STATISTICA PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA

INFORMATIZATĂ A DATELOR 1

„...gandirea statistică va deveni fntr-o zi la

fel de necesară pentru un cetăţean
eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a
scrie".
H.G. Wells (1866-1946)
 
 Curs şi seminar: Lect. univ. dr. Gheorghe 
Perţea
 CURS INTRODUCTIV
1.Organizarea cursului
2.Definiţia statisticii
3.Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în 
psihologie
4.Scurt istoric al statisticii în psihologie
5.Utilitatea statisticii în activitatea curentă a 
psihologilor
6.Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor 
statistice
7.Concepte statistice fundamentale
 
 1. Organizarea cursului

                               Durata studiilor 2 semestre

Statutul cursului                              Număr de credite

Semestre

                                                                     5 + 4
Disciplină fundamentală
de suport interdisciplinar

 
 
 
 
 
 1. Organizarea cursului
                           Tipuri de activităţi didactice:

curs     = 2 ore (28 ore)
seminar = 2 ore (28 ore)
temele pentru acasă: 
• vor fi predate sub formă scrisă, la  seminar
• se admite prezentarea temelor pt. acasă o 
dată la două seminarii!
 1. Organizarea cursului
Sistemul de evaluare
• evaluarea periodică (2p):2 pe semestru – anunţate şi evaluare de seminar
(4p)prin teste de cunoştinţe cu întrebări deschise şi prin teme scrise pentru acasă 
• Activismul (la aprecierea prof.)

Verificarea scrisă finală (4p) se va efectua în luna ianuarie

înainte de prima sesiune şi va consta într-un test docimologic(grilă) cu întrebări 
închise ce admit alegerea unuia dintre răspunsurile:
A-adevărat
sau
F- fals
 1. Organizarea cursului
Suport de curs
• Manual de bază:
Statistică psihologică şi prelucrarea informatizată.
Introducere în aplicaţiile SPSS(PASW), Gh. Perţea,
Editura Didactică şi Pedagogică, 2009(în curs de apariţie cu
întârziere în luna noiembrie 2010)
• Pagina web a cursului la adresa psihologie@ueb.ro 
    la biblioteca electronică, note de curs.
Bibliografie suplimentară (facultativă):
Orice manual introductiv în statistică
Referinţele bibliografice ale cursului
Adrese web recomandate pe site
 1. Organizarea cursului
Cerinţe
 

1. Calculator de buzunar cu funcţii

elementare 

2. Fixarea stabilă într-o grupă de studiu

3. Conduita în sala de curs… 

4. Evitaţi să deveniţi "excepţii de la regulă"

 1. Organizarea cursului
Dificultăţi specifice
1.Volum mare 2. Informaţii 3.Precizie şi
de concepte interdependente rigoare în exprimare
noi

mai ales la chiar şi o absenţă limbaj specializat

primele poate conta! care nu admite
cursuri! ambiguităţi

4. Evaluări frecvente obligatorii pentru fixarea

cunoştinţelor
 1. Organizarea cursului
Recomandări

• Prezenţa cât mai constantă la curs şi seminar 
• Realizarea independentă a temelor 
• Participarea la evaluările parţiale
Teamă de statistică?
• concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau 
calcule
• calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare
• nu va trebui sa reţineţi formule
• în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive
 Echivalarea cursului?

Condiţii:
• programa analitică a cursului urmat anterior sa fie 
echivalentă cu cea a cursului de la facultatea de 
psihologie;
• o evaluare generală a cunoştinţelor
• chestionar cu întrebări referitoare la cunoştinţe statistice de 
bază;
• poate fi cerută numai în primele două saptămâni ale 
semestrului.
Întrebări?
 2. Definiţia statisticii

Statistica: domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica 
psihologică) "status"=stare politică
„Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor
statelor moderne ale lumii’ 1770, Londra, baronul Bielfeld  „The
Elements of Universal Erudition" (capitol de„statistică“)
Recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea
extragerii unor concluzii (inferenţe, informaţii) pe baza
acestora: operează cu numere care descriu realitatea din
jurul nostru
Datele?: surse de informaţii obţinute prin nominalizare, 
categorializare, numărare sau măsurare, pe baza utilizării unor 
metode adecvate.
 2. Definiţia statisticii

