc clasic “cucu-bau”, se acopera capul adultului cu un material textile, usor (matase) si se
cere copilului sa-l dea deoparte,. Se poate practica in diferite variante, adultul ascunzandu-
se dupa un perete de carton colorat, apoi va acoperi fata copilului.
 Jocuri cu instrumente muzicale: trianglu, toba, taburina. Copilul este ajutat sa loveasca in
instrumente, primind astfel feed-back sonor.
 Jocul “o lume colorata”; copilului I se pun ochelari de soare cu lentile colorate.
 Jocuri la tabla multisenzoriala: copilul, chiar daca o actioneaza sporadic si dezorganizat
din punct de vedere
motor, primeste
feed-back-uri
sonore si vizuale de
la jucarie.
 Aruncarea unei
esarfe usoare si
colorate in sus sau
jocuri cu parasuta
multicolora.
Aruncarea parasutei
produce miscarea
aerului, coborarea
pe fata copilului
44
produce senzatii vizuale placute: copilu ”imbraca” parasuta,

scoate capul din orificiul din mijloc, iar “haina” parasutei se
invarte in jurul corpului copilului de catre ceilalti impreuna cu
educatorii.
 Simularea vizuala si tactile cu pamatuful colorat, cu peria;
atingeri in zona articulatiilor copilului declanseaza reactii
kinestezice.
 Simularea senzoriala complexa (vizuala, kinestezica, tactile,
auditiva) in baia de bilute. Jocul bilutelor de plastic colorate
care coboara ”in avalansa” de pe toboggan pe corpul copilului
asezat la baza toboganului.
 Stimularea tactile, proprioceptiva si kinestezica prin
atingeri, mangaieri usoare cu pana, sau cu pamatuful, cu
materiale textle colorate sau de diferite texture(matase, catifea,
cu sclipici) in timp ce copilul poate asculta muzica linistitoare de relaxare de pe casetofon,
I se canta sau I se fluiera monoton. In timpul activitatiilor de relaxare se urmareste
diminuarea spasticitatii si inhibarea miscarilor diskinetice.
 Joc cu alternarea luminii cu intunericul: lumina apinsa-stinsa, jaluzelele trase-lasate.
 Stimularea vizuala cu “lampa fermecata”, care produce lumini colorate, invartindu-se in
intuneric pe pereti si pe tavan.
 Joc cu lanterna pentru stimulare vizuala (cu jaluzelele trase) se proiecteaza cu lantern un
fascicul luminos pe perete, miscand lanterna, se realizeaza diferite forme.
 Simularea vizuala cu ajutorul globului cu oglinzi-reflectarea luminii soarelui si proiectarea
pe peretii salii a luminitelor ce se rotesc. Se creeaza un spectacol adevarat de lumina.
 Rasfoirea unei reviste colorate in fata copilului.
 Suflarea balonaselor de sapun de catre terapeut, copilul urmareste balonasele.
 Simulari auditive cu ajutorul
jucariilor mecanice care scot
sunete: ceas, carusel etc.
Obiectul poate fi plasat in
diverse locatii, iar copilul
este invitat sa il caute.
Avand ca singur reper
sunetul facut de jucarie.
 In exercitiile , ce vizeaza
schema corporala se va
utilize jocul cu crema, cu
mingea terapeutica si cu
ruloul. Terapeutul numeste,
45
pentru inceput segmentele corpului copilului pe care

este intinsa crema sau pe unde este rulata mingea.
Jocuri motrice pentru copiii cu deficient

