Distorsiuni cognitive & tipuri și evaluare

Distorsiuni cognitive
-strategii de procesare a informației reflectate într-o reprezentare și/sau evaluare neconformă cu
realitatea/ eronată
-datorate unor erori sistematice de euristică mentală
-pot afecta procesările de informație conștiente și/sau inconșiente
Distorsiunile atenționale
=alocarea diferențiată a resurselor atenționale către procesarea stimulilor negativi comparativ cu
stimulii neutri
-anxietatea e relaționată cu AB, peste 150 de studii, mărimea efectului= .45
-DA pot fi puse în evidență cu o varietate de sarcini experimentale
Componente:
-caracteristici observabile și măsurabile ale DA:
 facilitarea atenției (ex. detectarea mai rapidă a stimulilor relaționați cu psihopatologia)
 dificultăți de dezangajare
 evitare atențională

Sarcini experimentale:
1. Sarcina Stroop modificată
-cea mai utilizată sarcină de măsurare a DAs
-respondentului îi sunt prezentate diferite tipuri de cuvinte scrise în culori diferite
-i se cere să indice culoare în care este scris cuvântul, ignorând conținutul semantic al cuvântului
-DA= timp de reacție mai ridicat pentru indicarea culorii cuvintelor critice comparativ cu
cuvintele neutre
-dezavantaje: scorul DAs poate indica în egală măsură facilitarea atenției și/sau un răspuns
întârziat la stimulii critici; nu permite măsurarea alocării spațiale a resurselor atenționale
2.Sarcina detectării punctului
-sarcină computerizată
-respondentului i se prezintă doi stimuli (1 critic, 1 neutru) pe ecranul unui computer, în 2 locații
diferite pentru o perioadă scurtă de timp
-după expirarea timpului de prezentare a stimulilor pe ecran, unui dintre ei este înlocuit
3. Sarcina căutării vizuale
-permite evaluarea alocării spațiale a resurselor atenționale
-respondentului i se cere să identifice un stimul țintă ”amestecat/ ascuns” printre alți stimuli
similari
-distorsiunile atenționale= răspunsuri mai rapide în cazul detectării unor stimuli critici amestecați
printre stimulii neutri (facilitarea atenției) și/ sau răspunsuri mai lente în cazul detectării unor
stimuli neutri amestecați printre stimulii critici (dificultăți de dezangajare)
4. Sarcina amorsării spațiale
-permite evaluarea alocării spațiale a resurselor atenționale
-participanților li se cere să-și focalizeze atenția pe un punct de fixare aflat în centrul ecranului,
între două dreptunghiuri
-amorsa este prezentată scurt, într-unul dintre dreptunghiuri, după care un stimul neutru este
prezentat într-unul dintre dreptunghiuri
-prezentări valide vs. invalide

Date empirice privind diferite componente ale DA

-facilitarea atenției/ distorsiuni de orientare a atenției
-date mixte
-surprinderea acestui tip de DA se pare că e facilitată de: durate mici de expunere a
stimulilor critici, valență amenințătoare/ intensitate ridicată a stimulilor critici
-dificultăți de dezangajare a atenției
-date privind acest tip de DAs sunt cele mai consistente
-evitare atențională
-pusă în evidență la durate mai lungi ale prezentării stimulilor
-datele disponibile sunt mai degrabă mixte

Mecanisme ale distorsiunilor atenționale

-responsabile de producerea componentelor observabile și măsurabile ale distorsiunilor
atenționale
-cel mai bine prin considerarea simultană a:
 Componentelor DA
 Stadiilor de procesare a informației (procesări automate- nelimitate sub aspectul
volumului de info, fără intenție, control sau conștientizare; procesări strategice- limitate
sub aspectul volumului de informații, intenționale, controlabile și conștientizabile)

