Sunteți pe pagina 1din 33

Etapele de vrsta

Dezvoltarea omului pe etape de vrsta se face cu o ciclicitate de aproximativ trei ani in care se
modifica nivelul de dominare a unei emisfere cerebrale asupra celeilalte emisfere cerebrale.
Aceasta produce efecte diverse, printre care reluarea la aproximativ trei ani a stadiului de
dezvoltare a personalitii dezvoltat pe emisfera ce a rectigat poziia superioara, ceea se traduce
prin modificarea comportamentului. Astfel persoana are din nou tendina unui comportament mai
juvenil pe o perioada de readaptare, de asemenea are tendina de schimba total modul de gndire,
devenind mai creativ daca a fost mai tipicar nainte sau invers. In cadrul acestui interval de trei ani
dominat de o emisfera cerebrala exista su-etape in care se vede cum se modifica in mod specific
anumite caracteristici in funcie de dominanta unei emisfere.
In figurile de mai jos se poate vedea cum se genereaz noile caracteristici de vrsta
corespunztoare noii etape, plecnd de la caracteristicile vechii etape.

Astfel la vizuali motivaia va deriva in prestigiu, pe cnd la secveniali promovarea va deriva in


stabilitate

Copyright Florian Colceag

Figura 1 dezvoltarea pe caracteristici de vrsta


Un detaliu important in nelegerea evoluiei gndirii conceptuale a copiilor este dat de structura de
informaii a emisferelor cerebrale dominante. Astfel pentru vizualii spaiali exista tendina de
evoluie conceptuala ce se vede prin rotaia pe dreapta a figurilor, la auditivi secveniali fiind
specifica rotaia pe stnga .
In tabelul de mai jos urmrim pe verticala modificarea caracteristicilor la vizual spaiali odat cu
trecerea la alte etape de vrsta:

Vizuali
spaiali
0-1

Capacitate
senzoriala
(sensibilitate)

Flexibilitate
adaptativ

Contact social
(cunoatere)

Condiionare afectiva

Tonus si motricitate

Relaia de empatie
cu alii

Citire,

Motricitate

Comportamentul
social si de adaptare

Atragerea ateniei

Relaia de empatie
cu alii nelegere

Motricitate
Dominare agresivitate

nvare
Curiozitate

Cunoatere

5-6
6-7

Jocul simbolic
Prestigiu

nelegere
Carisma

Comportament
social
Etica sociala
Iniiativa

Generozitate
Subordonare
comportamentul
social
Achiziia
raionamentului intuitiv
Agresivitate
Observaie

Agresivitate
Libertate motricitate

4-5

Imitaie,
experimentalism
si curiozitate
Imaginaie
ncredere
imitarea si
copierea
Religiozitate

7-8

Iniiativa

Nesigurana

Precizie eficienta

Responsabilitate

8-9
9-10

Motivaie
Personalitate

Observarea
semnificativului
Experimentalism
Modele de viata

Limbaj
Pacifism
comportament de
adaptare
Emoionalitate
personala
Altruism
Emoionalitate
sociala
Introspecie

Leadership
Reglementare

Frustrri direcionate
Stiluri personale

Competiie
Emancipare

10-11
11-12

Conduita
Adaptare la nisa

Armonia
Profesionalism

Subordonarea
Clasificarea

Culpabilizare
Altruism

12-13

Nencredere in
forele proprii

Ierarhii

Competiia
Relaiile de
ordonare
Planificare
activiti

Analiza laterala
Caracteristici
psihologice difereniate
Concreteea
Operarea abstracta
Taxonomii

Formarea de aliane

Colaborarea in grup

1-2

2-3
3-4

Copyright Florian Colceag

Descoperirea binelui
si a rului
Limbajul, scrierea
Revolta

14-17
18-21
21-24

Dezvoltarea
intelectuala
Ambiie
Promovare

Operarea in viitor

Operaii formale

Argumentare logica

Imaginaie

Abstractizare

Orientare de cariera
Valorificarea anselor

Eficientizare
Creterea
nivelului de
expertiza

Profesionalizare
nvare continua

Performanta
Algoritmizarea
reaciilor

Stabilitate
Ascensiunea in
cariera

Informaii necesare proiectrii de curricula specifica vrstei


Primul an de viata
Dimensiuni: sensibilitate, tonus si motricitate, cunoatere
Caracteristici perioada 0-3 ani
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Capacitate senzoriala (sensibilitate)


Flexibilitate adaptativ
Contact social (cunoatere)
Condiionare afectiva
Atragerea ateniei (tonus si motricitate) 6x
Relaia de empatie cu alii

1x
6x

3x
5x

Sensibilitatea
vederea : urmrete un obiect dintr-o poziiei lateral
auzul: reacioneaz la sunete vibrante
vorbirea : scoate mici gngureli.
2 luni
vederea : ntoarce capul dup un obiecte in micare
auzul: reacioneaz la sunete vibrante
vorbirea : gngurete, scoate sunete prelungite
3 luni
vederea : capul dup un obiecte in micare
auzul: se ntoarce pentru a-1 privi persoana ce-i vorbete
vorbirea: gngurete prelungit i rde mult
5 luni
vorbirea : ip de bucurie i rde, jucndu-se
6 luni
vorbirea : ip de bucurie i rde, jucndu-se
7-8 luni
1. Sensibilitatea
Copyright Florian Colceag

2x

4x

vorbirea : emite unele silabe clare


Micarea corporal
2. Micarea corporal
poziia : uor sprijinit, se ine n poziie eznd
micarea corporal : ntinde mna ctre o jucrie ce i se ofer
ndemnarea : apuc un cub, dac l atinge, i ridic jucria
2 luni
tonusul : i ridic capul stnd n ezut
poziia : i ridic capul i umerii stnd pe burt
micarea corporal : se ntoarce n lateral
ndemnarea : apuc un cub, dac l atinge, i ridic jucria
3 luni
tonusul: i ine bine capul drept n poziie eznd
poziia: de pe burt, se ridic sprijinindu-se n mini
micarea corporal: scutura jucriile
ndemnarea : trage de cearaf sau de prosop
4 luni
tonusul : ine bine capul drept n poziie eznd
poziia : culcat pe burt, i ridic corpul, cnd l iei de mn
micarea corporal : pipie i scutur obiectele
ndemnarea : mic mna ctre obiect
6 luni
poziia : st n ezut i se rostogolete
micarea: pipie i scutur obiectele
ndemnarea : manevreaz i urmrete cu privirea obiectele
7 luni
poziia : st fr sprijin n poziie eznd
micarea corporal : se joac cu ambele mini cu jucriile
ndemnarea : manevreaz cu mai mult ndemnare obiectele
8 luni
poziia : dac-l tragi uor de mini se ridica in ezut
micarea corporal : se d de-a rostogolul i manevreaz obiecte diverse
ndemnarea : poate manevra un singur obiect o dat
Cunoaterea

Copyright Florian Colceag

1 luna
privete adulii fr s plng
se manifest cnd i este foame
2 luni
zmbete cnd i se zmbete
i recunoate minile
a lumii : privete i recunoate biberonul
4 luni
gngurete cnd i se vorbete
i recunoate corpul
privete atent diferite obiecte
5 luni
zmbete la imaginea din oglind
ncepe s-i coordoneze micrile
i-i manevreaz diferite pri ale corpului
6 luni
a celorlali: recunoate chipurile familiare
i manevreaz vemintele
examineaz diferite obiecte lovindu-le
7 luni
- i duce picioarele la gur; eznd, mngie imaginea proprie din oglind
- examineaz diferite obiecte cu interes
8 luni
se joac de-a cucu-bau
da jos prosopul de pe cap
caut obiecte czute

Adaptarea la mediu
arunc napoi o minge aruncat
ncepe s aprecieze forma i a numrul obiectelor. Introduce un obiect in gaura de
aceeai form
mzglete hrtia cu creionul.
caut s atrag atenia asupra sa fcnd ghiduii
nelege strile afective ale celorlali
se amuz la situaii caraghioase
Copyright Florian Colceag

ajuta mama cnd l mbrac


manifest sentimente diverse
este atent la muzic ritmic.
arat c-i este foame prin manevrarea lingurii i farfuriei.
AL DOILEA AN DE VIATA
1
2
3
4
5
6

Capacitate senzoriala Imitaie, experimentalism si curiozitate


Flexibilitate adaptativ Citire, Limbajul
Contact social, Motricitate
Condiionare afectiva Comportamentul social si de adaptare
Atragerea ateniei, Agresivitate
Relaia de empatie cu alii nelegere

