CONGRUENTA In cadrul relatiei terapeutice

Conceptla lui Rogers §i importanta conqruentel

Desi In, Terapia Centrata pe Client (1951), Rogers nu discuta In mod explicit despre
conqruenta ca fiind 0 atitudine necesara a terapeutului, el 0 prezinta lntr-o lucrare
anterioara (1946), atunci cane face precizarea ca tipul relatiei terapeutice pe care 0
descrie poate exista doar "... daca consilierul este profund l?i autentic capabil de a
adopta aceste atitudini", iar mai tarziu In acelasi citat vorbeste despre conqruenta ca
fiind a treia caracteristica a terapiei non-directive (Rogers, 1946).

In anii 50, la Centrul de Consiliere din Chicago, Rogers a fost influentat de Oliver Brown
l?i de Eugene Streich. Urmare acestor influente, l?i-a dezvoltat viziunea despre terapeut,
In sensu I ca acesta trebuie sa fie real l?i autentic, sa fie implicat mult mai personal l?i
complet In relatia terapeutica. Tn 1954, Rogers a pus Tn discutie importanta gasirii de
catre terapeuti a .realitatii lor autentice", ceea ce tnsearnna ca terapeutii trebuie sa fie
constienti de propriile sentimente cat mai mult posibil; sa nu prezinte In exterior 0
atitudine l?i sa alba 0 atitudine profunda mult diferita, sa exprime atitudinile l?i
sentimentele lor autentice.

In anul 1959 Rogers a pus problema irnportantei conqruentei. Conceptia sa

(conservatoare) este ca:

.pentru terapie existenta In intregime, complete a terapeutului In relatie este

fundamentala, lnsa 0 parte a conqruentei terapeutului trebuie sa fie experienta unei
acceptari neconditionate l?i a unei lnteleqen empatice". Mai tarziu, a revenit cu precizari
referitoare la lntaietatea conqruentei:

,,0 percep (congruenta) ca fiind foarte irnportanta, poate chiar una din ccnditiile
cele mai importante (Rogers l?iStevens, 1967)",

pentru ca In anii 80, sa 0 considere cea mai importanta conditie necesara l?i.
suficienta (Rogers l?i Sanford, 1984).

Conqruenta este 0 stare interna sau are ~i un element extern?

Daca In conceptiile sale teoretice dezvoltate In anii 1957 l?i 1959, Rogers defineste
conqruenta In relatie cu experienta si constienta, ambele elemente ce descriu starea
interne a terapeutului, In alte iucrari, 1954, 1961, 1967, 1980, 1984l?i 1986 scrie despre
conqruenta ca irnpficand experienta, constienta §i comportamentul l?i comunicarea
terapeutului. In 1954 el scrie:

Aceasta Insearnna ca am nevoie sa fiu constient de propriile mele sentimente, la

nivelul la care este posibil, mai mult decat sa prezint 0 tatada a unei atitudini, in
timp ce in mod real sa am 0 alta atitudine la nivel mai profund sau lnconstlent. Sa
fiu autentic, presupune dorlnta de a fi $i de a exprima, in propriile cuvinte $i
comportament, diferite sentimente §i atitudini care exista in mine.
1
In 1984, Rogers si Sanford prezinta doua modificari in modul in care este
conceptualizata conqruenta. In lucrarea Teoria Terapiei, a doua conditie este dezvoltata
pentru a include cornunicarile terapeutului:

"Terapeutul este congruent (autentic, real) in relatie, daca imaginea de sine pe

care sl-o creeaza §i modul in care comunlca, se potrivesc experlentleril sale
imediate" .

Astfel, prin studiul anumitor lucrari ale lui Rogers cu pnvrre la conqruenta apare 0
dilema. Conceptiile sale teoretice (1957, 1959) suqereaza ca conqruenta este definlta
ca 0 stare interna a terapeutului irnplicand conqruenta experientei cu constienta sa, lnsa
alte lucrari (Rogers, 1954, 1961, 1967, 1980, 1984, 1986) suqereaza ca exista de
asemenea un element extern - comportamentul terapeutului.

PERSPECTIVA ACTUALA

Conceptla lui Lietaer

Potrivit lui Lietaer (1993), autenticitatea are doua parti:

1. .Partea intema" se refera la constienta terapeutului cu privire la experienta

sa. Lietaer defineste aceasta ca fiind conqruenta.

