Ultimele precizari privind realizarea temei de cercetare corelațională pt.

M5
de evaluare.

1.Mai intai instalati in PC-ul vostru kitul SPSS_PASW Statistics 18, ca sa puteti intra in

baza de date SPSS- 90MasterandePsihologieR.sav 90MasterandePsihologieR.sav cu

rezultatele evaluării obtinute cu ajutorul a 7 chestionare profesionale de personalitate a unui
esantion reprezentativ de 90 studente(N=90) la un master de psihologie clinică.Nu uitati
atunci cand instalati kitul SPSS_PASW Statistics 18 sa parcurgeti intocmai pasii din fisierul
acestui kit - PASW Statistics 18.txt , pentru a beneficia nelimitat de pachetul de programe
SPSS_PASW Statistics 18(vezi punctul 1 al resurselor furnizate).
De asemenea, pt. a intelege si a utiliza SPSS-ul si cea mai importanta procedura a
statisticii inferentiale(parametrice) aplicate in psihologie-corelatia liniara bivariata
Pearson, documentati-va si valorificați următoarele resurse electronice si bibliografice,
puse la dispozitia dvs.:
1 -kitul de instalare a SPSS_PASW 18;
2-baza de date în SPSS-90MasterandePsihologieR.sav(pentru a o accesa instalati in PC-ul
dvs kitul de la punctul 1);
3- notele de curs privind testarea psihologică a personalitații (Gheorghe-Pertea-
Psihodiagnoza-Personalitatii-chestionarele-Update.doc);
4-ExtrasCarteStatisticaPsihoCapitolele 7 +8;(din CarteaStatisticaPertea2009EDP).
Inainte de a efectua corelația liniară Pearson si a accesa baza de date în SPSS-
90MasterandePsihologieR.sav este bine sa avem idee cum a fost creata aceasta baza de
date si pasii care au precedat cercetarea dvs. corelationala, analiza in aceasta baza de
date(vezi cap.4-Pachetul statistic SPSS/PASW in cartea„Perțea Gh.(2009),Statistica psihologică
şi prelucrarea informatizată: introducere în aplicaţiile SPSS (PASW)).
S-au efectuat, in ordine următoarele operatii:
-s-a definit in fereastra „Variabile view” metadatele asociate variabilelor luate in
considerare in analiza statistica ce urmeaza sa fie facuta(s-a descris prescurtat si mai in
detaliu denumirile chestionarelor aplicate si scalele/insusirile de personalitate vizate de
acestea si coloanele care definesc calculul de corelatie Pearson);
-apoi s-a introdus prin deschiderea ferestrei„Data view”, pe linia din dreptul
numelui fiecarui subiect testat scorurile brute la scalele chestionarelor scorate cu ajutorul
grilelor de scorare aplicate pe formularele de raspunsuri ale fiecarui chestionar( completate
de fiecare subiect testat).In continuare pe linie,in dreptul numelui fiecarui subiect(student) in
continuarea scorurilor obtinute la scalele chestionarelor s-au introdus notele obtinute la
disciplinele curriculei de invatamant(ca indicatori partiali ai performantei
scolare/academice) precum si mediile semestriale obtinute la disciplinele parcurse si media
anuala(ca indicatori globali ai performantei academice).
Pentru a obține outputul cu rezultatele analizei de corelatie liniara, bivariata-Pearson, cat
si pentru a interpreta datele matricei de intercorelatii(correlations),parcurgem pasii rezumati
in capitolul 8(vezi extrasul din acest capitol de statistica) din cartea de statistica psihologica
citata mai sus- capitolele 7(p.227-248) și 8(p.262-2674).
5. Apoi realizati proiectul de cercetare in format word redactând maximum 3 la 4 pagini,
alegand alta tema de cercetare si analiza a datele Q(chestionar) si a datelor C(criteriu)
continute in baza de date SPSS, obtinuta cu ajutorul celor 7 chestionare de personalitate,
parcurgand, insa, punctele descrise de noi in cele 5 modele de analiza si de interpretare a
rezultatelor matricei corelationale obtinuta de dvs.

1
 Reamintim punctele/pasii care trebue parcursi pt. a realiza proiectul de cercetare
corelationala:
1. După ce ati inventariat și va-ti documentat din resursele bibliografice si tehnice avute la
dispozitie, alegeti si realizati o temă a dumneavoastră, asemănătoare după unul din
următoarele modele de studiu prezentate de noi (design 1-5) ale cercetarii
corelationale(tema si ipoteza dvs. sa nu fie identice cu unul din modelele noastre,adica să
nu se refere la aceleași variabile):
1. validare de construct(design 1), intre unele scale sau factori de personalitate
diagnosticati cu același chestionar(pentru a stabilii ce relație exista intre acele
scale/constructe de personalitate explorarate de acel chestionar);
2. validare de constructe/scale(design 2) existente în chestionare diferite, pentru a
vedea ce relatii de continut psihologic există intre acele constructe/scale de
personalitate;
3. validarea reciproca a unor constructe/scale similare(design 3) explorate cu
ajutorul unor chestionare de personalitate diferite si de catre autori diferiti;
4. validare de criteriu/predictivă(design 4) intre scale(factori, insusiri) de
personalitate și indicatori globali ai performanței academice-mediile
semestriale(Ms1, Ms2) si/sau media anuală(M-anuala);
5. validare de criteriu/predictivă(design 5) intre scale(factori, insusiri) de
personalitate și indicatori partiali ai performanței academice-notele obtinute
la diferite materii de studiu;
2. Formulați tema cercetarii(la modul mai general sau mai specific);
3. Formulați ipoteza cercetarii(H1);
4. Redactați punctul cel mai important al cercetării;„Rezultate și concluzii”
Interpretați și prezentați rezultatele reieșite din outputul/tabelul de tip matrice de
intercorelatii obținut dupa ce ati realizat pasii analizei de corelatie bivariata(vezi extrasul din
cap.8 din cartea de statistica, intitulat „Teste statistice parametrice cu SPSS-Coeficientul de
corelație liniară Pearson-r), accesand baza de date SPSS-90MasterandePsihologieR.sav
urmand sagetile(Analyze→Correlate→Bivariate);apoi în caseta de dialog selectati
variabilele care vor fi analizate;după ce ați obținut tabelul cu matricea de intercorelații
interpretați rezultatele urmand pașii de la punctul „Rezultate și concluzii” parcursi in acele 5
modele pezentate(design 1-5); realizati modul de interpretare a coeficienților de corelație, a
coeficienților de determinare și a mărimii efectului, precum și felul cum s-au confirmat
ipoteza/ipotezele stabilite la tema de cercetare aleasa;pentru a ințelege mai bine cele 3 mari
criterii de interpretare și analiză de corelație bivariată și a relației dintre variabilele de
personalitate studiate, revedeți extrasul din cap.7 din cartea de statistica, intitulat, „Teste
statistice parametrice pentru date cantitative- Interpretarea coeficienților de corelaţie și de
determinare; mărimea efectului.”

