Dieta senzoriala

Dieta senzoriala este un program de activitati planificat si destinat sa descopere

nevoile senzoriale specifice ale copilului.

Wilbarger si Wilbarger(1991) au dezvoltat apropierea pentru a furniza combinatia

exacta a stimulilor senzoriali pentru a obtine si a mentine nivelele optimale de
constienta si performanta sistemului nervos.

Abilitatea de a orienta si de a raspunde cum trebuie la senzatii poate fi obtinuta printr-

o dieta senzoriala adecvata.

O dieta senzoriala ajuta si la reducerea reactiilor protective sau de aparare senzoriala care pot
afecta in mod negativ contactul social si interactiunea.

Sunt anumite tipuri de activitati senzoriale similare mancarii unui fel principal si
sunt foarte puternice si satisfacatoare.

Aceste activitati furnizeaza miscare,presiune puternica prin atingere si munca grea.

Reprezinta centrala de energie a fiecarei diete senzoriale, avand cel mai semnificativ si
de durata impact asupra sistemului nervos (Wilbarger ,1995;Hanschu,1997

Sunt si alte tipuri de activitati care pot fi folositoare,dar impactul lor nu este atat de
grozav.

Aceste gustari senzoriale sau fabricatoare de dispozitie sunt activitati care dureaza
o scurta perioada de timp si in general includ experiente ale gurii,auditive,vizuale sau
de miros.

O dieta senzoriala nu reprezinta adaugarea la intamplare a mai multor stimulari

senzoriale intr-o zi a copilului. Stimulari aditionale pot uneori intensifica reactii
negative.

Cele mai de succes diete senzoriale includ activitati in care copilul este un
participant activ

Angajarea copiilor in experiente senzoriale dupa un program regulat ii poate ajuta sa

se concentreze,sa participe si sa interactioneze.

Copii sunt mai putin anxiosi cand se simt confortabil si au control .

Unul dintre principalele scopuri ale dietei senzoriale este sa previna supraincarcarea
senzoriala si emotionala prin satisfacerea nevoilor senzoriale ale sistemului
nervos.

1
 Cu toate acestea poate fi folosita si ca o tehnica de restabilire. Cunoasterea nevoilor
senzoriale ale copilului(sau profilul senzorial) si activitatile de calmare pot fi un
sprijin important atunci cand copilul este coplesit si in afara controlului.

Adultii trebuie invatati sa indeplineasca actiuni prompte in cazul in care copilul este
coplesit sau manifesta ceea ce unii parnti numesc o topire.

Exista multe modalitati de a implementa o dieta senzoriala acasa sau in clasa,dar

necesita implicare din partea intregii echipe.

In functie de nevoile copilului,o dieta senzoriala poate include activitati specifice

desfasurate la momente prescrise.

Creati un formular care va permite sa listati momente specifice pentru a desfasura

activitati dar si metode de a compensa probleme senzoriale in timpul rutinelor de
ingrijire personala

Pentru copiii cu PDD,folosirea ajutoarelor vizuale(poze si cuvinte) este ajutatoare

pentru a te asigura ca intelege rutina zilnica si poate anticipa cand se va angaja in
anumite activitati.

Activitatile dietei senzoriale pot fi usor incorporate in programe vizuale si panouri de

alegere.

Unu inceput si un final clar ai fiecarei activitati este necesar.

Un poster agatat intr-o clasa sau acasa poate avea imagini care reprezinta activitati
zilnice regulate.

Cand a fost completata activitatea,pune imaginea intr-un plic pe care sa scrie FACUT.

Acest tip de sistem vizual poate ajuta toti copiii,pentru ca adauga simtul ordinii si
predictibilitatea la mediul de acasa sau din clasa.

Un exemplu de dieta senzoriala prescolara

Aceasta dieta senzoriala a fost stabilita pentru Philip,un baietel de patru ani,hiperactiv
cu un limbaj nedezvoltat.

Avea de asemenea aparare senzoriala la sunete si atingere. Era prezent in fiecare zi la

gradinita comunitatii in care traia.

Recomandarile includeau atat sugestii prescrise(tehnici de relaxare la inceputul zilei si

protocolul Wilbarger la fiecare 90 de minute) cat si o lista de activitati care trebuia sa
ii fie oferite lui Philip pe o baza precisa.

Recomandari

Ziua lui Philip incepea cu exercitii progresive de relaxare pentru a-l ajuta cu tranzitia
in decorul gradinitei.

2
 Protocolul Wilbarger era furnizat la fiecare 90 de minute si se adresa sensibilitatii
tactile si auditive( sunete) .

Activitati de joaca libera au fost alese din urmatoare lista

Mini-trambulina, saritul pe o saltea veche; leganatul,saritul pe perne; scufundarea

intr-o cutie mare; saritul in nisip sau zapada

Mingi de topait(pe suprafete line)- incercati sa le faceti scaune intorcandu-le cu

manerul in jos si apoi stabilizati mingea langa perete,intr-un colt sau intr-o camera

Jucarii obisnuite de catarat,sanii,tunele,blocuri mari

Balante cu parghie

Curse cu obstacole pentru planificarea miscarii

Alergari sau misiuni de alergare(Fugi lalada cu nisip si adu camionul galben.)