2. .Partea externa" se refera la .comunicarea explicita" a terapeutului, pe care el

o denurneste transparenta.

Citandu-l pe Gendlin (1970), Lietaer (1993) explica faptul ca din anul 1955, pana in anul
1962, a avut loc 0 schimbare in conceptiile centrate pe persoana cu privire la
conqruenta, care "au permis terapeutului sa aduca ceva din cadrul sau de referinta, atat
timp cat poate reveni la parcursul experiential al clientului".

Conceptla lui Brodley

Pentru Bradley (1998), conqruenta este definita in termenii distlnctlei intre self ~i
experienta, ~i nu in termenii cornunicarii sau comportamentului terapeutului. Bradley
deflneste conqruenta ca fiind ,,0 stare autentica a terapeutului, in care el este capabil de
o simbolizare corecta in constienta a tuturar experientelor". Conqruenta este 0 stare
"din interiorul terapeutului", spune Brodley, iar sernnificatia sa consta in "a permite
terapeutului sa avanseze in intentiile sale de a experimenta acceptarea pozitiva
neconditionata ~i inteleqerea ernpatica".

Bradley suqereaza ca .experientete neterapeutice" ~i .sentimentele contra-terapeutice"

in mod obisnuit nu trebuie sa fie exprimate clientului. Terapeutul congruent care permite
ca aceste trairi sa intre in constienta nu va prezenta discrepante in comportamentul sau
(verbal sau nonverbal).

2
Conceptla lui Bozarth

Bozarth (1996) sustine ca autenticitatea este ,,0 dezvoltare atitudinala care Ii permite
terapeutului sa fie capabil sa rnentina functionala experientierea lnteleqerii empatice si
a acceptarii pozitive neconditionate rata de client".

Tntr-un articol, Bozarth afirma ca atunci cand terapeutul autentic este "... absorbit in
cadrul intern de referinta al clientului" l?i se lasa dus in directia dorita de client, atunci va
permite sa iasa la iveala raspunsuri mult mai "intuitive" sau .idiosmcrafice ... iar prezenta
sa va capata in mod progresiv mai multa importanta" (1992).

Pentru Bozarth importanta conqruentei consta in aceea ca ea permite terapeutului sa

.alba lncredere cornpleta in procesul clientului l?i ii permite sa rnearqa In cadrul de
referinta al c1ientului, necunoscand unde va fi condus sau care va fi raspunsul sau la un
anumit moment.

Conceptia lui Gill Wyatt

Definitia data de catre Gill Wyatt conqruentel: "terapeutul este deschis

sentimentelor ~i atitudinilor ce curg in el la un moment dat". Exista 0
corespondenta intre ceea ce este experimentat la nivel organic, prezent in constienta l?i
exprimat, rostit c1ientului".

EI vede conqruenta .rnultifatetata", Incercano sa exprime natura holista l?i non-dualista.

Atunci cand terapeutul este un tot, real l?i congruent in cadrul relatiei terapeutice, iar
conceptul de conqruenta este perceput tntr-un mod holist, non-dualist, avem
urmatoarele rezultate:
1.Primul, exista 0 deschidere fala de tendinta la actualizare nu numai la nivelul
clientului, ci l?i la nivelul terapeutului l?i la nivelul relatiel terapeutice, accesand astfel un
imens potential curativ.
2.AI doilea rezultat, orice separare a cornunicarii l?i comportamentului
terapeutului de starea sa de a fi, devine 0 scindare arbitrara.

Conceptul de conqruenta este complex, are multiple fatete, fiecare fateta necesita a fi
rectificata si dezvoltata, toate sunt necesare pentru a completa un lntreq, iar in cadrul
acestui intreg exista ceva ce merge dincolo de fatetele separate.

1) Esenta

A fi eu insumi
Aceasta este esenta conqruentei - toate fatetele se dezvolta ca rezultat al acesteia.
Modul meu de a fi include cine sunt eu in esenta mea, sufletul si spiritul meu, identitatea
l?i personalitatea mea. Aceasta este unicitatea mea. lntentia este de a aduce mai
deqraba intreaga mea fiinla unica in relatia terapeutica, decat de a rna ascunde dupa 0
masca profesionala.