Distorsiuni de interpretare
=tendința de a rezolva ambiguitatea preferențial într-un anumit mod
=interpretarea negativă a situațiilor ambigue
=exagerarea semnificației negative a situațiilor negative
Evaluare:
-testul situațiilor ambigue
-Cognitive Bias Questionnaire
-Scrambled Sentences Test
-Sentence Completion Test
-Sarcini de identificare a cuvintelor omofone
  Pare să fie implicate atât în anxietate, cât și în depresie
 Poate fi modelat prin parenting și se transmite generațional
 Modificarea lui presupune antrenarea generării unor interpretări alternative pozitive:
măsura în care individul își prezintă în imaginar reprezentările pozitive pare să fie
relevant pentru cât de eficiente ar putea să fie intervențiile.

Distorsiuni mnezice
=encodare, stocare și reactualizare preferențială a informațiilor, în congruență cu condiția clinică
a individului
Evaluare:
-dificil de evaluat, cu excepția reactualizării (sarcini de reamintire și recunoaștere)
-participanților le sunt prezentate serii de stimuli relaționați și nerelaționați cu condiția lor clinică
(să reactualizeze cât mai mulți termeni, să identifice itemii pe care i-au văzut anterior în cadrul
unui eșantion mai larg de itemi similari)
-Word Stem Completion: participanților li se cere să completeze o rădăcină de cuvânt cu primul
lucru care le vine în minte astfel încât să rezulte un cuvânt cu sens.

Tipuri de distorsiuni
Explicite vs. implicite
-mi se cere să îmi aduc aminte un anumit conținut pe care l-am învățat în mod explicit;
-implicite: trebuie să folosesc o anumită informație pe care o am, în funcție de anumite criterii
(ex. vizuale sau auditive)
Autobiografice
 de conținut
-întărirea rețelelor de amintiri pozitive
 de specificitate
-antrenarea specificității amintirilor

MODELE TEORETICE ȘI EMPIRICE ALE IMPLICĂRII DISTORSIUNILOR COGNITIVE

ÎN PSIHOPATOLOGIE

Modele teoretice
-modelele cognitive ale psihopatologiei asumă că distorsiunile cognitive joacă un rol important
în ceea ce privește instalarea și menținerea psihopatologiei
 distorsiunile cognitive= markeri ai tulburării mentale
 corectarea lor are valoare terapeutică
 distorsiunile cognitive acționează ca factori de vulnerabilitate în cazul persoanelor cu
simptome remise
Modele teoretice specifice:
 Network theory of affect
 Affect infusion model
 Modelul lui Williams

Network theory of affect

-emoțiile sunt reprezentate în sistemul cognitiv ca noduri centrale într-o rețea semantică
asociativă- ele au legături puternice cu alte concepte relaționate (ex. comportamente, credințe,
teme, sisteme de activare fiziologică, alte evenimente etc)
-info. emoțională e stocată sub forma propozițiilor/ aserțiunilor
-nodurile rețelei semantice pot fi activate de evenimente interne/ externe
-odată ce un nod e activat, activarea se propagă în rețea
-asocierile între nodurile de activare se fac prin învățare
-gândirea apare ca urmare a activării nodurilor
Predicții pe baza modelului:
-dacă dispoziția emoțională din momentul reactualizării potrivește dispoziția emoțională din
momentul învățării, reactualizarea va fi mai bună
-activitatea cognitivă a individului (gânduri, asocieri libere, interpretări) va fi congruentă tematic
cu starea lui emoțională
-un material care potrivește starea emoțională curentă a individului va fi învățat mai bine
-curba învățării va fi asociată pozitiv cu intensitatea afectului
Implicații clinice:
-persoanele depresive ar putea avea o densitate mai ridicată a conexiunilor formate în jurul unor
emoții/ experiențe/ amintiri negative
-pot fi mai vulnerabile să-și activeze rețeaua la impactul cu un eveniment negativ
-probabilitatea ca rețeaua semantică asociativă să fie dominată de o activare negativă (ca
valență_ e mai mare
-po avea dificultăți în a-și forma asocieri pozitive
-lipsa distorsiunilor pozitive poate fi cel puțin la fel de importantă ca prezența distorsiunilor
negative în ceea ce privește instalarea și menținerea tulburărilor emoționale
Limite:
-modelul nu face explicit distincția dintre diferite tipuri de distorsiuni cognitive, focalizându-se
cu prepoderență pe distorsiunile mnezice (cu toate că prezența distorsiunilor atenționale și de
interpretare poate fi inferată pe baza asumpțiilor de bază ale modelului.

