Sunteți pe pagina 1din 4

Lateralizarea emisferica si dezvoltarea limbajului: factori comuni in aparitia Homo Sapiens si a predispozitiei catre psihoza

Elena VLAD* Rezumat Aceast lucrare reprezint o succint trecere n revist a unei ipoteze provocatoare asupra originii fenomenului psihotic. Date epidemiologice, antropologice, clinice si biologice sunt prezentate explicnd o posibil relatie ntre variatia genetic responsabil pentru aparitia asimetriei cerebrale si aparitia psihozei n populatia uman. Abstract This paper is a review pointing on a challenging hypothesis about the origin of psychosis. This hypothesis brings together epidemiological, anthropological, clinical and biological data in order to construct arguments for a strong relationship between the genetic variation responsible for the appearance of cerebral asymmetry and psychosis in humans.

Cuvinte cheie: psihoz, asimetrie si Key words: psychosis, hemispheric specializare emisferic, limbaj. asymmetry and specialisation, language.
_____________________________________________________ * Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Al. Obregia Bucuresti

Aceast lucrare si propune aducerea n prim plan a unei ipoteze interesante si controversate asupra originii fenomenului psihotic n populatia uman. Studii largi de epidemiologie psihiatric au pus n evident un paradox (denumit central), constnd n urmtorul fapt: n ciuda unui dezavantaj substantial de procreere al indivizilor schizofreni (atribuit n special dificulttii de gsire a unui partener dar si unei fecunditti sczute), aceast maladie nu a fost eliminat ci, dimpotriv, si mentine constant prezenta n populatie. Astfel, un studiu al Organizatiei Mondiale a Snttii desfsurat n zece tri din ntreaga lume (Jablensky si colab.) concluzioneaz c: schizofreniile sunt ubicuitare, apar cu incidente similare n diferite culturi si au trsturi care se remarc mai mult prin similaritate transcultural dect prin diferente. Incidenta tulburrilor din spectrul schizofren pare a fi astfel independent de mediu, maladia fiind egal ntlnit n populatia uman de pretutindeni, inclusiv n triburi separate de peste 50 000 de ani (Crow si colab.). S ne ntoarcem acum n urm cu 150 000 de ani cnd, conform studiilor paleontologice si genetice, s-a produs undeva n Africa de sud-est tranzitia de la populatia hominid la Homo Sapiens. Ce nou achizitie ar putea fi rspunztoare de succesul indiscutabil al noii specii aprute? O caracteristic general uman si un avantaj cheie n evolutie probabil o modificare radical la nivelul creierului - ar prea s fie rspunsul unanim acceptat n prezent. Exist o asemnare remarcabil ntre trsturile umane faciale si ale craniului si cele ale puiului de cimpanzeu, fapt aflat n sprijinul ipotezei de tip evolutionist care afirm c anumite trsturi caracteristice Homo Sapiens au aprut n urma unui proces de prelungire (ntrziere) a perioadei de maturare cerebral, fenomen cunoscut sub denumirea de neotenie (Crow si colab.). Acesta, prin lrgirea volumului cerebral, a creat teren pentru dezvoltarea si poate n primul rnd - pentru specializarea functional a creierului prin fenomenul de lateralizare emisferic.

Aproximativ 90 de procente din populatia uman global este dreptace, variabilitatea fiind minim att la nivel geografic ct si din perspectiva istoriei umane a ultimelor 5 secole. Investigarea abilittii manuale stnga/dreapta pe un lot de 12 000 copii n vrst de 11 ani aparent sntosi (Oddy si colab.), a evidentiat faptul c subiectii cu manualitate stng apropiat de cea dreapt (aflati astfel aproape de punctul de indecizie emisferic sau, cu alte cuvinte, avnd un index de lateralizare apropiat de zero) prezint deficite att n sfera verbal ct si n sfera nonverbal n comparatie cu subiectii mai puternic lateralizati (Crow si colab.). Att indivizii schizofreni (Perelle si colab.), ct si populatia psihotic n general (Vlad E si colab.) prezint anomalii de lateralizare emisferic evidentiabile n special atunci cnd este luat n calcul fenomenul de dominant ncrucisat (suma preferintelor pentru ochi, membre superioare si membre inferioare). Numeroase studii de neuroimagistic structural ct si studii necropsice (Crow si colab., Highley si colab.) au artat existenta n schizofrenie a modificrilor cerebrale lateralizate sau legate de lateralizare precum: compozitia n fibre a corpului calos, alterarea asimetriei distributiei relative a tesutului cerebral ntre regiunile frontale si posterioare, dimensiunea redus a lobului temporal n special pe partea stng - n zona de localizare a formatiunii denumite planum temporale si cunoscute pentru rolul su n functia limbajului. Astfel, disfunctii ale procesului de specializare emisferic pentru limbaj ar putea fi rspunztoare de fenomenele de tip psihotic (Crow si colab.). Cele mai semnificative simptome psihotice pot fi interpretate ca disfunctii ale perceptiei limbajului - pentru simptomele pozitive - sau ale productiei limbajului pentru simptomele negative (Vlad si colab.). Cu alte cuvinte, de la ideile delirante (n care semnificatia fenomenelor este modificat n sens cantitativ sau calitativ) pn la aplatizarea afectiv (pierderea semnificatiei), simptomatologia psihotic poate fi privit ca o perturbare multidimensional n sfera limbajului (n sensul lrgit de comunicare prin intermediul simbolurilor). Este important de mentionat aici faptul c fenomenul prin care un numr cvasiinfinit de fraze pot fi create si recunoscute de vorbitorii unei limbi date (cunoscut sub denumirea de generativitate) ca si capacitatea de reprezentare simbolic, nu sunt indisolubil legate de functia acustic, asa cum rezult din analiza limbajului surdo-mutilor, acestea fiind caracteristici ale creierului uman ca unitate anatomo-functional (Crow si colab.). n plus, aceast gramatic universal apartine functiei cerebrale celei mai intens dependente de specializarea si lateralizarea emisferic. Un studiu efectuat asupra a 15 000 de familii (Perelle si colab.) a evidentiat asocierea ntre factorul sex si transmiterea preferintei n utilizarea minii drepte sau stngi, rudele de sexe opuse tinznd s aib acelasi tip de utilizare manual. n acelasi timp, s-a observat c persoanele cu sindrom Turner (XO) prezint deficite ale emisferei nondominante (ale abilittii spatiale) n timp ce persoanele cu sindrom Klinefelter (XXY) prezint deficite importante ale emisferei dominante (n sfera limbajului). Din aceste date precum si din observatia c persoanele de sex masculin, chiar dac au un singur cromozom X, nu prezint deficitele sus-mentionate, rezult c ar fi posibil ca fragmentele de ADN implicate n fenomenul de lateralizare emisferic s se afle n regiunea blocurilor de omologie nonrecombinante ale cromozomilor x si y (dintre care dou, aflate n segmentul Yp, sunt specifice pentru Homo Sapiens). Izolarea si analiza recent a blocului specific uman Yp11.2/Xq21.3 a stabilit c rezultatul expresiei sale genice este reprezentat de 2 protocaderine diferite, cunoscute pentru rolul lor n interactiunea intercelular implicat n morfogeneza si functionarea

