Tulburarile de personalitate – cluster A

Tulburarile de personalitate sunt tipare cognitive, emotionale, ale impuls-controlului si relatiilor

cu ceilalti, care sunt constante si durabile in timp si care nu permit functionarea normala in viata
de zi cu zi. Intrucat tulburarile de personalitate nu se incadreaza in tiparul clasic de boala, acestea
au structuri particulare insotite de urmatoarele caracteristici:

 sunt schitate si se dezvolta inca din copilarie;

 se cristalizeaza la adolescent;
 insotesc persoana de-a lungul intregii sale existente.

Medicina de specialitate a identificat zece tulburari de personalitate, care au fost incadrate in trei
clustere de personalitaet: A, B si C.

Primul grup (clusterul A) cuprinde tulburarile persoanelor cu inclinatii de idei false (paranoide)
referitoare fie la fidelitatea sau bunele intentii ale apropiatilor, fie cu evitare a interactiunilor
sociale.

Tulburarile de personalitate Cluster A includ:

 tulburarea de personalitate paranoida;

 tulburarea de personalitate schizoida;
 tulburarea de personalitate schizotipala.

Tulburarea de personalitate paranoida este caracterizata de suspiciune si ranchiuna, duse la

extrem. Pacientul cu tulburare de personalitate paranoida suspecteaza permanent un
comportament incorect din partea celorlalti, in sensul ca acestia ar incerca sa il insele, sa ii faca
rau si se raporteaza la situatiile sociale neutre ca fiind jignitoare si injositoare pentru el. De cele
mai multe ori, rectioneaza rapid la acestea prin acuze lipsite de fond.

Conform teoriei lui Hermans, a dialogului cu sinele (DST), care considera sinele ca o multitudine
de parti aflate intr-o permanent interactiune si dialog continuu, in care unele parti sunt dominante
si au impact mai mare asupra Eu-ului, in cazul tulburarii de personalitate de tip paranoid, exista
un model al dialogului intre vocile din interiorul persoanei, la care intalnim urmatoarele
caracteristici:

 una dintre voci se simte amenintata de ceilalti si drept urmare percepe ca acestia doresc
sa o insele;
 reactia persoanei la aceste amenintari imaginare alterneaza intre adoptarea unei atitudini
furioase si ostile fata de persoanele respective, cu scopul de a se proteja, sau instalarea
senzatiei de vulnerabilitate si incapacitate;
  de multe ori, aparitia vocii furioase ii face pe acestia sa tinda sa reactioneze fie prin
contraatac (confirmand astfel ideea paranoicului ca au fost prost intentionati fata de el)
sau retragere din relatie (confirmand astfel ca erau necinstiti cu el).

In ambele cazuri, dialogul tinde sa impacteze negativ relatia din viata reala si sa o deterioreze,
ceea ce duce incetul cu incetul la distantarea sociala a persoanei cu tulburare de tip paranoid.

Conform unui studiu de caz publicat in anul 2015 de catre The Guilford Press, Parma, o indianca
in varsta de 27 de ani, s-a prezentat la terapie in urma analizei performantei de la locul de munca.
Aceasta era incapabila sa lucreze in echipa cu colegii ei, avand o atitudine ostila fata de acestia si
manifestand un comportament de tip evitant. In urma anamnezei, s-a constatat faptul ca inca din
copilarie, Parma a fost incurajata de mama ei sa-i depaseasca pe ceilalti si sa evite relatiile cu
oamenii din jur atat in scoala, cat si pe toata durata universitatii din cauza ca celelalte persoane
aveau scopul de a o pune intr-o lumina proasta. Inca din copilarie, Parma a inceput sa fie
suspicioasa fata de cei din jurul sau, iar in momentul in care a obtinut postul de contabil, a
inceput sa aiba senzatia ca toti colegii ei voiau sa-i fure meritele, ceea ce a facut-o sa aiba o
atitudine ostila fata de acestia si sa se teama ca si-ar putea pierde locul de munca. In urma
diagnosticului diferential, a fost stabilit faptul ca Parma avea o tulburare de personalitate
paranoida.

Tratamentul tulburarii de personalitate paranoida include psihoterapia, care ofera sansa

dezvoltarii unei relatii profesionale adaptative si apropiate. Psihoterapeutul intelege
simptomatologia tulburarii si poate ajuta in depasirea dificultatilor comportamentale sau poate
asculta si ghida pacientul. In urma terapiei, pacientul va dobandi sau imbunatati abilitatile de
coping generale, dar si abilitatile sociale si de comunicare, ceea ce va duce la cresterea stimei de
sine.

