PERIOADA

PRENATALA
Intrebarile simple
sunt cele mai profunde.
Unde te-ai nascut?
Unde este casa ta?
Unde vei merge?
Ce faci?
Gandeste-te la toate acestea
din cand in cand
si observa cum se modifica
in timp raspunsul tau.

R. Bach

Psihologia vârstelor
Curs 1
 Viata intrauterina
• Noul nascut vine pe lume cu o carte
de vizita foarte bogata, care nu se
rezuma doar la achizitiile de natura
anatomo-fiziologica.
• Din punct de vedere psihologic, la
nastere, copilul nu este o suma de
reflexe sau o “tabula rasa”, intrucat
fundamentele psihismului sau se
construiesc inca intrauterin.
Viata intrauterina
 Repere somatice ale vietii prenatale
• Noul organism se
edifica treptat,
parcurgand trei etape:
- cea germinala –
cuprinde primele doua
saptamani, de la
fecundare si pana
cand zigotul coboara
prin trompele uterine,
pentru a se fixa, cu
ajutorul unor
tentacule, in peretele
uterin.
 Stadiile dezvoltării prenatale
- cea de embrion -
- dureaza sase saptamani,de la finele
perioadei precedente si pana la sfarsitul
sapt. a opta;
- ritmul dezvoltarii este foarte alert –
schitarea organelor si sistemelor
fiziologice fundamentale;
- se formează măduva spinării, braţele,
picioarele, organele majore de simţ;
- are loc formarea incipientă a unor
organe (inima, creierul)
- sunt prezente degetele de la mâini şi
picioare, diferite părţi ale gurii, limba şi
pleoapele
- la sfârşitul stadiului embrionul are aprox
2,5cm şi înfăţişare umană (proporţii
specifice)
- organele îşi preiau funcţiile (inima,
stomacul, rinichii)
- etapa este de maxima vulnerabilitate in
fata oricarui factor de mediu nociv
(alimentatia carentiala a gravidei,
consumul de medicamente, alcool,
tutun, droguri, bolile materne).
 Stadiile dezvoltării prenatale

• Zigotul se diferentiaza in trei membrane:

ectoderm, mezoderm si endoderm.
- ectodermul va da nastere celulelor senzoriale si
ale sistemului nervos, invelisului exterior al pielii
si al glandelor sudoripare, parului, unghiilor si
unei parti a dintilor;
- din mezoderm se formeaza invelisul interior al
pielii, muschii, scheletul, sistemul excretor si
circulator;
- endodermul va genera: tractul gastrointestinal,
traheea, bronhile, trompele lui Eustache,
plamanii, pancreasul, splina.
 Stadiile dezvoltării prenatale
- stadiul fetal -
- creşterea în lungime de la 2,5 la 53 cm;
- creşterea în greutate de la câteva zeci de
grame la aprox. 3kg;
- dezvoltarea cea mai accelerată a creierului
- creşterea şi desăvârşirea diferitelor părţi
ale corpului şi a organelor (se formează
oasele, se dezvoltă organele senzoriale,
creşte părul, iar sistemul nervos, circulator
şi respirator din a 28 săpt pot susţine viaţa
în cazul naşterii premature
- mişcările sunt simţite de la 16 săpt.
 Psihismul prenatal
• E. Goldwin (1992) afirma ca “uterul
este unul dintre cele mai timpurii
centre ale invatarii”, de accea la
nastere copiii poseda cateva
preprograme, ceea ce ii transforma
in “mici procesoare harnicute”.
• Cele dintai achizitii sunt de natura
reflexa, ele pot fi reperate inca de la
5 saptamani, din momentul
conceptiei.
 Sub raport motric:
• Primele miscari vizibile se pot
detecta pe la 7 sapt. si jumatate;
• Stie sa-si indoaie corpul, sa loveasca
cu membrele, sa se intoarca dintr-o
pozitie in alta, sa inghita, sa-si suga
degetul, sa sughita;
• Din a 10-a sapt. sunt decelabile si
miscari respiratorii, iar la 17 sapt.
face diverse grimase, isi strange
ochii si isi incrunta sprancenele.
 Aparatul senzorial
• Simtul tactil: - intra repede in functiune
datorita contactului dintre peretii
cavitatii uterine si trupul copilului;
- nu este agreat un uter matern tensionat,
reactionand cu promptitudine prin lovituri
ale membrelor, si chiar strigate, la orice
manevra de pipaire sau piscare;
- F. Veldman a conceput o metoda de
dialog tactil intre parinti si fetus –
haptonomie (a atinge)
 Vazul
- copilul prezinta de timpuriu
o anume sensibilitate la
lumina puternica;
- fetusul reactioneaza, prin
modificari de ritm cardiac si
schimbarea pozitiei daca pe
abdomenul mamei se
proiecteaza un “jet” intens
de lumina;
- copilul vede inca din luna a
saptea.
 Sub raport gustativ

