Universitatea „Ovidius”din Constanța

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Psihologie, An I, Zi

Neuronul

Disciplina: Neuropsihologie

Nume si prenume : Neagu Estera-Gabriela

CONSTANȚA
2022
Cuprins

1. Neuronii...........................................................................................................3
2. Cum se formează neuronii?……..…...……………................………………3
3. Anatomia neuronului.......................................................................................4
4. Clasificare…………………………................………………………………4
5. Proprietăți funcționale.....................................................................................5
6. Tipuri de neuroni.............................................................................................6
7. Nașterea neuronilor……………………………………...............…………..7
8. Moartea neuronilor………………………………………...............………...8
9. Concluzii.........................................................................................................9
Bibliografie

2
 1. Neuronul

Adesea ne punem intrebarea oare câti neuroni poate avea are un om? Cercetatorii
estimeaza ca în creier sunt aproximativ 86 de miliarde de neuroni. Aceștia se formeaza înainte de
naster, iar pentru a ajunge la acest numar, un fat în curs de dezvoltare trebuie să creeze în jur de
250.000 de neuroni pe minut.
Fiecare neuron este conectat cu alti 1.000 de neuroni, creând o rețea de comunicare
complexă,iar neuronii sunt considerati unitățile de bază ale sistemului nervos.1
În acest articol, voi încerca să explica, în detaliu, ce sunt neuronii și cum funcționează ei.
Neuronul este unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos el este o celulă
specializată în generarea cât și conducerea unor semnale de natură electro chimică numite
impulsuri nervoase. Cea ma importantă caracteristică morfologică a neuronului constă în
prezența unor procese protoplasmatice de diferite lungimi, ce merg din corpul celulei dendritele
si axonul particularitate structurală dealtfel legată de functia de transmitere a impulsurilor
nervoase.

2. Cum se formează neuronii?

Neurogeneza este procesul prin care noi neuroni se creează în creier. Acest proces este
crucial când embrionul se dezvoltă, dar continuă, în unele zone ale creierului, după naștere și pe
tot parcursul vietii.
Creierul matur are multe părți de functionare specializate și neuroni care sunt diferențiați
din punct de vedere al structurii și al conexiunilor pe care le face. Spre exemplu, hipocampul o
zonă a creierului care reprezintă un rol important în memorie si navigație spațială are cel putin 27
tipuri diferite de neuroni.
Diferențierea neuronilor din creier este rezultatul unei neurogeneze stabilizate în timpul
dezvoltării embrionare. În timpul acestui proces, celulele stem neuronale se diferentiaza.

1
Disponibil online https://dozadesanatate.ro/structura-si-partile-neuronilor/ accesat la data de 15.01.2023

3
 3. Anatomia neuronului

Celula nervoasă: Dendritele primesc mesaje de la alţi neuroni. Mesajul pleacă, apoi, prin
axon, la celălalt capăt al neuronului, apoi către terminaţiile axonului şi apoi în spaţiul dintre
neuroni. De acolo, mesajul poate trece la neuronul următor.
Neuronii îşi transmit mesaje unul altuia utilizând un tip special de semnal electric. Unele
dintre aceste semnale aduc informaţii la creier dinafara corpului vostru, cum sunt lucrurile pe
care le vedeţi, auziţi şi mirosiţi. Alte semnale sunt instrucţiuni pentru organele, glandele şi
muşchii voştri.
Neuronii primesc aceste semnale de la neuronii vecini prin intermediul dentritelor lor. De
acolo, semnalul călătoreşte către principalul corp al celulei, cunoscut sub denumirea de soma.
Apoi, semnalul părăseşte soma şi călătoreşte prin axon către sinapsă.
Teaca de mielină acoperă axonul şi are funcţie izolatoare, pentru a ajuta la păstrarea semnalelor
electrice în interiorul celulei, ajutându-le să se deplaseze chiar şi mai rapid. La final, semnalul
trece prin sinapsă la următoarea celulă nervoasă.
Ca majoritatea celorlalte celule din corp, neuronii au şi un nucleu care conţine ADN-ul celulei.2

4. Clasificare

După numărul de prelungiri:

 neuroni multipolari, cu număr mare de prelungiri. De obicei, au o formă stelată, cu
nucleu mare și sferic, dispus central. Pot fi neuroni senzitivi.

2
Miu, A. C. și Olteanu, A. I. (2003). Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare la comportament și
evoluție. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos.