Veniti cu proiectul realizat, atat in format electronic pe un memory-stik, cat si in

format hartie(sa contina maximum 3 pagini).In prima zi a M5(4 noiembrie 2017)se va face,
in fata colegilor de curs, prezentarea temei alese de cercetare si a concluziilor analizei de
corelatie efectuata, pe durata, a cel mult 5—7 minute (prezentarea sub forma de slide-uri
în PowerPoint este optionala).

2
 1.Studiu 1(design 1) de Validitate de construct, intre scale sau factori de
personalitate diagnosticati cu același chestionar
1.1.Tema cercetării:Relația dintre tipurile/constructele psihologice IAS(Investigativ,
Artistic,Social-ce alcătuiesc codul modal de interese al profesiei de psiholog) stabilite cu
ajutorul Chestionarul tipologic Holland.(Tab. 1).

1,2.Ipoteza H1: Presupun ca intre tipurile/constructele psihologice I-Investigativ, A-

Artistic si S-Social, stabilite cu ajutorul Chestionarului tipologic de interese
Holland,exprimate prin sigla IAS(considerate in literatura de specialitate ca fiind codul
modal de interese al practicanților în sfera psihologiei, „cod modal”, adica identificat la
majoritatea studentilor la psihologie, cât și la majoritatea psihologilor), există o corelație
liniară pozitivă semnificativă(Adica daca un student la psihologie/psiholog obtine un
scor ridicat la oricare dintre cele 3 categorii de interese, tinde sa obtina un scor ridicat si
la celelalte doua).
1.3. Rezultate si concluzii
Tabelul 1-Rezultatele calculelor de corelație liniară Pearson(matricea de intercorelații)
dintre tipurile Holland de interese-scalele I-investigativ, A-artistic și S-social(ce
formează codul modal de interese al profesiei de psiholog)

Intercorelații(correlations)
Intre Tipurile Holland de interese
ocupaționale:I-Investigativ, A-Artistic
si S-Social(cunoscut ca fiind codul
modal de interese al profesiei de scala I_Holland scala A_Holland scala S_Holland
psiholog) Tipul investigativ Tipul artistic Tipul social
scala I_Holland Pearson 1 r=(0,54)/0,541** r=(0,41)/0,415**
Tipul investigativ Correlation
Sig. (2- 0,000 0,000
tailed)
N 90 90 90
scala A_Holland Pearson r=(0,54)/0,541** 1 0,194
Tipul artistic Correlation
Sig. (2- 0,000 0,067
tailed)
N 90 90 90
scala S_Holland Pearson r=(0,41)/0,415** 0,194 1
Tipul social Correlation
Sig. (2- 0,000 0,067
tailed)
N 90 90 90

**Semnificatie la un p≤0,01, bilateral/bidirectional(** Correlation is significant at the

0.01 level -2-tailed)

3
Cu doua stelute**(Correlation is significant at the 0.01 level -2-tailed) SPSS-ul marcheză
coeficientii de corelatie puternic semnificativi la un p≤ 0,01 bilateral(probabilitatea de
risc este sub 1%, adica=0,01/2*100=0,5% ); în realitate indicatorii probabilității de risc(Sig.
-2-tailed-bilaterali), după cum observăm, sub fiecare coeficient de corelație semnificativ
trecuti cu rosu, sunt mult mai mici decat 0,01 supra 2
(0,01/2).
Putem observa în matricea de intercorelație de mai sus că, atunci când pragurile de
semnificație bilaterale(Sig. 2-tailed)sunt mai mici de 0,0001, SPSS-ul trece după virgulă
numai 3 zerouri, adică .000/0,000, ceea ce înseamna că acel coeficient de corelație r, validat
astfel de pragul de semnificație -Sig. 2-tailed, este fără nici o probabilitate de risc, adică
este o corelație sigură între acele două variabile psihice.
Analizând rezultatele calculării coeficienților de corelație liniară
Pearson(matricea de intercorelatie, salvată in Tab.1 word si prezentarea 1.1.PowerPoint),
putem concluziona următoarele:
Între tipul I-investigativ de interese și tipul A-artistic există o corelaţie pozitivă
semnificativă, mare, ridicată, majoră de r=(0,54)/0,541** la un p<0.01 bilateral(p=0,000),
(vezi tab. 2, din extrasul din cartea de statistica psihologică, cap. 7 privind interpretarea
coeficientilor de corelatie) ceea ce exprimă o asociere substantială(vezi tab.3, în extrasul
din cartea de statistica psihologică cap.7 privind interpretarea coeficientilor de corelatie),
intre aceste două tipuri de interese la studentele de la psihologie, există o mare probabilitate
ca un scor ridicat obținut la tipul I-investigativ, sa se asocieze cu un scor ridicat și la
interesul de tip A-artistic. Mărimea coeficientului de determinare r2, care este mai
relevanta pentru a arata influenta dintre doua variabile care se asociaza semnificativ
una cu cealalta se calculeaza ridicand la puterea 2 coeficientul de corelatie liniară simpla r
Pearson, adica in corelatia de mai sus dintre tipul I-Investigativ si tipul A-Artistic de
interese, r2 =0,5412 = 0,297(pt. a-l transforma în procente, acest rezultat îl inmultim cu o
100, apoi rotunjim lăsând numai 2 zecimale, adică obtinem 0,297*100≈30%), ceea ce
însemnă că aproximativ 30% din scorul obținut la tipul Investigativ influențează scorul
obținut la tipul A-artistic și invers. Mărimea efectului unei variabile de personalitate asupra
celeilalte, care inseamna acelasi lucru cu coeficientul de determinare(r2) este in acest caz
una mare(vezi Tab.4 în extrasul din cartea de statistica psihologică, cap. 7, referitor la
interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
Între tipul I-investigativ de interese și tipul S-social există o corelaţie pozitivă semnificativă,
medie, moderată, de r=(0,41)/0,415** la un p<0.01 bilateral(p=0,000), ceea ce exprimă o