- copilul reactioneaza de
pe la varsta de 5 luni;
- este capabil sa
sesizeze deosebirea
dintre dulce si amar;
- isi manifesta
deschiderea fata de
dulciuri si aversiunea
fata de amar;
 Auzul fetal
• aparatul auditiv este aproximativ
utilat pentru functionare inca din
luna a patra, dar se maturizeaza in
luna a saptea;
• fatul este bombardat de o gama
sonora bogata, unele interne altele
externe;
 Sunetele de provenienta
externa
• Vocile parintilor ocupa un loc aparte
deoarece populeaza destul de
frecvent universul prenatal;
• Multi cercetatori atesta capacitatea
noului nascut de a recunoaste,
imediat dupa nastere, vocile
parintilor, ceea ce se acompaniaza cu
certe consecinte securizanta si
sedative. – Ex.
Sunetele de sorginte interna
• Universul sonor intrauterin este
dominat suveran de bataile inimii
materne, care induc bunastare si
calm cand ritmul lor este normal.
• Universul sonor in care traieste
fetusul are o importanta capitala
pentru dezvoltarea sa armonioasa,
atat psihic, cat si fizic – trebuie
evitate excesele.
 Debutul memoriei

• Are loc cu certitudine din luna a sasea;

• Datorita productiei de ocitocina (un
hormon pe care mama il secreta pentru a
sustine nasterea), toate achizitiile mnezice
recoltate de copil intrauterin sunt uitate
(sunt transferate in inconstient – de unde
pot fi aduse la suprafata prin diferite
procedee speciale: regresie hipnotica, cura
psihanalitica, etc.) – ex.
 Aparitia capacitatii de
invatare
• Conform parerii lui A. Tomatis, in viata
intrauterina, se pot schita chiar
rudimentele unei limbi;
• Multi autori recomanda, viitoarelor mame,
ca pe tot parcursul sarcinii sa se supuna
unor auditii frecvente cu muzica de
calitate, contribuind la inocularea trainica
a apetitului copilului pentru un anumit gen
de muzica. - Ex
 Debutul afectivitatii
• Din luna a sasea fatul este capabil de
emotii (Verny si Kelly, 1982);
• Pe parcursul celor 9 luni de
convietuire, intre mama si copil
functioneaza, neintrerupt, trei canale
de comunicare:
- cel fiziologic – se refera la un
schimb biunivoc, in care mama
asigura hrana si oxigenul necesar
dezvoltarii copilului, iar acesta, prin
placenta, livreaza hormonii necesari
pentru bunul mers al sarcinii.
 Efecte nocive
• Alcoolul, tutunul, drogurile (chiar si fumatul
tatalui ii dauneaza fatului), medicamentele,
se recomanda abstinenta deliberat asumata
de gravida;
• Malnutritia mamei cat timp este
gravida reduce cu 20% numarul
neuronilor la copil – diminuarea IQ si o
greutate scazuta a acestuia la nastere;
• Radiatiile pot genera anomalii
congenitale la fetus.
• Bolile viitoarei mame constituie si ele
un pericol major pentru fetus: rujeola,
varicela, variola, oreion, scarlatina,
gripa, rubeola.
 Efecte nocive
• Starea psihologica a viitoarei mame,
prin tonalitatile ei persistente,
convertite in stress, anxietate, sau
suferinta de durata, marcheaza si ea
copilul – toate aceste trairi
traumatizante provoaca, mai intai, la
mama o hipersecretie
neurohormonala, care trecand in
circuitul sangvin al fatului ii
declanseaza aceleasi modificari de
chimism.
 Debutul afectivitatii
- cel comportamental, de
configuratie gestuala, prin care cei
doi, isi transmit diverse mesaje
(mama isi mangaie abdomenul, ori
de cate ori isi simte copilul tensionat,
fatul loveste energic, protestand fata
de o situatie de discomfort);
- se recomanda ca mama sa-i
vorbeasca si chiar sa-i cante
viitorului copil, ori de cate ori acest
lucru este posibil.
 Debutul afectivitatii
- cel empatic – este datoria sacra si
primordiala a oricarei femei, care si-a
asumat responsabil maternitatea, de a
veghe ca toate caile de acces catre copil
sa functioneze permanent, in pofida
tuturor barierelor existentei.
Studiu encefalografic al copilului nenascut a
evidentiat, intre luna a 7 si a 8, aparitia
somnului paradoxal (REM), insotit de
miscari oculare rapide, care demonstreaza
ca fatul viseaza.
 Concluzii

• Chiar daca psihologia prenatala este o

disciplina in plin proces de
intemeiere, datele acumulate pana
acum sunt indeajuns de elocvente
pentru a demonstra ca fiinta care se
plamadeste in uterul matern, nu este
o aglomerare amorfa de celule, ci un
sambure de viata si mister, caruia ii
datoram protectie si respect.