Persoanele cu tulburare de personalitate schizoida prezinta un grad de anhedonie și retragere

sociala mai mare decat media populatiei. Aceste persoane sunt detasate emotional si relativ
indiferente la critici și la laude. De cele mai multe ori, pacientul nu doreste sa aiba relatii
interumane apropiate, alegand meserii si activitati solitare. De obicei, aceste persoane nu au
prieteni apropiati, cu exceptia rudelor foarte apropiate. Conform unui studiu efectuat in SUA ,
3,1-4,9% din populatie prezinta acest tip de tulburare de personalitate.

Tulburarea de personalitate schizoida a fost asociata atat cu tulburari psihiatrice, cat si cu

tulburarile medicale, inclusiv cu distimie, manie, tulburare de panica cu agorafobie, fobie
sociala, tulburare de anxietate generalizata, comportament violent, artrita, obezitate si boala
coronariana.

Conform teoriei psihanalitice concepute de Melanie Klein, un rol important in formarea acestei
tulburari de personalite il au primele luni de viata nou-nascutului, dar si copilaria. Klein este de
parere ca sugarii se confrunta cu o anxietate generata de teama de moarte, de trauma pe care
acestia o traiesc la momentul nasterii si de momentele de frustrare. Pornind de la ideea ca
bebelusul are un ego rudimentar, neintegrat, care incearca sa faca fata experientelor, in special
anxietatii, acesta foloseste mecanisme de divizare, proiectie si introiectie. Acest lucru produce un
split, iar copilul ajunge sa perceapa lucrurile ca fiind bune si rele, Klein considera ca atat factorii
constitutionali, cat si factorii de mediu influenteaza tulburarea de tip schizoid. Factorul
constitutional central este reprezentat de echilibrul instinctelor de viata si moarte la sugar.
Factorul central este relatia pe care acesta o stabileste cu mama lui inca de la momentul nasterii
si pe toata durata copilariei. Daca dezvoltarea se desfasoara in mod normal, anxietatile
paranoide extreme si mecanismele de aparare schizoide se diminuneaza in mare masura.

In cazul tulburarii de personalitate tip schizoid terapia individuala, dar si cea de grup pot ajuta
pacientul sa dezvolte relatii apropiate cu ceilalti si, de asemenea, pot ajuta pacientul sa-si
dezvolte abilitati de comunicare si sa-si modifice comportamentul pe care-l are in relatia cu
ceilalti.

Persoanele care sufera de tulburarea de personalitate de tip schizotipal manifesta un

comportament ciudat sau excentric, dar si un mod ciudat de a vorbi si a gandi. Precum
persoanele cu personalitate schizoida, acestia au un numar redus de prieteni apropiati, cu
exceptia rudelor foarte apropiate. In cazul acestei tulburari de personalitate, pacientii prezenta o
ideatie paranoida, alaturi de credinte ciudate si gandire inclinata spre experiente paranormale
(superstitii, vraji, experiente din vecinatatea mortii, OZN-uri).

Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipala se simt adesea inconfortabile in preajma

altor persoane si desi pot resimti lipsa unei relatii cu ceilalti, comportamentul lor sugereaza lipsa
dorintei de a interactiona. Aceste persoane se simt anxioase in situatii sociale, in special in cazul
in care sunt nevoite sa interactioneze persoane necunoscute. Desi ratele raportate de tulburare de
personalitate schizotipala variaza de la 0,6% la 4,6% din populatie, doar o estimare de la 0% la
1,9% dintre indivizii solicita asistenta medicala sau suportul terapeutului.

Principalele caracteristici ale tulburarii de personalitate schizotipale sunt:

 anhedonia;
 comportament excentric;
 rezonanta afectiva redusa;
 gandire magica si conceptii caudate;
 idei paranoice;
 episoade psihotice tranzitorii;
 anxietate de fundal in contexte sociale;
 convingeri si experiente senzoriale insolite, ciudate sau gandire magica.

Un studiu efectuat in anul 2020 a evidentiat faptul ca exista anumite disfunctionalitati ale
circuitelor cerebrale din lobul frontal, temporal, sistemul limbic si retelele acestora. Acestea
poate fi rezultatul unei dereglari de-a lungul cailor dopaminergice si poat duce la deficite in
procesele care organizeaza evaluarea cognitiv-perceptiva a mediului si legatura persoanei cu
sine.