1x

2x

6x

3x
5x

4x

Motricitate
vrsta motricitii
la 13 luni, face primii pai.
Mers lateral : 16,5 luni.
Mers cu spatele : 16,9 luni.
Copilul se ine ntr-un picior dac este ajutat: 19,9 luni.
Copilul urc scara dac este ajutat: 20,3 luni.
Copilul coboar scara dac este ajutat: 20,5 luni.
Urc scara singur, cu pauze : 24,3 luni.
Coboar scara singur, cu pauze : 24,5 luni.
Pe la 15 luni, copilul mnuiete obiecte tot mai complicate : deschide o carte, pune un
obiect ntr-altul mai larg etc. Dumitrana M. (2007)
copilul face progrese n controlul postural.
a dobndit un echilibru mai bun.
are o flexibilitate mai mare a ncheieturilor, astfel c merge bine i chiar alearg.
poate urca i cobor scrile, poate sri de pe ultima treapt.
d cu piciorul n minge atunci cnd i se cere.
i place s danseze, s sar, s bat din palme.
are o mai mare capacitate de apucare i manipulare a obiectelor. Dumitrana M. (2007)
Comportamentul adaptativ
- se concentreaz i memoreaz mai uor
- recunoate jucriile care lipsesc
- identific multe imagini,
- deosebete albul de negru, dar nu cunoate culorile
- simte diferena ntre unu i muli
pune trei cuburi unul peste altul (turnul) sau trei cuburi unul lng altul (trenul).
Dezvoltarea mintal, cea motric i limbajul incipient sunt interdependente.
nelegere
c) nsuirea vorbirii
la 2 ani, vocabularul copilului conine cam 200-250 cuvinte.
Copyright Florian Colceag

Apare jocul simbolic,: un b poate fi un obiect sau un personaj. Apar jocurile de rol, n
care copiii se joac de-a diverse personaje
Imitaie, curiozitate si experiment
La 15 luni
Arunc jucriile pe jos.
Pune un cub peste un altul.
ncearc s deseneze pocnind un creion pe hrtie.
-- Ii place s se uite pe fereastr cnd cltorete
La 18 luni
Imit adulii
Construiete un turn din cteva cuburi
Se uit la imaginile dintr-o carte, numindu-le
Se uit pe fereastr
La 2 ani
Potrivete jucriile una cu alta.
i folosete braele cu mai mare abilitate.
Privete obiectele n micare.
Construiete din cuburi, vertical ori orizontal, folosind o varietate de cuburi.
Agresivitate
La 2 ani i 6 luni
manipuleaz obiectele cu bruschee.
In desen folosete linii drepte, puncte i curbe.
i place sa foloseasc degetele cnd picteaz sau modeleaz.
Poate identifica pietrele kilometrice pe un drum
Nu este agresiv dect accidental
Intr n conflict cu copiii pentru jucrii.
Face dezordine prin cas, fr s distrug lucrurile de regul
Are accese de furie, determinate n special de mam.
Muc, lovete, d cu piciorul, mai ales pentru jucrii
Distruge obiectele
Fur obiecte de la altul i lovete necunoscui
-- se teme de sunete puternice
Citire Limbajul
La 18 luni
Arat cu degetul imaginile dintr-o carte.
La 2 ani
Denumete ceea ce vede n pozele din carte.
La 2 ani i 6 luni
La 18 luni, copilul doarme doar cu un obiect familiar
La 2 ani devine posesiv cu lucrurile. i place mbrcmintea proprie, mai ales pantofii.
Nu mpart lucrurile cu altcineva. Utilizeaz cuvinte ce implic trecutul, prezentul i
viitorul,
Copyright Florian Colceag

nelege cnd i se spune jos sau sus


Limbajul
Copilul ascult cuvintele cu o atitudine calitativ nou : le repet, ncepe s asocieze
aciunea cu vorbele (de exemplu, d mingea atunci cnd i se spune), nva cteva cuvinte
noi. In dezvoltarea limbajului, ceea ce se manifest pregnant la copil este reciprocitatea
social (schimburile verbale).
la 15 luni, are un vocabular activ de 4-5 cuvinte.
la vrsta de 2 ani, ajunge la un numr de cuvinte situate ntre 12 i 1 000.
la 2 ani i 6 luni, limbajul devine un instrument util pentru copil.
Dezvoltarea se observ att la nivelul vocabularului activ, ct i n structura expresiilor
verbale, care devin tot mai corecte din punct de vedere gramatical. Limbajul ncepe s
devin mijloc de comunicare nu numai a unor idei, dar i a unor sentimente, plngeri,
laude, povestiri; Limbajul devine instrument pentru nelegerea cauzelor, vehicul pentru
probleme si idei, baza pentru gndire critica.
Cnd vorbete despre sine, nu mai folosete pronumele personal, ci prenumele. Cnd este
strigat, nelege mai bine daca e strigat pe nume, dect daca e apelat cu pronumele. (mai
repede nelege: Mihai, du-te acolo, dect : tu te duci acolo )
Deja se exprima att intenia, cat si faptul :Mihai mnnc pine ,poate sa nsemne ca
intr-adevr , el mnnc , sau ca ii e foame si dorete sa mnnce Apar acum nelesuri
multiple de limbaj. Copilul ngna cuvinte, repeta ca pe incantaie. E interesat de povesti
in care apar sunete ce pot fi imitate si de ctre el.
Poate dezvolta acum si judeci negative : mrul nu e cuit , z nu este y. Gessel
considera aceasta ca fiind cea mai importanta achiziie, adic nelegerea faptului ca intre
obiecte si cuvinte exista diferena. Cuvntul x corespunde obiectului y si nu altuia .

Atitudine sociala, atitudine de adaptare


- percepe deja identitatea, oarecum fragmentat. Are simul proprietii, al meu are
neles pentru el. Utilizeaz ezitant pronumele personal, ceea ce arata ca el face distincie
intre sine si alii. i recunoate imaginea din oglinda. Mama este nc perceputa ca parte
din sine.
- se joac puin cu ceilali, prefera sa se joace solitar si sa relaioneze sporadic. Att la fete,
cat si la biei, jocul se dezvolta mai ales in direcia relaiei mama-fiu (fiica ), prin
intermediul ppuilor. Apare primul fragment de nelegere a faptului ca el este detaat de
mama. (prin aceasta se accentueaz structurarea eului ) ncepe sa neleag relaia dintre
el si mama.
-cnd este mbrcat sau dezbrcat, copilul este extrem de cooperant. i trage singur
ciorapii, nimerete mnecile. Reuete s mnnce cu lingura, fr a mai mprtia
mncarea .
Asculta cnd i se cer lucruri simple. (aduce ziarul )
Afectele se diversifica: rade puternic, arata simpatie, repulsie.
Se simte vinovat cnd face pe el. Se jeneaz si comuta vina pe altcineva, persoana,
animal,...Mimica sa e insa mult mai acuta dect profunzimea reala a sentimentului de
vina.

Copyright Florian Colceag

Percepia si vocabularul fiind mai avansate, motricitatea mai rafinata, apare tendina de
ordonare . De exemplu, daca are 4 ptrate, el are tendina de a le alipi pentru a forma unul
mai mare. Se intensifica percepia formelor.
Poate deja sa ncastreze ptrate, triunghiuri, cercuri. Nu are nc suficienta coordonare
intre ochi si mana, pentru a desena o forma simpla dup model ( un x, de exemplu)
Asistnd la executare, el poate trasa, imitnd micarea.
Poate copia cercul, numai dup model. Cnd i se da o jumtate de imagine, poate
recunoate ntregul. Poate recunoate o figura vznd jumtile ei, nelege ce i se cere si
executa.
Dup prerea lui Gessel, achiziiile intelectuale se datoreaz foarte mult dezvoltrii
limbajului.