A fi congruent in acest mod, lnseamna ca doi indivizi nu vor arata niciodata la tel. Cat
de mult din mine insumi sunt capabil sa aduc in relatia terapeutica, va depinde de
maturitatea mea psiholoqica.

3
Maturitatea psiho/ogica

Maturitatea psiholoqica indica autocunoasterea nostra, masura cunoasterii problemelor

~i a punctelor noastre nevralgice, responsabilitatea propriului comportament si a
experientelor, a fi 0 persoana autonorna, recunoscand separarea clientului si a dreptului
lui de a fi diferit de noi.

Terapeutii au nevoie sa fie capabili sa recunoasca cand preocuparile clientilor Ie ating

propriile probleme ~i conflicte; sa aprecieze cand problemele lor ating relatia
terapeutica, sa-s: infraneze propriile conflictele In timpul orei de terapie. Apoi, au nevoie
de deschidere si nu de 0 atitudine de aparare, de a reflecta asupra acestor aspecte fie
singuri, cu colegii, alti terapeuti sau supervizor.

Stilul personal al terapeutului

Ca indivizi unici, terapeutii au nevoie sa perrnita ca stilul lor personal sa se dezvolte.

Fiecare terapeut centrat pe persoana va aparea diferit In ciuda credintei In tendinta la
actualizare ~i a angajamentului lor spre autenticitate, inteleqere ernpatica ~i acceptare
neconditionata. Rogers a pus accentul pe respectul pentru stilul personal al fiecarui
terapeut. EI nu a dorit sa-t puna pe terapeut lntr-o "carnasa de torta" metodologica ce ar
putea fi nepotrivita pentru natura sa. Rogers explica .Atunci cand terapeutul este natural
si spontan, el pare a fi mult mai eficace", ~i continua:

Conqruenta necesita 0 relatie arrnonioasa lntre orientarea teoretica a terapeutului ~i

stilul sau personal. Modul de relationare al terapeutului centrat pe persoana cu clientul
sau nu se bazeaza pe utilizarea interventiilor, tehnicilor, ci rezulta din Intruchiparea
congruenta a conditiilor si din cine este el ca persoana".

2) Fatetele

A fi deschis in fiecare moment al experlentierii

Atunci cand sunt congruent, structura self-conceptului rneu este destul de ftuida,
cuprinzatoare, astfel lncat eu, in mod corect, pot simboliza cele mai multe din
experiente in constienta:
-anumite experiente vor aparea din cine sunt eu ca persoana; alte experiente din cine
este clientul; iar altele din interactiunea care are loc lntre noi;
- alte experiente pot rezulta din aspecte ale mediului;
- anumite experiente ale terapeutului vor dezvalui tnteleqerea ernpatica ~i acceptarea
neconditionata pentru clientul sau:
- alte experiente vor orienta terapeutul In alta directie - de exemplu, catre disconfortul
din mainile ~i picioarele sale, dupa un conflict cu partenerul sau, sau raceala pe care 0
simte cu clientul des: camera a fost lncalzlta.

Aceste constientizari pot comunica cate ceva despre modul cum se simte clientul sau
despre modul In care raspunde terapeutul clientului, ori despre terapeut separat de
client. Faptul ca eu, terapeutul ma simt inconfortabil sau vulnerabil poate sa-mt indice 0
stare de inconqruenta care a fost atinsa de explorarea clientului.

4
Aceasta descllidere personala deterrnina un anumit nivel de Incredere In terapeut,
client !?iin relatia terapeutica - terapeutii devin disponibili tendintei la actualizare !?iunui
potential curativ major atat pentru terapeut, cat !?ipentru client.

Cum ebordem stsrite noastre de lnconqruents?

Ca terapeuf in anumite momente vom fi inconqruenti cu clientii nostri. Mearns!?i Thorne

descriu doua tipuri de inconqruenta:
1. inconqruenta intre senti mente !?iconstienta acestor senti mente; ,
2. inconqruenta ce are loc atunci cand terapeutul este constient de sentimentele
sale, tnsa prezinta 0 anumita rezistenta in a Ie comunica, chiar daca ele sunt
persistente !?irelevante pentru client.
Ambele tipuri de inconqruenta sunt legate de problemele nerezolvate ale terapeutului,
asociate cu selful sau.

