DEZVOL TAREA CONTACTULUI ~I PERCEPTIEI

in perspectiva abordarii centrate pe persoana

Rogers (1959) descrie ca, .Doua persoane se afla Tn contact psihologic sau au un
minimum de relationare, atunci cand fiecare face 0 diferenta perceputa sau
subperceputa a carnpului experiential al celuilalt." ;

defineste perceptia ca fiind .ceea ce vine In constiinta atunci cand stimulii ajung la
organism, adauqand ca aceasta este sinonima cu constienta,

iar constlenta .ca fiind reprezentarea sirnbolica a anumitor parti ale experientei
noastre. Aceasta reprezentare poate avea grade diferite de exactitate."

Perceptia, In sens restrans, se refera la .irnportanta stimulului In proces", tn timp ce

constienta, este un termen larg, acoperind simbolizarea ~i sernmficatiite. Astfel,
perceptia ocupa un loc la un nivel de baza, irnplicand Tn principal simturile noastre, In
timp ce constienta este strans corelata de sernnificatie ~i presupune capacitaf cognitive
superioare.

Constiinta reftexlva ar necesita 0 activitate a centrilor nervosi superiori care ne permite

sa reflectarn asupra noastra lnsine ~i asupra istoriei vietii noastre.

Subperceplia, tn perspectiva lui Rogers este un construct pentru a desemna

diferentierea fara constienta, organismul poate diferentra un stimul ~i sernnificatia sa
pentru organism fara a utiliza centrii nervosi superiori care sunt irnplicati tn constienta.
Este acea capacitate care, permite indivizilor sa diferentieze 0 expenenta ca fiind
amenintatoare. fara a simboliza In constienta aceasta arnenintare.

Oeci, daca doua persoane au nevoie sa fie la un anumit nivel al contactului psihologic
astfel incat fiecare sa poata percepe campul experiential al celuilalt, este probabil
suficient ca fiecare sa subperceapa diferenta, chiar daca indivizii nu sunt constienti de
acest impact.

Dezvoltarea capacltatli de contact psihologic

Binder rnentioneaza irnportanta contactului social pentru dezvoltarea copilului:

.Activitatile relationale ale copilului sunt cruciale pentru dezvoltarea sinelui ... , a
constientei de sine ~i a constientei fata de altii" (Binder and Binder, 2001).

La nasterea sa copilul nu este echipat doar pentru a se hrani, ci ~i pentru interactiune

sociala. Se confirma faptul ca contactul este una dintre necesitajile umane. Observatiile
efectuate asupra copilului au determinat un nou mod de tnteleqere a relationarii
copilului la varste timpurii de dezvoltare. Relationarea este perceputa ca existand
pentru propriul beneficiu ~i nu se bazeaza pe starea de necesitate fiziologica (Stern,
1992). Modul copilului de a fi tn contact ~i de a percepe este dependent de diferitele
sale stadii de dezvoltare.
Contactul §i percepiie in faza self emergent

Tn primele doua luni de viata, copilul traieste lntr-un fel de faza pre-sociala, pre-cognitiva
careia ii lipseste organizarea. Copiii se lndreapta In mod activ spre acest sine emergent
captand stimulii atunci cane se afla lntr-o asa nurnita stare de .inactivitate alerta". Ei
cauta stimularea senzoriala. Au preferinte clare ~i antipatii, ceea ce presupune ca sunt
capabili sa distinqa diferentete.

Procesele cognitive sunt absorbite In procesele afective: copilul este reprezentat de

afectele sale proprii, desi Inca nu are aceste afecte. Stern suqereaza ca copilul traieste
in aceasta perioada 0 stare de experientiere nediferentiata. insa cu aptitudini lnnascute
pentru lnvatare (adica pentru organizare) care li faciliteaza dezvoltarea. Aceasta
lnvatare are loc prin contactul sau prin perceptia stimulilor senzoriali; ceea ce inseamna
ca tnvatarea este punctul de plecare pentru relationare.

In aceasta faza contactul ~i perceptia sunt experimentate In acelasi timp ~i au loc la

nivel fizic.