4
asociere moderată(vezi tabele 2 și 3, din „Extrasul din cartea de statistica psihologică
privind interpretarea coeficientilor de corelatie”), între aceste două tipuri de interese la
studentele de la psihologie; altfel spus, există o probabilitate de nivel mediu ca un scor
ridicat obținut la tipul I-investigativ, sa se asocieze cu un scor ridicat și la interesul de tip
S-social. Mărimea coeficientului de determinare este r2 =0,4152 = 0,172*100≈17%, ceea
ce însemnă că aproximativ 17% din scorul obținut la tipul Investigativ influențează scorul
obținut la tipul S-social și invers.Mărimea efectului unei variabilede personalitate asupra
celeilalte este in acest caz un efect moderat spre mare(vezi Tab. 4, în extrasul din cartea
de statistica psihologică, referitor la Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii
efectului).
Intre tipul S-social de interese și tipul A-artistic există un coeficient de
corelație pozitiv, dar nesemnificativ r=(0,19)/0,194 la un p=0,067˃0,05 bilateral, ceea ce
infirmă parțial ipoteza noatră H1, care prevede faptul ca „între(toate) tipurile I-Investigativ,
A-Artistic si S-Social, stabilite cu ajutorul Chestionarului tipologic de interese Holland,
exprimate prin sigla IAS, considerate in literatura de specialitate ca fiind codul modal de
interese(identificat la majoritatea studentilor la psihologie), cât și la majoritatea
psihologilor, există o corelație liniară pozitivă semnificativă”.
In concluzie, ipoteza noastra H1 se confirma in privinta existenței unei corelatii liniare
semnificative pe un eșantion reprezentativ mare (N=90)de studente la un master de
psihologie intre tipurile de interese modale I-investigativ și A-artistic(r=0,54**) și intre I-
investigativ și S-social(r=0,41**).
Nu se confirmă existența unei corelații semnificative intre tipul de interese A-artistic și tipul
de interese S-social(r=0,19, la un p=0,067˃0,05 bilateral).

2.Studiu 2(design 2) de Validare de construct, intre scale sau factori de personalitate

diagnosticati cu chestionare diferite

2.1.Tema cercetării: Relația dintre tipurile/constructele psihologice IAS(Investigativ,

Artistic,Social-ce alcătuiesc codul modal de interese al profesiei de psiholog) stabilite cu
ajutorul Chestionarul tipologic Holland și factorul PY-simtul psihologic investigat cu
ajutorul Inventarului de personalitate CPI(Tab. 1 de mai jos).
2.2. Ipoteza H1: Presupun ca intre tipurile I-Investigativ, A-Artistic si S-Social,
stabilite cu ajutorul Chestionarului tipologic de interese Holland, exprimate prin sigla
IAS(considerate in literatura de specialitate ca fiind codul modal de interese identificat
la majoritatea psihologilor) și factorul PY-simtul psihologic investigat cu ajutorul
Inventarului de personalitate CPI, există coeficienți semnificativi de corelație
pozitivă(adica studentele la psihologie care obtin scoruri mari la tipurile de interese Holland
I, A, si S, tind să obtină, la fel, scor mare si la PY-CPI-Simțul psihologic).
Mergând la analiza coeficienților de corelație liniara Pearson din cadrul matricei de
intercorelații prezentată în tabelul 1 de mai jos, putem sa verificăm adevărul ipotezei H1 de
mai sus, care prezumă că, intre tipurile I-Investigativ, A-Artistic si S-Social, stabilite cu
ajutorul Chestionarului tipologic de interese Holland, exprimate prin sigla IAS, considerate

5
 in literatura de specialitate ca fiind codul modal de interese identificat la majoritatea
psihologilor și factorul PY-simtul psihologic investigat cu ajutorul Inventarului de
personalitate CPI, exista coeficienti semnificativi de corelație pozitiva(adica studentele la
psihologie care obtin scoruri mari la tipurile de interese Holland I, A, si S, vor obtine si la
PY-CPI-Simțul psihologic, scor mare).
Acest tip de cercetare psihologică corelațională și exploratorie se numește tot studiu de
validare de constructe de personalitate care stabilește natura relației dintre factorii sau
scalele de personalitate relativ asemănătoare/similare ca și conținut psihologic, apartinand
insa, unor instrumente diferite de tip chestionar(Chestionarul de interese Holland și
Inventarul de personalitate CPI).
2.3. Rezultate si concluzii
Tabelul 1. Rezultatele calculelor de corelație liniară Pearson(matricea de intercorelații)
dintre scale/constructe de personalitate provenind din chestionare diferite:tipologia IAS,
adica I-Investigativ, A-Artistic, S-Social a lui Holland și factorul psihologic investigat de
scala PY-Simțul psihologic, aparținând Inventarului de Personalitate California(CPI)
Intercorelații dintre scala I_Holland scala A_Holland scala
scale de personalitate Tipul Tipul artistic S_Holland
provenind din investigativ Tipul social
chestionare diferite
scala PY_CPI Pearson r=(0,32)0,317** r=(0,36)0,364** r=(0,11)0,113
Simtul psihologic Correlation
Sig. (2-tailed) 0,002 0,000 0,287
N
90 90 90

Analizând matricea de intercorelație din Tabelul 1 de mai sus, putem concluziona:

1. Între tipul A-artistic de interese Holland și factorul de personalitate PY-Simțul

psihologic vizat de o scala din Inventarul de personalitate CPI, există o corelaţie
**
pozitivă semnificativă, medie, moderată, de r=0,36 la un p<0.01
bilateral(p=0,000), ceea ce exprimă o asociere moderată( vezi tab. 2 și 3, din
extrasul din cartea de statistica psihologică, cap.7 privind interpretarea
coeficientilor de corelatie). Între constructul de tip A-artistic de interese descris de
Holland și factorul de personalitate PY-Simțul psihologic vizat de o scala din
Inventarul de personalitate CPI, la studentele de la psihologie, există o suprapunere în
procente exprimată prin mărimea coeficientului de determinare r2 =0,3642 = 0,13,
ceea ce însemnă că aproximativ 13% din scorul obținut la tipul Investigativ
influențează scorul obținut la factorul PY –simț psihologic și invers.Mărimea
efectului unei variabile de personalitate asupra celeilalte este in acest caz un efect
mediu(vezi Tab. 4, în extrasul din cartea de statistica psihologică, referitor la

