ATITUDINILE: FORMARE ŞI SCHIMBARE

CUM DEFINIM ATITUDINILE?

- O reacţie de evaluare favorabilă sau nefavorabilă a individului raportată la mediul său

de viaţă.
- O stare mentală şi nervoasă de pregătire, organizată prin experienţă, exerctând o
infuenţă directă şi dinamică asupra răspunsurilor individului la toate obiectele şi
situaţiile cu care se află în relaţie (G.W. Allport,1935).
- servesc la structurarea mediului nostru de viaţă şi ne orientează rapid în societate.

Definiţie:

- Reprezintă o organizare durabilă de motive, emoţii, percepţii în raport cu un anumit

aspect al universului individual. (Krech & Crutchfield, 1948).
- Atitudinile sunt tendinţe de durată determinate şi formate prin experienţa trecută (S.
Asch, 1952).
- Evaluări de durată ale diferitelor aspecte ale lumii sociale (R. Baron, D. Byrne, 1997,
2001).

OPINIE ATITUDINE:

Opinia – expresia verbală a atitudinii.

Atitudinea – predispoziţie a individului faţă de aprecierea unui obiect, persoane, idei, obiecte
(pozitivă sau negativă).

- se poate exprima şi în comportamentul non-verbal.

FORMARE

1. –experienţă directă: eveniment neplăcut sau expunerea directă (acţiuni comune);

2. - prin învăţare socială (prin observaţie şi modelare): se achiziţionează în timpul vieţii prin
experienţe directe sau indirecte;

- stimul – răspuns: comportamentul pozitiv lăudat iar cel confictual pedepsit: rezultă at.
pozitive faţă de cooperare şi at. negative faţă de conflict

Exemple:

- Experimentul îinvăţătoarei cu clasa de copii (ochi albaştri şi negri)

- Invăţarea limbii engleze de către un alt popor etc.

 3. - prin comparaţie socială: ne comparăm pentru a vedea dacă gândim la fel asupra
realităţii, corect sau incorect.

4. - simpla expunere sau repetată la stimuli poate duce la formarea unei atitudini.

5. - factorul genetic: este greu de afirmat că infuenţează direct; mai degrabă indirect: ex.
optimismul, gusturile muzicale....

COMPONENTELE ATITUDINII:

Componenta afectivă: sentimente şi răspunsuri emoţionale la obiecte, situaţii;

Componenta cognitivă: cunoştinţe despre obiectul atitudinii, percepţiile obiectelor şi

evenimentelor, credinţele pe baza cărora se fac evaluări;

Componenta comportamentală sau conativă: intenţii şi predicţii asupra modurilor de

acţiune sau raportare la un obiect sau situaţie.

COMPONENTELE ATITUDINII- Eiser,1986(E.Zamfir, 2008-2009)

Variabile independente Variabile Variabile dependente

masurabile intermediare masurabile

Reacţii neurovegetative

STIMULI Componenta afectivă Mărturii verbale despre

stări emoţionale
• Indivizi
Percepţii
• Situaţii
Atitudini Componenta cognitivă
Mărturii verbale despre
• Grupuri
opinii şi convingeri
• Date
Acţiuni deschise
sociale Componenta
comportamentală Declaraţii verbale privind
comportamentul

FUNCŢIILE ATITUDINILOR (S. Chelcea, 2010):

GENERALĂ: de legătură a eului cu lumea exterioară şi de raportare la realitatea în care trăim,

de selectare a obiectelor care au valoare pentru noi.

1. – de evaluare a obiectelor şi fenomenelor din mediul extern;

2. – de adaptare socială;
3. – de exteriorizare a sentimentelor ,trăirilor psihice (B. Smith, J. Bruner, R. White, 1956).

Daniel Katz 1960 propune 4 funcţii:

A. - instrumentală : de orientare, pe baza atitudinilor existente, a oamenilor spre obiecte ce

duc a recompense şi evitarea celor care conduc spre sancţiuni;

B. – de apărare şi protejare a eului;

C. – de exprimare a valorilor interiorizate de subiecţi,

D. – de cunoaştere, structurare a stimulilor din mediul extern.

PREJUDECĂŢILE ŞI DISCRIMINAREA

PREJUDECĂŢILE: - formularea unor opinii despre caracteristicile oamenilor (de obicei

negative)pe baza identificării unor caracteristici.

-răspunsurile emoţionale negative faţă de anumite persoane at. Intolerante şi nedrepte.

DISCRIMINAREA : pe baza identificării făcute subiectul este tratat diferit faţă de cineva care
nu a fost identificat.

- Apar stereotipurile care vizează atribuirea de caracterstici negative unui grup ca întreg.

Ex. Sexismul, rasismul, ageismul, disabilităţile etc .

MĂSURAREA ATITUDINII

 Este o orientare valorică, cristalizată în timp, de care nu suntem conştienţi în

totalitatea ei (cauze, motivaţie, dinamică,structură, evoluţie)
 Nu o putem controla şi stăpâni raţional (adesea suntem chiar fals conştienţi)
 Dificultăţi de măsurare, nu sunt direct observabile ci prin componente.

- Testele de distanţă socială: E.E. Bogardus-1926;

- L. Thurstone-1929, R. Likert-1932: teste de măsurare a componentei cognitive.

- Tehnica electrozilor fictivi sau falsa conductă către suflet

-Testele de distanţă socială, E.E. Bogardus1926, prima încercare de măsurare a at. prin
comportament

- Scala se bazează pe gradul de intimitate în funcţie de care subiecţii se simt

confortabil sau nu în relaţie cu o serie de grupuri rasiale sau sociale.
- studierea prejudecăţilor rasiale sau etnice
- măsurarea “respingerii” prezentată sub formă de opinii succesive ce situează pe “un
altul” din ce în ce mai “la distanţă”.
- Ca persoană-stimul, se alege membrul unui grup etnic şi se verifică intensitatea
angajamentului unui subiect în relaţia de prietenie, colegialitate sau de familie;
exemple.