Tulburarile de personalitate – grupa C

Nistor Mihai Stefan

Tulburarile de personalitate ridica obstacole in ceea ce priveste schimbarea si dezvoltarea

persoanei umane, ingreuneaza dezvoltarea cognitiva si capacitatea de adaptare la cerintele vietii
de zi cu zi, limitand totodata paleta de emotii si atitudini ce permit omului sa faca fata acestor
cerinte ale vietii cotidiene, astfel incat putem spune ca tulburarile de personalitate afecteaza viata
umana intr-un sens global si produc incapacitarea lui cognitiva, emotionala si sociala.

Tulburarile personalitatii au fost grupate in trei categorii in functie de felul specific in care ele
afecteaza viata omului.Grupa C a tulburarilor de personalitate este caracterizata prin anxietate,
nesiguranta si lipsa increderii in sine si in ceilalti.Aceasta grupa cuprinde la randul ei trei
tulburari de personalitate: personalitatea evitanta, personalitatea dependenta si personalitatea
obsesiv-compulsiva.

Personalitatea evitanta se caracterizeaza printr-un raspuns anxiogen in raport cu situatiile de viata

pe care aceasta persoana le intalneste si in raport cu ceilalti oameni, reactia pacientului cu
personalitate evitanta fiind evitarea pe cat posibil a situatiilor sociale care le pot crea stari de tip
anxiogen.Se observa la aceste persoane o preocupare excesiva legata de o eventuala evaluare
negativa sau de o respingere sociala, motiv pentru care se implica rar in activitati noi sau in
activitati pe care le percep ca fiind riscante in ceea ce priveste stima de sine.In general, aceste
persoane evita relationarea cu ceilalti oameni si au putini prieteni din cauza temerii de a fi
respinsi sau ridiculizati.Prezinta deseori un complex de inferioritate fata de celelalte persoane si
isi pierd interesul pentru relatiile de cuplu si relatiile de prietenie, din cauza temerilor excesive
legate de o posibila respingere.

In Statele Unite ale Americii, prevalenta personalitatii de tip evitant este de 2,4%.O cauza
principala de declansare a acestei tulburari de personalitate este bullying-ul emotional suferit in
copilarie sau adolescenta, astfel incat aceste persoane se retrag in propria lor carapace si evita pe
cat posibil o noua expunere la situatii care pot produce un raspuns social nedorit.Din punct de
vedere neurofiziologic, se constata o reactie excesiva a amigdalei atunci cand acesti pacienti sunt
pusi in situatii sociale sau atunci cand au de facut sarcini noi, iar neurotransmitatorul principal
implicat in aceste raspunsuri este adrenalina, care e eliberata in exces.

Uneori se utilizeaza ca adjuvant medicamentele numite benzodiazepine, unele studii indicand ca

acestea pot fi utile in ameliorarea simptomelor personalitatii evitante, fara insa a putea trata
cauza. Totodata, remediile homeopate, acupunctura, o dieta corespunzatoare, un stil de viata
sanatos si echilibrat, gasirea unor hobby-uri si expunerea treptata la stimuli sociali care produc
un feedback pozitiv pot produce ameliorari semnificative in ceea ce priveste tulburarea de
personalitate de tip evitant.
In ceea ce priveste aspectele psihologice, numeroase curente de psihologie au emis diferite teorii
cu privire la personalitatea de tip evitant.Psihanaliza sustine ca este important ca omul sa
exploreze alaturi de terapeut continuturile inconstiente care pot constitui cauza declansarii
acestei afectiuni, iar cand acele continuturi ajung in zona constienta a psihicului, omul va
experimenta o ameliorare sau chiar o vindecare, astfel psihanaliza pune accentul in special pe
reflectare si constientizare.

Logoterapia pune accent pe sensul vietii si indruma pacientii cu personalitate evitanta sa caute
mai adanc sensul propriei vieti, iar atunci cand aceste va fi identificat corect, pacientul va fi mai
puternic din punct de vedere psihologic si va gasi noi resurse, mecanisme si motivatii pentru a
depasi problemele din viata sa.