Contactul §i perceptie in faza self bazal

Tntre luna a doua ~i a sasea, copii lncep sa se perceapa ca fiind un Intreg fizic, separat
de parintii lor. Potrivit lui Stern, la aceasta varsta, 0 mare parte a spectrului afectiv pe
care copilul II percepe poate fi experimentat numai In prezenta interactiva a altei
persoane. Comportamentul social al acestei persoane ce delimiteaza selful copilului
inftuenteaza In mod evident experientele copilului.

In cadrul comportamentului lor de contact, copii devin mult mai activi ~i intentionali.
Perceptia asupra altora se caracterizeaza prin constienta separarii. Aceasta inseamna
ca am be Ie functii se deplaseaza In mod gradual de la nivelul fiziologic spre nivelul
psihologic. Coqnitia ~i afectele par a deveni procese separate.

Contactul §i percepije in faza selfului subiectiv

Perioada cuprinsa tntre luna a saptea ~i a noua este 0 perioada de mari descoperiri:
copilul devine constient de selful subiectiv ~i de altul subiectiv, iar acest sentiment poate
fi exprimat cu acest altcineva ~i prin acest altcineva. Intersubiectivitatea, fundarnentala
pentru dezvoltarea empatiei devine posibila.

La acest stadiu de dezvoltare al selfului, copilul initiaza contactul pentru a lrnparti

experienta ~i a percepe alta persoana ca pe 0 fiinta separata, care evoca ~i delirniteaza
reactiile in el. Exista 0 separare clara intre cognitie si afecte.

Contactul §i percepile in faza selflui verbal

La varsta de aproximativ cincisprezece luni, dezvoltarea limbajului face posibila

simbolizarea.
La acest nivel de dezvoltare, contactul este initiat prin limbaj. Perceptia se concentreaza
pe semnificatia limbajului.

-------
Cerlntete minime pentru contact ~i perceptie

Am descris modul tn care sunt intelese contactul ~i perceptia tn cadrul conceptiei

terapeutice centrate pe persoana si modul tn care se dezvolta potentialul pentru
functionarea lor tn primii doi ani de viata. Prin combinarea acestor perspective, este
posibil sa exarninarn la ce nivel de dezvoltare sunt Tntrunite conditiile pentru schimbare
terapeutica a clientului ~i de acolo ce abilitati Ti sunt necesare pentru a face aceasta
schimbare.

Definitia contactului contine patru elemente:

(1) .deschiderea catre ....." (de Haas),
(2) " a face 0 diferenta perceputa sau subperceputa a campului experiential al
celuilalt" (Rogers)
(3) ,,0 rniscare naturala, alternanta a constiintei prereflexive imediate spre 0
prezenta naturala a lumii, sinelui sau a altuia"(Prouty).
(4) Atunci cand contactul este stabilit, interactiunea este sustinuta de empatia si
de acceptarea pe care terapeutul Ie ofera ~i astfel influentand clientul.

1. Oeschiderea apare pe primul loc, deoarece pentru aceasta sunt suficiente

abilitatile de baza. Organele senzoriale In stare de functionare reprezinta
fereastra catre minte prin care stimulii pot intra asernanator razelor solare
prornovand dezvoltarea ~i evolutia. In mod logic, natura contactului se schirnba
cu fiecare stadiu de dezvoltare, la fel cum se maresc abilitatile cognitive ~i
sociale ale copilului, Insa functiile de baza sunt disponibile tn faza selfului
emergent.

2. Explicatiile lui Rogers necesita 0 explorare mult mai diferentiata, tn conditiile ln

care el a identificat doua niveluri ale perceptiei ~i a inclus constlenta.

Daca diferenta pe care 0 face 0 persoana In campul experiential al alteia este

subperceputa, aceasta dtferentiere are loc In lipsa constientei, fara simbolizare ~i
semnificatie. Se pare ca aceasta abilitate pentru subperceptie Tncepe cu selful
emergent, atunci cane copilul este deja capabil sa distinga diferentele.

Perceptia presupune 0 constiinta a stimulilor care ajung la organism. Aceasta constiina

capata deplina expresie tn faza selfului bazal, unde devine constienta limita clara dintre
eu ~i altul.

Rogers scrie mai departe ca perceptia include capacitatea de a face predictii despre
caracteristicile obiectelor percepute ~i ca, pentru aceasta, noi ne luarn experienta din
trecut. Mai mult, avem nevoie de memorie pentru experienta noastra repetata. Se
accentueaza de asemenea stadiul selfului bazal, unde sinele Tncepe sa fie experimentat
ca fiind ceva continuu ~i ca, pe rand, se dezvolta memoria.