4
  neuroni bipolari, cu două ramificații la extremități. Au formă fusiformă, iar nucleul este
ovalar și, de obicei, excentric. Se găsesc, de exemplu, în retină.
 neuroni unipolari, cu o singură prelungire axonică. De exemplu: celulele cu
bastonaș sau celulele cu con din retină.
 neuroni pseudounipolari, cu o prelungire în formă de T: prelungirea inițială se desparte
în două. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se găsesc în ganglionii
rahidieni sau ganglionii spinali.

După funcționare:
 neuroni senzitivi (receptori), care primesc excitațiile de la stimulii mediului extern -
neuronii olfactivi, receptori termici, receptorii presiunii și receptorii durerii. Astfel de
funcții îndeplinesc neuronii pseudounipolari și cei bipolari.
 neuroni motori (efectori), care transmit impulsul nervos prin axon pană la organele
efectoare (mușchi, glande). Cei mai mulți neuroni motori sunt multipolari.
 neuroni de asociație (intercalari), care preiau informația de la neuronii senzitivi, o
analizează și elaborează o reacție de răspuns, transmisă apoi neuronilor motori.
 neuroni secretori - neuronii hipotalamusului, care secretă neurohormoni.3

5. Proprietăți funcționale

Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acțiunea unui stimul. Membrana

joacă un rol esențial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcție de
modificările de energie din preajma membranei.
Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Această conducere se
realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60–120 m/s în
cele mai groase, 3–14 m/s în cele mai subțiri; iar în cele amielinice, 0.5–2 m/s).
Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a axonului.
Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări.

3
Disponibil online https://askabiologist.asu.edu/anatomia-neuronilor accesat la data de 15.01.2023.

5
 Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin
sinapse.4

6. TIPURI DE NEURONI

Împărtirea neuronilor se face dupa diferite criterii. Spre exeplu, pot fi inclusi într-o
categorie ținând cont de funcția pe care o au sau de conexiunile pe care le fac.

În ceea ce privește funcția, există trei clase de neuroni:

1. neuronii senzoriali - transmit informatii de la organele de simt (ochii, urechile, gura,
nasul, pielea) catre creier;
2. neuronii motori - controleaza activitatea musculara voluntara, cum ar fi vorbirea, si
transmit mesaje de la celulele nervoase din creier la muschi, organe si glande din tot
corpul;
3. neuronii de releu - permit comunicarea neuronilor senzoriali si motori.

În ceea ce privește conexiunile pe care le stabilesc, neuronii sunt împărțiți în trei categorii:
1. neuronii eferenti - preiau mesaje de la sistemul nervos central si le transmit celulelor din
alte parti ale corpului;
2. neuroni aferenti - preiau mesaje din diferite parti ale corpului si le transmit sistemului
nervos central;
3. interneuronii - transmit mesaje intre diferiti neuroni din sistemul nervos central.
Oamenii de știință consideră că neuronul este cel mai divers tip de celula din organism. În
aceste clase de neuroni sunt încadrate sute de alte tipuri diferite, fiecare cu abilitati specifice de
transmitere a mesajelor.
4
Disponibil online https://www.referatele.com/referate/biologie/online6/Neuron-referatele-com.php accesat la data
de 15.01.2023.

6
 Cum comunica acesti neuroni intre ei, realizand conexiuni, este ceea ce face ca fiecare
persoana sa fie unica in ceea ce priveste felul in care gandeste, simte si actioneaza.5

7. Nasterea neuronilor

Neuronii iau nastere în zone ale creierului care au concentrații ridicate de celule precursoare
neuronale, cunoscute și ca celule stem neuronale. Aceste celule au potentialul de a genera
majoritatea daca nu chiar toate tipurile de neuroni si glia din creier.
Oamenii de știință au observat modul în care celulele precursoare neuronale se comportă în
laborator. Desi, acest lucru nu arata cu fix felul în care aceste celule se comporta în creier, oferă
informații în legatura cu modul posibil de a se comporta când se află în mediul cerebral.
Stiinta celulelor stem este inca noua, insă unii cercetători sunt cred că celulele stem neuronale
pot genera alte celule în creier. Ei numesc acest proces descendenta celulelor stem și îl aseamană
cu un arbore genealogic.
Celulele stem neuronale se multiplica prin fragmentarea în două, creând fie doua noi
celule stem, fie doua celule progenitoare timpurii, fie câte una din fiecare.
Cand o celulă stem se divide si produce o alta celula stem, se spune că se auto-reinoieste. Acea
noua celulă poate produce mai multe celule stem.
Cand o celulă stem se divide și produce o celulă progenitoare timpurie, se spune ca se
diferențiază.
Acest lucru denota că noua celula este specializată în formă si funcție. O celulă
progenitoare timpurie nu are potențialul unei celule stem de a produce multe diferite tipuri de
celule. Poate face celule din descendența sa particulara.
Celulele progenitoare timpurii se pot auto-reinoi sau se pot diversifica în două moduri. Un tip va
da naștere astrocitelor. Celalat tip va produce, în cele din urma, neuroni sau oligodendrocite.
8. Moartea neuronilor

De ce mor neuronii?

