Andreea-Elena Necsulescu

Universitatea Hyperion
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializarea Psihologie
Anul al II-lea

Relatia fidelitate – validitate: asemanari si deosebiri

In ceea ce priveste masurarea fenomenelor psihologice sau sociale si construirea si evaluarea
acestor masuratori, un rol deosebit de important il au doua elemente de tip tehnic: fidelitatea si
validitatea.In stiintele ce studiaza lumea interna a omului (spre exemplu, psihologia) si in
stiintele sociale, anumite caracteristici ce sunt supuse masurarii nu pot fi observate in mod direct
(spre deosebire de stiintele tari sau stiintele naturii), cateva astfel de exemple fiind motivatia,
perceptiile, nivelul de anxietate, gradul de depresie etc. Astfel, devine importanta
conceptualizarea acestor elemente tehnice (fidelitatea si validitatea) intrucat ele ofera
posibilitatea de a opera intr-un mod mai eficient cu datele furnizate de masuratori.

Fidelitatea reprezinta acea calitate a unei metode de masurare care indica faptul ca aceleasi date
au fost colectate in observatii si masuratori repetate ale aceluiasi fenomen.Astfel, fidelitatea ne
arata in ce masura instrumental de masurare are stabilitate si consistenta in procesul producerii
rezultatelor, in asa fel incat pentru stari identice ale lucrurilor, instrumental va oferi rezultate
identice.Cu cat procesul de masurare este mai precis, mai sigur si mai stabil, cu atat fidelitatea
instrumentului de masurare va fi mai mare, iar erorile de masurare mai mici.

Orice test psihologic este fidel daca indeplineste doua cerinte: 1. Sa fie lipsit de erori ale
masuratorilor, asadar sa fie precis si 2. Orice persoana care obtine un anumit scor la un test sa
obtina scoruri egale si la o forma paralela a acestui test.

Fidelitatea are la randul sau patru forme: metoda test-retest, metoda analizei consistentei interne,
metoda formelor paralele si coeficientii de fidelitate inter-evaluatori.

Fidelitatea test-retest determina daca scorurile unui test variaza in timp.Aceasta forma de
fidelitate se masoara prin testarea persoanei in doua momente diferite de timp si ulterior se
coreleaza scorurile obtinute.Problema principala a fidelitatii test-retest se refera la faptul ca
scorurile pot fi influentate atat de aspecte care tin de persoana testate, cat si de aspecte referitoare
la felul in care testarea respectiva a fost administrata.Principalul dezavantaj al fidelitatii test-
retest este acela ca necesita doua administrari ale testului, lucru care necesita timp suplimentar si
cheltuieli materiale crescute.

Metoda analizei consistentei interne masoara din punct de vedere statistic consistenta interna a
testului, indicand masura in care itemii testului se refera la acelasi lucru.Aceasta metoda
utilizeaza pentru estimarea fidelitatii unui test dispersiile si covariantele scorurilor observate ale
itemilor, practicandu-se o singura administrare a testului.Pe baza scorurilor itemilor se calculeaza
coeficientul Alfa (a) al lui Cronbach, acesta fiind cel mai folosit coeficient in ceea ce priveste
 Andreea-Elena Necsulescu
Universitatea Hyperion
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializarea Psihologie
Anul al II-lea

analiza consistentei interne.Acest coeficient este util pentru calculul fidelitatii testelor ce masoara
caracteristica unidimensionala, indicand caracterul omogen al itemilor testului.

Metoda formelor paralele utilizeaza doua forme diferite ale aceluiasi test.Ambele forme sunt
administrate tuturor subiectilor in cadrul aceleiasi sedinte si sunt corelate cele doua scoruri
obtinute de fiecare persoana in parte.Aceasta administrare la momente apropiate unui de celalalt
a doua teste ce reprezinta instrumente de masura paralele si de determinare a coeficientului de
corelatie liniara intre scorurile observate ale celor doua forme va avea ca rezultat o valoare
calculate numita coefficient de echivalenta.Metoda formelor paralele este potrivita atunci cand se
doreste masurarea unor caracteristici generale ale persoanelor.

Coeficientii de fidelitate inter-evaluatori se folosesc in cazul testelor care nu au o cotare

obiectiva, precum testele de creativitate sau testele proiective, iar scorurile subiectilor sunt
influentate inclusiv de persoana care se ocupa de evaluarea raspunsurilor.Pentru verificarea
masurii in care scorurile testului sunt dependente de cel care a facut cotarea, se va calcula
coeficientul de corelatie liniara intre scorurile ce au fost atribuite acelorasi subiecti de catre
evaluatori diferiti.

Validitatea poate fi definita conform autorului E. Babbie ca fiind gradul in care o masura
empirica reflecta in mod adecvat semnificatia reala a unui concept luat in considerare.Conform
cercetatorului V. Jupp, validitatea se refera la masura in care concluziile emise in urma unei
cercetari ofera o descriere corecta a ceea ce s-a intamplat sau o explicatie corecta referitor la ceea
ce s-a intamplat si de ce acel lucru s-a intamplat.Un alt cercetator, L.J. Cronbach arata ca
validitatea nu este un test in sine, ci o interpretare a unor date rezultate dintr-o procedura
specifica.

Astfel, putem concluziona ca validitatea poate avea o variata semnificatie: de exactitate a unui
rezultat, de adecvare a unei anumite categorii la fenomenul pe care aceasta il reprezinta, de
character operational al unei anumite ipoteze, de actualitate a unui model ori a unei teorii, de
autenticitate a unei observatii, de conformitate a unei analize etc.

