PSIHOLOGIA UMANISTĂ. TEORIA TREBUINŢELOR UMANE - A.

MASLOW

DEFINIRE

Curent în Are Reprezentanţi:

psihologie puternice Abraham Maslow

constituit în influenţe în Carl Rogers

anii’ 50 în psihologia Clark Moustakas

SUA, socială, Rollo May

răspândit sociologie, John Cohen

rapid în antropologia Charlotte Buhler

anii’60 şi ‘70 socială şi

în Europa. culturală.

Lucrări fundamentale - A.Maslow – n.1.04.1908- mai 1970

- “Motivation and Personality”,1954

- “Toward a Psychology of Being”,1962
- “Becoming”, 1955

Ch. Buhler- “Values in Psychotherapy”, 1962

Cl. Moustakas- “The Self”, 1956

Carl Rogers- “Client -Centred Therapy”, 1951

Journal of Humanistic Psychology, 1961

Caracteristici (E. Zamfir, 2004)

Asociaţia americană pentru psihologie umanistă–1962

-Exprimă o profundă insatisfacţie faţă de:

*psihologia tradiţională pentru că nu ia în seamă complexitatea psihicului uman şi

problemele vitale ale omului (fericirea, dezvoltarea umană, sensul vieţii, cooperarea,
afirmarea umană, alienarea, autenticitatea umană etc.)
*ştiinţele sociale pentru că au încercat să explice fenomenele sociale în sine, făcând
abstracţie de semnificaţia lor pentru om.

Criticile aduse de psih.umanistă

-Critică freudismul pentru că:

 reprezintă deformat fiinţa umană

 reduce complexitatea fiinţei umane la biologic, punând în centrul existenţei instinctul
sexual
 priveşte omul ca pe o fiinţă fundamental bolnavă
 pune accent pe tratament
 i-au fost străine preocupările de dezvoltare umană propriu-zisă
 psihanalistul furnizează doar oportunităţi pentru autocunoaşterea de sine

-Freudismul are totuşi meritul de a fi dezvoltat un tip de terapie fundată pe ideea de

reconstrucţie a normalităţii psihice, unde pacientul joacă un rol activ.

Modelul uman în psihologia umanistă

 Respinge imaginea omului maşină

 Omul nu este un sistem pasiv, lipsit de intenţionalitate şi iniţiativă
 Omul este un sistem activ, cu libertatea de a se autodefini, autodezvolta, autodepăşi,
ca personalitate distinctă şi responsabilă de cursul vieţii sale
 Persoana umană este o totalitate, un întreg armonios
 Persoana umană reprezintă un sistem deschis orientat spre creştere, autodezvoltare
 Omul este atât comportamentul său elementar, de natură biologică, cât şi
comportamentul superior, specific uman, ireductibil la biologic
 Deplasarea analizei de la partea anormală, bolnavă, la cea sănătoasă a omului

-Terapia proceselor patologice trebuie completată cu promovarea forţelor pozitive

orientate spre creştere umană

-Psihologia umanistă este centrată pe imperativul “aici şi acum”

-Omul “în general” este înlocuit cu omul “în situaţie”

-Unicitatea fiinţei umane: omul nu trebuie considerat ca un caz particular al unei realităţi
generice, ci ca o fiinţă unică

Modelul uman în psihologia umanistă

 Omul este o valoare în sine, prin simpla sa existenţă

 Respectul necondiţionat pentru demnitatea umană
 Persoana umană trebuie considerată a fi liberă şi în consecinţă deplin responsabilă
pentru propria sa viaţă
  Spontaneitatea ca formă fundamentală a creativităţii, este modul de constituire a
persoanei umane unice
 Terapia non-directivă propusă de C.Rogers- rolul ei de consiliere, nu de manipulare

1. Nevoi fiziologice. Acestea sunt nevoile care trebuie satisfăcute pentru ca persoana să
poată supravieţui, cum ar fi hrana, apa, oxigenul şi adăpostul.

La nivel organizaţional factorii care ar putea satisface aceste nevoi includ un salariu minim şi
condiţiile de muncă care să permită desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor
profesionale.