Gill Wyatt a realizat irnportanta cornurucarii de catre terapeut a inconqruentei sale in

mod congruent. Comunicarea sincera a terapeutului cu privire la inconqruenta sa, adica
deschiderea la vulnerabilitate, cunoasterea Impreuna cu clientul a erorilor pe care
terapeutul le-a facut, poate avea un efect semnificativ asupra clientului, in sensul ca
poate sirnti ca s-a Intalnit cu 0 alta fiinta umaria, reala.

inlelegerea empetics eutentice §i acceptarea necondilionata

Increderea clientului in empatia !?i acceptarea neconditionata a terapeutului se va

produce atunci cand terapeutul este real, sincer interesat de client si experientele lui.

Inca din 1946, Rogers a sustinut ca fara autenticitate, empatia devine numai 0 tehnica,
iar acceptarea neconditionata poate deveni aroqanta sau superior-protectoare.

Brodley este convinsa ca starea de conqruenta a terapeutilor Ie permite sa .Jzbuteasca

in intentia lor de a experimenta acceptare neconditionata !?i inteleqere empatica".
Conqruenta terapeutului stabileste limita superioara a abilitatii lor de a mentine aceste
doua conditii necesare !?isuficiente schirnbarii personalitatii.

Comportamentul terapeutului

lmportanta comportamentului terapeutului, indiferent daca este verbal sau nonverbal,

rezulta din faptul ca este observat !?i receptionat de client. Rogers face 0 legatura intre
onestitate !?i a fi intr-adevar real (demn de crezare In modul tau de a fi real) !?i, merge
mai departe punand Tntrebarea "Pot fi eu destul de expresiv ca persoana, astfel lncat
ceea ce sunt eu, sa fie comunicat In mod neambiguu?".

Comportamentul terapeutului include propriul sau stil de comunicare !?i interactiune,

bazate pe modul sau de a fi !?i pe personalitatea sa. Comportamentul terapeutului va
comunica celorlalf despre realitatea sa, despre nevoia de a se protejeza, de a masca
ganduri !?i sentimente. Comportamentul reprezinta 0 parte a congruenjei/inconqruentei
terapeutului !?ipune In evidenta nivelul sau de maturitate pslholoqlca.

Rogers subliniaza exprimarea sentimentelor terapeutului numai atunci cane acestea

sunt potrivite, persistente sau limiteaza lnteleqerea ernpatica si acceptarea
5
neconditionata a terapeutului. Alteori, scoate In evidenta necesitatea de a exprima
sentimentele ce .nu sunt percepute ca ideale pentru psihoterapie". Oar, a accentuat l?i
necesitatea de a exprima .atitudinile negative" pentru a sustine realitatea relatiei. EI a
sugerat precautie l?i a pledat In favoarea spontaneitatii, realitatii l?i a atitudinii de a fi tu
Ins uti.

Gill Wyatt considera ca desi nu si-a modificat conceptia teoretica de baza, Rogers a
devenit mult mai acceptant fata de el tnsusi odata cu trecerea timpului - In mod
particular, fata de anumite sentimente. In consecinta, uneori s-a autoexprimat mult mai
mult, cand s-a sirntit bine In interiorul relatiei, de exemplu spunandu-i Gloriei (1965) ca
pare ,,0 fuca draguta" pentru el.

Au fost stabilite 0 serie de ghiduri care sa vina In sprijinul terapeutului pentru a decide
daca sa-s: exprime sau nu propriile trairi. Pentru Rogers, raspunsul a rezultat din
relevanta experlentel din contextul terapeutic. Mearns l?i Thorne (1988) precizeaza
ca .atunci cand este un raspuns la experienta clientului", .atunci cane este relevant cu
privire la lnqrljorarile imediate ale clientului" l?i daca .este persistent sau In mod
particular frapant".

Modul de functionare al terapeutilor conqruenti:

- a fi ei Inl?il?iIn relatia terapeutica;
- a fi deschisi spre propriul lor cadru de referinta l?i spre al clientii lor prin intermediul
lnteleqerii empatice l?i a acceptarii neconditionate:
- a avea Incredere In tendinta la actualizare a terapeututui, clientului l?ia relatiei;
- a fi flexibil, raspunzand In moduri diferite, ce apar din maniera complexa l?i subtila a
interactiunu dintre cine este teraputul, cine este clientul, calitatea relatiel terapeutice,
stadiul In care se afla aceasta relatie l?i ce se lntampla cu terapeutul l?i clientul lntr-un
anumit moment.