neuromotorii severe sau profunde
-Stimularea perceptiei miscarilor; mobilizari passive si
asistate in directie orizontala si in directie verticala,
rostogoliri din culcat. Copilului I se descriu miscarile pe
care le face sau ii sunt aratate in oglinda.
-Jocuri pentru stimulare vestibulara(echilibru):leganare
in hamac sau in leagan. Copilul este leganat in toate directiile(inainte-inapoi, stanga-dreapta, in
cerc).
-Jocuri kinestezice pe mingea terapeutica Bobath.
-Jocuri kinestezice cu ajutorul unui material de staniol. Acest material la cea mai mica atingere isi
modifica forma, producand atat sunete, cat si diferentieri de lumina si culoare. Este indicat copiilor
cu hipotonie care se misca spontan, putin sau celor care au amplitudine de miscare limitata.
-Jocuri cu baloanele suspedate deasupra capului copilului sau sustinute de educator, copilul fiind
stimulat sa le atinga, sa le loveasca.
-Stimularea miscarilor membrelor superioare prin suspendarea unor jucarii colorate de plus cu
ajutorul materialului arici. Copiii sunt incurajati sa le desfaca, sa le desprinda de pe suport.
-Jocuri senzoriale kinestezice: copilul este asezat pe spatele a 4 asistenti ce se afla in cvadrupedie,
un alt terapeut supravegheaza din picioare copilul si cere asistentilor sai sa-si onduleze prin miscari
spatele pentru a oferii senzatii de miscare copilului
-Terapeutul semiculcat sustine copilul pe pieptul sau si se rostogolesc intr-o parte si in cealalta,
se ridica si se culca(rostogoliri inainte –inapoi) efectueaza diverse miscari conducand membrele
superioare ale copilului pentru a-I oferii senzatii de miscare.
-Doi asistenti introduce copilul intr-un material rezistent si il leagana in toate directiile de miscare.
-Copilul este asezat pe sol, pe un material special, de fas (alunecos), terapeutul sustine picioarele
copilului si il impinge inainte-inapoi, astfel incat copilul sa alunece cu ajutorul materialului.
-Patru asistenti sustin parasuta, terapeutul introduce copilul pentru a fi leganat sau deplasat.
Aceeasi echipa, dar copilul plasat pe sol, sub parasuta: la un semnal toti asistentii ridica deodata
parasuta si apoi o lasa sa cada peste copil. Jocul se face cu mai multi
copii simultan.
-Copilul este asezat pe o saltea, pe sol, terapeutul trage salteaua de 2
colturi de aceeasi parte, plimband astfel copilul prin sala de terapie, apoi
schimba atat directia de mers, cat si colturile de tractiune.
Bibliografie:
Copilul si motricitatea. Program de educare neuromotorie - Gabriela
Petrut Barbu, Editura MEGA, Cluj-Napoca 2008
46
Targuri si expozitii
Prof.-educator Voicu Daniela
Terapia ocupationala, o forma de terapie mult apreciata de elevii nostri, da posibilitatea realizarii
unor obiecte deosebite in care se impletesc talentul, abilitatile manuale, inventivitatea, simtul
pentru frumos si culoare. Realizarea obiectelor presupune folosirea unor tehnici de excutie diferite,
unele cunoscute altele pe care trebuie sa si le insusesca sub indrumarea cadrului didactic.
De cele mai multe ori se utilizeaza materiale foarte diverse, multe dintre ele fiind reciclate. Pentru
ca acesti copii sunt copii speciali s-a considerat ca rezultatele acestei terapii, merita sa fie vazute
de cat mai multa lume. In consecinta scoala participa la expozitii in diferite institutii prin
intermediul parteneriatelor incheiate, precum si la diferite manifestari publice cum ar fi targurile
organizate de Primaria municipiului Bistrita, fie pe Pietonal, fie la Muzeul Judetean.
In acest an scolar Scoala Generala “Stefan cel Mare” ne-a gazduit in mai multe randuri si anume
de Craciun, de Martisor, de Paste. Am fost prezenti la diferite manifestari dedicate persoanelor cu
nevoi speciale cum ar fi expoziitile de la Sinagoga si Palatul Culturii.
Indiferent de numarul de participari al scolii la diferite evenimente, parerea generala este una de
exceptie. Numai laude si admiratie pentru realizarile acestor elevii, dorinta de a vedea mai mult,
de a vedea cum lucreaza, motiv pentru care scoala noastra organizeaza “ Ziua Portilor Deschise” ,
cand oricine poate trece pargul scolii, o poate vizita, ii poate vedea pe copii la lucru in atelierele
specializate, poate lucre cot la cot cu ei.
Va asteptam la targurile si expozitiile noastre!
47
48
49
50

Revista NR 12

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista NR 12

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA LACRIMA, NR.