Terapia cognitiv-comportamentala se bazeaza pe identificarea gandurilor si a comportamentelor

care produc sau intretin manifestarile personalitatii de tip evitant si pe inlocuirea acestora cu
ganduri si comportamente care sail ajute pe pacient sa isi amelioreze simptomele si sa isi
depaseasca problemele.

Personalitatea dependenta se caracterizeaza prin nevoia de protectie si de sprijin din partea

celorlalti, un nivel scazut al increderii in sine si al stimei de sine, nevoia ca alte persoane sa se
ocupe de ea, sa aiba grija de ea si chiar sa ia decizii in locul ei, o capacitate scazuta de a lua
decizii pentru propria persoana, o teama excesiva de separare in raport cu persoana de care
depinde, dificultati in ceea ce priveste exprimarea propriilor opinii (provenind din teama de a nu
pierde sprijinul persoanelor de care aceasta depinde), trasaturi psihologice persistente, pervasive
si patologice, evitarea asumarii responsabilitatii, o teama constanta si foarte intensa de abandon
si nevoia de a gasi persoane de care sa se “agate” si care sa ii ofere atentie, protectie si un nivel
ridicat de siguranta.

Mona este o pacienta in varsta de 32 de ani diagnosticata cu tulburare de personalitate de tip

dependent.Aceasta sustine ca nu simte ca nu poate trai fara iubitul sau (in ciuda faptului ca acesta
este uneori abuziv din punct de vedere fizic si emotional), cauta sa se “agate” de el cat mai mult,
incearca sa il cunoasca mai bine pe el (neinteresandu-se de cunoasterea de sine) si ii ofera
acestuia scuze de fiecare data cand el greseste, ea fiind totodata atenta sa nu greseasca in raport
cu el si traind o permanenta teama de a fi abandonata.Cand este intrebata despre propriile ei
talente si despre posibilitatile de autoafirmare, ea spune ca este o persoana mediocra sic a nu va
putea reusi niciodata ceva prin propriile puteri.Toate acestea sunt manifestari ale tabloului clinic
corespunzator tulburarii de personalitate de tip evitant.

In ceea ce priveste abordarile psihoterapeutice in raport cu personalitatea de tip dependent,

psihanaliza se concentreaza pe intelegerea mecanismelor care produc acea stima de sine scazuta
si pe cautarea in copilarie a evenimentelor care au produs nesiguranta, afirmand ca in urma
rezolvarii conflictelor intrapsihice, pacientul va resimti o ameliorare a simptomelor
sale.Logoterapia il indruma pe pacient sa gaseasca sensul vietii si sa isi redefineasca scopurile
astfel incat aceste scopuri sa fie personale si in acord cu dorintele reale ale pacientului, astfel
incat acesta sa dobandeasca noi puteri in ceea ce priveste capacitatea de autonomie psihologica,
acestea impreuna producand o schimbare majora ce va fi resimtita pe toate planurile vietii
pacientului.

Terapia cognitiv-comportamentala isi propune sa inlocuiasca acele ganduri care produc o stima
de sine scazuta si o perceptie exagerata in raport cu nevoia de sprijin din partea celorlalti si sa
schimbe comportamentele prin care pacientul se intretine in aceasta tulburare de personalitate cu
alte comportamente care il ajuta sa dobandeasca incredere in sine, sa isi sporeasca stima de sine
si sa dobandeasca autonomie.

Personalitatea obsesiv-compulsiva debuteaza de obicei in adolescenta sau la inceputul vietii

adulte si se caracterizeaza prin aparitia in mod repetat a unor ganduri nedorite, de care pentru a
scapa, persoana repeta anumite gesturi in mod compulsiv. Spre exemplu,un pacient suferind de
tulburarea obsesiv-compulsiva se poate teme sa atinga orice obiect de teama bacteriilor, iar
pentru a scapa de aceste ganduri intruzive si obsesive, se va spala de nenumarate ori pe maini in
fiecare zi.