Un alt studiu evidentiaza faptul ca exista o similaritate in ceea ce priveste volumul lobului
temporal in cazul pacientilor schizofrenici si a celor cu tulburare de personalitate schizoida, insa
exista o diferenta in ceea ce priveste volum cortexului frontal, care in cazul pacientilor
schizofrenici este mai mic, in timp ce la pacientii cu tulburare de personalitate schizoida nu s-a
observat o modificare a dimensiunii acestuia.

Conform unui studiu de caz, Tyler este un tanar in varsta de 15 ani, care inca din copilarie a avut
un comportament ciudat, evitand contactul cu ceilalti si petrecand timp singur.Mama acestia
sustine ca fiul ei petrece mult timp in fata calculatorului, iar inca din copilarie a fost interesat de
fenomenele paranormale. Uneori, acesta sustine ca poate simti prezenta anumitor entitati in casa.
De asemenea, acesta sustine ca nu isi poate gasi locul in societate, iar la varsta de 8 ani isi
aminteste ca a auzit o voce rostindu-i numele.

Din perspectiva cognitiv-comportamentala, tulburarile de personalitate sunt sustinute de o un

cumul de credinte dezadaptative despre sine si ceilalti, factori de mediu, care intaresc
comportamentul problematic si deficitul abilitatilor, care impiedica raspunsul adaptiv.

In acordarea psihoterapeutica a tulburarii de personalitate schizotipala trebuie acordat un rol

deosebit formarii aliantei terapeutice si mentinerii acesteia intrucat necrederea, teama de a fi
judecat sau ridulizat sunt obstacole ce pot sta in calea pacientului. In cazul acestei tulburari de
personalitate, psihoterapia are urmatoarele obiective: reducerea anxietatii pacientului, aceasta
fiind rezultatul suspiciunii excesive si a paranoei, rezolvarea problemelor legat de stigmatizare,
ceea ce presupune formarea unei imagini de sine positive si neutralizarea credintelor negative ale
pacientului (sunt diferit, anormal, nu-mi gasesc locul aici), modificarea convingerilor paranoide,
care au un ecou in relatiile interpresonale si impedica pacientul sa experimenteze comportamente
adaptative in contexte sociale si sa formeze relatii apropiate cu ceilalti.

Bibliografie

1. http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-personalitate/122-tulburarile-de-personalitate.html

2. https://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/tulburarile-de-personalitate-12840213

3. https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/tulburarile-de-personalitate/

4. https://ro.drderamus.com/cluster-a-personality-disorders-6314

5. Psychotherapy of paranoid personality disorder from the perspective of dialogical self theory,
Counselling Psychology Quarterly, 2006 –
https://www.researchgate.net/publication/247508395_Psychotherapy_of_paranoid_personality_d
isorder_from_the_perspective_of_dialogical_self_theory

6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2992453/

7. Cognitive Therapy of Personality Disorders, Aaron T. Beck, Denise D. Davis, Arthur

Freeman, 2015

8. http://www.emcopsy.ro/tulburarea-de-personalitate-paranoida/

9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6007578/

10. https://melanie-klein-trust.org.uk/theory/paranoid-schizoid-position/

11. Broken Structures: Severe Personality Disorders and Their Treatment, Salman Akhtar, Jason
Aronson, Inc. 2000-01-01

12. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/schizoid-personality-disorder/diagnosis-
treatment/drc-20354419

13. Review of pharmacologic treatment in cluster A personality disorders, Ment Health Clin.
2016

14. Integrated Treatment for Co-occurring Disorders: Personality Disorders, Sharon C.

Ekleberry, 2008’

15. NEUROIMAGING AND NEUROPHYSIOLOGY BIOMARKERS OF SCHIZOTYPAL

PERSONALITY DISORDER: A SYSTEMATIC REVIEW, Schizophr Bull. 2020 May

16. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0920996401003632

17. http://jeanaddington.com/downloads/Schizotypal_Personality_Disorder.pdf

18. The Effectiveness of Cognitive Behavioral Therapy for Personality Disorders, Psychiatr Clin
North Am.

19. https://expertizapsihologicajudiciara.ro/tulburarea-de-personalitate-schizotipala/