6
 Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii efectului, referitor la
Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
2. Între tipul I-investigativ de interese Holland și factorul de personalitate PY-Simțul
psihologic vizat de o scala din Inventarul de personalitate CPI, există o corelaţie
pozitivă semnificativă, medie, moderată, de
**
r=0,32 la un p<0.01 bilateral(p=0,002), ceea ce exprimă o asociere
moderată().Între constructul de tip I-investigativ de interese descris de Holland și
factorul de personalitate PY-Simțul psihologic vizat de o scala din Inventarul de
personalitate CPI, la studentele de la psihologie, există o suprapunere în procente
exprimată prin mărimea coeficientului de determinare r2 =0,3172 = 0,10, ceea ce
însemnă că aproximativ 10% din scorul obținut la tipul Investigativ influențează
scorul obținut la factorul PY –simț psihologic și invers.Mărimea efectului unei
variabile de personalitate asupra celeilalte este in acest caz un efect mic spre
mediu(vezi Tabelul 4, de mai jos, referitor la Interpretarea coeficientului de
determinare si a mărimii efectului).
3. Intre tipul S-social de interese și factorul de personalitate PY-Simțul psihologic
există un coeficient de corelație r pozitiv, dar nesemnificativ r=0,11 la un
p=0,29˃0,05 bilateral, ceea ce infirmă parțial ipoteza noatră H2, care prevede că
„intre toate tipurile I-Investigativ, A-Artistic si S-Social, stabilite cu ajutorul
Chestionarului tipologic de interese Holland, exprimate prin sigla IAS și factorul
PY-simtul psihologic investigat cu ajutorul Inventarului de personalitate CPI, ar
exista coeficienti semnificativi de corelație pozitiva(adica studentele la psihologie care
obtin scoruri mari la tipurile de interese Holland I, A, si S, vor obtine si la PY-CPI-
Simțul psihologic, scor mare)”.
In concluzie, ipoteza noastra H1 se confirma in privinta existenței unei corelatii
liniare semnificative pe un eșantion reprezentativ mare (N=90)de studente la un
master de psihologie intre tipurile de interese modale A-artistic(r=0,36 ** la un
p<0.01 bilateral(p=0,000), tipul I-investigativ(r=0,32 ** la un p<0.01
bilateral(p=0,002) și factorul PY-simtul psihologic investigat cu ajutorul Inventarului
de personalitate CPI. Nu se confirmă existența unei corelații semnificative intre
tipul de interese S-social și factorul PY-simtul psihologic investigat cu ajutorul
Inventarului de personalitate CPI (r=0,11, la un p=0,287>0,05).

3.Studiu 3(design 3):de Validare de constructe psihologice similare incluse in

chestionare de personalitate create de autori diferiți

3.1.Tema cercetării:„Validarea reciprocă a constructului E-Extraversie explorat de

autori diferiți: Eysenck în EPQ și Mayer-Briggs în MBTI”

3.2.Ipoteza H1: Presupunem ca intre rezultatele obținute la scalele de E-extraversie din

Chestionarul EPQ și E-extraversia din Indicatorul tipologic de preferințe MBTI, trebuie

7
să existe o corelație ridicată pozitivă similară coeficientului de fidelitate(r≥0,70), fiind
vorba de constructe de personalitate similare

3.3. Rezultate si concluzii

Prezentam in continuare output-ul cu rezultatul calculului de corelatie liniara
Pearson(matricea de intercorelatie) în acest studiu de validare a constructului de
personalitate-E-extraversia în abordarea lui Eysenck în Scalele de personalitate EPQ și E-
extraversia în abordarea autoarelor Meyer și Briggs în Chestionarul tipologic MBTI.
Tabelul 1-Rezultatele calculelor de corelație liniară Pearson(matricea de intercorelații)
dintre E-extraversia EPQ și E-extraversia MBTI
Descriptive Statistics
Constructele corelate Mean Std. Deviation N
scala E_MBTI Extraversia 15,0444 5,84425 90
scala E_EPQ Extraversia 14,0444 4,04722 90

scala E_MBTI scala E_EPQ

Constructele corelate Indici numerici
Extraversia Extraversia
scala E_MBTI Pearson Correlation-r 1 ,718**
Extraversia Sig. (2-tailed) ,000
N 90 90
scala E_EPQ Pearson Correlation-r ,718** 1
Extraversia Sig. (2-tailed) ,000
N 90 90

Analizând rezultatele calculării coeficienților de corelație liniară Pearson-matricea de

intercorelatie, salvată in fisierul word, putem concluziona următoarele:
Între scala de E-extraversie din Chestionarul EPQ al lui Eysenck și scala E-
extraversie din Indicatorul tipologic Meyer-Briggs MBTI există un coeficient de corelație
pozitivă, foarte mare, foarte ridicat, major, echivalent cu un coeficient de fidelitate(vezi
tab.2, în extrasul din cartea de statistica psihologică privind interpretarea coeficientilor
de corelatie) de r=0,718**, marcat cu două steluțe, prin rotunjire r=0,72, semnificativ la un
p<0.01 bilateral(p=0,000), ceea ce exprimă o asociere foarte puternică între scorurile
obținute de cele două scale, practic măsoară același construct, încât pot fi substituite
una cu cealaltă în măsurarea extraversiei(vezi tab.3, în extrasul din cartea de statistica
psihologică privind interpretarea coeficientilor de corelatie).
Mărimea coeficientului de determinare este r2 =0,7182 = 0,515(pt. a-l transforma în
procente, acest rezultat îl inmultim cu o 100, apoi rotunjim lăsând numai 2 zecimale,
adică obtinem 51%), ceea ce însemnă că aproximativ 51% din scorul obținut la scala E-

8
extraversie EPQ influențează scorul obținut la scala E-extraversie MBTI și invers. Mărimea
efectului unei variabile de personalitate asupra celeilalte este in acest caz una mare(vezi
Tab.4 în extrasul din cartea de statistica psihologică referitor la interpretarea
coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
In concluzie, ipoteza noastra H1, prin care„Presupunem ca intre rezultatele obținute la
scalele de E-extraversie din Chestionarul EPQ și E-extraversia din Indicatorul tipologic
de preferințe MBTI, trebuie să existe o corelație ridicată pozitivă, similară coeficientului
de fidelitate(r≥0,70), fiind vorba de constructe de personalitate similare”, se confirmă în
totalitate.

4.Studiul 4(design 4)Validare de criteriu intre unele scale/trăsături de personalitate ale