Constienta presupune niveluri ridicate de functionare care faciliteaza dezvoltarea

sernnificatiei ~i a sirnbolizarii. Abilitatile cerute emerg in faza selfului subiectiv, ln care
3
copilul devine constient de ceea ce of era celalalt semnificativ (de exemplu, empatia) ~i
capata expresie deplina In faza selfului verbal In care dezvoltarea semruticatiilor
comune, precum ~i a simbclizarii devin posibile.

3. in definirea contactului existential, Prouty include constiinta prereflexiva care

se caracterizeaza printr-o miscare Tnainte, adica este intentionala, ~i 0
observatie.

Constiinta prereflexiva se origineaza In faza selfului bazal din urmatoarele ratiuni:

- observatia necesita function are senzoriala, tnsa este ~i 0 activitate intentionala:
- intentionalitatea este 0 orientare catre altul ~i catre lume, necesita ln consecinta
constienta separarii.

Arnbele functii - actiunea intentionala ~i constienta separarii - sunt disponibile lncepand

cu luna a doua de dezvoltare.

in cornparatie, constiinta reflexiva incude capacitatea de a gandi despre sine tnsusi ~i

despre propria istorie. in consecinta, include simbolizarea ~i semnificatia, de aceea
poate fi pozitionata In faza selfului verbal.

4. De Haas a accentuat interconectarea contactului ~i a mteractiunii, ultima

irnplicand faptul ca doi participanli se inftuenteaza In mod reciproc. Conditia a
sasea precizeaza ca empatia ~i acceptarea neconditionata oferita de catre
terapeut trebuie sa fie percepute de client pentru ca schimbarea personalitatii sa
devina posibila, clientul trebuie sa fie deschis influentei terapeutului.

Subperceptia sau perceptia acestei influente, adica efectul empatiei ~i al acceptarf

oferite de ceilaltl semnificativi, devine deja posibila tn stadiul selfului emergent ~i a
selfului bazal, atunci cand experienta separarii se dezvolta. Descrierea dezvottarii
experientei suqereaza faptul ca stadiul selfului subiectiv trebuie sa fie atins pentru a
ccnstientiza acceptarea ~i empatia primite - In sensul definitiei constientei date de
Rogers - deoarece aceasta are loc atunci cand exista constienta ca altul functioneaza
~i experirnenteaza In mod separat. Abilitatea de a reflecta asupra irnplicatiilor pe care Ie
are 0 astfel de relatie pentru client, pare a necesita nivelul selfului verbal.

Functiile necesare contactului

Elementele primei conditii Functiile maximale cerute Disponibil In

stadiul
Deschiderea Organele senzoriale
Receptivitate pentru stimuli Selful emergent
senzoriali (Ia nivelul organelor ~i a
creierului)
Subperceptia
Diferenta pe care 0 Distinctia diterentelor stimulului Selful emergent
persoana 0 face In carnpul
experiential al unei
persoane
4
Perceptla
Diferenta pe care 0
persoana 0 face In campul
experiential al unei
persoane
A fi constient de
Diferenta pe care 0
persoana 0 face tn carnpul
experiential al unei
persoane
Constilnta pre-reflexiva
Distingerea separarii Selful bazal
Constienta de a Impartasi cu altul
semnificativ
Dezvoltarea capacitatilor de Selful subiectiv
simbolizare ~i atribuire a
serrmificattei
Observatie+ intentionalitate: acte
intentionale si constienta separarii Selful bazal

Functille necesare perceptiel

Elementele conditiei a Functiile maximale cerute DisponibilTn stadiul

!?asea
Perceptla Distinctia separarii Selful bazal
lnteractlunea Experienta acceptaru ~i a Selful emergent si
empatiei Selful bazal
Constienta ca 0 alta perscana Selful subiectiv
evoca ceva tn mine

Zinschitz Elisabeth, "You really understand what I am talking about, don t you? Basic
Requirements for Contact and Perception in PCP and Implications for Clients with
Learning Disabilities", In Rogers Therapeutic Conditions: Evolution, Theory and
Practice, vol. 4, Contact and Perception, PCCS Books, Ross-on Wye