• „ Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără

număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să
gândim nimic" (Philolaos, Fragmente din presocratici, 
sec. V î.e.n)
• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană
• Psihicul uman funcţionează pe baza unor mecanisme
statistice (probabiliste)
Exemple:
• şoferul care frânează la apariţia unei mingi;
• înţelegerea cursivă a vorbirii;
• decizia de căsătorie... etc.
 3. Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în
psihologie

• Ştiinţa?
-metoda de a afla răspunsuri(cunoştinţe, informaţii) cu un
anumit nivel de generalitate, prin interpretarea datelor şi
informaţiilor  brute cu privire la evenimente, fapte şi lucruri
particulare, supuse observaţiei directe.
Caractaristici ale ştiinţei(Mitchell şi Jolley, 2001):
1.căutarea unor reguli cu un anumit nivel de generalitate, care 
depăşesc nivelul particular sau individual;
2.colectarea unor dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;
 3. Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în
psihologie

Alte caractaristici ale ştiinţei(Mitchell şi Jolley, 2001):

3.operarea cu afirmaţii controlabile şi testarea acestora cu 
proceduri acceptate de comunitatea cercetătorilor;
4.atitudine sceptică faţă de rezultate şi faţă de cunoştinţele 
acumulate(îndoiala carteziană);
5.atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;
6.creativitate şi transparenţă.
Altfel spus: utilizarea statisticii în psihologie derivă din
exigenţele metodei ştiinţifice
 . Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în
psihologie
Modalităţi ale cunoaşterii neştiinţifice

                        Tradiţionalismul sau argumentul autorităţii

•
                    
                        Raţionalismul

                        ”Bunul simţ” sau experienţa comună

 Tradiţionalismul sau argumentul
autorităţii

• cunoştinţele fac parte din mediul în care trăim, nici nu ne 
întrebăm pe ce se bazează (sursa: obiceiuri, tradiţii, figuri 
autoritare - profesori, părinţi, guru...)
• variantă
- cunoaşterea mistică (sursă: divinitatea, preoţii, vracii, 
"iniţiaţii")
• Avantaje:
- cunoaştere rapidă, fără efort, lipsită de responsabilitate
Dezavantaje
- Cunoaşterea reflectă situaţii trecute, lipsa de 
responsabilitate
 Raţionalismul

• Se bazează pe deducţie
• Se porneşte de la un principiu general (considerat 
adevărat) şi se ajunge la o concluzie particulară (care 
trebuie să fie adevărată)
Silogismul : "Toti oamenii sunt muritori. Socrate este om. 
Socrate este muritor."
- "Toti oameni sunt morali. Hitler este om. Hitler este 
moral" ?!?!

Raţionamentul deductiv nu aduce un plus de cunoaştere, ci 

confirmă cunoştinţe (adevăruri existente)
 Bunul simţ (cunoaşterea comună)

• Cu cât repetăm mai mult un lucru, îl facem mai repede şi mai 
bine
• Este nevoie de cercetare ştiinţifică pentru a fi convinşi că 
este adevărat?
• Aparent, nu, dar...
 
• Efectul repetiţiilor este influenţat de mulţi factori (oboseală, 
natura sarcinii învăţate, frecvenţa şi durata repetiţiilor etc.)
Simţul comun este susceptibil la aprecieri eronate (evaluarea 
progresului este susceptibilă la interpretări subiective: 
părinţii supraevaluează progresele copiilor lor)

• Sunt mai multe şanse să primim ajutor într-un spaţiu public?
 Statistica psihologică

• Nu se identifică cu metodă ştiinţifică, ci este un instrument 
al acesteia
• Obiective:
• dezvoltarea înţelegerii statisticii şi relaţiei acesteia cu 
cercetarea în domeniul psihologiei;
• dezvoltarea capacităţii de rezolva probleme de natură 
statistică specifice problemelor din domeniul psihologiei;
• promovarea unei atitudini bazate pe raţionament critic în 
raport cu opiniile sau teoriile din domeniul psihologiei;
• formarea abilităţilor de comunicare în domeniul statisticii 
psihologice, ceea ce presupune atât capacitatea de 
înţelege lucrările de specialitate cât şi capacitatea de a 
elabora astfel de lucrări.
 Statistica psihologică

