NEUROPSIHOLOGIE

curs 9
DUREREA
DEFINITIE
Durerea = o experienta
senzoriala si emotionala
dezagreabila, data de o
leziune tisulara veritabila
sau potentiala, sau de o
descriere cu termeni ce se
refera la o asemenea
leziune.(IASP International
Association of the Study of
Pain, 1994)
DUREREA - INTERRELATII
 COMPONENTELE DURERII
Senzitiv discriminativa, ce se refera la
capacitatea de a analiza calitatea durerii (ca o
arsura, intepatura, gheara, etc.), localizarea,
intensitatea si durata stimulului.
Motivationala care face ca perceptia dureroasa
sa aiba un caracter dezagreabil.
Cognitiva si evaluativa implicata in fenomene de
anticipare, de atentie, de sugestie. Aceste
procese actioneaza asupra celorlalte doua
componente.
CLASIFICAREA DURERII
1. Nociceptiva colici,
crampe musculare,
artrite, leziuni tisulare,
etc.
2. Neuropatica compresie
sau distructie nervoasa
(neuropatie diabetica,
lombosciatica, nevralgie
de trigemen, etc.)
DUREREA - CAILE
DUREREA - CAILE
 PLACEBOTERAPIE - MECANISME
1. Mecanismul conditionarii pavloviste considera
analgezicele clasice (de ex aspirina, morfina) stimuli
neconditionati, iar stimulii asociati cu reducerea
simptomelor neplacute stimuli conditionati (de ex
seringa, aparatura si chiar medicul).
2. Speranta si dorinta de calmare a durerii se ia in calcul
dorinta pacientului de a confirma promisiunile medicului
de calmare a durerii, dar nu se exclud nici mecanismele
care ar declansa o modulare descendenta a transmisiei
stimulului dureros.
3. Sistemul opioid endogen ex endorfine.
DUREREA - CARACTERISTICI
Factori declansatori
Intensitate
Caracter
Durata
Iradiere
Fenomene asociate
Tratamentul la care
cedeaza
PARTICULARITATI IN PERCEPTIA
SI EXPRESIA DURERII
Schilder si Stenhgel (1930) au
descris in leziunile lobului
parietal asimbolia la durere.
Structurile parietale lezate nu
mai incadreaza durerea ca o
senzatie de disconfort cu
semnificatie nociceptiva.
Reactiile afective nu sunt
prezente si senzatia este
perceputa numai informativ,
similar celei tactile.
 PARTICULARITATI IN PERCEPTIA
SI EXPRESIA DURERII
Erbin Krafft, intr-un raport asupra perversiunilor
sexuale publicat in 1942, releva, avand ca sursa
de inspiratie un roman al scriitorului Sacher
Masoch (1835-1895), ca autorul solicita sa fie
flagelat de sotia sa pentru obtinerea unor
satisfactii sexuale. Perturbarea sexuala numita
masochism, a fost descrisa si de alti autori ca
algolagnie (gr. algos = durere, lagnea = pofta) sau
algofilie (algos = durere, philein = a iubi).
 PARTICULARITATI IN PERCEPTIA
SI EXPRESIA DURERII
O alta implicatie a durerii in obtinerea satisfactiei
sau erotismului sexual constituie sadismul, adica
obtinerea satisfactiei sexuale prin chinuirea fizica a
partenerului. Primele consemnari apartin
marchizului de Sade (1740 1814) care in La
philosophie dans le budoir comenteaza astfel de
situatii carora ulterior li s-a dat numele de sadism.
Ambele pervertiri sexuale legate de durere au in
primul rand o determinare instinctuala diencefalica.
 Singurul organ care nu are receptori ai durerii
este creierul in sine!
MASURAREA DURERII
MASURAREA DURERII
MASURAREA DURERII
DUREREA CRONICA
Multi pacienti cu durere
cronica au o coloratura
psihica a durerii.
Unele dimensiuni
psihice pot fi benefice,
ajutand vindecarea, in
timp ce altele pot
agrava simptomele.
DUREREA IMPLICATII PSIHICE
DUREREA IMPLCATII PSIHICE
 STADIILE STARII PSIHICE
LA PACIENTII CU DURERE CRONICA
1. Respingerea si izolarea resping ideea ca vor trai cu
durere cronica; se simt singuri.
2. Furia mania este canalizata asupra terapeutului.
3. Intelegerea pe care pacientul o face cu sine sau cu
Dumnezeu, crezand ca daca va fi bun, durerea il va
parasi.
4. Depresia cand pacientul isi da seama ca nu poate face
intelegeri, mania e contraproductiva si nu mai poate nega
ceea ce traieste fizic si emotional.
5. Acceptarea, dar nu resemnarea realizeaza ca pentru el
lucrurile sunt diferite, dar poate obtine controlul durerii
si al vietii sale.
 DUREREA IN CANCER
1. Durerea acuta
1.1. nociceptiva prin stimularea nociceptorilor somatici si viscerali
prin dezvoltarea procesului neoplazic.
1.2. neuropatica prin lezarea cailor algoconductoare ale sistemului
nervos.
1.3. idiopatica nu are substrat organic sau fiziopatologic decelabile.
1.4. sindromul senzitiv paraneoplazic.
2. Durerea cronica
2.1. postoperatorie
2.2. indusa de chimioterapie
2.3. indusa de radioterapie.
 Ravens page of Chronic Pain
O actiune sau situatie pot naste durere peste ore sau
zile; durerea tardiva nu poate fi inteleasa de cei ce nu
au simtit-o niciodata.
Durerea poate inhiba capacitatea de comunicare; astfel
ca ai rabdare sa repeti ce ai spus pana te faci inteles de
cel ce sufera.
Simturile pot fi exacerbate in timpul durerii si stimuli
care normal nu deranjeaza pot deveni suparatori.
Sa nu intrebi ce mai faci, daca nu esti pregatit sa asculti.
 Ravens page of Chronic Pain
Durerea poate modifica temporar si capacitatile
psihologice, astfel ca o sarcina, usor de indeplinit
inainte, devine o povara.
Aparitia durerii poate fi neasteptata, de aceea nu-i
considerati imprevizibili pe cei care sufera.
Persoanele cu dureri cronice au nevoie de ocrotire si
de un loc de refugiu.
Marunte gesturi de bunatate pot usura suferinta.
Nu toate durerile sunt usor de localizat sau de descris:
trebuie sa ne imbunatatim vocabularul limitat privitor
la durere.