2. Nevoi de siguranţă. Acestea includ nevoi de securitate, stabilitate, eliberare de anxietate,

un mediu structurat şi ordonat. Condiţiile organizaţionale care ar putea să satisfacă aceste
nevoi includ condiţii de lucru sigure, reguli şi regulamente corecte şi realiste, siguranţa
postului, un mediu de lucru confortabil, programe de pensii şi de asigurări în caz de
accidente de muncă, invaliditate temporară sau permanentă, plata peste nivelul minim de
supravieţuire şi libertatea de a se sindicaliza ş.a..

3. Nevoi de apartenenţă. Acestea includ nevoi de interacţiune socială, afecţiune, dragoste,

companie şi prietenie. Factorii organizaţionali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind
posibilitatea de a interacţiona cu alţii la locul de muncă, supraveghere amicală şi dispusă la
ajutor, şansa de a lucra în echipă, posibilitatea de a dezvolta noi relaţii sociale.

4. Nevoi de stimă. Acestea includ nevoia sentimentului de a fi potrivit, competent,

independent, puternic şi încrezător ca şi aprecierea şi recunoaşterea acestora de către alţii.
Factorii organizaţionali care ar putea satisface aceste nevoi includ oportunitatea de a stăpâni
sarcini ce conduc la sentimente de realizare şi responsabilitate. De asemenea, premii,
promovări, un nume prestigios al postului, recunoaşterea profesională şi altele asemenea
pot satisface aceste nevoi atunci când sunt resimţite ca deplin meritate.

5. Nevoi de auto-împlinire. Aceste nevoi sunt cel mai greu de definit. Ele implică dorinţa de
a dezvolta potenţialul real al persoanei până la posibilităţile lui maxime exprimând abilităţile,
talentele şi emoţiile acesteia într-un mod care să o mulţumească cât mai mult.

- La cele cinci categorii, amintite mai sus, au fost adăugate încă două:

6. Nevoia de cunoaştere: de a şti, a explora, a înţelege, a explica;

7. Nevoi estetice de simetrie: ordine, frumos.

Tipurile acestea de nevoi respectă ordinea sugerată de A.Maslow - se porneşte de la nevoi

inferioare – concrete, comune, puternice şi continue şi se ajunge până la nevoi superioare,
mai puţin evidente şi prompte în manifestare.

-Punctul forte al acestei teorii îl reprezintă principiul ierarhizării nevoilor. El este exprimat
prin următoarele: trebuinţa odată satisfacută nu mai motivează în mod suficient individul
uman; oamenii nu trec la satisfacerea unei cerinţe de ordin superior înainte de a-şi fi
satisfacut în mod convenabil o cerinţă de ordin inferior.

 Modelul piramidal al necesităţilor al lui A. Maslow are la bază presupunerea că un

adult «tipic» societăţii moderne, contemporane, îşi satisface următoarele proporţii
din tipurile de nevoi (Elena Zamfir, 1997):
 85% din nevoile fiziologice, prima treaptă de nevoi, deci cele elementare;
nesatisfacerea acestor acestor nevoi sub un anumit prag va duce la moartea sau
îmbolnăvirea gravă a individului;
 70% din nevoile de securitate şi protecţie a sa şi a propriei familii care îl mobilizează
să presteze diferite activităţi, să obţină un salariu;în societatea modernă aceste tipuri
de nevoi au devenit acute în condiţiile unei rate ridicate de şomaj, a locului de
muncă, a riscurilor în asigurarea protecţiei şi a securităţii materiale a familiei ;
 50% din nevoile de apartenenţă: în societăţile aflate în perioada de tranziţie (ca şi
societatea românească) afilierea la organizaţiile sindicale reprezintă modalităţi
importante de protecţie şi securitate socială, ceea ce face ca raportul dintre aceste
două tipuri de nevoi să nu mai fie apropiate modelului conceput de Maslow ;
 40% din nevoile de stimă: perioadele de tranziţie generează la un procent din ce în ce
mai mare de oameni nevoia de stimă, recunoaştere, autoevaluare în raport cu
valorile perioadelor anterioare ;
 10% din nevoile de autorealizare.

Întrebări

1. Care sunt criticile aduse de psihologia umanistă psihologiei tradiţionale?

2. Care sunt sursele de influenţă ale psihologiei umaniste şi semnificaţia lor pentru noul
model uman ?
3. Realizaţi profilul noului model uman promovat de psihologia umanistă.
4. Analizaţi teoria nevoilor a lui A. Maslow şi realizaţi aplicaţii ale acesteia la domeniul
asistenţei sociale.