In ceea ce priveste activitatea de cercetare, validitatea se refera la preocuparea cercetatorului

pentru producerea de rezultate care au o valoare autentica si care contribuie intr-un mod
fundamental la o mai buna intelegere si la o mai buna cunoastere a domeniului cercetat.

La randul ei, validitatea are mai multe forme.Putem diferentia intre validitatea interna , care se
refera la corespondenta dintre o anumita observatie si realitatea de tip empiric pe care aceasta o
vizeaza si validitatea externa, care se refera la posibilitatea conservarii acestei observatii spre a o
compara cu alte grupuri, diferite de cele studiate.
 Andreea-Elena Necsulescu
Universitatea Hyperion
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializarea Psihologie
Anul al II-lea

Totodata, putem distinge intre validitatea de continut, de criteriu si de constructValiditatea de

validitatea de continut, care se refera la gradul in care o masura acopera intreaga plaja de
intelesuri ale unui anumit concept, validitatea de criteriu se refera la gradul in care o masura
relationeaza cu un criteriu exterior, iar validitatea de construct se refera la gradul in care o
masura relationeaza cu alte variabile in concordanta cu asteptarile create in cadrul unui sistem de
relatii teoretice.

Validitatea de continut reprezinta o evaluare subiectiva facuta asupra gradului in care continutul
instrumentului de cercetare este reprezentativ in ceea ce priveste problema studiata.Spre
exemplu, in cazul unui chestionar validitatea de continut se refera la masura in care itemii
(intrebarile) din respectivul chestionar reflecta continutul problemei cercetate.Astfel, in ceea ce
priveste alegerea itemilor este necesar un anumit nivel de cunostinte, o buna pregatire
profesionala, dar si o experienta bogata in domeniul cercetarii intrucat alegerea fiecarui item este
necesar sa fie ghidata de scopul cercetarii si de demersul de operationalizare ce este efectuat in
cadrul respectivei cercetari.

Validitatea de criteriu reprezinta evaluarea instrumentului de masurare prin raportarea la un alt

instrument sau la un alt criteriu care masoara aceleasi caracteristici sau variabile.Astfel, un
anumit instrument devine instrument de referinta pentru a masura un fenomen atunci cand se
constata faptul ca exista corelatii stabilite in contexte diferite, variate

.La randul ei, validitatea de criteriu este formata din doua forme principale: validitatea
concurentiala si validitatea predictiva.Validitatea concurentiala se refera la compararea
rezultatelor intre diferite instrumente, metode sau criteria.Astfel, pentru a aprecia daca un criteriu
(instrument) este sau nu valid, unul din aceste instrumente trebuie sa fie definit ca fiind un
standard obiectiv, astfel acesta transformandu-se intr-un etalon.Validitatea predictiva se refera la
capacitatea instrumentului respectiv de a anticipa evenimente, atitudini, comportamente ale
indivizilor.

Validitatea de construct, denumita si validitate conceptuala, se refera la masura in care un anumit

concept este operationalizat intr-un instrument de cercetare, astfel incat validitatea de construct
este considerata ca fiind forma cea mai importanta a validitatii.Aceasta forma a validitatii
cuprinde si validitatea de continut, numai ca o depaseste intrucat ea se refera si la modul in care
este validate o ipoteza sau o teorie de referinta.Astfel, rezultatele ce au fost obtinute in urma
procesului de cercetare sunt incadrate intr-un cadru teoretic mai amplu.

Intre fidelitate si validitate exista atat asemanari, cat si deosebiri.Astfel, o prima asemanare intre
validitate si fidelitate este aceea ca ambele au ca scop dobandirea unui caracter cat mai obiectiv
cu putinta cu privire la masuratorile obtinute de testarea ce a fost aplicata in cadrul
 Andreea-Elena Necsulescu
Universitatea Hyperion
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
Specializarea Psihologie
Anul al II-lea

cercetarii.Astfel, ambele caracteristici dobandesc un coeficient (asadar, ele sunt cuantificabile) si

ambele se refera la capacitatea obiectiva a testarii respective.

O a doua asemanare intre fidelitate si validitate se refera la faptul ca ambele depasesc limitarile
inerente ale testelor in sensul in care acestea ar putea sau nu sa fie intocmite in conformitate cu
obiectivul cercetarii si cu fenomenele ce se doresc a fi masurate.

O prima diferenta intre cele doua caracteristici este aceea ca fidelitatea se refera la masura in care
diverse testari ale aceluiasi fenomen sunt coerente intre ele, produc scoruri egale si asigura
stabilitate fenomenului cercetat prin doua sau mai multe testari echivalente, pe cand validitatea
se refera la masura in care un anumit test este relevant cu privire la fenomenul studiat sau la
realitatea empirica pe care acel test doreste sa o masoare.

O a doua diferenta intre validitate si fidelitate este aceea ca validitatea se refera la un anumit test
in sine si la masura in care acesta este relevant pentru problema studiata in cadrul cercetarii
respective, pe cand fidelitatea are in vedere doua sau mai multe testari pentru a compara masura
in care acestea produc rezultate asemanatoare atunci cand se doreste masurarea aceluiasi
fenomen.

Bibliografie:

1. Corina Bogdan – curs psihodiagnoza personalitatii https://www.slideshare.net/nelutza/curs-

psihodiagnoza

2. Anastasia Oceretnii – validitatea si fidelitatea masurarii fenomenelor sociale: abordari

teoretice http://oaji.net/articles/2017/2053-1533286165.pdf