• Formarea psihologilor
trebuie să cuprindă
obligatoriu:
EFPA
• cunoştinţe teoretice
(European Federation • abilităţi şi competenţe 
of Psychologists practice
Associations) • capacităţi de cercetare 
ştiinţifică
 3. Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în
psihologie

1. Observaţie
2. Definirea problemei
3. Ipoteză…………… Ipoteza statistică
4. Date………………. Măsurare,descriere
5. Testarea ipotezei…………. Teste de semnificaţie
6. Respingere sau Acceptare Decizie statistică
7. Publicare…………….... Prezentarea rezultatelor
8. Teorie
 un exemplu

1. Observaţie...O nouă metodă de terapie a anxietăţii?(NLPt)

2. Definirea problemei…..Este eficientă?
3. Ipoteză………Terapeutul- DA; Cercetătorul? - NU
4. Date:Se măsoară anxietatea pe două grupuri(eşantioane)

5. Testarea ipotezei…Procedura de comparare a mediilor

6. Respingere sau Acceptare Este diferenţa semnificativă?
7. Publicare…Se publică rezultatele(concluziile), într-un anumit
format
8. Teorie…………..Se fundamentează metoda teoretic dacă
concluziile sunt pozitive în favoarea eficienţei acesteia
 Psihologii se împart doar în 2 categorii (Huck,
2004)

1.Cei care fac cercetare ştiinţifică(Aproape orice psiholog face parte din această categorie)

2. Cei care nu fac cercetare, dar se
confruntă cu rezultatele altora(Orice psiholog face parte din această categorie)
3.Cei care nici nu fac şi nici nu se întâlnesc cu rezultatele cercetărilor(Nu te poţi numi
psiholog dacă faci parte din această categorie) 

 
 4. Scurt istoric al statisticii în psihologie

Christian von . Wolf, 1732- ideea unui domeniu matematic al 

psihologiei ("psihometrie")
Francis Galton (18821911) -iniţiatorul şcolii psihometrice engleze
Karl Pearson (1857-1936)-antropolog şi psiholog (analiza de 
corelaţie)
Charles E. Spearman (1863-1945)-Elev al lui Wundt, iniţiază 
analiza bifactorială a inteligenţei
E.H. Weber (1795-1878) şi G.T. Fechner (1801-1887)- statistica 
aplicată în psihofiziologie  
Raymond B. Cattel (19051988):teoria factorială a personalităţii 
(16PF)
Ronald A. Fisher (18901962)- un geniu al statisticii (analiza de 
varianţă)
•
 5. Utilitatea statisticii în practica psihologică
În evaluare(testare În psihoterapie În instruire
psihologică)
•  construirea  •probarea eficienţei • evaluarea 
instrumentelor  •construirea  performanţei
(teste, chestionare,  modelelor 
scale) terapeutice (durată, 
• utilizarea  context
instrumentelor  etc.)
(etalonare,  •relaţia dintre genul, 
psihodiagnostic) tipul terapeutului şi 
• selecţia  eficienţa terapiei
psihologică 
(validare, prognoză)
 6. Dificultăţi, riscuri

1. abundenţa de concepte noi, cu semnificaţii uneori dificil de

înţeles în mod intuitiv;
2. prezenţa unor concepte cunoscute din limbajul cotidian, dar
care au semnificaţii diferite în domeniul statisticii;
3. dificultatea înţelegerii raţionamentelor de tip probabilistic
1.statisticofobia
2.naivitatea statistică
3. epatare statistică
 Naivitate sau epatare statistică?