Inventarului de personalitate California(CPI) si unii indicatori - criteriu globali ai
performanței academice pe un eșantion reprezentativ(N=90) de studente la un master
de psihologie clinică
Parcurgem demersul unui cercetarii de validitate de criteriu(validitate predictivă) a 4
scale de personalitate(date de tip chestionar=date Q) obtinute prin aplicarea Inventarului de
personalitate CPI-480 prin calcularea cu ajutorul SPSS 18 a coeficientilor de corelatie liniara
bivariata Pearson pe un esantion reprezentativ de studente la un master de psihologie
clinică(N=90) in raport cu 3 indicatorii globali ai performantei academice(MS1-Media
Semestrului 1, MS2-Media Semestrului 2 si M-anuală-Media anuală).
4.1.Tema cercetarii:„Relația dintre 4 scale/factorii de personalitate evaluați cu ajutorul
Inventarului de personalitate California-CPI:activism prin conformism(AC), activism prin
independență(AI), eficiență intelectuală(IE), simțul psihologic(PY) și 3 indicatori globali ai
performanței academice(MS1-Media Semestrului 1, MS2-Media Semestrului 2 si M-anuală-
Media anuală) la studentele de anul I ale unui master de psihologie clinică(UEB, N=90)”.
4.2.Ipoteza cercetarii(H1):„Este posibil ca, între scalele/factorii de personalitate: activism prin
conformism(AC), activism prin independență(AI), eficiență intelectuală(IE) si simțul
psihologic(PY), evaluați cu ajutorul Inventarului de personalitate California-CPI și cei 3
indicatori globali ai performanței academice(MS1-Media Semestrului 1, MS2-Media
Semestrului 2 si M-anuală-Media anuală) la studentele de anul I ale unui master de psihologie
clinică(UEB, N=90), să existe o corelație liniară Pearson, pozitivă, semnificativă”.
Altfel spus, „Este posibil ca, scalele/factorii de personalitate: activism prin conformism(AC-
CPI), activism prin independență(AI-CPI), eficiență intelectuală(IE-CPI) și simțul
psihologic(PY-CPI), evaluați cu ajutorul Inventarului de personalitate California-CPI, să se
constituie ca predictori semnificativi ai succesului academic la studentele de anul I ale unui
master de psihologie clinică”.
4.3. Rezultate si concluzii
Dupa ce obtinem outputul de mai jos(Tabelul 1, matricea de intercorelatie dintre datele
Q-chestionar și datele C-criteriu), matricea de intercorelatie: Validare de criteriu intre
scalele CPI(AC,AI,IE și PY) si mediile semestriale si anuală, pe un eșantion de studente
la un master de psihologie clinică(UEB, 2013, N=90)
Media sem. Media sem. Media
Intercorelatii date Q și date C
1(MS1) 2(MS2) anuală(MAnI)
**
1.Scala AC_CPI- Pearson Correlation 0,202 (0,28)0,284 (0,29)0,287**
4
9
Activism prin Sig. (2-tailed) 0,056 0,007 0,006
conformism N 90 90 90
* *
2.Scala AI_CPI- Pearson Correlation (0,25)0,247 (0,23)0,226 (0,27)0,270*
Activism prin 3
independență Sig. (2-tailed) 0,019 0,032 0,010
N 90 90 90
** **
3.Scala IE_CPI- Pearson Correlation (0,43)0,427 (0,41)0,415 (0,49)0,488**
Eficiență intelectuală 1
Sig. (2-tailed) 0,000 0,000 0,000
N 90 90 90
* *
4.Scala PY_CPI- Pearson Correlation (0,26)0,256 (0,27)0,268 (0,32)0,316**
Simțul psihologic 2
Sig. (2-tailed) 0,015 0,011 0,002
N 90 90 90
Analizând matricea de intercorelație din Tabelul 1 de mai sus, putem constata, in
ordine descrescatoare următorii coeficienți semnificativi de validare de criteriu(predictivă)
dintre unii factori/scale de personalitate ai Inventarului de personalitate California(CPI-480) și
indicatorii globali de performanță academică, MS1-media semestrului 1, MS2-media
semestrului 2 și MAnI –media anului I, după cum urmeaza:
Între rezultatul la Scala IE_-Eficiență intelectuală a Inventarului de Personalitate
California(CPI) și indicatorii globali ai performanței academice, s-au înregistrat coeficienți
de corelaţie pozitivă semnificativă, medie, moderată, în ordine descrescătoare, astfel:de
r=0,488 **, prin rotunjire r=0,49** cu media anului I-MAnI, de 0,427**, prin rotunjire
r=0,43** cu media semestrului 1(MS1), de r=0,415** , prin rotunjire r=0,41 cu media
semestrului 2(MS2) la un p<0.01 bilateral(p=0,000), ceea ce exprimă o asociere
moderată(vezi tabelele 2 și 3 din extrasul din cartea de statistică psihologică privind
interpretarea coeficientilor de corelatie).Putem afirma că scala Scala IE-Eficiența
intelectuală a Inventarului de Personalitate California(CPI), poate constituii un predictor
bun al indicatorilor globali ai performanței academice.
Între factorul de personalitate sau scala Scala IE_-Eficiență intelectuală a
Inventarului de Personalitate California(CPI), la studentele de la psihologie și indicatorii
performanței academice,media anului I-MAnI, media semestrului 1(MS1) și media
semestrului 2(MS2), există o suprapunere în procente exprimată prin mărimea coeficientilor
de determinare corespunzători, calculați în următoarea ordine: r2 =0,4882 = 0,238, ceea ce
înseamnă că aproximativ 24% din scorul obținut la scala de IE-eficiență intelectuală
influențează pozitiv media anuală-MAnI; r2 =0,4272 = 0,182, dintre scala IE și MS1,ceea
ce inseamna ca în proporție de 18%, scorul la scala IE influențează media semestrului I-
MS1, r2= 0,4152 =0,172, dintre scala IE și MS2, înseamnă că în proporție de 17%, scorul
la scala IE influențează media semestrului 2-MS2.Mărimea efectului unei variabile de
personalitate cum este Eficiență intelectuală a Inventarului de Personalitate California(CPI)
asupra indicatorilor globali ai performanței academice globale este in acest caz un efect
mediu spre mare(vezi Tabelul 4, din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la
Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii efectului).

10
 Între factorul de personalitate PY-Simțul psihologic din CPI și indicatorii globali ai
performanței academice, s-au înregistrat coeficienți de corelaţie pozitivă semnificativi, de
valoare medie și mică, în ordine descrescătoare, astfel: r=0,316**, prin rotunjire r=0,32**,
la un p≤0,01,bilateral(p=0,002) cu media anuală-MAnI. Coeficienții de corelație liniară
Pearson r dintre scala PY-simțul psihologic din CPI și mediile semestrelor 1 și 2 sunt
semnificativi, dar se situează la un p<0.05 bilateral, după cum urmează:r= 0,268*, prin
rotunjire r=0,27*(p=0,011) cu media semestrului 2(MS2), de r=0,256**, prin rotunjire
r=0,26*(p=0,015) cu media semestrului 1(MS2), ceea ce exprimă o tendință de asociere
mica/scăzută a scorului la scala PY-simțul psihologic din CPI și mediile celor două
semestre (vezi tabelele 2 și 3 din extrasul din cartea de statistică psihologică privind
interpretarea coeficientilor de corelatie).
Între factorul de personalitate sau scala Scala PY- Simțul psihologic a Inventarului de
Personalitate California(CPI), la studentele de la psihologie și indicatori ai performanței
academic,cum sunt media anuală-MAnI, media semestrului 1(MS1) și media semestrului
2(MS2) există o suprapunere în procente exprimată prin mărimea coeficientilor de
determinare r2 =0,3162 = 0,099, ceea ce însemnă că aproximativ 10% din scorul obținut la
scala Scala PY- Simțul psihologic influențează pozitiv media anuală(MAnI), marimea
efectului fiind mica spre medie.Între scala PY-simtul psihologic și media semestrului
2(MS2) calculând coeficientul de determinare obținem un r2 =0,2682 = 0,071, ceea ce
inseamna o mărime a efectului mică spre medie de aproximativ 7%.De asemenea PY-
simtul psihologic influențează media semestrului 1(MS1) în proporție mică spre medie
de 6%(r2= 0,2562 =0,065).În concluzie, mărimea efectului unei variabile de personalitate
cum este PY-Simțul psihologic, a Inventarului de Personalitate California(CPI) la
studentele unui master de psihologie clinica este mică mică spre medie în ceea ce privește
mediile semestriale si mică spre medie în ceea ce privește media anuală(vezi Tabelul 4,
din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la Interpretarea coeficientului de
determinare si a mărimii efectului).
Între factorul de personalitate/scala AI-CPI-activism prin independență și
indicatorii globali ai performanței academice, s-au înregistrat coeficienți de corelaţie
pozitivă semnificativi, de nivel mic, de asociere scăzută, în următoarea ordine
descrescătoare: r=0,270*, prin rotunjire r=0,27*,la un p≤0,05,bilateral(p=0,010) cu media
generală anuală(MAn.I), de r= 0,247*, prin rotunjire r=0,25* cu media semestrului
1(MS1), de r=0,226*, prin rotunjire r=0,23* cu media semestrului 2(MS2) la un p<0.05
bilateral(p=0,019), ceea ce exprimă o asociere mica/scazută(vezi tabelele 2 și 3 din
extrasul din cartea de statistică psihologică privind interpretarea coeficientilor de corelatie a
coeficienților de determinare).
Între factorul de personalitate sau scala AI-CPI-activism prin independență, la
studentele de la psihologie și indicatori ai performanței academice,cum sunt media
anuală(MAnI), media semestrului 1(MS1) și media semestrului 2(MS2), există o suprapunere
în procente exprimată prin mărimea coeficientilor de determinare, astfel r2 =0,2702 = 0,072,
ceea ce însemnă că aproximativ 7% din scorul obținut la scala AI-CPI-activism prin
independență, influențează pozitiv media anuală(MAnI), r2 =0,2472 = 0,061, ceea ce
inseamna ca în proporție de aproximativ 6%, influențează media semestrului 1(MS1),
r2= 0,2262 =0,051, adică în proporție de 5%, influențează media semestrului
11
2(MS2).Mărimea efectului unei variabile de personalitate cum este AI-CPI-realizare prin
independență asupra indicatorilor globali ai performanței academice la studentele unui
master de psihologie clinica este unul mic spre mediu(vezi Tabelul 4, din extrasul din cartea
de statistică psihologică, referitor la Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii
efectului).
Între factorul de personalitate/scala AC-CPI-activism prin conformism și
indicatorii globali ai performanței academice, s-au înregistrat coeficienți de corelaţie
pozitivă semnificativi, de nivel relativ mic de asociere scăzută spre medie, de r=0,287**,
prin rotunjire r=0,29**, la un p≤0,01,bilateral(p=0,006) cu media generală anuală(MAn.I)
și de r= 0,284**, la un p≤0,01, bilateral, prin rotunjire r=0,28** cu media semestrului
2(MS2).(vezi tabelele 2 și 3 din extrasul din cartea de statistică psihologică privind
interpretarea coeficientilor de corelatie a coeficienților de determinare).
Între factorul de personalitate/scala AC-CPI-activism prin conformism și media
semestrului 1(MS1) s-a inregistrat un coeficient de corelatie liniara pozitiv, dar
nesemnificativ de r=202 la un p=0,056 mai mare decât p=0,05.
Între factorul de personalitate sau scala AI-CPI-realizare prin independență, la
studentele de la psihologie și indicatori ai performanței academice,cum sunt media
anuală(MAnI) și media semestrului 2(MS2) există o suprapunere în procente exprimată prin
mărimea coeficientilor de determinare, astfel r2 =0,2872 = 0,082, ceea ce însemnă că
aproximativ 8% din scorul obținut la scala AI-CPI-realizare prin independență,
influențează pozitiv media anuală(MAnI), r2 =0,2842 = 0,080, ceea ce inseamna ca în
proporție tot de aproximativ 8%, influențează media semestrului 2(MS2).Mărimea
efectului unei variabile de personalitate cum este AC-CPI-activism prin conformism
asupra celor doi indicatori globali ai performanței academice la studentele unui master de
psihologie clinica este unul mic spre mediu(vezi Tabelul 4, din extrasul din cartea de
statistică psihologică, referitor la Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii
efectului).
În concluzie, ipoteza H1, conform căreia, „Este posibil ca, între scalele/factorii de
personalitate: activism prin conformism(AC-CPI), activism prin independență(AI-CPI),
eficiență intelectuală(IE-CPI) si simțul psihologic(PY-CPI), evaluați cu ajutorul Inventarului
de personalitate California-CPI și cei 3 indicatori globali ai performanței academice(MS1-
Media Semestrului 1, MS2-Media Semestrului 2 si M-anuală-MAnI) la studentele de anul I
ale unui master de psihologie clinică(UEB, N=90), să existe o corelație liniară Pearson,
pozitivă, semnificativă”, s-a confirmat aproape în totalitate.
Scalele/factorii de personalitate: activism prin conformism(AC-CPI), activism prin
independență(AI-CPI), eficiență intelectuală(IE-CPI) și simțul psihologic(PY-CPI), evaluați
cu ajutorul Inventarului de personalitate California-CPI, se constituie ca predictori
semnificativi ai succesului academic la studentele de anul I ale unui master de psihologie
clinică”.

5.Studiul 5(design 5) de validare de criteriu(validitate predictivă) a 4 scale/trăsături de

personalitate(date de tip chestionar=date Q) aparținând a 3 inventare de personalitate(NEO
PI R, CPI-480 și CP-14 F) realizat prin calcularea cu ajutorul SPSS 18 a coeficientilor de
corelatie liniara bivariata Pearson(coeficienți de validitate) pe un esantion reprezentativ de

12
studente la un master de psihologie clinică(N=90) in raport cu 2 indicatorii parțiali ai
performantei academice(date C):notele obținute de masterande la disciplinele de studiu
„Consiliere psihoterapeutică” și „Psihodiagnoza personalității cu ajutorul
chestionarelor”.

5.1.Tema cercetarii:„Relația dintre 4 scale/factorii de personalitate Dimensiunea