5
Disponibil online https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/totul-despre-neuroni-cum-se-formeaza-cum-
functioneaza-si-care-este-rolul-lor-in-organism#2 accesat la data de 15.01.2023.

7
  În timpul dezvoltării sistemului nervos se creează mult mai mulți neuroni decat vor
supravietui în cele din urma. „Surplusul“ de neuroni este, apoi, distrus. Acest proces de moarte
celulara programata sau autodistrugere este dnumită drept apoptoză si este un fenomen firesc și
esențial în timpul dezvoltarii cerebrale. Însă, celulele neuronale pot fi distruse ca urmare a unor
cauze patologice, proces care poartă numele de moarte celulară necrotica si care are loc, de
regulă, în viată adulta. Printre aceste cauze se numara leziunile traumatice, toxinele din mediu,
afectiunile cardiovasculare, agentii infectiosi sau bolile genetice.
Deci, cu toate că neuronii sunt celulele cu cea mai mare durată de viață din organism, un
numar mare dintre ei mor în timpul migrarii si diferențierii. De asemenea, parcursul unor neuroni
iau demersuri anormale. Astfel, unele boli ale creierului sunt rezultatul morții nenaturale a
neuronilor.
 În boala Parkinson, neuronii care produc neurotransmitatorul dopamină mor în ganglionii
bazali, o zona a creierului care controlează mișcarile corpului. Astfel, apar dificultati la
initierea miscarii.
 In boala Huntington, o mutatie genetica provoaca o supraproductie a neurotramitatorul
numit glutamat, care ucide neuronii din ganglionii bazali. Drept urmare, apar manifestari,
precum disfunctia motorie si modificari la nivel emotional.
 In boala Alzheimer, proteine neobisnuite se acumulează in jurul neuronilor din neocortex
si hipocamp, acele parti ale creierului care controleaza memoria. Cand acesti neuroni
mor, oamenii isi pierd capacitatea de a-si aminti si abilitatea de a indeplini sarcini zilnice.
Leziunile fizice ale creierului si ale altor parti ale sistemului nervos central pot, de
asemenea, sa ucida sau sa dezactiveze neuroni.
 Afectiunile la nivelul creierului sau leziunile cauzate de un accident vascular cerebral pot
ucide neuronii sau ii pot priva incet de oxigen si de nutrientii de care au nevoie pentru a
supravietui.
 Leziunile maduvei spinarii pot perturba comunicarea dintre creier si muschi, cand
neuronii isi pierd conexiunile cu axonii localizati sub zona afectata. Acesti neuroni pot
supravietui, dar isi vor pierde abilitatea de a comunica.

8
 Oamenii de stiinta spera ca, prin o mai buna intelegere a functionarii neuronilor, vor reusi sa
dezvolte noi tratamente si chiar remedii pentru bolile cerebrale, care afecteaza milioane de
oameni din intreaga lume.6

9. Concluzii

În urma studiului realizat am ajuns la cunoașterea faptului că un singur neuron se

estimează având între 5.000 și 200.000 de sinapse cu alți neuroni. Dar, creierul poate creea și
procesa informații tot timpul printr-un sistem complex de trilioane de conexiuni neuronale.
Creierul uman are între 67 și 87 de miliarde de neuroni, cu toate că, în alte clasificări se
estimează până la 10.000 de tipuri de neuroni.

Bibliografie

 Olteanu, A. și Lupu, V. (2000). Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
 Miu, A. C. și Olteanu, A. I. (2003). Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare
la comportament și evoluție. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos.

Site.uri web

 Disponibil online https://dozadesanatate.ro/structura-si-partile-neuronilor/ accesat la

data de 15.01.2023 .
 Disponibil online https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/totul-despre-neuroni-
cum-se-formeaza-cum-functioneaza-si-care-este-rolul-lor-in-organism#2 accesat la
data de 15.01.2023.
 Disponibil online https://askabiologist.asu.edu/anatomia-neuronilor accesat la data de
15.01.2023.
 Disponibil online https://www.referatele.com/referate/biologie/online6/Neuron-
referatele-com.php accesat la data de 15.01.2023.

6
Olteanu, A. și Lupu, V. (2000). Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca.