Contiina cea mai inalt form de organizare i
manifestare a vieii psihice
Definirea Functiiile Modelele
1 etapa: a. Functia informational-
ncercarile de cognitiva (asigura
sistematizare a cunoasterea lumii);
definitiilor( a gndi, a
stabili, a te adapta, etc)
2 etapa: b) Functia
reflectiile lui Henri Ey finalista (reflectarea
1. contiinta despre constienta este reflectare
cu scop);
lume
2. cons. despre sine
3 etapa: c) Functia anticipativ-
evidentierea predictiva (implica
caracterului reflexiv al capacitatea de a stabili
constiintei (J. Piaget),
mental actiunile nainte de
a le realiza concret);
accentuarea simtirii si
afectivitatii
(Humphrey), sau a
intentionalitatii
constiintei (Pacherie).
d) Functia
reglatoare (prin constiinta
este organizata mintal
activitatea pentru
atingerea scopului, este
stabilit locul activitatii n
raport cu alte activitati,
este planificata
succesiunea secventelor
care duc la scop);
e) Functia creativ-
proiectiva (omul reflecta
realitatea si pentru a o
modifica, a o adapta
necesitatilor sale).
Subcontientul
Traditionale:
1.Modelul topic
interpreteaz contiina n subconstientul ca pe
termeni de cmp. H. Ey-
totalitate limitat i
organizat autohton, ca o
scen a actualitii trite.
2.Modelul dinamic
este focalizat pe dinamica
acesteia. W.James vedea
contiinaca pe un fapt
fundamental care curge
fr ncetare.
3.Modelul constructivist
al contiinei (L. Vagotski)
abordeaz contiina n
termeni de micare
iconstrucie permanent.
Actuale :
1. psihocibernetic,- asigur
reglarea specific
psihicului uman
2. psihoumanist- constiinta
este " constiinta este
experienta unui set de
operatii ale eului"
3.psihocognitvist-
constiinta nregistreaza,
selecteaza, sintetizeaza,
organizeaza si
directioneaza experienta
4.psihoevoluionist-
exprima capacitatea de
adaptare a fiintei la mediu
Incontientul
Etape in definirea Caracteristicile si rolurile reprezint nivelul primar al organizrii psihicului, structurat pe
subconstientului (dupa Neveanu) baza trebuinelor biologice nnscute i a mecanismelor reflexe
1. In prima etapa cei 1.latenta si potentialitatea de satisfacere a lor. Dei problema incontientului a fost o
mai multi autori (continuturile subconstientului se preocupare a filosofilor germani dinainte lui Kant, dezvoltarea
concep mentin intr-o stare latenta pana ulterioar a noiunii de incontient se datoreaz lui Sigmund
cand vor fi reactivate si Freud, printele psihanalizei. Ideea c omul este condus de
fore incontiente, care scap controlului contiinei, este
o formatiune sau un disponibilizate de catre constiinta);
adus n prim-plan.
nivel psihic ce 2.facilitarea, servirea constiintei
cuprinde actele care (subconstientul se afla in slujba n aceast zon sunt ascunse conflictele i traumele acumulate
au fost cndva constiintei); n prima parte a vieii (0-5 ani), care influeneaz
comportamentul i emoiile i cauzeaz unele tulburri severe
constiente, dar care
in prezent se cum ar fi isteria.
desfasoara in afara 3.filtrarea si medierea Freud consider c personalitatea este alctuit din trei pri:
controlului constient. continuturilor care trec dintr-un Sinele (conine imbolduri luntrice, pulsiuni i instincte; se
( Janet, Pierce, nivel in altul (continuturile bazeaz pe principiul plcerii i poate reaciona extrem), Eul
Ribot) constiintei nu trec direct in (funcioneaz pe baza principiului realitii ntr-o manier n
care dorinele Sinelui s fie satisfcute n concordan cu
inconstient, ci ,,poposesc"pentru
perioade de timp mai scurte sau realitatea) i Supraeul(se manifest ca un "printe interior",
mai lungi in subconstient, la fel care spune ce ar trebui i nu ar trebui, la baza lui fiind
petrecandu-se lucrurile si in sens principiul moralitii)
invers) Relatiile dintre constient si inconstient
Se apreciaza ca ntre constient si inconstient exista trei tipuri
de relatii:
2.Subconstientul este 4.coexistenta cu constiinta (de * relatii circulare (constau n faptul ca oricare din activitatile
definit prin obicei continuturile mintale ncepute n constient pot trece n inconstient unde
continutul memoriei subconstientului sunt o alta este posibila gasirea unei solutii, apoi o parte din continuturi
trec din nou n constient);
de lunga durata, care expresie a continuturilor
nu se afla antrenat in constiintei, poate mai concentrata, *relatii de subordonare integrativa (presupun dominarea unuia
momentul dat in mai condensata, dar coexistand cu dintre niveluri de catre celalalt). Relatiile de subordonare
fluxul operativ al acestea); integrativa pot fi de doua tipuri: dominarea inconstientului de
constiintei, dar care catre constient si dominarea constientului de catre inconstient.
poate fi constientizat Dominarea de catre inconstient a constientului apare n starile
in situatii adecvate. de afect, de transa creatoare sau n starile patologice n care
El cuprinde inconstientul devine principalul reglator al conduitei. n cazul
dominarii inconstientului de catre constient vorbim de
informatii, aminitri,
aotumatisme, "naltarea omului", n cel de al doilea caz vorbim de procesul
deprinderi, ticuri, de degradare, regresie.
tonusul emotional, * relatii de echilibrare (specifice starilor psihice de atipire,
motive. reverie, spontaneitate, contemplatie n care individul nu este
nici total constient nici inconstient).