Un astfel de exemplu este pacienta K, o femeie in varsta de 42 de ani provenind dintr-o familie
iudaica.Primele cuvinte adresate terapeutului au fost o lunga explicatie cu privire la posibilitatea
de a dobandi o infectie de tip micotic, infectie care i-ar putea afecta vacanta impreuna cu iubitul
ei.K. era convinsa ca este in pericol de a dobandi o astfel de infectie si identifica in orice reactive
fiziologica normala indicii care sa sustina o eventuala infectie, descriind pe larg toate aceste
detalii psihoterapeutului sau.Isi descria propriul comportament ca fiind anxios, spunea ca se
simte nesigura pe ea insasi si gasea intr-o activitate sexuala excesiva o forma de a ameliora acele
ganduri obsesive, solutie care insa s-a dovedit a fi ineficienta, intrucat sindromul obsesional
devenea din ce in ce mai puternic.Tratamentul a constat in sedinte psihoterapeutice axate pe
terapia cognitiv-comportamentala si medicatie psihiatrica, combinatie care s-a dovedit a ameliora
simptomele pacientei.

Prevalenta sindromului obsesiv-compulsiv in Statele Unite ale Americii este de 2,3% in ceea ce
priveste populatia adulta.

Aceasta tulburare psihologica este adesea asociata cu alte afectiuni, precum anxietatea sociala,
anxietatea generalizata, tulburarea maniac-depresiva (sindrom bipolar), ADHD, tulburarile de
alimentatie, tulburarile ce fac parte din spectrul autismului, sindromul Tourette, BDD (afectiunea
care face pacientul sa isi perceapa in mod incorrect propriul corp), sindromul hoarding
(strangerea excesiva a obiectelor si imposibilitatea de a arunca aceste obiecte, chiar si atunci
cand ele sunt complet nefolositoare pacientului), trichotillomania (afectiunea tragerii de propriul
par), afectiunea “skin picking” (pacientul isi trage propria piele, putand cauza serioase leziuni),
tulburarile de tip depresiv, alte tulburari obsesionale cu caracter specific si alte asemenea
afectiuni inrudite cu acestea.
Adesea, cauzele tulburarii de personalitate de tip obsesiv-compulsiv se afla in fiziologicul
uman.O lipsa a unor vitamine (spre exemplu, vitamin B12) sau a unor nutrienti esentiali poate
declansa, intretine sau chiar agrava tulburarea obsesiv-compulsiva,Totodata, anumite infectii sau
un stil de viata nesanatos pot constitui cauza declansatoare a sindromului obsesional.Din punct
de vedere psihologic, anumite traume puternice pot fi factori declansatori pentru un sindrom
obsesiv-compulsiv, acesta fiind cauzat uneori de un sindrom de stres post-traumatic sau de
perceperea in mod eronat a pacientului in raport cu o situatie de viata ca fiind una traumatica sau
periculoasa pentru acesta.

Ca tratament, se pot folosi anumite vitamine sau suplimente alimentare, se pot administra
anumite medicamente psihiatrice (spre exemplu, benzodiazepinele sau SSRI), se pot cauta
hobby-uri care sa il ajute pe pacient sa depaseasca sterilitatea gandurilor de tip obsessional si sa
nu mai resimta nevoia acelor comportamente de tip compulsiv, se pot oferi remedii homeopate,
se poate folosi acupunctura samd. Totodata, o dieta sanatoasa si un stil de viata sanatos si
echilibrat pot ajuta in ceea ce priveste ameliorarea simptomelor afectiunii obsesiv-compulsive si
pot oferi omului noi resurse pentru a lupta cu aceasta afectiune si a o depasi.

Din punct de vedere psihologic, exista numeroase tipuri de psihoterapie ce s-au dovedit utile in
tratarea si ameliorarea simptomelor tulburarii obsesiv-compulsive.