nevrotism(NTOT_NEO PI R) și dimensiunea conștiinciozitate(CTOT_NEO PI R) evaluate cu
ajutorul Inventarului de personalitate NEO PI R, factorul eficiență intelectuală(IE_CPI)
evaluat cu Inventarul de personalitate California(IE_CPI), factorul de ordinul 2 senzitivitate
evaluat cu Inventarul de personalitate CP-14 F(Sz14_CP 14F) și 2 indicatori - criteriu
parțiali ai performanței academice - notele obținute de studente la disciplinele de specialitate
„Consilierea psihoterapeutică S2” și „Psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor
S2 (UEB, N=90)”.
5.2.Ipoteza cercetarii(H1)„Este posibil ca între cele 4 scale/factori de personalitate, și anume:
Dimensiunea nevrotism(NTOT_NEO PI R) și dimensiunea conștiinciozitate(CTOT_NEO PI
R) evaluate cu ajutorul Inventarului de personalitate NEO PI R, factorul eficiență
intelectuală(IE_CPI) evaluat cu Inventarul de personalitate California(IE_CPI), factorul de
ordinul 2 senzitivitate evaluat cu Inventarul de personalitate CP-14 F(Sz14_CP 14F) și cei 2
indicatori - criteriu parțiali ai performanței academice - notele obținute de studente la
disciplinele de specialitate „Consilierea psihoterapeutică S2” și „Psihodiagnoza personalității
cu ajutorul chestionarelor S2” să existe coeficienți de corelație liniară Pearson
semnificativi(coeficienți de validitate) la un p≤0,5,bilateral, la studentele de anul I ale unui
master de psihologie clinică(UEB, N=90)”.
Altfel spus, „Este posibil ca cele 4 scalele/trăsături ale personalităte să se constituie ca
predictori semnificativi ai succesului academic la studentele de anul I ale unui master de
psihologie clinică”.
4.3. Rezultate si concluzii
Dupa ce obtinem outputul de mai jos(Tab.1„Statistica descriptivă a celor 4 date Q-
chestionar și 2 date C-criteriu analizate” și Tabelul 2, matricea de intercorelatie dintre
datele Q-chestionar și datele C-criteriu), matricea de intercorelatie: Validare externă(de
criteriu) a unor scale/însușiri de personalitate în raport cu indicatori –criteriu, partiali
ai performanței academice(N=90)
Tab.1.Matrice de intercorelații:studiu de validarea externă(de criteriu) a unor
scale/însușiri de personalitate în raport cu indicatori –criteriu, partiali ai performanței
academice(N=90)
Nota la disciplina Nota la disciplina
Scale/trăsături de personalitate din „Consilierea ”Pshodiagnoza
inventarele psihoterapeutică S2” personalitatii-
NEO PI-R, CPI, CP-14F chestionarele”

Scala N_TOT_NEO Pearson -,157 -,275**

PI-R Nevrotismul Correlation
Sig. (2-tailed) ,141 ,009

13
 N 90 90

Scala C_TOT_ Pearson ,041 ,336**

NEO PI-R Correlation
Constiinciozitate, Sig. (2-tailed) ,699 ,001
Responsabilitate
N 90 90

Scala IE_CPI Pearson ,423** ,339**

Eficiența intelectuală Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,001

N 90 90

Scala Sz14_CP-14F Pearson ,232* ,127

Senzitivitatea Correlation
Sig. (2-tailed) ,028 ,233

N 90 90

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
Analizând matricea de intercorelație din Tabelul 1 de mai sus, putem constata, in
ordine descrescatoare a mărimii următorii coeficienți semnificativi de validare de
criteriu(predictivă) dintre cele 4 însușiri/scale de personalitate-eficiența intelectuală(IE_CPI),
conștiinciozitatea(C_TOT_NEO), nevrotismul(N_TOT_NEO), și
senzitivitatea(Sz14_CP_14F), aparținând celor 3 inventare celebre de personalitate(CPI, NEO
PI R și CP-14 F), și cele două criterii parțiale ale performanței academice la studentele de
anul I ale unui master de psihologie clinică, nota obținută la disciplina-„consilierea
psihoterapeutică S2” și nota obținută la disciplina-„psihodiagnoza personalității cu ajutorul
chestionarelor”.
Între rezultatul la Scala IE_-Eficiență intelectuală a Inventarului de Personalitate
California(CPI) și nota obținută de masterande la disciplina -„consilierea psihoterapeutică
S2”, s-a înregistrat un coeficient de validitate, de corelație pozitivă semnificativă, de
valoare medie, moderată, egal cu r=0,423 **, prin rotunjire r=0,42, la un p<0.01
bilateral(p=0,000), ceea ce exprimă o asociere moderată, de covariere pozitivă, direct
proporțională(vezi tabelele 2 și 3 din extrasul din cartea de statistică psihologică privind
interpretarea coeficientilor de corelatie).Putem afirma că scala IE-Eficiența intelectuală a
Inventarului de Personalitate California(CPI), poate constituii un predictor bun al
performanței academice la aceasta disciplina de studiu.
Între factorul de personalitate sau Scala IE_-Eficiență intelectuală a Inventarului
de Personalitate California(CPI), la studentele de la psihologie clinică și mărimea notei
obținută de către acestea la disciplina -„consilierea psihoterapeutică S2” există o
suprapunere în procente exprimată prin mărimea coeficientului de determinare, calculat
după formula r2 =0,4232 = 0,178, ceea ce înseamnă că aproximativ 17% din scorul obținut la
scala de IE-eficiență intelectuală influențează pozitiv nota la „consilierea psihoterapeutică
S2”. Înseamnă că în proporție de 17%, scorul la scala IE influențează nota obținută de
14
masterande la disciplina--„consilierea psihoterapeutică S2”. Mărimea efectului acestei
variabile de personalitate asupra obținerii notei la disciplina -„consilierea psihoterapeutică
S2” ca indicator parțial al performanței academice, este in acest caz un efect mediu spre
mare(vezi Tabelul 4, din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la Interpretarea
coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
Un alt factor de personalitate care influențează pozitiv mărimea notei obținute de
masterande la disciplina -„consilierea psihoterapeutică S2”, se dovedește a fi
„senzitivitatea-Sz14-CP-14F”, al cărui scor este obținut prin aplicarea Inventarului de
personalitate CP-14F.Intre scorul obținut de masterande la scala-senzitivitate-Sz14-
CP14F și nota obținută la disciplina-„consilierea psihoterapeutică S2” se constată un
coeficient de validitate(corelație), semnificativ egal cu r=0,232*(0,23*), având un nivel
scăzut spre mediu, la un p<0.05 bilateral(p=0,028). Mărimea coeficientului de
determinare, calculat după formula r2 =0,2322 = 0,053, ceea ce înseamnă că aproximativ
5% din scorul obținut la scala „senzitivitatea-Sz14-CP-14F”e influențează pozitiv nota la
„consilierea psihoterapeutică S2” printr-o mărime a efectului de valoare mică spre
medie(vezi Tabelul 4, din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la
Interpretarea coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
Între rezultatul la Scala IE_-Eficiență intelectuală a Inventarului de Personalitate
California(CPI) și nota obținută de masterande la disciplina -„psihodiagnoza personalității
cu ajutorul chestionarelor S2”, s-a înregistrat un coeficient de validitate/de corelație
pozitivă semnificativă, de valoare medie, moderată, egal cu r=0,339 **(0,34**), la un
p<0.01 bilateral(p=0,001), ceea ce înseamnă că masterandele care obțin un scor ridicat la
scala eficiență inelectuală-IE_CPI, tind să obțină notă mare și la examenul la disciplina-
„psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor S2 (vezi tabelele 2 și 3 din
extrasul din cartea de statistică psihologică privind interpretarea coeficientilor de
corelatie).Putem afirma că scala Scala IE-Eficiența intelectuală a Inventarului de
Personalitate California(CPI), poate constituii un predictor bun al performanței
academice la aceasta disciplina de studiu.
Între factorul de personalitate sau Scala IE_-Eficiență intelectuală a Inventarului
de Personalitate California(CPI), la masterandele de la psihologie clinică și mărimea notei
obținută de către acestea la disciplina -„ psihodiagnoza personalității cu ajutorul
chestionarelor S2”, există o suprapunere în procente exprimată prin mărimea coeficientului
de determinare, calculat după formula r2 =0,3392 = 0,114, ceea ce înseamnă că aproximativ
11% din scorul obținut la scala de IE-eficiență intelectuală influențează pozitiv nota
ladisciplina „ psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor S2”. Înseamnă că
în proporție de 11%, scorul la scala IE influențează nota obținută de masterande la
aceasta disciplina. Mărimea efectului acestei variabile de personalitate asupra obținerii
notei la disciplina -„ psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor S2” ca
indicator parțial al performanței academice, este in acest caz un efect mic spre mediu
(vezi Tabelul 4, din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la Interpretarea
coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
Un alt coeficient de validitate de criteriu de un nivel mediu r=0,336**(0,34),
semnificativ la un p<0.01 bilateral(p=0,001), îl putem constata în matricea de intercorelații
de mai sus, la intersecția dintre dimensiunea de personalitate-