Consecinta acestui mod de a functiona va fi 0 eliberare a abilitatii terapeutului de a

aprofunda lnteleqerea ernpatica l?i acceptarea neconditionata. lmportanta acestui mod
de lucru se refera la faptul ca tendinta la actualizare functioneaza nu numai prin client,
ci In completare l?i prin terapeut l?i re/atia terepeuiice. Aceasta inseamna ca poate fi
atins un potential curativ mu/t mai profund.

Comportamentul terapeutului poate foarte bine aparea ca fiind straniu, cu exceptia

situatiei cane, terapeutul considera ca acest comportament a luat nastere din prezenta
sa unica, ca l?i fiinta intreaqa, acceptand tnteleqerea mteractiunii cu acel client aparuta
la un moment dat.

Natiello scrie .Ftecare interactiune terapeutica reprezlnta un rezultat impredictibil

al proceselor spontane dintre terapeut !?i client" (1997).

3) "intregul mai presus de fatete"

Fiind constienti de tralrile noastre, clipa de clipa, avand 0 structura a selfului flexibila
care sa perrnita maximum de experrente In constienta nostra, prin lucrul la limita
constientei noastre, fiind capabili sa facem un salt de la 0 perceptie loqica, rationala
asupra lumii, la 0 perceptie intuitiva, deschisa, maleabila, prin deschidere la
experientiere, perrnitand tendintei la actualizare sa-s: urmeze cursul firesc In noi, astfel
6
avem experiente proprii, experieniele clientilor ~i experienjele relatiei terapeutice pe
care uneori nu 0 Inteleqern. Noi nu lnteleqern, in sens obisnuit, de unde vin imaginile,
sentimentele ~i cuvintele pe care Ie spunem.

Exista clipa de clipa 0 Intalnire potentials intre client si terapeut, care se transpune in
ceva ce transcende relatia dintre client ~i terapeut. Gill Wyatt arata ca aceasta, in parte,
este ceea ce Bozarth a sugerat atunci cane a scris despre raspunsul empatic
idiosincratic (1984) si de asemenea atunci cand a pus in evidenta distinctia tntre
terapeutu/ care "exista" In re/aria ierepeutice, In contrediciie cu terapeutu/ care "face"
(1992). Numai atunci cand functlonarn la acest nivel, putem capta aceasta
legatura potentlala, Este ceea ce Rogers a exprimat ca prezenla ,

.Gasesc ca atunci cand rna simt apropiat de selful meu intirn, intuitiv, atunci cane sunt
Intr-un fel in contact cu ceea ce nu imi este cunoscut din mine, atunci cand probabil
sunt lntr-o stare de constiinta putin modificata in cadrul relatiei terapeutice, atunci orice
as face pare a fi din plin curativ. Atunci simpla mea prezenta este eliberatoare ~i de
ajutor ... atunci cane pot fi relaxat ~i orientat spre esenta mea transcendentala, atunci
rna pot comporta intr-un mod straniu si impulsiv in cadrul relatiei terapeutice, moduri pe
care nu as putea sa Ie justific in mod rational, care nu au nimic de a face cu procesele
de gandire. ... Relatia noastra transcende prin ea lnsasi ~i devine parte a ceva mai
extins. Are loc 0 dezvoltare profunda, 0 vindecare ~i 0 energie sunt prezente (Rogers,
1986, in Kirschenbaum ~i Henderson, 1990).

Conceptul de .Jntrequl este mai presus de fatete" sernnifica faptul ca potentialul curativ
poate fi accesat printr-o deschidere spre tendinta la actualizare a terapeutului, clientului
~i relatiei terapeutice ~i dincolo de acestea, prin interconectarea la univers.

Conqruenta terapeutului se va naste din interactiunea subtila ~i variata dintre cine este
terapeutul, cine este clientul, calitatea relatiei terapeutice, stadiul acestei relatii ~i ce se
lntampla pentru terapeut ~i client in fiecare moment.

Wyatt Gill, Natura rnultifatetata a conqruentei in cadrul relatiei terapeutice, in

Rogers Therapeutic Conditions: Evolution, Theory and Practice, vol. 1, Congruence,
PCCS Books, Ross-on Wye

----- --