Psihanaliza se concentreaza pe identificarea acelor continuturi psihice latente care au cauzat si

intretinut de-a lungul timpului aceasta tulburare, precum sip e identificarea experientelor din
copilarie care au putut fi factori declansatori ai afectiunii.Ulterior, dupa ce omul a constientizat
cauzele profunde ale declansarii afectiunii si a adus aceste cauze latente, ce erau pana acum doar
in zona gandurilor si continuturilor de tip inconstient, in continutul constient al psihicului sau, va
resimti o ameliorare a simptomelor.

Logoterapia sustine ca identificarea corecta a sensului vietii il va ajuta pe pacient sa depaseasca

sterilitatea gandurilor intruzive, obsesive si repetitive si il va ajuta sa nu mai resimta nevoia
acuta a acelor comportamente de tip compulsiv.

Terapia cognitiv-comportamentala cauta sa ajute pacientul sa constientizeze lipsa de rationalitate

a acelor ganduri de tip obsesional si a manifestarilor de tip compulsiv si sa inlocuiasca gandurile
obsesionale cu ganduri care sa il poata ajuta pe pacient si comportamente utile activitatii sale de
zi cu zi, asa incat acesta sa resimta o ameliorare a simptomelor afectiunii si totodata o schimbare
pe toate planurile vietii sale.

Bibliografie:
1. Tulburarea de personalitate http://color-mind.ro/psihiatrie/ce-tulburari-tratam/tuburarea-de-
personalitate/

2. Tulburarile de personalitate https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/tulburarile-de-

personalitate/

3. Evidence – based pharmacotherapy for personality disorders

https://academic.oup.com/ijnp/article/14/9/1257/649533

4. Why it’s important to address avoidant personality (and how to treat it)
https://www.goodtherapy.org/blog/why-its-important-to-address-avoidant-personality-and-how-
to-treat-it-0808197

5. Psychological intervention for avoidant personality disorder

http://www.kenniscentrumps.nl/sites/default/files/publications/apd_review.pdf

6. Tulburare de personalitate dependenta http://www.epsihologia.ro/tulburari-de-

personalitate/tipuri/132-tulburare-de-personalitate-dependenta.html

7. The dependent patient – a case study https://www.healthyplace.com/personality-

disorders/malignant-self-love/dependent-patient-a-case-study

8. Treating dependent personality disorder with logotherapy: a case study

https://www.researchgate.net/publication/232563044_Treating_Dependent_Personality_Disorder
s_with_Logotherapy_A_Case_Study

9. Personalitatea dependenta https://minteforte.ro/personalitatea-dependenta/

10. Obsesie – tulburarea obsesiv-compulsiva https://www.cdt-babes.ro/articole/obsesie-

compulsie.php

11. Tulburarea obsesiv-compulsiva: cauze, simptome, tratament https://www.medlife.ro/articole-

medicale/tulburarea-obsesiv-compulsiva-cauze-simptome-tratament.html

12. A case study of obsessive-compulsive disorder: some diagnostic considerations

https://jdc.jefferson.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1384&context=jeffjpsychiatry

13. Obsessive compulsive disorder as early manifestation of B12 deficiency

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3271502/

14. Obsessions and compulsions https://www.moleculeralabs.com/can-you-develop-ocd/

15. The link between PTSD and OCD https://www.verywellmind.com/trauma-ptsd-and-ocd-

2797516

16. Disorders that may co-exist with OCD https://beyondocd.org/ocd-facts/related-conditions

17. Obsessive-compulsive disorder (OCD) https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/obsessive-
compulsive-disorder-ocd.shtml

18.Nutritional and herbal supplements in the treatment of obsessive compulsive disorder

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7066598/

19. How SSRIs work https://www.ocduk.org/overcoming-ocd/medication/how-ssri-work/

20. OCD medication choices https://westsideneurotherapeutics.com/obsessive-compulsive-

disorder-ocd/ocd-medication-choices/