15
„conștiinciozitate/responsabilitate- C_TOT_NEO PI R ”- investigată cu Inventarul NEO PI
R și nota obținută de masterande la disciplina „psihodiagnoza personalității cu ajutorul
chestionarelor”. Mărimea efectului acestei variabile de personalitate asupra obținerii notei
la disciplina -„ psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor S2” ca indicator
parțial al performanței academice, este in acest caz un efect mic spre mediu, calculat după
formula r2 =0,3362 = 0,112, ceea ce înseamnă că într-o proporție de aproximativ 11% cele
două variabile(variabila predictor și variabila criteriu) covariază direct proporțional (vezi
Tabelul 4, din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la Interpretarea
coeficientului de determinare si a mărimii efectului).
Între dimensiunea nevrotism(N TOT_NEO PI R) inclusă în Inventarul de tip BIG
FIVE – NEO PI R și nota la disciplina „psihodiagnoza personalității cu ajutorul
chestionarelor” se constată un coeficient negativ de validitate de criteriu, de valoare mică
r= - 0,275**(-0,27**), însă semnificativ la un p<0.01 bilateral(p=0,009), ceea ce înseamnă că
în relație cu nota la disciplina„psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor”,
avem și un predictor negativ în scorul la dimensiunea nevrotism(NEO PI R).Asta insemnă ca
masterandele care obțin scor mare la nevrotism, tind să obțină nota mica la examenul
desfăsurat la aceasta disciplină.Calcularea coeficientului de determinare/mărimea efectului,
r2=- 0,2752=0,075, arătă o influență mică spre medie între cele două variabile.( vezi Tabelul
4, din extrasul din cartea de statistică psihologică, referitor la Interpretarea coeficientului de
determinare si a mărimii efectului).
În încheiere, amintim enunțurile ipotezi noastre H1:
„Este posibil ca între cele 4 scale/factori de personalitate, și anume: Dimensiunea
nevrotism(NTOT_NEO PI R) și dimensiunea conștiinciozitate(CTOT_NEO PI R) evaluate cu
ajutorul Inventarului de personalitate NEO PI R, factorul eficiență intelectuală(IE_CPI)
evaluat cu Inventarul de personalitate California(IE_CPI), factorul de ordinul 2 senzitivitate
evaluat cu Inventarul de personalitate CP-14 F(Sz14_CP 14F) și cei 2 indicatori - criteriu
parțiali ai performanței academice - notele obținute de studente la disciplinele de specialitate
„Consilierea psihoterapeutică S2” și „Psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor
S2” să existe coeficienți de corelație liniară Pearson semnificativi(coeficienți de validitate) la
un p≤0,5,bilateral, la studentele de anul I ale unui master de psihologie clinică(UEB, N=90)”.
Altfel spus, „Este posibil ca cele 4 scalele/trăsături ale personalităte să se constituie ca
predictori semnificativi ai succesului academic la studentele de anul I ale unui master de
psihologie clinică”.
Putem concluziona ca în mare măsură ipoteza cercetării noastre corelationale, exploratorii de
validare de criteriu a celor 4 variabile de personalitate(variabile Q) provenind din 3 inventare
celebre de personalitate,utilizand doua criterii partiale ale performanței academice(notele la
două discipline de studiu) pe un eșantion mare(N=90), semnificativ de studente la un master
de psihologie clinică, s-a confirmat într-o mare măsură. Din calcularea cu ajutorul SPSS-ului
a 8 coeficienți de validitate(corelație liniară Pearson) între cele 4 variabile Q de personalitate
și 2 date C-criteriu au rezultat 5 coeficienți de validitate de criteriu semnificativi statistic, la
un p≤0,5-bilateral.
Estimarea notei la examenul la disciplina de specialitate- „Psihodiagnoza personalității cu
ajutorul chestionarelor” se poate sprijini pe 3 predictori de personalitate, și anume,scorurile

16
obținute la scalele IE-eficiență intelectuală(CPI),C-conștiinciozitate(NEO PI R) și N-
nevrotism(NEO PI R).
Estimarea notei la examenul la disciplina de specialitate- „Consilierea psihoterapeutică” se
poate sprijini pe 2 predictori de personalitate, și anume,scorurile obținute la Scala IE-eficiență
intelectuală(CPI) și Scala Sz-senzitivitate(CP-14F).
S-au constat doar 3 coeficienți de corelație nesemnificativi între insușirile de personalitate
evaluate si cele 2 criterii partiale ale performanței academice.
Scorul la Sz-senzitivitate(CP-14F) n-a corelat semnificativ cu nota la disciplina
„Psihodiagnoza personalității cu ajutorul chestionarelor”.Iar scorurile la scalele:N-
nevrotism(NEO PI R) si C-conștiinciozitate(NEO PI R) n-au corelat semnificativ cu nota la
disciplina: „Consilierea psihoterapeutică”.
S-a evidențiat un predictor comun pentru succesul la ambele discipline de studiu:IE-eficiența
intelectuală(CPI).

Spor la o cercetare corelationala proprie in baza noastra de date!

Pana la realizarea unor matrici de intercorelatii proprii, puteti exersa unele din cele 5
studii(design-uri 1-5) introducand aceleasi variabile in corelatie(urmand sagetile
Analyze→Correlate→Bivariate).Veti obtine aceleasi output-uri(matrici de intercorelatie
pe care salvați-le si analizati-le). Dupa aceea scoateti si propriile output-uri.

Succes!

17