Comportament social

ncepe o adaptare activa la rigorile mediului. Exista nevoia de aprobare din partea celor
din jur. Copilul dorete sa se integreze si sa priceap. El e acum capabil sa renune la o
satisfacie imediata, pentru o promisiune viitoare. i exprima in cuvinte nzuinele si
problemele.
Apar scurte crize de furie. Sentimente intense ( Gelozie, tensiune ) se menin pe mai lunga
durata. Are si tendina de a se juca cu alii, dar prefera nc sa fie singur . ncepe sa
neleag sa-si atepte rndul, accepta aceasta cu plcere si ii place sa mpart jucriile cu
copii.
La vrsta de 3 ani, are deja o independenta in a observa. Poate sa mnnce singur si
ngrijit. nva sa se mbrace, descheie nasturi, ireturi, scoate ciorapii, pantalonii.
Copilul de trei ani
1.
2
3
4
5
6

Capacitate senzoriala Imaginaie


Flexibilitate adaptativ micarea
Contact social nvare
Condiionare afectiva Generozitate
Atragerea ateniei Agresivitate
Relaia de empatie cu alii Limbaj

1x

6x

3x
5x

Agresivitate

La 3 ani i 6 luni
-Ameninri violente (te distrug )
La 4 ani
-Salt de la nlime de 30 cm
-Salt in lungime 30-60 cm
Copyright Florian Colceag

2x

4x

Vorbire

-Poate nva scurte poezii, poate memora o rugciune.


-E posibil sa aib interes pentru coala de duminica si grdinia, chiar sa-i placa
fragmente din liturghie
-Pn la 2 ani, cunoate doar prezentul.
-La 3 ani, ncepe sa neleag si trecutul si viitorul. Se refera la durata (3 zile ), fr a
nelege de fapt ce nseamn aceasta.
_ La 3 ani, poate folosi cuvintele pentru a desemna idei, percepii, interdependente. Se
dezvolta vocabularul, insa neomogen, unele cuvinte sunt utilizate corect si frecvent, altele
ovielnic. Copilul inventa jocuri in care i exerseaz singur cuvintele ,frazele.
Practica jocul dramatic, in care e si personaj si povestitor. O face in special din nevoia de asi exersa vorbirea si exprimarea gndurilor.
Apar jocuri cu incantaii si rostiri. Este capabil sa asculte si prin aceasta, sa nvee.
Imaginarul
-Il percepe pe Mo Crciun si i se pare interesant
-La 3 ani nelege noiunile de peste si sub , mare, lung , nalt si poate aciona in
funcie de ele. Poate folosi nisipul umed si face forme din el.
Spre 3 ani, se exacerbeaz frica de tip vizual si spaial ( frica de obiecte care nu sunt la
locul lor, frica de strmbturi, frica de micri )
Motricitate

-28 luni, salt cu picioarele lipite


-29luni si 6 zile sta singur pe piciorul stng
-29 luni si 9 zile sta singur pe piciorul drept
-30 luni si 3 zile merge pe vrfuri
-31 luni sta pe o scndura in picioare
-31 luni si 9 zile poate merge pe o linie dreapta, cu ezitare
-32 luni si 3 zile se da jos singur de pe scaun
-35 luni si 15 zile urca scara
-36 luni si 6 zile merge pe vrfuri 3 metri

La 2-3 ani , copilul se complace att in jocuri dinamice, cat si in jocuri statice Ii plac
materialele de joaca. Devine interesat de posibilitile motrice.
In desen, se remarca dezvoltarea micrilor fixe . Liniile devin mai clare, mai ferme.
Copyright Florian Colceag

Apare o coordonare motorie superioara a muchilor mici, care permite construcii de mai
multe cuburi (turn de 10 cuburi ), plierea unei foi de hrtie pe laturi ( dar nu si pe
diagonala )
Cresc coordonarea general si cea a muchilor mari
Ca atare
- alearg mai bine, nvinge mai uor ineria,
- reuete sa rmn intr-un picior o fraciune de timp,
- alterneaz picioarele la urcarea treptelor,
- merge pe bicicleta.

Scriere, vorbire
La 3 ani ncepe sa doreasc a place celorlali. Executa corect cererile, ii pasa daca e ludat
sau pedepsit. E capabil de a face ceva ce nu ii place, daca i se ofer o motivaie.
La 3 ani si jumtate, traseaz linii cu logica ,apoi mzglete.
- poate seciona linia verticala daca traseaz o cruce
- are plcere de a pune chenar foii
Vocabularul lui cuprinde acum cteva sute de cuvinte, pe care le utilizeaz uneori in
propoziii, alteori, mai curnd ca pe onomatopee. Frecventa cea mai mare o au
substantivele, apoi numele de aciuni.
Apar apoi pronumele, ( chiar dup 2 ani ), nti al meu, mie, tu eu
Altruism
La 3 ani
- mparte jucriile cu ceilali.
- Aduce de acas jucrii pentru a le arata altor copii
- Poate pune pantofii si descheia nasturi
- Poate urmri imagini dintr-o carte, dndu-le nelesuri
- Poate trasa cercul
- Trasele la pictura sunt variate
- Poate lucra cu lut si face diferite forme simple
_ii place sa priveasc mainrii ce funcioneaz
- Ii place sa priveasc oameni lucrnd
- Construciile din cuburi capt logic i ordine
La 3 ani
- Se diminueaz agresivitatea fizica, fiind treptat nlocuita de limbaj si de autocontrol
Se enerveaz mai mult din cauza amestecului celorlali in lucrurile lui, dect in activitatea
sa fizica.
La 3 ani si jumtate

Copyright Florian Colceag

- Vrea sa priveasc imaginile din cartea din care i se citete


- Poate sa identifice litere
- Poate asocia litere cu noiuni ( de ex. A de la albina )
- Ii plac cntece cu litere
_poate identifica litere mari din carte cu alfabetul, chiar de la 3 ani

Al patrulea an de viata
1.ncredere imitarea si copierea
2. Dominare agresivitate
3. Curiozitate religiozitate
6a
1. Subordonare comportamentul social
2. Libertate micarea
5a
3. Pacifism comportament de adaptare

1a
2a
4a

3a

Mimarea si copierea
- Poate sa deseneze un ptrat
- Poate desena unele detalii ale obiectelor
- Picteaz riguros, dar numai un timp, apoi schimba tema. Contururile sunt grosiere.
- ncearc sa taie in linie dreapta cu foarfeca.
- Identific litere, scrie grupuri de 2 litere, tie cte litere are cuvntul, ii place sa i se scrie
numele sau pe desene
- Realizeaz structuri complexe din cuburi, cu forme variate, predominnd simetria
- i d seama daca o litera aparine numelui sau
- Poate scrie unele litere,mare si grosier
- Dispunerea in pagina e aleatorie, literele fiind uneori oblice sau inversate
- In mod special fetele, ncearc sa-si scrie numele
- Se ntmpl s scrie primele litere, apoi sa continue cu semne aleatorii, sau sa treac pe
alt rnd
In ceea ce privete adevrul, vrsta de 4 ani e potrivita pentru abordarea subiectului
Acum, ficiunea si realitatea nu sunt foarte distincte, imaginaia ncepe sa se exprime in
cuvinte.

Agresivitate
- Din punct de vedere fizic, lovete, arunca, musca
- Verbal: jignete ,se lauda
- Redevine posesiv, att fata de prieteni, cat si fata de prini. Se lauda cu ce are
- Este violent si nepstor cu jucriile
- Este agresiv cu alii si exclusivist
- Arunca vina pe obiecte nensufleite
- Nu mai dorete aa de mult sa fie plcut de alii si e mai nepstor la pedepse
- se ntmpl s recunoasc greeala
- ncepe sa neleag rigoarea comportamentului si necesitatea ei
Copyright Florian Colceag