• Conform statisticilor oficiale, 8% dintre accidentele mortale 
pe autostrăzi sunt provocate de şoferii care circulă în sens 
invers.
•  Înseamnă că 92% dintre accidentele mortale se datorează 
şoferilor care circulă în sensul corect.
• Concluzie: din punct de vedere statistic, a circula pe 
autostradă în sens invers este mai sigur.
(Anonim)
(Din Rateau Patrick, Metodele şi statisticile experimentale în 
ştiinţele umane, Polirom, 2004) 
Întrebări?
 6. Concepte fundamentale

1.noţiunea de variabilă statistică

2. v. dependente / v. independente
3. v. continue / v. discrete 
4. populaţie şi eşantion 
5. statistica descriptivă / inferenţială
6. statistica parametrică / neparametrică 
7. studii experimentale - corelaţionale 
 1.Noţiunea de variabilă statistică

• Definiţie: caracteristică a realităţii care poate lua 
valori diferite(vârsta, inteligenţa, satisfacţia etc.)      
• Distribuţia variabilei: valorile şi frecvenţa de 
apariţie a fiecărei 
valori(2,3,4,5,6,6,6,7,7,8,8,9,10,12,15)
• Variabilitatea: măsura în care o distribuţie este 
compusă din valori mai asemănătoare sau mai 
diferite una de alta(caracteristica cea mai 
importantă variabilei)
 
?
 

ce sunt...? dar..?.
• genul • m, f
• rezidenţa • rural, urban
• temperamentul • flegmatic, sanguin, 
• lateralitatea coleric... dreptaci, 
• religia stângaci
• ortodox, musulman...
 
 variabile dependente
variabile independente
Variabile dependente = variabile a căror valori sunt 
dependente, factori consecinţă, efect, care variază ( sunt 
consecinţă, efect) în funcţie de valorile uneia sau mai 
multor variabile, numite independente  ( factori 
cauzali,variabilă independentă, exemplu: copii din familii 
monoparentale şi încrederea în sine ); face obiectul
central al cercetării

Variabile independente = ţin de contextul, condiţiile, care 

cauzează anumite efecte, consecinţe, induce variaţia v.
dependente (ex. antrenamentul, tratamentul 
influenţează performanţa, starea de sănătate, etc.)
 v. dependentă/v.independentă

• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de 
somn la studenţi, în timpul semestrului, comparativ cu 
perioada de sesiune
orele de somn= v. dependentă
perioada din semestru= v. independentă

Ce valori iau fiecare din cele două variabile?

 v. dependentă/v.independentă

De ce este important să distingem vd si vi?

Alegerea procedurii de testare a ipotezei
• Cum le distingem?
• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal
• variabila "cauză"=v. independentă
• variabila "efect"=v. dependentă
Atenţie, concluziile cercetării nu vor fi neapărat de tip
cauzal!
 identificaţi vd şi vi:

• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă

• relaţia dintre eficienţa învăţării şi temperatura
ambiantă
• relaţia dintre nota la bacalaureat şi nota la examenul
de admitere
(studiile experimentale şi studiile corelaţionale
observaţionale, problematica cauzalităţii)
• studiile experimentale – nu se limitează la măsurarea  
variabilelor dependente, ci măsoară sau controlează, 
manipulează  şi variabila independentă (ex. 
vaccinarea /vindecarea, prevenirea unor boli).
• studiile corelaţionale (observaţionale, constatative) –
arată coincidenţa, natura legăturii dintre variabila 
independentă şi variabila dependentă(de. ex.: natura 
relaţiei dintre ereditate – inteligenţa generală, ereditate-
firea introvertită/extravertită, gen feminin/masculin-
tendinţa de dominare), nu putem stabili cu precizie 
cauza producerii acestei legături.
Ponderea studiilor corelaţionale este mult mai mare în 
psihologie, decât cele experimentale.
 varibile continue şi variabile discrete

• Variabile continue de tip numeric (digital) şi fracţionate, 
exprimate cu zecimale(suportă zecimale),  = (T.R.,
greutatea, înălţimea);