Sistemului Nervos Central (Affara si colab., Blanco si colab.). Pe scurt, ipoteza prezentat n lucrarea de fat consider psihoza (privit ca un continuum morbid si mai putin ca entitti independente) ca fiind o conditie specific uman, rezultat al aparitiei n cadrul procesului evolutiv a unei variatii genetice rspunztoare de asimetria emisferic si simultan de aparitia si dezvoltarea limbajului (Crow si colab.). Argumente bazate pe date epidemiologice, antropologice si paleontologice au formulat predictia existentei unei gene pentru asimetrie si limbaj ntr-o zon de homologie x-y. Cu sigurant c aceast prezentare succint evidentiaz prin suprasimplificare un grup de fenomene de o posibil - nalt semnificatie. Considerate simple speculatii de ctre unii cercettori, aceste fenomene reprezint obiectul unor iportante investitii umane si materiale - n numeroase laboratoare si clinici din ntreaga lume; o abordare detaliat a acestora ar fi extrem de interesant si suficient pentru un tratat de mare anvergur. Bibliografie 1. Affara NA (2001) Homo Sapiens and brain-specific genes on X and Y chromosomes. Berlin, World Congress of Biological Psychiatry. 2. Blanco P, Sargent CA, Boucher CA, Mitchell M, Affara NA (2000) Conservation of PCDHX in mammals; expression of human X/Y genes predominantly in brain. Mamm Genome 11(10):906-14. 3. Crow TJ (1998) Current Psychology of Cognition, 17(6), 1079-1114. 4. Crow TJ (1996) Language and psychosis: common evolutionary origins. Elsevier Science Ltd. 105-109. 5. Crow TJ (1998) Why cerebral asymmetry is the key to the origin of Homo Sapiens: How to find a gene or eliminate a theory. Current Psychology of Cognition, 17, 1079-1114. 6. Crow TJ, Crow LR, Done DJ, Leask S (1998) Relative hand skill predicts academic ability: global deficits at the point of hemispheric indecision. Neuropsychologia, Elsevier Science Ltd, 36(12):1275-1281. 7. Crow TJ (1997) Schizophrenia as failure of hemispheric dominance for language, Elsevier Science LTD, 20(8), 339-343. 8. Highley JR, Esiri MM, Mc Donald B, Corina-Borja M, Herron BM, Crow TJ (1999) The size and fibre composition of the corpus callosum with respect to gender and schizophrenia: a post-mortem study. Brain 122(Pt 1):99-110. 9. Highley JR, Mc Donald B., Mary A. Walker, Margaret M. Esiri, Crow TJ (1999) Schizophrenia and temporal lobe asymmetry: a post-mortem stereological study of tissue volume. Br J Psychiatry 175, 127-134. 10. Jablensky A, Sartorius N, Ernberg G et al (1992) Schizophrenia: manifestations, incidence and course in different cultures. A World Health Organisation Ten Country Study. Psychological Medicine, 22 Suppl.20, 197. 11. Leask SJ, Crow TJ (2001) Word acquisition reflects lateralization of hand skill, Trends in Cognitive Sciences, Elsevier Science Ltd, 5(12): 513516. 12. Oddy HC, Lobstein TJ (1972) Hand and eye dominance in schizophrenia, Br J Psychiat, 120, 331-2. 13. Perelle IB, Ehrman L (1994) An International Study of Human Handedness: the Data, Behavior Genetics, 24(3), 217-227. 14. Vlad E, Colceru V, Crow TJ (2001) Clinical Correlates of Language disturbance in schizophrenia: is there an effect of sex? Neurology, Psychiatry and Brain Research, (9). 15. Vlad E, Colceru V, Crow TJ (2002), An Observational Study on the Relationship between Language, Handedness and Symptomatology in Psychoses, International Congress of International Congress of Neuropsychopharmacology, Montreal.

S-ar putea să vă placă și