- la 4 ani, reuete sa cuprind sensul unei succesiuni de evenimente din ziua respectiva
- combina cuvinte relative la spaiu in mod mai clar
- apare in vocabular cuvntul moarte, fr a avea un sens prea clar
Religie
l intereseaz noiunea de Dumnezeu, pune ntrebri. Aceasta intervine mai ales datorita
faptului ca prinii rspund ades la ntrebrile copilului fcnd apel la cuvntul
Dumnezeu. ntrebrile si discuiile aferente sunt ades nepotrivite.
- are prerea ca prinii tiu totul si pot totul
- ii place sa se roage si sa inventeze rugciuni, prin asemnare cu cele iniiale
- crede in Mo Crciun
- reuete s stea linitit la liturghie, chiar cu plcere, mare parte din timp
- muzica din biserica ii place
Micrile corpului
- alergare mai ferm, srituri in unul sau doua picioare, cu oarecare rigiditate. Poate sta
intr-un picior ceva mai mult timp, poate merge pe o scndura destul de ngusta
- arunc mingea cu ceva flexibilitate,
- poate sa coas pe carton , dac gurile sunt deja fcute
- poate sa-si ncheie nasturii, sau chiar si ireturile
- copiaz desene cu mai multa ndemnare dect la 3 ani
- poate copia o cruce, dar nu un ptrat
Adaptabilitatea
Referitor la inteligenta crescuta a vrstei, Gessel povestete o istorie adevrata:
Un biat de 4 ani, a fost ntrebat , dup ce a vzut o poza cu un miel sugnd de la o oaie,
ce ia mielul de la mama lui ?
Imediat, copilul a rspuns : Benzina
Dincolo de amuzament, rspunsul este logic si corect,fiind in legtura si cu mediul in care
triete copilul. Este intuit faptul ca benzina este sursa de energie, ea pune lucrurile in
micare, deci l ajuta si pe miel sa se mite.
Este o dovada a capacitaii de a generaliza a copilului. La aceasta vrsta.
In aceasta etapa, copilul ncepe sa pun ntrebri, e dornic de acumulri. El numr deja
pana la 4 si chiar peste, dar in mod mecanic. Poate nelege conceptul de unu , doi,sau
muli. Dup Gessel, la 4 ani, mintea este mai mult preocupate ,dect profunda. Lipsete
nc puterea de sinteza, gndirea este mai mult combinatorie.
Se complace in jocuri dramatice , dar rolul nu rezista mult in timp. Are uneori un prieten
imaginar.
In desen, sintetizeaz omul ,prin un cerc in loc de cap, doua bete ca brae, doi ochi.
Apare o mbinare de simboluri si realitate imaginata literal.
Comportamentul social
- apare o mbinare de sociabilitate si independenta. Capt tabieturi, aplomb in afirmaii,
emfaza.
Copyright Florian Colceag

- e convins de importanta sa. Nu da seama de aciunile sale, poate sa se mbrace si sa se


dezbrace,sa se spele pe dini si sa se pieptene, fr prea mult ajutor. Are mncruri
preferate, mnnc singur.
- se trezesc curioziti noi, ii place sa mearg la toaleta mpreuna cu alii.
- jocul de unul singur nu l mai satisface. Dorete sa fac cunotine noi, sa se joace in
grupuri de 2-3, i mparte jucriile aduse de acas. Acioneaz cu lipsa de flexibilitate,
dndu-si aere de sef, mprind indicaii celorlali.
- este logoreic, eu are o pondere principala,dar de multe ori referina este legat de
contextul social, de raporturile cu anturajul. Are dorina de a fi apreciat si este critic cu
alii.
- se teme adeseori, fricile fiind uneori greu de interes. Se poate teme de ntuneric,de
obiecte oarecare, sau de ceva cu totul neateptat.
- in mintea lui, adevrul si imaginaia se contopesc
Anul al cincilea

Religiozitate
- nu are nc o atitudine sentimentala in fata morii. Recepioneaz doar faptul ca persoana
decedata este imobila
- uneori pune ntrebri despre Dumnezeu si e interesat de subiect. Unii copii ii atribuie lui
Dumnezeu responsabilitatea pentru tot. Cnd pesc ceva, este pentru ca Dumnezeu le-a
fcut acel lucru. Ali copii,au pierdut interesul pentru subiect.
- ii place sa se roage si sa inventeze rugciuni personale
- ii place sa mearg la coala de duminica, dar se zbnuie in timpul slujbei.
- Mo Crciun si Dumnezeu, sunt percepui in mod realist si practic, le atribuie
caracteristici umane, cred ca au locuine undeva.
- De abia dup 5 ani,corpul omenesc apare in desen.
Daca vede un desen neterminat, poate sa sesizeze elemente lipsa . Daca pune ochiul in
desen ,spune ca poat acum sa vad .
Miscarea
Copyright Florian Colceag

La 5 ani, plimba nisipul cu camionul de jucrie, la 6 ani construiete forme cu apa si nisip,
la 7 ani, face cldiri strzi, etc.
Perioada cuprinsa intre 3-7 ani, ar putea fi numita vrsta faunului ,sau vrsta lui Pan ,
deoarece acum, copilul, avnd un spirit dezvoltat de observaie, fantazeaz, cumulnd
realul cu imaginarul.
Jocul are caracter dominant in viata copilului, mbinnd eterogen noiuni disparate din
domenii diferite. Acum e perioada deprinderilor corecte cei din jur reuind ,de obicei
sa-i insufle impresia ca virtutea e sinonima cu supunerea, care supunere e cam
problematica !

Binele si rul
Fundamentul contiinei morale se formeaz pana la 6 ani. Regulile coincid cu cele
promulgate de prini. Motivaia respectrii regulilor se regsete in sentimentul de
sigurana pe care l obine copilul si la plcerea de a auzi exprimata dragostea si admiraia
familiei.
In contrast, neascultarea poate afecta iubirea prinilor, in viziunea lui.
Formarea raionamentului intuitiv
Pentru nelegerea acestui capitol, Rose Vincent trimite la studiile lui Jean Piaget (vezi
capitolul special consacrat )
La 3 ani si jumtate
- se poate sa aib un tremur vag im coordonarea de finee a micrii
- poate folosi ambele mini , simultan sau alternativ (inclusiv aciuni cu mana care nu e cea
ndemnatic )
- unii pot identifica litera T de la tata, sau M de la mama, sau chiar propriul nume
La 5 ani
- ajunge la un nou stadiu al coordonrii, poate apuca direct obiecte si le poate lsa , fr
ezitri
- face construcii complexe din cuburi,structuri plane, sau turnuri si cldiri
- construiete structuri din nisip, case, strzi si are capacitatea de a crea figuri din plastilin
- in cazul jocurilor mai complexe, fie solicita ajutor, fie renun
- umple figuri cu culoare, taie si face colaje, dar fr a fi ndemanatic
-deseneaz figurnd conturul si e satisfacut
-e amator de a copia forme simple
-i place sa picteze pe hrtie, sau pe podea. Face litere grosiere
-poate petrece firul prin hrtia gurita in prealabil
-se poate ncheia si descheia la nasturii aflai n raza vizuala, poate aeza corect minile pe
clapele pianului
Comportarea n societate

Copyright Florian Colceag

-n multe manevre, e nendemanatic


-baieilor le place sa se uite la trenuleul electric, sau sa aib jucrii metalice
-fetelor le place sa aranjeze ppuile
-ncep sa fie interesai sa-si scrie numele, sau sa recunoasca litere mari sau cuvinte din
cartea preferata
-mesele principale le ia alturi de familie, dar cina o ia mai devreme singur, vorbind in
acest timp
Cunoaterea
-ncearc sa recunoasca literele deja tiute. ncearc sa identifice propoziii sau expresii din
crile cunoscute-onomatopee, sunete emise de animale
-recunoate litere si cuvinte de pe cutiile alimentare
-uneori subliniaza cuvinte sau litere din cri cunoscute
-poate sa citeasc literele unui cuvnt si apoi ntreab ce nseamn A.P.A ?
-citete cuvinte scurte de 3-4 litere
-n ncercarea de a citi cuvntul, alege doar prima sau ultima liter si citete de sus in jos
sau invers
-recunoate numele su
-poate folosi litere preformate pentru a forma cuvinte si le poate combina n jocul cu
cuburi
-recunoate cifre de pe cadranul ceasului, de pe calendar, de la numrul casei, sau legate
de activiti zilnice.
La 5 ani si jumatate
-tie ntructva literele alfabetului
-d expresie imaginilor din cri
-i plac poveti n care eroii sunt copii
-are obiceiul ca atunci cnd i se citete, s priveasc att imaginile, ct i literele
-poate s scrie unele litere, oblice una faa de alta, uneori inversate
-solicit confirmare i ajutor, dup ce execut anumite litere
-privindu-i numele scris, poate sa recunoasc litere
-scrie acum de la dreapta la stnga
-adeseori copiaz litere, uneori de la dreapta la stnga
-scrie propriul prenume, ncepnd cu litere mari i terminnd cu litere din ce n ce mai
mici
-scrie cifre cu care e mai des in contact (orele ceasului, vrsta sa ); poate copia cifre.
-apar diferene mari ntre copii la scrierea cifrelor; unii n loc de 23 scriu 32, alii omit ceva.

Impunere
-Arunc vina pe alii (din cauza ta ...)
-Nu recunoate ce a fcut, cnd e ntrebat
-De la 5 ani, simte necesitatea ndrumrii, solicit sfaturi. Simultan dorete independena
n alegere, dar vrea i s se conformeze cerinelor celor mari
Copyright Florian Colceag

-La 6 ani balana se nclin , n sensul c , acum, tinde s fie ferm cu propriile alegeri, iar
daca cei mari i solicit altceva, refuz si capta accese de nervi.
-La 5 ani , noiunile de bine i ru , coincid cu ce e si ce nu e permis din partea adulilor.
Prefer s se spun despre el c e bun, dar n jocuri, se simte bine i n rol de personaj
negativ
-Tot la aceast vrsta, poate arta trasee pe hri, sau s copieze hri simple, artnd
drumul spre grdini.
-l intereseaz spaialul, ri, localiti de departe, dar nu i temporalul. Perceperea
succesiunii ncepe s apar la 5 ani, atunci devine interesat de ceasuri. Continu
exagerrile, dar ncepe sa fac diferena ntre real i imaginar.
-ntre 5 ani i 5 ani i jumtate, e o perioad n care se estompeaz simul de proprietate,
pentru ca apoi s rzbata iar. i dorete orict de multe jucrii, nu renun la niciuna, dar
nici nu are grij de ele.

Motricitate
-41,5 luni : sare coarda, max 20 cm
-48 luni: sare n lungime, max 85 cm
-49,3 luni :sare intr-un picior pe o distanta de peste 2 m
-51 luni : coboar scrile prin alternarea picioarelor
-Crete agilitatea, capt control sporit asupra corpului. Sare n unul sau 2 picioare, far
probleme
-Postura este fireasca, elegant. Micrile sunt naturale, far efort
-Apare coordonare de finee n micri
Poate executa far a fi ajutat diferite activitai ( mbrcat, splat pe dini,...), mnuiete
uneltele cu abilitate.
-Poate desena cu creionul cu siguran . Execut figuri simple, ce pot fi recunoscute.
-Poate reproduce ptrate, cercuri ,triunghiuri
-Are dificulti n copierea rombului
Adaptabilitatea
-ncepe s rezolve probleme uoare, ce presupun relaii geometrice . Poate reface un
dreptunghi din carton, tiat pe diagonal. Poate ncastra figuri complexe.
-Omuleul din desenul sau e acum complet. El are cap, mini, picioare. Apar i detalii mai
fine.
-Numr un grup de 10 obiecte, face adunri pn la 5, cu ajutorul obiectelor. tie ce
vrsta are
-Este mai dezvoltat simul timpului. Poate , n urma ascultrii unei povestiri, s reproduc
secvene logice de durat. Poate dezvolta jocul de pe o zi pe alta, integrnd ce a avut loc n
ziua precedent, sau programnd pe a doua zi.
-Poate reproduce un cntec
-La desen , ideea intervine naintea lucrului efectiv. La vrstele dinainte, ideea era generat
de micarea creionului, putnd suferi variaii permanente
Limbajul

Copyright Florian Colceag

-Stpnete aproape toate sunetele


-Pune mai puine ntrebri i cu mai mult miez. Rspunsurile l intereseaz, ele se
constituie n informaii
-Rspunde precis i la obiect
-n general, din punct de vedere gramatical, limbajul este complet. Folosete fraze
complexe, nelege ipoteticul i condiionalul. Vocabularul este mult mai vast, legturile n
fraz sunt corecte

n societate
-La 5 ani , independena i autonomia sunt mult dezvoltate
Se poate adapta la un mod simplu de cultur. Din acest motiv, i se spune micul adult
-Este mai adaptat n familie, creaz mai puine probleme,
-Doarme fr eforturi, respect higiena, pe care acum o intelege, se mbrac i se dezbrac
singur. Este dornic sa ajute n cas i s-i ndeplineasc sarcinile primite.
-Este protector fat de cei mai mici, frai sau camarazi de joc
-Dac se pierde, e capabil sa-i decline numele i adresa
-Capt simul prieteniei, ncepe s se joace n grupe de 2-5 copii. Prefer grupul jocului
solitar, dar are i prieteni imaginari.
-i plac clatoriile, hainele i alegerea lor
-nelege politeea i tactul, n cazul n care a avut ansa educaiei
-nelege mai mult diferena dintre sexe, diferena dintre culturi
Planul emoional
-Din punct de vedere emoional, e mai stabil, dar poate fi cuprins de frici i tulburri
puternice. Apar caracteristici altruiste, seriozitate, prietenie, generozitate, perseveren,...
-Se mndrete cu ce posed i cu ceea ce poate s fac. i place s mearg la coal i s fie
apreciat n manifestrile sale artistice. Are ncredere n alii, n sine i e conformist.
Dupa Gessel, n primii 5 ani, avem etapa pregtirii. ntre 5 i 10, avem o etap de mijloc,
pentru ca apoi, s urmeze etapele de completare, adolescen i maturitate.
n etapa de mijloc, se produc schimbri subtile, care , n momentul manifestrii, pot da loc
la inelegeri eronate. Factorii responsabili, prinii i profesorii, tind s se nvinovaeasc
reciproc, judecnd pe baz de factori exteriori.
n perioada aceasta, exist o alternant de echilibru i dezechilibru de tranziie, n cadrul
progresului, n care se ntreptrund aciunile introvertite cu cele etravertite, coala i casa,
interesele personale cu cele de grup. Este perioada n care educatorii trebuie s fie ateni s
discearn fluctuaiile ce intervin n dezvoltare, altfel apar dificultile n mplinirea
copilului.
Dupa Gessel, ar trebui sa nlocuim educaia bazat pe teorii exterioare, limitate, cu cea
bazat pe psihologia dezvoltrii, care s permit o inelegere autentic a problemelor
copilului
La 6 ani
ntre 3 i 6 ani

Copyright Florian Colceag

Ascultare

- ncepe bine aciunile, dar nu are fora necesara finalizrii, are nevoie de asistenta ,pentru
a termina
- utilizeaz unelte
- reuete sa taie hrtia si sa confecioneze diverse figuri
-scrie litere, uneori le figureaz pe dos si se complace in a scrie cu creta
-uneori reuete sa coasa cu ac mare
-poate sta la masa cu ai si, in special dimineaa. Simte nevoia de a vorbi in timpul mesei.
Se ridica foarte des de la masa, nu are stare, se duce ades la toaleta
Agresivitate

- nu are un comportament bun. Vorbete excesiv, mesteca urat, vars supa, e repezit si
rstoarn obiectele, e agitat si se mic cu scaunul. Lovete obiectele cu piciorul, ii critica
pe ceilali. In loc sa mnnce, face orice altceva .
- agresivitatea nu e o caracteristica, totui are comportament agitat, lovete cu picioarele,
trntete uile, profereaz ameninri verbale.
Acum se face trecerea de la vrsta de 5 ani, cu calmul ei specific, la cea de 6 ani, cu
agresivitatea ei
- folosete insulte verbale
- este refractar la sugestii
- are momente de nervi, lovete in cei din jur
- este distructiv in jocuri
Agresivitatea se manifesta att pe plan fizic, cat si in plan verbal
Are accese de nervi, refuza sa stea in camera sa, trebuie ncuiat acolo. E capabil sa
distrug mobilierul.
Se autodefinete ca fiind nebun
Braveaz, se contrazice, e refractar la ce e rugat
Lovete att adulii ,cat si prietenii
Arata cruzime fata de ceilali, de animale, de insecte
Este distrugtor cu obiectele din jur

Copyright Florian Colceag

Scrierea
-l intereseaz si literele mici si cele mari
- ncepe sa se descurce in a recunoate propoziii, chiar destul de lungi
- gsete cuvinte ce au tangenta cu povestea ,sau cu poza
-e capabil de a potrivi cuvinte
- l tenteaz sa aib lucruri ce au legtur cu experiena sa (cri, poze )
- dac reuete s citeasc o carte, o recitete de mai multe ori
- cnd citete, completeaz textul cu ce simte el ca ar lipsi, inverseaz sensul cuvintelor,
nlocuiete cuvintele cu altele asemntoare
- cnd citete de pe un rnd, aduga un cuvnt scris pe alt rnd
- cunoate toate literele, dar le scrie uneori invers
- e capabil de a scrie cuvinte, dar amesteca literele mari cu cele mici, fr a le deosebi
- poate scrie litere dintr-o trstura
- odat cu scrierea pe un rnd, literele se mresc spre capt
- ii plac diferite unelte de scris (creta, creioane, )
- tie sa scrie att numele mic, cat si pe cel de familie
- unii copii pot scrie cifrele pana la 20, cu cifre mari. Se ntmpl sa inverseze cifrele
numrului
- daca e ntrebat in legtura cu ceva ce a comis, neaga si da vina pe altcineva
Noiunile de bine si de ru
- in privina acestor noiuni, ele sunt aproape confundate cu ceea ce aproba sau dezaproba
prinii. i pune problema analizei comportamentului celorlali copii. In cazul in care
apuca sa se comporte aberant, criticile celorlali nu l pot opri
-ii plac laudele .refuza sa fie pedepsit, iar pedeapsa nu ii corecteaz comportamentul
- evit pedeapsa minind
Alteori spun ceea ce ei cred ca e adevrul, dar nu au consecventa, trieaz , de ex. La jocuri
Altruism
- aduce obiecte la scoal si le mparte cu ceilali Duce acas lucruri fcute in scoal. Ii place
sa ofere cadouri profesorilor. Aduna multe lucruri, dar e neglijent cu ele
Contienta
- percepe ciclul anotimpurilor, legat de activitile caracteristice lor
- spre 7 ani si ulterior, se lrgete percepia mediului nconjurtor, e perceputa casa
proprie in relaie cu cartierul si cu restul lumii
- ncepe sa aib temeri emoionale, e ngrijorat ca mama sa ar putea muri
- moartea devine o idee prezenta, un rezultat al violentei si agresiunii
Libertatea
- accepta ideea de Dumnezeu, care a creat lumea, fiinele si tot ce e frumos. Ii place la
coala de duminica, l impresioneaz povestea lui Isus, l intereseaz ngerii.
-ii plac rugciunile si crede ca i se va rspunde la ele
Copyright Florian Colceag

- asimileaz noiunile de rai si iad, bine si ru


- Mo Crciun este un personaj real, iar cei care afirma contrariul, sunt necredibili.
- ncepe sa inventeze jocuri dramatice, cu personaje si situaii create de el
Limbajul
- Apar ntrebri diverse, puse in mod continuu, cu ajutorul unui limbaj cursiv, de ce ?
este o permanenta. Rspunsul, adeseori nu mai e sesizat, ntrebarea urmtoare deja a fost
rostita.
- se distreaz emind sunete diverse, sau rostind cuvinte oarecare.
- poseda acum capacitatea de a manevra noi exprimri, noi structuri gramaticale
- acum poate discuta ndelung, e capabil sa spun povesti cu ntindere mare. In aceste
naraii, realul si irealul sunt ntreptrunse. Discuta despre orori, rzboi, moarte, dar
conform unei logici personale
Simbolismul in jocuri
Intre 2 si 7 ani, caracteristic este jocul de tip ziceam ca , in care copilul pretinde ca se afla intr-o
anumita situaie, sau ca e un anumit personaj.
Primele semne ale acestui gen de joc, apar intre 1,5 si 2 ani, pentru ca la vrsta de 5 ani sa se
dezvolte deplin.
O analiza detaliata a acestui gen de joc, a fcut-o Jean Piaget, analiznd evoluia sa in paralel cu
creterea copilului
Al saptelea an de viata

Observatie
ntre 6 i 7 ani, copilul nelege conservarea numrului i a cantitii de lichid. In apropiere
de 7 ani, i fac apariia fricile legate de nerespectarea propriilor obligaii, de a nu
corespunde din punct de vedere social, etc.

Emotiile
Imaginarul copilului, vise ,frici, prieteni imaginari, sunt in strnsa legtura cu procesul de
cretere si dezvoltare. La 5 ani, lipsa acestor griji, ii permite o atitudine mult mai relaxata
dect se ntmpl dup 6 ani, cnd, cu toate acestea, simte nevoia de a nva .
Paradoxal, la 6 ani, cnd copiaz litere, face mai multe greeli si inverseaz mai multe
litere dect la 5 ani.
Prestigiu
Copyright Florian Colceag

In aceasta perioada, copilul este capabil de a trage nvminte din greelile sale.
Gissel atrage atenia ca acum nu trebuie insistat asupra corectitudinii in mod mecanic si
nu trebuie sa punem toate oule noastre pedagogice in acelai cos .
Este greit ca scrisul si cititul sa se predea in acelai fel, tuturor copiilor, cu aceeai metoda.
Se pot utiliza multe metode, fie ca atare, fie in o combinaie armonioasa, pentru a trata
individualizat copilul si procesul de nvare.
Mai jos ,se arata care ar fi aceste posibiliti, legate intrinsec de scoal.

Spiritul de initiativa

- se descurca mai bine sa manevreze unelte


- creionul e folosit prin apucare foarte aproape de vrf si prin apsare fluctuanta, adesea
foarte puternica
- acum poate sa scrie fraze in succesiune, literele avnd tendina de a se micora spre final.
Mrimea scrisului este totui o caracteristica individuala.
- in privina preferinelor, la biei se manifesta mai mult interesul pentru tmplrie, la fete
mai mult pentru decupri din hrtie si asamblarea in figurine.
-are un control mai mare asupra inutei,dar nc rmn nendemnri de tipul vrsrii
farfuriei, al vorbitului cu gura plina.
Nu accepta sa-si ntrerup activitatea nceputa anterior, pentru a manca , Adesea prefera
sa mnnce singur, pentru a putea continua ce fcea nainte de masa,
- reuete sa scrie propoziii, folosind att litere mari, cat si mici, dar nu ntotdeauna acolo
unde trebuie
- de la 6 ani si jumatate, ncepe sa corecteze literele inversate. Se mai ntmpl sa scrie
litere invers ,sau sa omit caractere.
- cuvintele scrise pana acum, erau legate. ncepe separarea lor
- copiaz propoziii cu plcere
- corecteaz ades prin tersturi, din dorina de a scrie corect
- este familiarizat deja cu numere mai mari de 10, le scrie corect, iar inversrile de cifre
apar mult mai rar
-uneori cifrele sunt scrise de sus in jos, in loc de orizontal
Nesigurana
-7 ani reprezint o vrsta cu comportament atipic. Copilul acuza anturajul ca sa scape de
vina, nu accepta ca nu a fcut ce trebuie, pentru ca tocmai avea aceasta intenie E o
perioada de trecere.
Imaginea proprie
- percepe noiunile de bine si ru
- nelege ca exista comportament corect si comportament incorect
- dorete sa fac parte dintre cei buni
Rspunderea
Copyright Florian Colceag

- la 7 ani minte cu mai putina dezinvoltura si ncepe sa contientizeze ca nu e bine sa


trieze in relaiile cu ai si
- ncepe sa aib rspundere pentru obiectele proprii
- se estompeaz variaiile brute de dispoziie, comportamentul devine mai liniar
Orientarea
- nelege noiunile de an ,luna, zi, ora si are capacitatea de a ti in ce context temporal se
afla ( ce anotimp, ce luna, ce ora e ,..)
Probleme existeniale
- percepia despre Dumnezeu este acum mai complexa, apar ntrebri mult mai pertinente
despre religie
Eficacitatea
- citete fraze ntregi. Este capabil sa citeasc cu uurina cuvinte uzuale
- rapiditatea citirii difer de la individ la individ
- citirea e presrata cu greeli caracteristice: lipsa sau adugare de cuvinte, inversare de
litere in cadrul cuvntului
Spiritul de contradicie
- agresivitatea se diminueaz. Accesele de nervi se rresc si creste acceptarea in privina
cererilor adulilor
- exist episoade de ncierare cu fraii sau surorile
- folosete ameninri verbale
-poate avea comportament violent, lovind cu picioarele ,sau aruncnd obiecte.
-apar contestaii rostite de genul mini ! nu e bine !
Al optulea an de viata

Copyright Florian Colceag

Ascultarea
A treia etapa a vieii este cea legata de coala.
Accentul ncepe sa se lase pe memorie si e de dorit sa nu fie forat, pentru a nu impieta
asupra dezvoltrii intelectuale.
Acum se face trecerea de la percepia copilreasca asupra cunotinelor, la structurarea pe
noiuni fundamentale si la raionamentul logic. Morala are rol principal in simirea
copilului si complexitatea si varietatea stimulilor vieii nu reuesc sa acopere inocenta si
emulaia.
Micarea
- deseneaz cu micri libere
-se mic cu uurina si armonios
-ii place sa danseze, in special dansuri populare, dar ritmul ii intereseaz doar daca e viu si
natural
ntrecerea
-ii place sa joace fotbal si e captivat de diferitele faze ale jocului
- fetele sar coarda cu ndemnare, dar nc nu pot schimba pasul in timp ce coarda este in
micare
- descrie situaii cu gesturi energice
- este contient de ierarhiile din grup. l urmeaz in mod natural pe lider
Coordonarea
- coordonarea dintre mana si ochi este la un nivel crescut
- apare o relaxare in mnuirea uneltelor de desen
- nelege sa accepte constrngerile temporale, dar nu poate lucra contra cronometru
- nc sunt mari diferene intre intenie si rezultatul aciunii
- scrisul este acum corect, alinierea si nclinarea caracterelor are un grad destul de ridicat
de constanta
- reuete sa aplice perspectiva in desen
Copyright Florian Colceag