• Variabile care iau un număr restrâns sau limitat de valori, 
exprimate prin numere întregi(nu suportă zecimale) = 
variabile discrete ( nr. de ţigarete fumate zilnic de 
acelaşi individ, sexul, răspunsurile DA/NU, deciziile de 
tipul admis/respins)
 populaţie şi eşantion
POPULAŢIA CERCETĂRII = totalitatea datelor existente, un număr
totuşi limitat de unităţi de informaţii, dar imposibil de colectat
(subiecţiilor, valorilor, unităţilor de informaţii, care constituie obiectivul 
de interes al unei investigaţii);
EŞANTIONUL =  unităţile de populaţie selecţionate dintr-o populaţie, de 
exemplu, într-un  studiu privind influenţa inteligenţei asupra 
performanţei în zbor a piloţilor ( populaţie = toţi piloţii, eşantionul = 
numărul de piloţi incluşi în studiu).
Populaţia statistică: valorile care descriu populaţia cercetării
-poate fi:
• infinită(populaţia fumătorilor, a bărbaţilor, a femeilor din lumea
întreagă, etc..)
• finită(populaţia studenţilor unei facultăţi, a membrilor unei
asociaţii psihologice)
Reprezentativitatea eşantionului = îndeplinirea unor condiţii care să 
permită extrapolarea (inferenţa) concluziei de la eşantion la
populaţie.
 statistică parametrică
statistică neparametrică
-statistica    parametrică=utilizează  date  şi 
măsurători numerice, parametrice, cantitative
-statistica  neparametrică=  utilizează  date  şi  scale 
de măsurare neparametrice, calitative
-esenţa  procedurilor  statistice–verificarea 
ipotezelor .
-procedurile  statistice  pun  în  evidenţă  natura 
legăturii  dintre  variabile  (dependente,  de  cele 
independente).
-alegerea procedurilor statistice depinde de  natura 
variabilelor (parametrice, neparametrice).
 statistica descriptivă
statistica inferenţială

• Statistica descriptivă – permite  analiza  şi 

prezentarea  naturii  variabilelor 
( caracteristicile variabilelor ) unui eşantion 
– sunt indicatori de eşantion – M;AS;f.

– Statistica inferenţială -   cuprinde  metodele 

de  verificare  a  ipotezelor  statistice;  permite 
generalizarea  concluziilor  asupra  populaţiei 
din care a fost extras eşantionul.
 Tematica la: Statistică psihologică şi
prelucrarea infomatizată a datelor 1

T1. Statistica în psihologie

Noţiuni introductive
T2. Statistici descriptive
Analiza de frecvenţă şi reprezentările
grafice
T3. Statistici descriptive
Indicatori numerici ai distribuţiilor
statistice
 Temele:
T4. Statistica inferenţială, noţiuni de baza
Scorurile z şi curba normală

T5. Statistica inferenţială

Concepte fundamentale(populaţie/eşantion,
distribuţie de eşantionare, ipoteze şi decizii statistice)
Testul z (t) pentru un singur eşantion.

T6. Erori statistice, Puterea testului statistic,

Mărimea efectului.
 Temele:

T7. Testul t pentru eşantioane independente

T8. Testarea diferenţei dintre mai mult de două
medii independinte: analiza de varianţă
(ANOVA)
T9. Testul t pentru diferenţa dintre mediile a
două eşantioane independente
T10. Coeficientul de corelaţie liniară Pearson(r)
 Temele:

T11. Teste neparametrice pentru date nominale

Distribuţia binominală
Teste z pentru proporţii

T12. Distribuţia multinominală

Teste chi-pătrat

T13. Teste statistice neparametrice pentru date

ordinale
 Bibliografie
De bază(obligatorie):

1.Pagina web a cursului la adresa 
psihologie@ueb.ro la biblioteca electronică, note 
de curs.
2.PERŢEA, Gheorghe, (2009), Statistica psihologică şi 
prelucrarea informatizată. Introducere în aplicaţiile 
SPSS(PASW), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Bibliografie suplimentară recomandată
CLOCOTICI,Valentin, STAN, Aurel, (2000), Statistică aplicată 
în psihologie, Polirom 
GHEORGHIU Dumitru, (2003) Statistică aplicată în psihologie, 
Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti
RADU, Ioan, (Ed.), (1993),Metodologie psihologie şi analiza 
datelor, Ed. Sincron
SÎNTION, Filaret, (2005), Metodologia cercetării şi statistica în 
psihologie, Îndrumare, exerciţii şi aplicaţii, ed. Muntenia, 
Constanţa
SMITH, Milton G,(1971), Ghid simplificat de statistică pentru 
psihologie şi pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, 
Bucureşti 
• Notă: Este recomandată orice lucrare de statistică introductivă
şi aplicată la ştiinţele sociale.
 Vă mulţumesc pentru prezenţa la curs!
Aveţi întrebări?
Nu uitaţi ca orice întrebare este pe jumătate răspuns.