Affect infusion
-efectul emoțiilor asupra cognițiilor va fi moderat de nivelul de modul în care se realizează
procesarea informațiilor dar și de relevanța personală:
• Atunci când procesarea informațiilor este puternic ghidată de stimulii din mediu, va exista un
nivel scăzut de interferență al stării afective (direct access);
• La fel se va întâmpla când informația este relevantă pentru obiective importante ale individului
(motivatedprocessing);
• Atunci când facem judecăți de suprafață / mai irelevante / intuitive, vom fi influențați de
congruența emoțională;
• Atunci când procesăm elaborat și extensiv, vom fi din nou influențați de efectul congruenței
emoționale (substansive processing).

Modelul lui Williams et al. (1997)

-pornește de la funcțiile diferite deservite de anxietate (i.e., anticiparea pericolului) și depresie
(i.e., procesarea eșecurilor trecute și a defectelor personale) și susține că procesarea de informații
e diferită în funcție de asta:
-în anxietate: „we expecta tendency to give priority to processing threathening stimuli; the
encoding involved in predominately perceptual rather than conceptual in nature”
• Distorsiuni atenționale
-în depresie: „the conceptual processing of internally generated material related to failure or loss
may be more relevant than perceptual vigilance”
• Distorsiuni mnezice
Dovezi
• Modelul lui Williams et al. (1997)
• Predicții pe baza modelului (vezi Eysenk& Keane, 2010)
• Anxietatea e asociată cu distorsiuni atenționale către stimuli amenințători; depresia –nu (dacă
sunt implicate doar procese perceptive)
• Anxietatea și depresia e asociată cu distorsiuni de interpretare a stimulilor/situațiilor ambigue;
dezambiguizarea se face în congruență cu tema centrală a tulburării (pericol vs eșec)
• Depresia e asociată cu distorsiuni mnezice explicite, pe când anxietatea nu
• Anxietatea e asociată cu distorsiuni mnezice implicite, pe când depresia nu (dacă sunt implicate
doar procese perceptive)
-predicțiile pe baza modelului sunt susținute în mare parte de date empirice
• Anxietatea (indiferent de tipul ei) e relaționată cu distorsiuni atenționale
• Distorsiunile mnezice explicite în depresie au suport empiric consistent (Wisco, 2009)
• Indivizii depresivi raportează mai multe amintiri (autobiografice) negative
• Indivizii depresivi raportează amintiri autobiografice supragenerale
• Anxietatea e asociată cu distorsiuni de interpretare (vezi, de ex., Hayes & Hirsch, 2007)
• Depresia e asociată cu distorsiuni de interpretare (vezi, de ex., Berna et al., 2011)
• Există și dovezile cu privire la biasărimnezice explicite și implicite în anxietate.
-există și date ce contrazic asumpțiile modelului:
• Distorsiunile atenționale apar de asemenea în depresie
• Distorsiuni mnezice implictepot fi evidențiate de asemenea în depresie, dacă stimulii au auto-
relevanță ridicată și presupun procesări de adâncime (Wisco, 2009);
• Rezultatele studiilor care au separat procesările perceptive de cele conceptuale susțin predicțiile
pe baza modelului: distorsiuni cognitive congruente cu dispoziția emoțională au fost observate în
depresie doar în cazul procesărilor conceptuale.