Comportamentul
- nu exista un tipar bine definit. In afara casei se strduiete mai mult sa arate ca e bine
crescut. Teoretic, tie ce nseamn comportament frumos, dar nu e capabil sa aplice prea
des regulile .Ii ntrerupe pe alii cnd vorbesc si se amesteca in conversaiile adulilor in
timpul mesei
Acceptarea vinei
- dei mai are tendina de a nega vina proprie, scade totui tendina de a-i nvinovi pe
ceilali. Percepe rspunderea proprie si dorete sa-si ceara scuze. Poate nelege
consecinele aciunii sale.
- de la 8 ani, are sentimentul vinii in cazul in care a greit, promite sa nu se mai ntmple.
Este indispus cnd se glumete pe seama lui.
- este receptiv la argumente si capabil de a se conforma
Noiunile de bine si de ru
- face difereniere intre bine si ru, contientizeaz latura morala a aciunilor sale, iar
deciziile le ia acum in funcie si de acest parametru, nu numai ca urmare a ordinelor
primite de la prini.
- primeaz noiunile de corect sau greit ,naintea noiunilor bine si ru . Acest
mod de a simi accentundu-se nspre vrsta de 9 ani. Acum, dorina de a fi cum trebuie
este puternica, iar sentimentul de vina in cazul contrar este prezent adesea.
Expansivitatea

- la 8 ani, comportamentul este marcat de o mare energie, apar istorii in care copilul se
lauda, dar in cazurile pe care le percepe ca fiind importante, respecta adevrul
Domenii de interes
- istoria ncepe sa-l captiveze, dar nu in spirit tiinific, corelnd evenimentele, ci legat de
anumite personaje preferate.
Spirit-materie
- percepia trece acum dincolo de ritualurile concrete legate de nmormntare, ajunge sa-si
pun problema a ceea ce se ntmpla dup moarte
- ncepe sa neleag ca sufletul si nu corpul ,se duce in rai.
Curiozitatea
- relaiile cu mediul sunt acum caracterizate mai mult de curiozitate, dect de agresivitate.
- reacia agresiva e treptat nlocuita de tristee si sentimente rnite
- manifestarea agresiunii, atunci cnd apare, se face mai mult prin intermediul exprimrii. Se cearta
si jignete.
Copyright Florian Colceag

Perioada intre 8 si 9 ani

Motricitate
- activitile, att joaca cat si munca, sunt tratate cu pasiune. Tot ceea ce face, se desfoar
fr sfrit, fr oboseal, fr existenta sentimentului ca jocul ar trebui sa se termine la un
moment dat.
- simte mai bine viteza, poate sa coreleze mai bine cu situaia si in situaii periculoase, in
maina sau pe sanie, are reineri.
- dorete sa fie puternic si sa ridice greuti
--are adeseori atitudini nendemnatice
- la biei, exista interes pentru competiie fizica, lupte, box, trnta. Ii pasioneaz jocurile
de echipa si ii motiveaz performanta.
- in privina capacitailor fizice exista mari diferene, de la caz la caz.
- uneltele sunt folosite cu lejeritate. In cazul bieilor, uneltele de gradina, ciocanul, etc. In
cazul fetelor, foarfeca, acul de cusut, etc.
-se poate folosi cu uurina de scrierea de mana
-are plcere si in a fi spectator la joaca altora
Comportamentul
- comportamentul se modifica substanial in bine, dar aprecierea strinilor face ca in afara
casei , atitudinea sa fie mai buna ca in interior
- la masa, se poate ntmpla sa uite sa mnnce, fiind captivat de discuii
-are tendina de a justifica ce a fcut
- de la 7 ani, dei are reacie pozitiva la laude, acestea nu-i mai sunt la fel de necesare. In
acelai timp, in cazul criticilor, reacia este vehementa, de respingere
- nelege sa spun adevrul si o face, de cele mai multe ori, dar ,tot aa, poate sa se
foloseasc de minciuna pentru a se autoapra, sau pentru a apra o persoana apropiata
Violenta
-La vrsta de 9 ani, e capabil sa primeasc reprouri, dar exprimate in mod blnd.
Copyright Florian Colceag

- influenta prietenilor, tinde sa o acopere pe cea a parintilor


- poate accepta si glume fcute pe seama sa
Gndirea
- asociaz lipsa respiraiei cu nu e viu
- compara noiunile de viu si ne-viu
Legtura cu religia
- aceasta i pierde din nsemntate in acest moment
Competiia
- jocuri mai violente, btile si certurile apar destul de frecvent
- exprimarea este agresiva, este mereu contra celor afirmate de ceilali, spiritul lui este
permanent pus pe critica
Cunotinele
- l intereseaz istoria si geografia, ii place sa se uite pe hri, l captiveaz citirea
biografiilor unor personaje ale cror aciuni sunt legate de nivelul sau de inelegere
Logica
-

de la 7 ani, jocul simbolic i pierde treptat importana, in favoarea jocului bazat pe


reguli Intre 7 si 11 ani, se poate vorbi de stadiul de dezvoltare numit al operaiilor
concrete Intre 11 si 15 ani, despre stadiul operaiilor formale.
Jocul bazat pe reguli rmne o constanta pe tot timpul vieii, ctignd in
complexitate pe msura ce copilul nainteaz in etate. Dupa Piaget, Jocul cu reguli
este activitatea ludic a fiinei socializate , individul necrend regulile pentru sine.
-7-8 ani nelege conservarea cantitii si a lungimii
8-10 ani, nelege conservarea greutii

Experiment si modelare
In genurile de joc anterioare, exista reguli care iau natere in mod natural (atingerea la
leapa, etc. ) Din regula, deriva ceva nou, si anume obligativitatea
Regulile se pot mpari in doua clase, cele care iau natere spontan si cele transmise. Cu
alte cuvinte, putem numi jocurile din prima clasa ca fiind jocuri cu reguli instituionale,
marcnd presiunea unei generaii asupra alteia, ca realitate sociala.
Jocurile din a doua clasa, au specific temporar si contractual.
Jocurile cu reguli instituionale deriva din influenta copiilor mai mari asupra celor mai
mici. Acetia din urma ii imita pe primii , sunt influenai de ei si respecta normele
impuse.
Jocurile cu reguli spontane iau natere in urma socializrii, cu specific de la copii mai
mari la copii mai mici , sau de la egal la egal , acestea din urma, predominnd.
Putem concluziona ca jocurile cu reguli se refera la motricitate,(fotbal, otron ), sau la
intelect (ah, cri, etc. ) Regulile presupun automat competiia intre participani, fr
aceasta , ele ar deveni inutile.
Copyright Florian Colceag

Privind altfel, reglementarea jocurilor vine fie prin coduri trimise din generaie in
generaie, fie prin convenie instantanee, Jocurile practice (pentru exerciiu ), cat si cele
simbolice, apar intr-un moment al existentei si dispar pe msura dezvoltrii copilului.
Jocurile bazate pe reguli, rmn insa pe tot parcursul vieii.
Morala

In ncercarea sa de a explica felul in care cunoaterea eticii si a normelor morale se despart