Suporturi de sarit

Impingeri la perete(stai in cadrul unei usi si impinge partile

Umplerea unui vas mare cu apa,ridicarea/cararea lui si varsarea

Leganatul pe o bara,agatandu-te cu mainile

Biciclete si jucarii de calatorit-furnizeaza o destinatie,permitand accidente cu o

minge mare,moale

Activitati tactile

Acces zilnic la materiale uscate de joaca senzoriala (orez,nisip sau fasole)

Jucarii ascunse in materiale de joaca senzoriale

Desenatul in nisip sau sare

Tevi pentru terapie sau fiare de tras ,chit pentru terapie,baloane sau manusi de cauciuc
umplute cu grau,orez,faina etc.

Masaj manual

Roaba pe diferite surprafete de podele

Idei pentru cercul de dimineata

Presiune puternica pe spate si coapse in timp ce sta la cercul de dimineata

Veste cu greutati

Activitati de dieta senzoriala

3
 Specifice fiecarei persoane si bazate pe evaluare

Planificate pentru a asigura de-a lungul zilei nivelul optim de organizare

Cea mai puternica si cu efect prelungit, incluzand: miscare, activitati grele, presiune
profunda

Senzatiile pot avea efect calmant sau de alerta

Activitati structurate intr-o maniera jucausa, neamenintatoare

Monitorizare pentru un raspuns adaptativ un comportament mai organizat

Mai multe senzatii observati semnele care pot indica stresul sistemului nervos

Miscare

Suprafete instabile: mingi de terapie,perne cu aer

Jocuri

Sarituri, leganat

Leganat, rostogolit

Balansare

Mars, dans

Munci grele

Caratul unor obiecte grele

Roaba, mersul animaleleor

Caratul unui rucsac greu

Sapat in gradina

Trasul uni prieten intr-un vagon

Impinsul unui carucior plin

Sport

Atingeri prin presiune profunda

Veste cu greutate, paturi grele

Imbratisari ferme,masaj

Haine lycra pentru sport sub haine

4
 Jocuri:

Joaca dura in casa

Sandwich tactil

Oral Motor

Supt: pai lung sau lichide groase; bomboane acre, dulci,condimentate

Suflat: fluierat,baloane de sapun

Mesteca si roade: guma, popcorn, fructe confiate, covrigei;tub care se mesteca

Spatiul din burta mamei

Sub o banca sau masa

Cort sau sac de dormit

In interiorul unui dulap sau alt spatiu mic (cutie)

Perna intr-un colt al camerei

Crearea unui spatiu mic delimitat de mobilier

Tactil

Jucarii de manipulat: koosh balls, jucarii care se intind ,animale mici din materiale
pufoase

Stergerea exagerata a mainilor dupa baie

Activitati tactile de motricitate fina

Ungerea painii

Joaca in nisip

Joaca cu fasole

Dactilopictura

Strategii tactile

Temperatura: rece pentru alerta, cald pentru calm

Preferinte pentru haine: maneci lungi, maneci scurte, taierea etichetelor , sosete sport

Asternuturi: cearceafuri cu elastic din bumbac,paturi grele,cearceafuri usoare

Atingeri usoare (gadilat): alerta

5
Strategii auditive

Muzica soft-- Mozart, muzica rapida ritmuri de toba

Dopuri de urechi, casti

Fantani cu apa, muzica de fundal

Calitatea vocii tonalitate ridicat sau joasa

Strategii vizuale

Lumini slabe

Lumina naturala, evitarea luminii fluorescente

Culori neutre pe pereti

Lumini stralucitoare

Miscari in campul vizual periferic

Multe culori

Bibliografie

Heller, S. (2002). Too Loud, Too Bright, Too Fast, Too Tight. New York:
HarperCollins Publishers.

Henry, D., Kane-Wineland, M., Swindeman, S., (2007). Tools for Tots: Sensory
Strategies for Toddlers and Preschoolers. Glendale, AZ: Henry OT Services.

Isbell, C. & Isbell, R. (2007). Sensory Integration A Guide for Preschool Teachers.
Beltsville, MD: Gryphon House.

Kranowitz, C. (2005). The Out-of-Sync Child. New York: Penguin Group.

Miller, L. J. (2006). Sensational Kids. New York: Penguin Group.

Williams, M. S., Shellengerger, S. (2001). Take Five! Staying Alert at Home and
School. Albuquerque, NM: TherapyWorks, Inc.

Yack, E., Aquilla, P. & Sutton, S. (2002). Building Bridges through Sensory
Integration. Las Vegas: Sensory Resources.