ACTIVITĂȚILE ASISTATE DE ANIMALE ÎN RECUPERAREA COPIILOR CU

Prof.psihopedagog Cupșa Eniko

tonusului fizic și a condiției fizice generale:

Proiect de activitate: ,,Prietenii mei, necuvântătoarele”

Coordonator proiect prof. Avram Emanuela Ioana

a. Tema: ,,Prietenii mei, necuvântătoarele”

o valorificarea cunoştinţelor şî a diferitelor concepte(număr, formă, mărime, culoare etc.);

Colorează cu atenție următoarea imagine

Unește punctele și vei descoperi un animal simpatic.

METODE ŞI TEHNICI ÎN ABORDAREA AUTISMULUI

“Am incercat să pătrund în lumea copilului folosind cărţile.

Prof. educator Gordon Lazăr Anamaria

Educaţia acordată copiilor este una dintre cele mai

TERAPIA PRIN ARTE

TERAPIA PRIN EXERCIŢII FIZICE

Elevii noștri și participarea la concursuri școlare

Organizarea concursurilor adresate exclusiv copiilor cu C.E.S se doreşte a fi o punte de

Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membri ai

deopotrivă la participarea activă în societate,

ZIUA MONDIALĂ A SINDROMULUI DOWN

Sindromul Down este o stare genetică ce se produce în momentul concepţiei fătului.

Profesor-educator Voichița Tomoroga

VOCEA MEA, COMUNITATEA MEA

Eveniment dedicat persoanelor cu

În perioada 20-22 martie, o delegație a școlii noastre

- marș pentru marcarea Zilei Mondiale a Sindromului Down

- cină festivă și petrecere

Consilier educativ Emanuela Avram

Ziua 3 - spectacol aniversar în sala de spectacole a cinematografului Dacia, Cluj-Napoca

Proiecte în parteneriat cu Direcția județeană tineret și sport Bistrița-Năsăud

Consilier educativ Avram Emanuela

Foto: Veselie la bazin

Foto: Final de proiect – beneficiari, profesori, voluntari, părinți

ACCEPTARE TOLERANȚĂ ȘI PRIETENIE LA LACRIMA

În săptămâna 11-15 februarie în școala noastră au răsunat cuvintele: acceptare, toleranță și

Elevii școlii noastre și-au

lumânări în atelierul de lumânări Scăpărici, au realizat figurine din gips,

O săptămână a egalității, a acceptării, a

ÎNTINDE MÂNA, PRIETENE!

ÎMPREUNĂ PENTRU TOLERANŢĂ

”Mă numesc Koroszi Alin, sunt în

Echipă elevi: Koroszi Alin, Buta Ionuț, Man Dan

CAMPIONII NOSTRI LA JOCURILE NATIONALE SPECIAL OLYMPICS ROMANIA – BAIA MARE

Coordonator activitate, prof. Avram Emanuela

Importanţa colaborării părinte – logoped, în cadrul terapiei logopedice

Prof. logoped Maria Pop

Limbajul are o foarte mare importanţă în structurarea şi

Sănătatea vine din energie în armonie

,,Cel care are grijă de sănătatea sa este puternic”

Încă din copilărie, fiecare trebuie să

integrarea lor în rutinele comportamentale. În sens larg,

PROF.PSIHOPEDAGOG PODINA ADINA

Traditii romanesti in Scoala Lacrima

Deoarece costumul popular, semnele cusute, motivele populare sau mestesugurile

Astfel, in acest an, cu ocazia Zilei

Am aflat de la micutii vizitatori ca ar

au crezut şi de ce, cu ce s-au imbracat şi de ce.

Astfel de activitati nu sunt

Prof. psihopedagog Valean Aura

Mult aşteptata vacanţă de vară a sosit în sfârsit. Ce

De va doriti apa, soare,

De va doriti apa, soare,