si evolueaz , Piaget privete copilul din punct de vedere al dezvoltrii cognitive, odat cu
naintarea in vrst, legat simultan de gndire si de simire.
In acest studiu, el observa trei realiti care ar putea face lumina asupra modului in care
apare si se aeaz fr percepia si analiza morala la copil : ideea de regula la copii, cu
exemplificare la jocuri, raionamentul moral al copilului si percepia copilului in legtura
cu dreptatea si pedeapsa.
-in perioada 5-9 ani, probleme provenienei regulilor este nebuloasa. Nu este clar daca
aceste reguli vin de la dumnezeu, de la aduli, sau de la copii mai mari. In orice caz, ele
provin de la o autoritate incontestabila.,
Regulile nu pot fi schimbate, ele au caracter de sacralitate, ele exista dintotdeauna. (
aceasta in teorie ! Practic, in funcie de interesul de moment, in special la vrstele fragede,
se cere frecvent ca regulile sa fie schimbate, fr a prea ciudat ca toi ctiga )
- de la 10 ani, dispare sentimentul de inviolabilitate a regulilor, devine clar ca nii
copii le-au inventat. Apare nelegerea ca regulile sunt utile, pentru ca ele genereaz
jocul si in plus, mpiedic certurile. Schimbarea lor se poate face doar daca toti
accepta acest lucru.
- Pe parcursul derulrii jocului, copii sunt analiti ai modului in care se respecta
regulile si ai consecinelor ce ar decurge din eventualele modificri aduse.
- Putem concluziona ca exista cteva etape in evoluie, legate de modul in care
regulile jocului sunt nelese si acceptate: interes individual, imitarea celor mari,
interesul pentru regula nsi.
Afirmare de sine
Perioada de la 6 ani, pana la pubertate, este numita vrsta colara
Aceasta este etapa celor mai mari acumulri intelectuale si a dezvoltrii gndirii logice,
dup analizele lui Jean Piaget.
Acum se realizeaz primele socializri, primele grupuri, primii prieteni, totodat se iese de
sub influenta familiei .
Jocul se adapteaz noilor percepii si cunotine specifice vrstei.
- de la 4 la 9 ani : sritul corzii, jocul cu mingea, srituri in nlime, construcii mari din
cuburi, mersul pe tricicleta, bicicleta, datul in leagn.
Acestea ar fi jocuri de agilitate. Este prezenta dorina de afirmare a eului, dar in
corespondenta cu posibilitile de adaptare la mediul exterior.
Adaptare
La 7 ani
-se observa ca activitile bazate pe micare au aspect mai ngrijit
Copyright Florian Colceag

- perioade de activitate alterneaz cu perioade de inactivitate


- ii place sa repete aciunile in care exceleaz, chiar cu obstinaie
- dorina de a avea bicicleta este generala, dei muli copii stpnesc foarte puin mersul pe ea.
- apare interesul pentru aruncri si loviri cu bul.
- la biei predomina alergarea si lansarea de avioane de hrtie
- au in instinct dorina de a dansa, le place sa fac pai in ritmul muzicii
Perioada 9-10 ani

La pubertate, contiina eului creste in intensitate si acoper cea mai mare parte a
preocuprilor. Explorarea continua, dar acum se ntoarce spre propria fiin.
Se diversifica specificitile indivizilor, iar primul plan este ocupat de sentimente, sub
aspectele emotivitii si imaginaiei.
Modelele

Adolescentul tinde sa adopte reguli in comportament similare cu ale persoanelor sau


personajelor care l-au impresionat, el nsui avnd o instabilitate emoionala .
Provocri
La pubertate, nelinitile se amplifica si aceasta pune cele mai mari probleme in privina
educaiei.
Energia si nesigurana se ncearc a fi compensate de competiie intre indivizi, in activiti
de toate genurile, de la cele sportive, pana la cele prosteti ( cine scuipa mai departe, etc. )
Competiie
Copyright Florian Colceag

Jocurile exacerbeaz competiia. Ele sunt prilej de socializare si mod de a obine admiraie
si aprobare. Leapa, jocuri de cri, otron, dans, etc.
Reguli

Jocurile specifice acestei perioade sunt bazate pe reguli clare, derivate din un grad avansat
de socializare . Pe baza acestor reguli, individul se simte protejat in cadrul competiiei.
Aceasta situaie corespunde stadiului in care copilul a nvat sa tempereze dorinele
momentane, in ideea unui scop mai important.
Caracter-temperament
Clasificarea lui Le Senne este considerata ca fiind cea mai apropiata, ea nefcnd distincie
intre cele doua noiuni.
In schimb, in literatura romneasca de specialitate, ca si in diverse alte literaturi,
temperamentul si caracterul sunt tratate distinct.
Tipologii psihologice
- genul nervos : plin de energie, avntat, agitat, cu spirit, dar incapabil de a finaliza ceea ce
a nceput
- genul sentimental :timid, uor de ofensat, contiincios
- genul exuberant : tendine de lider, violent, aventuros, ntreprinztor, bun coleg
- genul pasionat : ambiios, nsingurat, muncitor, dornic de afirmare si de statut de factor
de comanda
- genul flegmatic : fr entuziasm, ordonat, serios
- genul sanguin : ager si descurcre, avnd mereu grija sa nu ias in dezavantaj
- genul amorf: lene, lacom, uor de influenat, nepstor.
- genul apatic : mai rar ntlnit, resurse modeste, ncet si suprcios
Etica
]
Evoluia pe plan moral duce la un grad sporit de receptivitate in privina sentimentelor si
inteniilor. Judecile morale in privina comportamentului, cuprind att noiunea de
corect, sau moral, cat si pe cea de imoral, necorespunztor.
Al unsprezecelea an de viata

Copyright Florian Colceag

Clasificarea
In acest moment, capacitatea de a vehicula idei ii permite sa neleag relaia dintre parte
si ntreg.
Este de asemenea capabil sa cuprind simultan mai multe criterii, care sa-i dea
posibilitatea nsuirii clasificrii.
Ierarhia
- evolueaz in cadrul relaiilor , att cea de subordonare, cat si cea de poziie superioara
Abstractizarea
- nelege adugarea si retragerea parilor componente ale ntregului
Ego
-se observa continua scdere a egoismului
Logica
-e capabil sa neleag situaii de tipul A implica B, B implica C, deci A implica C
Al doisprezecelea an de viata

Copyright Florian Colceag

Alura
In perioada dintre 10 si 15 ani, se produc intense transformri fizice si fiziologice. De aceea
aceasta este o etapa extrem de grea. Se produc creteri in greutate, in nlime, dar nu
exista omogenitate intre acestea, rezultatul fiind un aspect dezechilibrat, uneori dezlnat..
Introspecie
ncepe sa fie preocupat de propria persoana, devine nchis, mai puin comunicativ.
Alura sa in continua schimbare, ca si raporturile sale diferite cu lumea, ii confer
adolescentului acea stngcie caracteristica.
Relaii
Devine foarte puternica preocuparea pentru sexul opus. La ambele sexe, se ncearc a se
camufla sub o atitudine de superioritate. Se formeaz perechi de prietenie, de acelai sex,
iar timpul petrecut mpreun este predominant. Compania tovarului este preferata
familiei.
Negativism
Este acut spiritul de contestare, dorina de revolta, se mbrieaz cauze .
Intelect
- multitudinea de cunotine acumulate haotic, tind sa se structureze intr-o viziune mai
cuprinztoare, structurata in spaiu-timp.
Aceasta perioada este tumultoasa, iar linitirea se produce in timp, pe msura trecerii la
urmtoarea perioada a vieii.
Gndire abstract
Acum apare posibilitatea vehiculrii de noiuni abstracte, spre deosebire de etapa
anterioara, caracterizata de manevrare de obiecte. Poate sa conceap raionamente, sa
construiasc propoziii cu legturi logice .Este momentul in care se produce trecerea ctre
urmtoarea etapa .
Argumentaia
Este capabil sa neleag noiunea de ipotetic. Poate construi raionamente pe baza de date
nou aflate, fr s se sprijine pe vechi repere.
Imaginaia

Copyright Florian Colceag

Este tentat sa imagineze situaii si lucruri noi, aceasta fiind si o urmare a descreterii
egocentrismului,
Viziunea
Problemele permanente determina o atitudine de permanenta experimentare, de rezolvare
corespunztoare, de ierarhizare a relevantei.
Se produce o desprindere de concret si se ctiga capacitatea de operare in virtual.
Operaii formale
Acest stadiu se atinge de obicei, in jurul vrstei de 15 ani . Uneori, se ntmpla sa se prelungeasc
pana la 20 de ani, in relaie cu diveri factori, de mediu, de constituie, de experiena.
In cazul copiilor cu dotri superioare, aceste corelaii nu isi pstreaz valabilitatea, aceti copii fiind
fiecare un caz aparte.
Bibliografie
- Dumitrana M. Cum crete un pui de om. Etape i repere psihologice n dezvoltarea copilului Bucureti, 2011
- Gesell, A. The Eirst Five Years of Life, Harper & Brothers Publishers, New York, 1940.
- Gesell, A., Ilg, F. L. Infant and Child in the Culture of Today, Harper & Brothers
Publishers, New York, 1943.
- Gesell, A. The Child from Five to Ten, Harper & Brothers Publishers, New York, 1946.
- Piaget, J., Inhelder, B. Psihologia copilului, E.D.R, Bucureti
- Piaget, J. Judecata moral la copil, E.D.R, Bucureti, 1980.
- Piaget, J. La Formation du symbole chez l'enfant, Delachauxb& Niestle, Neuchtel-Paris,
1989.

Copyright Florian Colceag


Copyright Florian Colceag